63. Edemul cardiac apare...

Evenimentul primar: creşterea Pc(pres hidrostatica) în sistemul

cav (insuficienţa cardiacă congestivă, pericardita constrictivă)

 bilateral, simetric şi progresiv

 la început este moale şi alb, dar în timp devine ferm şi cianotic, rece
 Iniţial este intermitent, ulterior apare la eforturi din ce în ce mai mici şi în cele din
urmă devine permanent

64. Descriere edem inflamator

 Eveniment primar: creşterea k
 apare în vecinătatea unui focar inflamator acut sau ocult
 nu este dependent de gravitaţie
 este unilateral
 are consistenţă fermă
 este permanent
 tegumentele supraiacente prezintă semnele inflamatorii descrise de Celsus: calor,
rubor, dolor

65. Unde debuteaza edemul cardiac ?

Retromaleolar extern

66.Descriere edem cardiac

 apare in insuficienta cardiaca congestiva, pericardita constrictiva
 debuteaza retromaleolar extern
 respecta gravitatia
 este bilateral, simetric, progresiv, fara tratament se extinde
 la început este moale şi alb, dar în timp devine ferm şi cianotic, rece
 vesperal şi remisie nocturnă
 apare la eforturi din ce în ce mai mici, devine permanent

67. Sindromul nefrotic prezinta edeme.... palpebrale

Renale

68. Cum debuteaza edemul hepatic ?

Debutează sub formă de ascită

69. Cu ce se asociaza edemul hepatic ?

 subicter / icter
 steluţe vasculare
 hepato-splenomegalie
 sindrom hemoragipar cutaneo-mucos
 circulaţie colaterală
70. Care edem este o urgenta medicala ?
Edemul angioneurotic

71. Cauza edemului venos

creşterea Pc ( presiunea hidrostatică intracapilară) :
in :-insuficienta venoasa (boala varicoasă)
-obstructie venoasa (tromboflebita, compresii extrinseci)

72. Aspect edem in tromboflebita profunda.

 are consistenţă fermă
 tegumentele supraiacente sunt iniţial albe şi ulterior albastre-violacee
 este permanent
 respecta declivitatea
 este cel mai frecvent unilateral

73.Stadiu avansat al tromboflebitei profunde

 stadiul de flegmatia coeruleea dolens
 tegumente albastre-violacee (prin staza venoasă şi creşterea extracţiei O2)

74. Cum este edemul limfatic ?

 este asimetric, unilateral
 este dur, tegumentelor de pe faţa dorsală a piciorului, la baza degetului 2, fiind
imposibil de plicaturat
 este permanent

75. Centrul termoreglarii.

Hipotalamusul anterior, aria preoptica

76. Cauzele febrei

 cauza infecţioasă – infectii piogene localizate

-infecţii sistemice (bacteriene, virale, fungice, parazitare)

 cauza non-infecţioasă – tumori maligne

- Boli auto-imune, reacţii alergice

- Infarcte / necroze tisulare
- Boli neurologice (accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale)
- Hemolize acute, intoxicaţiile cu metale grele
77. Trei exemple de cauze infectioase ale febrei
 Infecţii piogene localizate
 Infecţii sistemice (bacteriene, virale, fungice, parazitare)

78. Trei exemple de cauze non-infectioase ale febrei

 Tumori maligne (mai ales cele ale colonului, rinichiului, ficatului)
 Boli auto-imune
 Reacţii alergice
  Infarct
 Intoxicatii cu metale grele

79. Cel mai important pirogen exogen

lipopolizaharidul conţinut în membrana externă a bacteriilor gram negative

80. Intre ce valori consideram subfebriitatea ?

T=37,5-38°C

81. Ce tip de febra apare in pneumonie

Febra continuă, in platou (pneumonia franca lobara )

82. Ce tip de febra apare in infectiile acute

Febra continuă (în platou)

83. Cea mai frecventa forma de febra

Febra remitentă

84. Cand consideram febra de origine nepricizata ?

 febră > 38,3°C
 durată de peste 3 săptămâni
 absenţa unui diagnostic etiologic precis după 3 zile de internare sau 3 consultaţii
ambulatorii sau o săptămână de investigaţii ambulatorii logice şi intensive

85. Cele mai frecvente cauze de febra de origine neprecizata

 Infecţii
 Tumori maligne
 Colagenoze şi reacţii de hipersensibilizare

86. Simptome asociate febrei

 Tahicardie (pulsul creşte cu cca 15 bătăi/min pentru fiecare 1°C peste temperatura
normală)
 dureri dorsale
 mialgii generalizate
 artralgii
 scăderea apetitului
 somnolenţă

87. Ce reprezinta frisonul ?

senzaţia de frig asociată cu contracţii musculare inegale, neregulate, generalizate
(tremurături) care precede de obicei accesul febril

88. Ce reprezinta transpiratia ?

mecanism termolitic care intră în funcţie în momentul defervescenţei (naturale sau induse
terapeutic)
89. Ce reprezinta diaforeza ?
Transpiraţia abundentă

90. 2 roluri fiziologice ale febrei

 inhibă creşterea bacteriană
 scad virulenţa bacteriană
 cresc efectul citotoxic al limfocitelor

91. 2 conditii in care este stimulata termogeneza

 Hipertermia de efort
 Hipertermia anestezică malignă
 Tetanosul generalizat
 Droguri (cocaina, amfetaminele)

92. Afectiuni care scard termoliza ( 2 exemple )

 Şocul caloric
 Deshidratarea
 Disfuncţia autonomă

93. Termostatul hipotalamic este afectat in ? ( 2 exemple )

 Accidentele vasculare cerebrale (AVC)
 Encefalita
 Traumatismele cranio-cerebrale (TCC)
 infecţiile granulomatoase

94. Biologic, socul caloric prezinta......

 Hemoconcentraţie
 Alcaloză respiratorie cu kipokalemie, urmate de acidoză lactică şi hiperkalemie
 Creşterea enzimelor musculare
 Proteinurie
 Hematurie microscopică
95. Sindroml neuroleptic malign
 efect secundar al medicatiei neuroleptice
 este corelat cu blocada receptorilor Do2 de catre neuroleptice
 simptomatologie :
 constiinta fluctuanta (de la delir la coma)
 hipertermie (41 C)
 cresterea pulsului si a tensiunii arteriale
 fenomene extrapiramidale

96. Ce reprezinta hipotermia ?

scaderea temperaturii corporale centrale ≤ 35°C
97. Cand se foloseste hipotermia terapeutica?
pentru a asigura neuroprotectia in situatii de risc (ex: oprirea cordului in interventiile
chirurgicale pe inima)

98. Afectiuni care scad termogeneza

 Insuficienta hipofizara
 Insuficienta adrenaliana
 Hipotiroidia
 Malnutritia
 Hipoglicemia

99. Afectiuni care cresc termoliza ( 2 exemple )

 Arsurile intinse
 Psoriazisul sever
 Dermatita exfoliativa
 Intoxicatia alcoolica acuta

100. Afectiuni care altereaza functia centrului termoreglator ( 2 exemple )

 Traumatismele cranio-cerebrale (TCC)
 Accidentele vasculare cerbrale (AVC)
 Septicemia
 Diabetul zaharat
 Insuficienta renala

101. Hipotermia severa, manifestari

 Coma
 Rigiditatea musculara
 Apneea
 Hipoventilatie
 oligurie

102. 2 exemple de cefalee primara

 Cefaleea de tensiune
 Cefaleea cronică cotidiană
 Migrena

103. 2 exemple de cauze ale cafeleei secundare

 Dentare: abcese
 Infecţii intra-craniene: meningite, encefalite
 Afecţiuni ale vaselor intra-craniene: tromboza sinusurilor venoase, anevrisme rupte,
hemoragii cerebrale

104. Cefaleea secundara in afectiuni sistemice

 Infecţii sistemice: gripa, febra tifoidă, malaria
 Medicamente: vasodilatatoarele, abuzul de medicatie anti-migrenoasă (derivaţi de
ergot, triptani etc)
  HTA (creşterile mari si brutale)

105. Cea ma frecventa cauza de cefalee secundara - infecţiile sistemice

106. Cel mai important mecanism de producere al cefaleei

Distensia, tracţiunea sau dilatarea arterelor intra- sau extra-craniene

107. Cele mai dese zone de iradiere ale cefaleei

Temporal: migrena “în ciorchine”
Cervical, supraorbitar: cefaleea de tensiune

108. Simptome asociate cefaleei

 Fotofobie, fonofobie, greţuri, vărsături:→ migrena
 Rinoree şi lăcrimare homolaterală: →migrena “în circhine”
 Contractura musculaturii cervicale: →cefaleea de tensiune
 Crize epileptice, deficite neurologice focale: →vasculite SNC, tumori cerebrale

109. Semne de alarma cefaleei secundare ( 3 exemple )

 Debut acut, de mare intensitate a cefaleii
 Cefalee cu alterarea sau pierderea constiintei
 Cefalee declansata de efort, activitate sexuala, manevra Valsalva

110. 3 forme clinice de cefalee primara.

 Migrena
 Cefaleea de tensiune
 Cefaleea “în ciorchine” (cluster)

111. Cele 4 faze ale cefaleei migrenoase

 Prodromul =simptome care premerg cu 1-24 h cefaleea (schimbări de dispoziţie,
astenie)
 Aura
 Criza cefalalgică
 Faza postcritică

112. Ce reprezina diplopia ?

vederea dublă

113. Cefaleea „ in ciorchine”, scurta descriere.

cefalee strict unilaterala, orbitala, supraorbitala si / sau temporala cu durata de minute-ore,
asociata cu fenomene vegetative, care survine in episoade seriate pe perioade de saptamani-
luni (perioade cluster), separate de perioade asimptomatice de luni-ani

114. Fenomene vegetative asociate cefaleei

 Hiperemie conjunctivala homolaterala
 Lacrimare homolaterala
  Sindrom Claude Bernard–Horner parţial (ptoza palpebrala + mioza homolaterale)
 Edem palpebral homolateral
 Congestie nazala homolaterală
 Transpiratii fronto-faciale homolaterale

115. Cum descrie pacientul ameteala ?

 senzaţia de instabilitate, dezechilibru
 senzaţia de învârtire, rotaţie
 senzaţia de slăbiciune
 senzaţia de cădere în gol
 tulburarile de vedere
pacientii vor fi lăsaţi să-şi descrie cu propriile cuvinte starea, intervenindu-se numai atunci
când descrierea nu este suficient de clară.

116. Ce sisteme descriu orientarea spatiala ?

 sistemul vestibular;
 sistemul vizual;
 sistemul somato-senzitiv

117. Vertijul de origine vizuala.... datorat unor ochelari noi sau nepotriviţi sau instalării
brutale a unei pareze musculare oculare extrinseci cu diplopie

118. Cel mai des tip de vertij in practica... vertijul de etiologie vestibulară

119. Vertij vestibular periferic ....prin afectarea labirintului şi nervului vestibular

Fiziologic : răul de mare, de mişcare, de avion

Inflamator: otite interne acute şi cronice, nevrite vestibulare de etiologie virala
Post-traumatic : fracturi ale stâncii temporale
Toxic: alcool

120. Vertij vestibular central ( 2 exemple )

Inflamator : meningite, encefalite

Vascular: insuficienţă circulatorie vertebro-bazilară
Tumoral: tumori cerebrale

121. Factori declansatori vertij

Poziţia capului: decubitusul lateral drept / stâng, extensia / flexia, rotaţia rapida
Sunetele puternice care determină o mişcare mai amplă a ampulei canalului semicircular din
urechea care se afla pe direcţia lor, excitând astfel nervul vestibular (fenomenul Tullio)