Bareme Ojm 2017

Societatea de Ştiinţe Matematice Ministerul Educaţiei Naţionale
din România
Olimpiada Naţională de Matematică

Etapa Judeţeană şi a Municipiului Bucureşti, 18 martie 2017
SOLUŢII ŞI BAREME ORIENTATIVE – CLASA a V-a
Problema 1. Un număr natural se micşorează cu 2017 dacă ı̂i ştergem ultimele două cifre. Care este numărul?
Gazeta Matematică
Soluţie. Fie numărul căutat a1 a2 . . . an−2 an−1 an , deci a1 a2 . . . an−2 an−1 an − 2017 = a1 a2 . . . an−2 ,
adică a1 a2 . . . an−2 an−1 an − a1 a2 . . . an−2 = 2017. Pe de altă parte a1 a2 . . . an−2 an−1 an − a1 a2 . . . an−2 > 10n−1 −
10n−2 = 9 · 10n−2 , deci 2017 > 9 · 10n−2 , rezultă n − 2 ≤ 2, adică n ≤ 4, iar numărul căutat este cel puţin 2017, deci
are exact patru cifre. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
abcd = 2017 + ab ≤ 2017 + 99 = 2116 şi abcd ≥ 2017, deci a = 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
Astfel 2bcd = 2017 + 2b ≤ 2017 + 29 = 2046, deci b = 0. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
În consecinţă numărul căutat este 2017 + 20 = 2037. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 p
Problema 2. Aflaţi numerele naturale prime a, b, c, dacă a = b4 + c3 şi a ≤ 2017.
Soluţie. a ≥ 24 + 23 > 2 este număr prim, deci este impar. Astfel unul din numerele prime b şi c este 2. . . . . 1 p
Cazul I. Dacă b = 2, atunci a = 16 + c3 ≤ 2017, deci c ≤ 11, de unde c ∈ {3, 5, 7, 11}
Pentru fiecare caz ı̂n parte avem a = 43 prim, a = 141 nu e prim, a = 359 prim şi a = 1347 nu este prim. În acest
caz obţinem soluţiile a = 43, b = 2, c = 3 şi a = 359, b = 2, c = 7 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 p
Cazul I. Dacă c = 2, atunci a = b4 + 8 ≤ 2017, deci b ≤ 5, de unde b ∈ {3, 5}
Pentru b = 3 avem a = 89 prim, pentru b = 5 obţinem a = 633 nu e prim. Deci ı̂n acest caz obţinem soluţia
a = 89, b = 3, c = 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 p
Problema 3. Considerăm mulţimea A = {1, 2, 3, . . . , 2017}. Determinaţi numărul submulţimilor B ⊂ A cu trei

elemente care ı̂ndeplinesc simultan condiţiile:
(a) cel puţin două elemente din mulţimea B sunt numere naturale consecutive;
(b) există a ∈ B pentru care 3a ∈ B.
Soluţie. Mulţimile căutate conţin elemente a, 3a cu 3a ≤ 2017, deci a ≤ 672. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p

Pentru a = 1 avem {1, 3} ⊂ B, deci avem mulţimile {1, 2, 3} şi {1, 3, 4}. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
Pentru a ∈ 2, 3, 4, . . . , 672 avem mulţimile {a−1, a, 3a}, {a, a+1, 3a}, {a, 3a−1, 3a} şi {a, 3a, 3a+1} toate distincte,
ı̂n total 4 · 671 = 2684. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 p
Deci ı̂n total avem 2686 de mulţimi cu proprietatea din enunţ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Problema 4. Găsiţi toate modurile de colorare cu roşu sau verde a numerelor 1, 2, ..., 10 astfel ı̂ncât să
ı̂ndeplinească condiţiile:
(a) numărul 5 să fie colorat cu roşu;
(b) dacă numerele x şi y sunt de culori diferite şi x + y ≤ 10, atunci numărul x + y trebuie colorat cu verde;
(c) dacă numerele x şi y sunt de culori diferite şi xy ≤ 10, atunci numărul xy trebuie colorat cu roşu.
Soluţie. Dacă 1 este colorat cu roşu, atunci pentru orice a > 1 verde, avem 1 · a = a clorat cu roşu. Contradicţie.
Deci ı̂n acest caz toate numerele sunt colorate cu roşu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
În continuare considerăm 1 colorat cu verde.
Dacă 2 este roşu, atunci 1 + 2 = 3 este verde, deci 2 + 3 = 5 este verde. Contradicţie. Deci 2 este verde.
Dacă 3 este roşu, atunci 2 + 3 = 5 este verde. Contradicţie. Deci 3 este verde.
Dacă 4 este roşu, atunci 1 + 4 = 5 este verde. Contradicţie. Deci 4 este verde. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 p
5 este diferit de 1, 2, 3 şi 4, astfel 1 + 5 = 6 este verde, 2 + 5 = 7 este verde, 3 + 5 = 8 este verde, 4 + 5 = 9 este
verde şi 2 · 5 = 10 este roşu. Numerele 6, 7, 8, 9, 10 nu se pot obţine altfel ca produs sau sumă dintre 5 şi un alt număr,
deci această colorare ı̂ndeplineşte condiţiile din enunţ.
În consecinţă avem două colorări:
Toate colorate ı̂n roşu sau 5 şi 10 colorate cu roşu şi restul verde. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 p
SOLUŢII ŞI BAREME ORIENTATIVE – CLASA a VI-a
Problema 1. Dacă a1 , a2 , ..., a2017 sunt numere naturale nenule, arătaţi că fracţia
92017 −7·32017 +7
9(a1 +a2 )(a2 +a3 )...(a2016 +a2017 )(a2017 +a1 ) −1
este reductibilă.
Soluţie. Ultima cifră a numărului 32017 este 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct

Ultima cifră a numărătorului este 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
(a1 + a2 ) + (a2 + a3 ) + ... + (a2016 + a2017 ) + (a2017 + a1 ) = 2(a1 + a2 + ... + a2017 ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 punct
Suma a 2017 numere naturale este pară, unul dintre termeni este par . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
Ultima cifră a numărului 9(a1 +a2 )(a2 +a3 )...(a2016 +a2017 )(a2017 +a1 ) este 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
Numitorul se divide prin 10 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
Fracţia se simplifică cu 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
Problema 2. Se consideră A mulţimea tuturor numerelor naturale abc, formate din trei cifre consecutive, nu
neapărat ı̂n ordine.
a) Determinaţi cardinalul mulţimii A.
b) Demonstraţi că, oricum am alege câteva elemente din mulţimea A, suma acestora nu poate fi egală cu 2017.
Soluţie. a) {0,1,2} generează 4 numere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 punct

Tripletele {1,2,3}, {2,3,4},..., {7,8,9} generează fiecare câte 6 numere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Cardinalul lui A este 4 + 7 · 6 = 46 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
b) Orice număr din A este divizibil cu 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 punct
2017 nu se divide cu 3, suma oricăror elemente din A nu poate fi 2017 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Problema 3. a) Comparaţi numerele 253 şi 335 .

b) Demonstraţi că, dacă 5b ≥ 3a > 0, atunci 2ab < 3ba .
Gazeta Matematică
Soluţie. a) 37 > 211 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte

335 = (37 )5 > (211 )5 > 253 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
10 5 10 3 10 5a 10 3a
b) Inegalitatea 253 < 335 se poate scrie 23 < 32 . De aici 23 < 32 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
10 5a 10 5b 10 a 10 b
Ultima inegalitate implică 23 < 32 sau 23 < 32 adică 210a+b < 310b+2 . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Problema 4. a) Arătaţi că, ı̂ntr-un triunghi dreptunghic cu un unghi de 30◦ , cateta care se opune unghiului de
◦
30 este jumătate din ipotenuză.
b) În interiorul triunghiului ABC cu m(∠A) = 100◦ şi m(∠B) = 20◦ se consideră punctul D, astfel ı̂ncât
m(∠DAB) = 30◦ şi m(∠DBA) = 10◦ . Determinaţi m(∠ACD).
Soluţie. a) Dacă M se află pe ipotenuza triunghiului ABC, dreptunghic ı̂n A cu m(∠B) = 30◦ astfel ı̂ncât
m(∠BAM ) = 30◦ , atunci triunghiul M AC este echilateral . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
CA = CM = M A = M B = 12 BC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
b) Construim D0 ∈ (AD astfel ı̂ncât CA = CD0 , D0 ∈ Int(ABC), m(∠ACD0 ) = 40◦ , m(∠D0 CB) = 20◦ . 1 punct
CG ⊥ AD0 , G ∈ (AD0 ), D0 F ⊥ BC, F ∈ (BC), 4CD0 G ≡ 4CD0 F (IU ), D0 G = D0 F . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
D0 E ⊥ AB, E ∈ (BC), G mijlocul lui [AD0 ], m(∠D0 AE) = 30◦ , D0 F = D0 G = D0 E, deci D0 se află pe bisectoarea
b m(∠D0 BA) = 10◦ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
unghiului B,
D ∈ (AD, D0 ∈ (BD, D0 = D, rezultă m(∠ACD) = 40◦ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
0
SOLUŢII ŞI BAREME ORIENTATIVE - CLASA a VII-a
Problema 1. Se consideră numărul natural n ≥ 3 cu proprietatea că 3n + 1 este

pătrat perfect. Arătaţi că există trei numere naturale nenule a, b, c astfel ı̂ncât numărul
r
3n + 3
x= 1+ 2
a + b2 + c 2
să fie natural.
Soluţie.
Restul ı̂mpărţirii pătratului unui număr natural a la 3 este 0 (dacă a este multiplu de
3) sau 1 (dacă a nu este multiplu de 3) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Ca urmare, dacă 3n + 1 este pătrat perfect, atunci există p ∈ N∗ astfel ı̂ncât fie
n = 3p + 1 sau există q ∈ N∗ astfel ı̂ncât n = 3q + 2 . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
2 2 2 2
În primul caz obţinem 3n + 3 = 9p + 6p + 3 = 3 p + p + (p + 1) , deci putem
considera a = b = p şi c = p + 1, pentru care x = 2 ∈ N . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
În al doilea caz rezultă 3n + 3 = 9q 2 + 12q + 6 = 3 q 2 + (q + 1)2 + (q + 1)2 , deci
putem considera a = q şi b = c = q + 1, pentru care x = 2 ∈ N . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
x x+1 x+2
Problema 2. Fie E(x, y) = + + .
y y+1 y+2
a) Rezolvaţi ı̂n mulţimea numerelor naturale ecuaţia E(x, y) = 3.
b) Arătaţi că există o infinitate de numere naturale n pentru care ecuaţia E(x, y) = n
are soluţii ı̂n mulţimea numerelor naturale nenule.
Gazeta Matematică Soluţie.

x x+1 x+2
a) Ecuaţia se scrie sub forma −1 + −1 + − 1 = 0, echivalent
y y+1 y+2
1 1 1
cu (x − y) + + = 0 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
y y+1 y+2
Soluţiile ecuaţiei sunt perechile (k, k) , cu k ∈ N∗ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
b) E(6k + 1) = 6k + 1 + 3k + 1 + 2k + 1 = 11k + 3, k ∈ N . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Deci pentru n = 11k + 3, k ∈ N ecuaţia E(x, y) = n are soluţia (6k + 1, 1) . . . . . . . 2p
1 1 1 a
Comentariu. În general, dacă y ∈ N∗ este ales arbitrar, iar + + = ,
y y+1 y+2 b
a, b ∈ N, (a, b) = 1, atunci, considerând x = kb + y, k ∈ N, rezultă că pentru orice număr
natural n = ka + 3, perechile de forma (ka + y, y) sunt soluţii ale ecuaţiei E (x, y) = n.
Problema 3. Pe latura [CD] a pătratului ABCD se consideră punctul E astfel ı̂ncât

m(ABE) = 60◦ , iar pe semidreapta (BA se ia punctul F astfel ı̂ncât [BE] ≡ [BF ]. Se
notează cu M punctul de intersecţie al dreptelor EF şi AD.
a) Arătaţi că m(BM E) = 75◦ .
b) Bisectoarea unghiului CBE intersectează dreapta CD ı̂n punctul N . Arătaţi că
triunghiul BM N este echilateral.
Soluţie
a) m(M EB) = m(CEB) = 60◦ , deci [EB este bisectoare exterioară a triunghiului
M DE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
m(M DB) = m(BDE) = 45◦ , deci [DB este bisectoare interioară a triunghiului
M DE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Aşadar [M B este bisectoarea unghiului AM E şi, cum m(AM E) = 150◦ , rezultă că
m(BM E) = 75◦ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
b) ∆BAM ≡ ∆BCN (CU), de unde BM = BN . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
m(BM N ) = 90◦ − m(ABM ) − m(CBN ) = 60◦ , deci triunghiul BM N este
echilateral . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Problema 4. Se consideră triunghiul ABC, cu m(A) < m(C). Punctul E aparţine

bisectoarei interioare a unghiului B astfel ı̂ncât EAB ≡ ACB. Fie D un punct pe
dreapta BC astfel ı̂ncât B ∈ (CD) şi [BD] ≡ [AB] . Arătaţi că mijlocul M al segmentului
[AC] este situat pe dreapta DE.
Soluţie.
Fie N mijlocul segmentului [AD] ; rezultă BN ⊥ AD. Construim AP ⊥ BE, P ∈ BE;
atunci patrulaterul BN AP este dreptunghi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Cum punctele N şi P sunt proiecţiile punctului A pe bisectoarele interioară, respectiv
exterioară ale unghiului ABC, rezultă că dreapta N P este dreapta suport a liniei mijlocii
a triunghiului ABC, paralelă cu BC, deci M ∈ (N P ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Fie {F } = AC ∩ BE; din ∆BAE ∼ ∆BCF rezultă că AEB ≡ BF C ≡ AF E,
deci triunghiul AEF este isoscel, cu AE = AF, de unde deducem că P este mijlocul
segmentului [EF ] . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
În trapezul ADF E punctele N şi P sunt mijloacele bazelor, deci dreapta N P conţine
punctul de intersecţie al diagonalelor [AF ] şi [DE] ale trapezului. Cum {M } = AC ∩ N P,
rezultă M ∈ DE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
2
Olimpiada Naţional¼a de Matematic¼ a
Etapa Judeţean¼
a şi a Municipiului Bucureşti, 18 martie 2017
CLASA a VIII-a
Soluţii şi bareme orientative
Problema 1. p p
a) Fie m; n; p 2 N; m > n; astfel încât m n = p: Demonstraţi c¼
a m şi n sunt p¼
atrate
perfecte.
b) Determinaţi numerele abcd care veri…c¼a egalitatea
p p
abcd acd = bb:
Soluţie şi barem. p p

a) Avem m = p2 + 2p n + n; deci p n este raţional, ceea ce conduce la concluzia c¼ a
n este p¼ atrat perfect. Apoi obţinem m 2 N; deci şi m este p¼ atrat perfect. . . . . . . . . . 2p
.
b) Conform punctului anterior, abcd şi acd sunt p¼ atrate perfecte. Deoarece bb..11;
. . .
deducem c¼ a abcd acd..11; adic¼ a 100 ab a ..11: Obţinem 9a + b..11: . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Atunci (a; b) 2 f(1; 2) ; (2; 4) ; (3; 6) ; (4; 8) ; (6; 1) ; (7; 3) ; (8; 5) ; (9; 7)g : Analiza tuturor
situaţiilor conduce la concluzia abcd = 1296: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p
Problema 2. Fie ABCDA0 B 0 C 0 D0 un cub de latur¼ a a: Not¼

am cu M şi P mijloacele
muchiilor [AB], respectiv [DD0 ] :
a) Demonstraţi c¼a M P ?A0 C;
b) Calculaţi distanţa dintre dreptele M P şi A0 C:
Soluţie şi barem. Fie O mijlocul lui [A0 C] :
1
a) Deoarece triunghiul M A0 C este isoscel, rezult¼ a M O?A0 C:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1p
Analog, triunghiul P A0 C este isoscel, deci P O?A0 C: Atunci A0 C? (P M O) ; deci
A0 C?M P: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2p
b) Fie S mijlocul lui [M P ] : Triunghiurile M A0 C şi P A0 C sunt congruente, deci [P O]
[M O] : Atunci OS?M p P; deci OS estepdistanţa dintre dreptele p M P şi A0 C: . . . . . . . . . .2p
a 5 a 2 a 6
Avem M C = deci M O = : Apoi M P = : Din triunghiul dreptunghic
2 p 2 2
a 2
OSM; obţinem OS = : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
4
Problemae 3.
a) Fie x 2 [1; 1) : Demonstraţi c¼a x3 5x2 + 8x 4 0:
b) Fie a; b 2 [1; 1) : Determinaţi minimul expresiei ab (a + b 10) + 8 (a + b) :
Soluţie şi barem.

a cu (x 1) (x 2)2 0: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
a) Inegalitatea este echivalent¼
b) Vom demonstra c¼ a minimul c¼autat este 8: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
p p p
Deoarece a + b 2 ab; avem ab (a + b 10) + 8 (a + b) ab 2 ab 10 + 16 ab:
1p
p p p
Cu notaţia ab = x; obţinem egalitatea ab 2 ab 10 + 16 ab = 2x3 10x2 + 16x:
Dar 2x3 10x2 + 16x 8; conform punctului precedent. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Egalitatea se obţine când a = b = x 2 f1; 2g ; adic¼
a pentru a = b = 1 şi a = b = 2: 2p
Problema 4. Fie ABCDA0 B 0 C 0 D0 un cub de latur¼ a 1: O furnic¼

a parcurge un drum
pe feţele cubului, pornind din A şi terminând în C 0 : Deplasarea se realizeaz¼
a doar pe
muchiile cubului sau pe diagonalele feţelor sale. Ştiind c¼
a drumul nu trece prin niciun
punct de dou¼ a ori, determinaţi lungimea maxim¼a a unui asemenea drum.
Soluţie şi barem. p

Vom demonstra c¼ a lungimea maxim¼ a este 3 + 4 2: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1p
0 0 0 0
Unp exemplu de traseu ar … A ! A ! B ! D ! D ! C ! B ! C ; cu lungimea
3 + 4 2: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .p1p
Deoarece sunt 8 vârfuri, furnica poate face cel mult 7 paşi, p de lungime …e 1; …e 2:
Un drum
p format din cel mult 6 paşi are lungimea maxim¼ a 6 2; care este mai mic¼ a decât
3 + 4 2: Deci furnica trebuie sa fac¼ a 7 paşi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Vom demonstra c¼ a num¼ arul maxim de paşi diagonali este 4: Pentru aceasta color¼ am
0 0
v¼arfurile A; C; B ; D cu negru, iar celelalte cu alb.
Observ¼ am c¼ a un pas diagonal p¼ astreaz¼ a culoarea, dar un pas pe muchii schimb¼ a cu-
0
loarea. Cum, punctele A şi C au culori diferite, deducem c¼ a furnica trebuie s¼ a parcurg¼ a
un num¼ ar impar de paşi pe muchii, deci nu putem avea un drum cu 2 paşi pe muchii şi 5
paşi diagonali. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2p
Un eventual traseu cu 6 paşi diagonali ar conţine câte un pas pe …ecare faţ¼ a. Având
doar patru puncte de aceeaşi culoare, putem avea cel mult 3 paşi diagonali consecutivi.
2
Primii 3 paşi ar porni din A; şi ar trece prin toate punctele negre. Ultimii paşii ar trece
prin toate punctele albe şi ar încheia traseul în C 0 : Analizînd pe cazuri, vom observa c¼ a
drumul se va autointersecta. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
3
CLASA a IX-a, Soluţii şi bareme orientative
Problema 1. Fie A1 , B1 , C1 picioarele ı̂nălţimilor triunghiului ascuţitunghic ABC. Pe seg-

mentele B1 C1 , C1 A1 , A1 B1 se consideră punctele X, Y , respectiv Z, astfel ı̂ncât
C1 X b cos C A1 Y c cos A B1 Z a cos B
= , = şi = .
XB1 c cos B Y C1 a cos C ZA1 b cos A
Arătaţi că dreptele AX, BY şi CZ sunt concurente.
Gazeta Matematică
C1 X CA1
Soluţie. Cum b cos C = A1 C şi c cos B = BA1 , deducem că XB1
= A1 B
sau CC11BX1 = CA CB
1
ceea ce
C1 X C1 B1
este echivalent cu CA1 = CB (1) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Din asemănarea triunghiurilor AC1 B1 şi ACB obţinem că CCB 1 B1
= AC AC
1
de unde folosind (1) avem
C1 X AC1
CA1
= AC . Cum ∠AC1 X = ∠ACA1 rezultă că triunghiurile AC1 X şi ACA1 sunt asemenea. De
aici deducem AX ⊥ B1 C1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Pe de altă parte, tangenta ı̂n A la cercul circumscris triunghiului ABC, de centru O, este paralelă
cu B1 C1 . Atunci AX conţine punctul O. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Analog, O se află şi pe BY şi CZ, deci dreptele AX, BY şi CZ sunt concurente. . . . . . . . 1 punct
Problema 2. Fie ABC un triunghi ı̂n care O şi I sunt respectiv centrul cercului circumscris şi
centrul cercului ı̂nscris. Mediatoarele segmentelor IA, IB, IC se intersecteză două câte două formând
triunghiul A1 B1 C1 . Arătaţi că
−→ −−→ −−→ −−→
OI = OA1 + OB1 + OC1 .
Soluţie. Fie A1 intersecţia mediatoarelor segmentelor IB şi IC. Notăm cu D intersecţia bi-
sectoarei AI cu cercul circumscris triunghiului ABC. Cum ∠BID = ∠DBI şi ∠CID = ∠DCI,
deducem că DB = DI = DC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Atunci A1 = D. Astfel A1 aparţine cercului circumscris triunghiului ABC. Analog B1 şi C1
aparţin cercului circumscris triunghiului ABC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
I este ortocentrul triunghiului A1 B1 C1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
Cum O este centrul cercului circumscris triunghiului A1 B1 C1 , relaţia lui Sylvester conduce la
−→ −−→ −−→ −−→
OI = OA1 + OB1 + OC1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Problema 3. Fie (an )n≥1 o progresie aritmetică de numere naturale nenule. Notăm Sn =
a21 + a2 + · · · + an , n ∈ N∗ . Arătaţi că:
2 2
a) Dacă p este un număr prim, p ≥ 5, atunci Sp se divide cu p;

b) S5 nu este pătrat perfect.
Soluţie. a) Avem an = a1 + (n − 1)r, n ∈ N∗ , cu a1 ∈ N∗ , r ∈ N. Obţinem

2 (p − 1)(2p − 1) 2
Sp = p a1 + a1 (p − 1)r + r .
6
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Cum p ≥ 5 este prim, avem (p, 2) = 1, (p, 3) = 1 şi deci 6|(p − 1)(2p − 1). Aşadar p|Sp . . 1 punct
b) Presupunând prin absurd că S5 este pătrat perfect, deducem, conform a), că există y ∈ N∗
astfel ı̂ncât S5 = (5y)2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
Notăm x = a3 ∈ N∗ . Din S5 = 5x2 + 10r2 obţinem x2 + 2r2 = 5y 2 (1) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
Ecuaţia (1) nu este satifăcută pentru r = 0, deci presupunem r > 0. Există n ∈ N astfel ı̂ncât
x = 5n a, cu a ∈ N∗ , (a, 5) = 1.
Atunci există b, c ∈ N∗ , b prim cu 5, astfel ı̂ncât r = 5n b, y = 5n c. Rezultă a2 + 2b2 = 5c2 .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 punct
Din a2 , b2 ∈ {5k + 1|k ∈ N} ∪ {5k + 4|k ∈ N} obţinem că a2 + 2b2 ∈ N \ {5k|k ∈ N}; contradicţie.
Deci S5 nu poate fi pătrat perfect. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
Problema 4. Fie a, b, c numere reale pozitive cu proprietatea ab + bc + ca + abc = 4. Arătaţi că

√ √ √
ab + bc + ca ≤ 3 ≤ a + b + c.
a b c
Soluţie. Condiţia din enunţ poate fi scrisă + + = 1 (1). . . . . . . . . . . . 2 puncte
a+2 b+2 c+2
Din inegalitatea Cauchy-Schwarz avem
!2
√ b √
r
√ √ a √ c √
r r
( a + b + c)2 = a+2+ b+2+ c+1 ≤
a+2 b+2 c+2

a b c
≤ + + (a + 2 + b + 2 + c + 2),
a+2 b+2 c+2
√ √ √
de unde folosind (1) deducem ab + bc + ca ≤ 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2 puncte
1 1 1
Din (1) avem că + + = 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
a+2 b+2 c+2
Atunci din inegaliatea

1 1 1
(a + 2 + b + 2 + c + 2) + + ≥ 9,
a+2 b+2 c+2
rezultă a + b + c ≥ 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
2
Societatea de Ştiinţe Matematice Ministerul Educaţiei Naţionale
din România

SOLUŢII ŞI BAREME ORIENTATIVE – CLASA a X-a
p √
Problema 1. a) Să se determine x ∈ N şi y ∈ Q dacă x + x = y. p
√
b) Să se arate că există o infinitate de perechi (x, y) ∈ Q2 astfel ı̂ncât x + x = y.
p √
Soluţie. a) Dacă x + x ∈ Q, x trebuie să fie pătrat perfect. Fie x = n2 , cu n ∈ N. Obţinem n(n + 1) = y 2 , şi
cum n2 ≤ n(n + 1) < (n + 1)2 , deducem că n = 0, deci x = y = 0. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 p
p4
b) Există o infinitate de triplete pitagoreice (p, q, r) cu p2 + q 2 = r2 . Luând x = 4 , obţinem
q
s s
√ p2 p2 p2 p2 + q 2

pr
q
x+ x= +1 = = 2 ∈ Q.
q2 q2 q2 q2 q
.................................................................................................................4 p
Problema 2. Determinaţi perechile (x, y) de numere ı̂ntregi pentru care
2x + log3 x = y 2 şi 2y + log3 y = x2 .
Soluţie. Se obţine imediat egalitatea 2x + log3 x + x2 = 2y + log3 y + y 2 , şi cum funcţia f : (0, +∞) → R, f (t) =
2t + log3 t + t2 este strict crescătoare, deci injectivă, deducem că x = y.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3 p
Pentru a rezolva ecuaţia 2x + log3 x = x2 , observăm că 1, 2 şi 4 nu sunt soluţii, iar x = 3 este. Pentru x ∈ N, x ≥ 5,
se arată inductiv că 2x > x2 , prin urmare nu există alte soluţii.
Prin urmare, sistemul iniţial are doar soluţia (x, y) = (3, 3). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 p
Problema 3. Fie a ∈ (0, +∞). Demonstraţi inegalitatea
h πi
asin x · (a + 1)cos x ≥ a, ∀x ∈ 0, .
2
Soluţie. Dacă a > 1, logaritmând ı̂n baza a, obţinem inegalitatea echivalentă sin x + cos x · loga (a + 1) ≥ 1.
Cum pentru x ∈ [0, π/2] sin x ≥ sin2 x şi cos x ≥ cos2 x, iar loga (a + 1) > 1, deducem că
sin x + cos x · loga (a + 1) ≥ sin2 x + cos2 x = 1.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4p
Pentru a = 1, inegalitatea se verifică imediat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Pentru a ∈ (0, 1), inegalitatea e echivalentă cu sin x + cos x · loga (a + 1) ≤ 1, ∀x ∈ [0, π/2], care rezultă uşor,
deoarece sin x ≤ 1, cos x ≥ 0, loga (a + 1) < 0. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Problema 4. Fie A = {z ∈ C |z| = 1}.
√ √
a) Demonstraţi că (|z + 1| − 2)(|z − 1| − 2) ≤ 0, ∀z ∈ A.
b) Demonstraţi că pentru orice z1 , z2 , . . . , z12 ∈ A există o alegere a semnelor ”±” pentru care
12
X
|zk ± 1| < 17.
k=1
Soluţie. a) Să observăm că
|z + 1|2 + |z − 1|2 = (z + 1)(z + 1) + (z − 1)(z − 1) = 2|z|2 + 2 = 4,
de unde |z + 1|2 − 2 = 2 − |z − 1|2 , adică

√ √ √ √
|z + 1| − 2 |z + 1| + 2 = − |z − 1| − 2 |z − 1| + 2 ,
√ √
deci, evident, |z + 1| − 2 şi |z − 1| − 2 au semne contrare. √ .......................√ .............................4 p
P12
b) Folosind a), alegem semnele astfel ca |zk ± 1| ≤ 2. Atunci k=1 |zk ± 1| ≤ 12 2 < 17, ultima inegalitate fiind
echivalentă cu 288 < 289. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p
SOLUŢII ŞI BAREME ORIENTATIVE – CLASA a XI-a
2
Problema 1. Fie (an )n≥1 un şir de numere reale astfel ı̂ncât a1 > 2 şi an+1 = 1 + ,
an
pentru orice n ≥ 1.
a) Arătaţi că a2n−1 + a2n > 4, oricare ar fi n ≥ 1 şi că lim an = 2.
n→∞
b) Determinaţi cel mai mare număr real a pentru care inegalitatea
q q q q q
2 2 2 2 2
x + a1 + x + a2 + x + a3 + . . . + x + an > n x2 + a2
2 2 2
este adevărată oricare ar fi x ∈ R şi oricare ar fi n ∈ N∗ .

Gazeta Matematică
2 − an
Soluţie. a) Observăm că an > 0 şi an+1 −2 = , ∀n ≥ 1, deci a2n−1 > 2 > a2n , ∀n ≥ 1.
an
Astfel a2n−1 + a2n − 4 = (a22n−1 − 3a2n−1 + 2)/a2n−1 > 0, ∀n ≥ 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
|an−1 − 2| |a1 − 2| 1
Apoi |an − 2| = = ... = ≤ [n/2] |a1 − 2| → 0 arată că an → 2. . . . .2p
an−1 an−1 . . . a1 2
a1 + . . . + an a1 + . . . + an
b) Pentru x = 0 rezultă a < , deci a ≤ lim = 2 . . . . . . . . . . . . . 1p
n n→∞ n
Arătăm că inegalitatea
√ este valabilă√ pentru a = √ 2, deci amax = 2. Pentru aceasta este
suficient să dovedim că x2 + a22n−1 + x2 + a22n > 2 x2 + 4 pentru orice n ∈ N∗ , adică a22n−1 +
√
+a22n + 2 (x2 + a22n−1 )(x2 + a22n ) > 2x2 + 16. Cum a2n−1 + a2n > 4 implică a22n−1 + a22n > 8, e
suficient să arătăm că a2n−1 a2n ≥ 4, ceea ce rezultă din a2n−1 > 2 şi a2n = 1 + 2/a2n−1 . . . . .2p
Problema 2. a) Arătaţi că există funcţiile f : R → R şi g : R → R cu proprietăţile

f ◦ g = g ◦ f , f ◦ f = g ◦ g şi f (x) 6= g(x), ∀x ∈ R.
b) Arătaţi că dacă f : R → R şi g : R → R sunt funcţii continue cu proprietăţile f ◦ g = g ◦ f
şi f (x) 6= g(x), ∀x ∈ R, atunci (f ◦ f )(x) 6= (g ◦ g)(x), ∀ x ∈ R.
( (
−1, x < 0 1,x < 0
Soluţie. a) Funcţiile f (x) = , g(x) = ı̂ndeplinesc cerinţa . . . . 2p
1,x ≥ 0 −1, x ≥ 0
b) Funcţia h = f − g este continuă şi nu se anulează, deci fie h(x) > 0, ∀x ∈ R, fie
h(x) < 0, ∀x ∈ R . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
În cazul f (x) > g(x), ∀x ∈ R rezultă f (f (x)) > g(f (x)) = f (g(x)) > g(g(x)), ∀x ∈ R. În
cazul f (x) < g(x), ∀x ∈ R, f (f (x)) < g(f (x)) = f (g(x)) < g(g(x)), ∀x ∈ R . . . . . . . . . . . . . . . . . 4p
Problema 3. Se consideră două matrice A, B ∈ M2 (R) ce nu comută.

a) Ştiind că A3 = B 3 , arătaţi că An şi B n au aceeaşi urmă, pentru orice număr natural nenul
n.
b) Daţi exemplu de două matrice A, B ∈ M2 (R) ce nu comută, astfel ca pentru orice număr
natural nenul n, An şi B n să fie diferite dar să aibă aceeaşi urmă.
Soluţie. a) Din A3 = B 3 reiese det A = det B = d şi din formula Hamilton-Cayley obţinem
A2 = aA − dI2 , B 2 = bB − dI2 , cu a = tr A, b = tr B . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Rezultă A3 = aA2 − dA = (a2 − d)A − adI2 şi B 3 = (b2 − d)B − bdI2 , deci (a2 − d)A − adI2 =
= (b2 − d)B − bdI2 (∗) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Prin ı̂nmulţire cu B la stânga şi la dreapta se obţine (a2 − d)BA − adB = (b2 − d)B 2 − bdB =
= (a2 − d)AB − adB, adică d = a2 . Analog d = b2 şi din (*) deducem d = 0 sau a = b . . . . . 1p
Dacă d = 0, atunci a = b = 0, deci A2 = B 2 = O2 , de unde An = B n , ∀n ≥ 2, deci
tr A = a = 0 = b = tr B şi tr An = tr B n , ∀n ≥ 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Dacă d 6= 0, atunci a = b şi C 2 = aC − a2 I2 , C 3 = −a3 I2 , de unde C 3k = (−a3 )k I2 ,
C 3k−2 = (−a3 )k−1 C, 3k−1 3 k−1
C = (−a ) (aC
2
− a I2 ), ∀C∈ {A,B}, ∀k ≥1 . . . .. . . . . . . . .. . . . . 1p
1 1 1 0 2 1 1 1 n 1 n
b) Pentru A = ,B= avem AB = , BA = ,A = ,
0 1 1 1 1 1 1 2 0 1

1 0
Bn = şi tr An = tr B n = 2, ∀n ≥ 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
n 1
Problema 4. Fie A ∈ Mn (C) (n ≥ 2) cu det A = 0 şi A∗ adjuncta sa. Arătaţi că

2
A∗ = (trA∗ )A∗ , unde trA∗ este urma matricei A∗ .
(Se poate folosi faptul că rang(XY ) ≥ rang(X) + rang(Y ) − n, ∀X, Y ∈ Mn (C).)
Soluţie. Deoarece det A = 0, avem rang(A) ≤ n − 1. Dacă rang(A) ≤ n − 2, atunci A∗ = On
2
şi evident A∗ = On (∗) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Dacă rang(A) = n − 1, din AA∗ = det A In = On rezultă 0 ≥ rang(A) + rang(A∗ ) − n, prin
urmare rang(A∗ ) ≤ 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1p
2
Dacă rang(A∗ ) = 0, atunci A∗ = On şi A∗ = On (∗∗) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Pentru rang(A∗ ) = 1,din faptul că oricare  două
 linii ale matriceiA sunt proporţionale
∗
b1 0 . . . 0 c1 c2 . . . cn
 b2 0 . . . 0   0 0 ... 0 
rezultă A∗ = BC cu B =  . . . . , C =  .. ..  . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
   
.. . .
 .. .. . . ..   . . . . 
bn 0 . . . 0
... 0 0 0
 
t 0 ... 0
2 0 0 . . . 0 n
A∗ = (BC)(BC) = B(CB)C = BDC, cu D =  . . . bi ci = tr A∗ . . 1p
P
, cu t =
 
.
 .. .. . . .. 

i=1
0 0 ... 0
Obţinem BDC = tA∗ (∗ ∗ ∗) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
2
Relaţiile (*), (**), (***) se exprimă unitar A∗ = (tr A∗ )A∗ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
2
CLASA a XII-a — Soluţii şi barem orientativ
Problema 1. Fie f, g : [0, 1] → R două funcţii continue, astfel ı̂ncât f (x)g(x) ≥ 4x2 , oricare ar fi
x ∈ [0, 1]. Arătaţi că cel puţin unul dintre numerele
Z 1 Z 1

f (x) dx ,
g(x) dx
0 0
este mai mare sau egal cu 1.

Gazeta Matematică
Soluţie. Funcţiile f şi g nu se anulează pe intervalul (0, 1], deci au semn constant pe acest interval.
1 punct R R R
R 1 1 1 1
Rezultă că 0 f (x) dx = 0 |f (x)| dx şi 0 g(x) dx = 0 |g(x)| dx,

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
deci Z 1 Z 1p Z 1p
1= 2x dx ≤ f (x)g(x) dx = |f (x)||g(x)| dx
0 0 0
Z 1 Z 1 Z 1
|f (x)| + |g(x)| 1
≤ dx = |f (x)| dx + |g(x)| dx .
0 2 2 0 0
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 puncte
R 1 R 1
Prin urmare, cel puţin unul dintre numerele 0 f (x) dx, 0 g(x) dx este mai mare sau egal cu 1.

1 punct
Problema 2. Fie (G, ·) un grup şi fie m şi n două numere naturale nenule, prime ı̂ntre ele. Arătaţi
că, dacă funcţiile f : G → G, f (x) = xm+1 , şi g : G → G, g(x) = xn+1 , sunt endomorfisme surjective,
atunci grupul G este comutativ.
Soluţie. Întrucât f este morfism, (xy)m+1 = xm+1 y m+1 , adică, (yx)m = xm y m , oricare ar fi x şi y
din G. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 punct
Cum y m+1 xm+1 = (yx)m+1 = (yx)m (yx) = (xm y m )(yx) = xm y m+1 x, rezultă y m+1 xm = xm y m+1 . . . 1
punct
Deoarece f este surjectiv, ultima relaţie arată că xm este ı̂n centrul lui G. În mod analog, şi xn este
ı̂n centrul lui G. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 puncte
Întrucât m şi n sunt coprime, rezultă că orice element din G este ı̂n centrul lui G, deci G este
comutativ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Problema 3. Determinaţi cel mai mic număr real a, care ı̂ndeplineşte condiţia
n
X
a≥ ak cos(a1 + · · · + ak ),
k=1
oricare ar fi numărul natural nenul n şi oricare ar fi numerele reale strict pozitive a1 , . . ., an , a căror
sumă este cel mult π.
Soluţie. Minimumul cerut este 1. Fie n un număr natural nenul, fie a1 , . . ., an numere reale strict
pozitive, astfel ı̂ncât a1 + · · · + an ≤ π, şi fie
n
X
S= ak cos(a1 + · · · + ak ).
k=1
Dacă a1 ≥ π/2, atunci S ≤ 0. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct

Dacă a1 < π/2, fie p cel mai mare indice pentru care a1 + · · · + ap < π/2. Atunci S ≤
Pp R π/2
k=1 ak cos(a1 + · · · + ak ) ≤ 0 cos x dx = 1, deoarece ultima sumă reprezintă suma Darboux
inferioară a restricţiei funcţiei cosinus la intervalul [0, π/2], corespunzătoare diviziunii 0 < a1 <
a1 + a2 < · · · < a1 + · · · + ap < π/2. Deci toate sumele S sunt mai mici sau egale cu 1.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 puncte
Pentru fiecare număr natural nenul n, alegem a1 = · · · = an = π/(2n). Cum a1 + · · · + an = π/2
şi
n n Z π/2
X π X kπ
lim ak cos(a1 + · · · + ak ) = lim cos = cos x dx = 1,
n→∞ n→∞ 2n 2n 0
k=1 k=1
rezultă că 1 este cel mai mic număr real care ı̂ndeplineşte condiţia din enunţ.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Problema 4. Fie (A, +, ·) un inel care ı̂ndeplineşte simultan următoarele două condiţii:
(1) A nu este corp;
(2) x2 = x, oricare ar fi elementul neinversabil x din A.
Arătaţi că:
(a) a + x este neinversabil, oricare ar fi a şi x din A, a inversabil şi x nenul şi neinversabil;
(b) x2 = x, oricare ar fi x din A.
Soluţie. (a) Fie D mulţimea elementelor nenule şi neinversabile din A; evident, D nu este vidă.
Dacă x este un element din D, atunci şi −x este ı̂n D şi x = x2 = (−x)2 = −x, deci 2x = 0. . . . . . 1
punct
Rezultă că (1 + x)2 = 1 + 2x + x2 = 1 + x, deci 1 + x este neinversabil (ı̂n caz contrar, 1 + x = 1,
deci x = 0 şi am obţine o contradicţie). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
Fie a un element inversabil din A şi fie x un element din D. Atunci ax şi 1 + ax sunt ı̂n D, deci
a + x = a−1 (1 + ax) este şi el ı̂n D. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
(b) Fie x un element din D şi fie y un element din A. Cum x(xy) = x2 y = xy şi (yx)x =
2
yx = yx, rezultă că xy şi yx sunt neinversabile (ı̂n oricare dintre cazurile contrare, ar rezulta x = 1,
contradicţie). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
Fie a un element inversabil din A şi fie x un element din D. Atunci x + ax şi x + xa sunt
neinversabile, deci (x + ax)2 = x + ax şi (x + xa)2 = x + xa. Dezvoltând pătratele, obţinem
x2 + xax + ax2 + (ax)2 = x + ax şi x2 + x2 a + xax + (xa)2 = x + xa, de unde ax = xax = xa. . . .2
puncte
Cum a + x este neinversabil, (a + x)2 = a + x, deci a2 = a. Prin urmare, x2 = x, oricare ar fi x din
A. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 punct
2
OLIMPIADA SATELOR DIN ROMÂNIA
etapa judeţeană 18.03.2017
Barem de corectare - Clasa a IV-a
Problema 1. (7 puncte)
a=10; (3 puncte)
b= 7; (3 puncte)
a-b=3; a+b=17
(1 punct)
Drum Tom:
(3 puncte)
I zi
II zi
rest
III zi (2 puncte)
IV zi
V zi 5
Restul după a doua zi este 3x5=15 km (1 punct)
Lungimea drumului va fi 15:5x10=30 km (1 punct)
(2 puncte)
1 vrăbiuţă .................... 2 minute .................... 6 seminţe
(3 puncte)
1 vrăbiuţă .................... 1 minut .................... 3 seminţe
2 vrăbiuţe .................... 1 minut .................... 6 seminţe

(3 puncte)
2 vrăbiuţe .................... ? minute .................... 42 seminţe
Răspuns: 7 minute (1 punct)
Miţi:
31
(3 puncte)
Piţi:
26
Riţi: 33
(31+26+33)x4=90x4=360 (2 puncte)
360:3=120 ; Miţi =151 alune, Piţi=146 alune, Riţi=153 alune. (2 puncte)
Barem de corectare - Clasa a V-a
[ ( ) ] (3 puncte)
(3 puncte)
( )
este p.p. (1 punct)
a) 5,7,9 din A şi 0,2,6 din B (2 puncte)

b) (2 puncte)
2017 este număr impar iar în mulţimea B sunt doar numere pare
(2 puncte)
c) În mulţimea A sunt doar numere impare, iar în mulţimea B sunt doar numere
pare, deci mulţimile sunt disjuncte. (1 punct)
(4 puncte)
}
(3 puncte)
Observăm că ultimul termen de pe rândul n este obţinut din (3 puncte)

produsul n(n+1).
(2 puncte)
Ultimul termen de pe rândul 49 va fi
Primul termen de pe rândul 50 va fi 2451, (2 puncte)
deci al treilea termen de pe rândul 50 va fi 2453
Barem de corectare - Clasa a VI-a
| | (2 puncte)
(3 puncte)
( ) (2 puncte)
a) 2=1+1
4=1+1+2
7=1+1+2+3 (3 puncte)
11=1+1+2+3+4
Următorii trei termeni sunt: 16, 22, 29
b) (2 puncte)
c) 1+1+2+3+...+x=2017 x=63 , deci este al 64-lea termen (2 puncte)
(3 puncte)
,
(2 puncte)
(2 puncte)
desen corect (1 punct)
a) }⏞ (3 puncte)
( ) ( )
b) }⏞ (3 puncte)
( ) ( )
Barem de corectare - Clasa a VII-a
a) a  (4  2 3)  (3 2  4)  (3 2  2 3)  0  Z (3 puncte)
1 1 1
1    ... 
2 3 50  1  1  1 ...  1
b) c  (2 puncte)
2 2 4 6 100
1 3 5 99   1 1 1 1  2 4 6 100
b  c      ...       ...       ...   50 (2 puncte)
2 4 6 100   2 4 6 100  2 4 6 100
a)  a  3    2b  12    3c  27   0 , a, b, c  R 
2 2 2
a  3   2b  12   3c   (2 puncte)

2 2 2
27 0
 a  3  2b  12  3c  27  0  a  b  c  3 (2 puncte)
 x  2   y  2 1 x  2  y  2 1
2 2
b) (1 punct)
Cum x, y  Z  x  2  0 si y  2  1 sau x  2  1 si y  2  0 (1 punct)
Se obţin soluţiile: (-2;1), (-2;3), (-1;2), (-3;2) (1 punct)
L  4l (1 punct)
Adrept  L  l  4l 2 (2 puncte)
l l2
l patrat   Apatrat  (2 puncte)
2 4
l2
Nr. patrate  4l 2 :  16 (2 puncte)
4
OBS: Dacă elevul desenează figura şi „numără” corect pătratele, fără a demonstra,
primeşte 5 puncte.
desen corect (1 punct)
AE AH
a) AEH şi ADC sunt asemenea, conform criteriului U.U.   . (3 puncte)
AD AC
b) Din a)  AE  AC  AD  AH . (1) (1 punct)

AF AH
AFH şi ADB sunt asemenea,( U.U.)    AF  AB  AD  AH . (2 ) (1 punct)
AD AB
Din (1) şi (2)  AF  AB  AE  AC. (1 punct)

Barem de corectare - Clasa a VIII-a
Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat
pentru lucrare.
SUBIECTUL I
· Se punctează doar rezultatul, astfel: pentru fiecare răspuns se acordă fie 5 puncte, fie 0 puncte.
· Nu se acordă punctaje intermediare.
SUBIECTUL al II-lea şi SUBIECTUL al III-lea
· Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
· Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în
limitele punctajului indicat în barem.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 5p
2. 5p
3. 5p
4. 5p
5. 5p
6. 6 cm 5p
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Desenează piramida 4p
Notează 1p
2. 2p
{ } 2p
{ } 1p
3. 2p
2p
1p
4. 2p
2p
Se afla pe a 32-a creangă 1p
5. ( ) ( ) 2p
( )( )
( ) 1p
( )( ) ( )
1p
( )
( )( )
finalizare 1p
6. ( ) ( ) ( ) 3p
( ) 2p
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. a) construieşte înălţimile trapezului şi aplică teorema lui Pitagora în 3p
( ) 2p
√
b) Determina lungimea 2p
2p
√ , deci nu ajung 100 cm de şnur 1p
c) Distanţa de la la este , 2p
o determinăm exprimând aria triunghiului în două moduri
√ 2p
√ 1p
2. a) 2p
3p
b) , 1p
2p
ciocolată = 2p
c) ( ) 1p
( ( )) ( ) 2p
√
( ) 2p
√
CONCURSUL NAȚIONAL
DE MATEMATICĂ APLICATĂ
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
Filiera tehnologică: profilul servicii, resurse naturale și protecția mediului
CLASA a IX-a
BAREM
Problema 1.
Un joc de calculator se desfășoară după regula următoare: la fiecare rundă, jucătorul alege un număr a ∈ ℕ * , după care
15 − 3x
calculatorul alege la întâmplare un număr x ∈ ℝ și dacă ≥ a sau x + 25 ≥ a , atunci jucătorul câștigă a puncte.
7
a) Stabiliți dacă, pentru a = 12 și x = −24 , jucătorul câștigă 12 puncte.
b) Demonstrați că pentru alegerea a = 12 jucătorul poate să nu câștige 12 puncte.
c) Demonstrați că se pot alege numere a ∈ ℕ încât la orice x ∈ ℝ ales de calculator, jucătorul să câștige a puncte și
aflați numărul maxim de puncte pe care le poate câștiga la o rundă a jocului.
Soluție:
15 − 3x
a) Pentru a = 12 și x = −24 , ≥ a este adevărată și x + 25 ≥ a este falsă .................................................. 1p
7
deci jucătorul câștigă 12 puncte. ........................................................................................................................ 1p
15 − 3 x
b) ≥ 12 ⇔ x ≤ −23 și x + 25 ≥ a ⇔ x ≥ −13 ......................................................................................... 1p
7
⇒ x ∈ ∅ ........................................................................................................................................................... 1p
 15 − 7a 
c) Pentru a câștiga trebuie x ∈  −∞; sau x + 25 ≥ a ⇔ x ∈ [ a − 25; + ∞ ) ............................................. 1p
 3 
15 − 7 a
⇒ dacă jucătorul alege a ∈ ℕ * încât ≥ a − 25 ⇔ a ≤ 9 , atunci câștigă ........................................... 1p
3
și dacă alege a = 9 cîștigă număr maxim de puncte, respectiv 9 puncte ........................................................... 1p
CONCURSUL NAȚIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
CLASA a IX-a
BAREM
Problema 2.
1 1 1 1 1
a) Arătați că + + + ... + = 1 − , pentru orice număr n ∈ ℕ , n ≥ 2 .
1⋅ 2 2 ⋅ 3 3 ⋅ 4 ( )
n − 1 ⋅ n n
1 1
b) Determinați numerele naturale nenule x și y , care verifică = 1− .
x⋅ y y
c) Determinați funcția f : ℕ* → ℕ * care pentru orice n ∈ ℕ , n ≥ 2 , verifică relația
1 1 1 1 1
+ + + ... + = 1−
f (1) ⋅ f ( 2 ) f ( 2 ) ⋅ f ( 3 ) f ( 3) ⋅ f ( 4 ) f ( n − 1) ⋅ f ( n ) f ( n)
Soluție:
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
a) + + + ... + = 1 − + − + − + ... + − = 1− ,
1⋅ 2 2 ⋅ 3 3 ⋅ 4 ( )
n − 1 ⋅ n 2 2 3 3 4 n − 1 n n
sau demonstrare prin inducție ...................................................................................................................... 2p
1
b) x = ∈ ℕ ⇒ y − 1 = 1 ⇒ y = 2 și x = 1 ............................................................................................. 2p
y −1
1 1
c) n = 2 ⇒ = 1− ⇒ f (1) = 1 , f ( 2 ) = 2 ......................................................................... 1p
f (1) ⋅ f ( 2 ) f ( 2)
1 1 1 1 1
și din + + + ... + = 1− și
f (1) ⋅ f ( 2 ) f ( 2 ) ⋅ f ( 3) f ( 3) ⋅ f ( 4) f ( n − 1) ⋅ f ( n ) f ( n)
1 1 1 1 1 1
+ + ... + + =1− , rezultă
f (1) ⋅ f ( 2 ) f ( 2 ) ⋅ f ( 3) f ( 3 ) ⋅ f ( 4 ) f ( n − 1) ⋅ f ( n ) f ( n ) ⋅ f ( n + 1) f ( n + 1)
1 1 1
1− + = 1− , deci f ( n + 1) = 1 + f ( n ) , n ∈ ℕ * , n ≥ 2 ...................................1p
f ( n ) f ( n ) ⋅ f ( n + 1) f ( n + 1)
⇒ f ( n ) = n ................................................................................................................................................. 1p
CONCURSUL NAȚIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
CLASA a IX-a
BAREM
Problema 3.
Fie triunghiul ABC și punctele M , N și P astfel încât BN = 3 ⋅ AN , CM = 3 ⋅ AM și BP = PC .
a) Demonstrați că MN BC .
b) Dacă BM ∩ CN = {Q} , demonstrați că A este centrul de greutate al triunghiului QBC și AB + AC + AQ = O .
c) Demonstrați că triunghiurile QBC și MNP au același centru de greutate.
Soluție:
Conform figurii avem:
Q
M N
B P C
AM AN 1
a) BN = 3 ⋅ AN , CM = 3 ⋅ AM ⇒ = = ⇒ MN BC ................................................................. 3p
AC AB 2
MN 1
b) = , MN BC ⇒ [ MN ] linie mijlocie în triunghiul QBC ⇒ A este centrul de greutate al triunghiului
BC 2
QBC ⇒ AQ + AB + AC = O ....................................................................................................................... 2p
c) Având A centrul de greutate al triunghiului QBC ,
1  1  1
AN + AM + AP = − ⋅ AB +  − ⋅ AC  + ⋅ AB + AC = O ⇒
2  2  2
( )
⇒ A este centrul de greutate și al triunghiului MNP ................................................................................. 2p
CONCURSUL NAȚIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
CLASA a IX-a
BAREM
Problema 4.
Fie mulțimea tuturor funcțiilor de gradul al doilea, f m : ℝ → ℝ , de forma f m ( x ) = x 2 + 2 ( m − 1) x + (1 − 4 m ) , m ∈ ℝ și
considerăm familia parabolelor asociate acestor funcții.
a) Arătați că există m ∈ ℝ pentru care punctul A ( −1; 3 ) este pe parabola asociată funcției f m .
b) Arătați că există un punct situat pe toate parabolele familiei.
c) Arătați că punctul B ( 2; 3) nu este situat pe nici una din parabolele familiei și determinați mulțimea tuturor
punctelor cu acestă proprietate.
Soluție:
a) f m ( −1) = 3 ............................................................................................................................................................ 1p
1
⇒ ( −1) + 2 ( m − 1) ⋅ ( −1) + (1 − 4m ) = 3 ⇒ m =
2
............................................................................................. 1p
6
b) P ( a; b ) este pe toate parabolele ⇔ f m ( a ) = b , ( ∀ ) m ∈ ℝ .............................................................................. 1p
⇔ a 2 − 2a + 1 − b = 2m ( 2 − a ) , ( ∀ ) m ∈ ℝ ......................................................................................................... 1p
⇒ a = 2 , b = 1 și P ( 2; 1) este pe toate parabolele ............................................................................................. 1p
c) B ( 2; 3) ∈ G ( f m ) ⇔ f m ( 2 ) = 3 ⇔ 1 = 3 , contradicție, deci B ( 2; 3) nu este pe nici una din parabole ............ 1p
M ( x0 ; y0 ) ∈ G ( f m ) ⇔ f m ( x0 ) = y0 ⇔ 2m ( x0 − 2 ) = y0 − x02 + 2 x0 − 1 ,
y0 − x02 + 2 x0 − 1
deci dacă x0 ≠ 2 , alegând pentru m ∈ ℝ valoarea m = , obținem M ( x0 ; y0 ) ∈ G ( f m ) .
2 ( x0 − 2 )
Pentru x0 = 2 avem punctul P ( 2; 1) care este pe toate parabolele familiei și atunci punctele nesituate pe nici o
parabolă a familiei sunt punctele Q ( 2; y ) cu y ≠ 1 , aceasta deoarece având f m ( 2 ) = 1 , vom avea f m ( 2 ) ≠ y
pentru orice y ≠ 1 .
Punctele Q ( 2; y ) cu y ≠ 1 descriu dreapta de ecuație x = 2 din care se exclude punctul P ( 2; 1) . ................... 1p
CONCURSUL NAȚIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
CLASA a X-a
BAREM
Problema 1.
1
Pe un cerc cu raza de metri se deplasează doi melci, notați A și B , plecând în același moment, din același loc și în
2π
1
sensuri diferite. Se știe că în fiecare a n -a secundă de la începutul deplasării lor, melcul A parcurge n metri în timp ce
2
1
melcul B parcurge doar n metri.
4
 1 
a) Arătați că distanța parcursă de melcul A în primele n secunde este egală cu  1 − n  metri.
 2 
3
b) Determinați după câte secunde distanța parcursă de melcul B este egală cu din distanța parcursă de melcul A .
8
c) Aflați de câte ori se întâlnesc cei doi melci, considerând că după fiecare întâlnire ei își continuă deplasarea după
aceleași reguli.
Soluție:
a) Notăm S n ( A ) distanța parcursă de melcul A în n secunde, respectiv S n ( B ) distanța parcursă de melcul B în
aceleași n secunde și obținem:
1 1 1 1
S n ( A ) = + 2 + ... + n = 1 − n ...................................................................................................................... 2p
2 2 2 2
1 1 1 1 1 
b) S n ( B ) = + 2 + ... + n =  1 − n  ............................................................................................................... 1p
4 4 4 3 4 
1 1  3 1 
 1 − n  =  1 − n  ...................................................................................................................................... 1p
3 4  8 2 
2 n = 8 , n = 3 ..................................................................................................................................................... 1p
c) Cercul traiectoriei are lungimea de 1 metru și se observă S n ( A ) < 1 , S n ( B ) < 1 .......................................... 1p

deci nici unul din melci nu parcurge întreg cercul.
Cum S 2 ( A ) + S 2 ( B ) > 1 , melcii se întâlnesc o singură dată ............................................................................. 1p
CONCURSUL NAȚIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
CLASA a X-a
BAREM
Problema 2.
a) Demonstrați că 4 < 4 log 7 10 < 5 .
b) Calculați [ log 3 256 ] , unde [ x ] este partea întreagă a numărului real x .
c) Comparați numerele a = log 7 10 și b = log 3 4 .
Soluție:
a) 4 < 4 log 7 10 ⇔ log 7 7 < log 7 10 (A) ........................................................................................................ 1p

4 log 7 10 < 5 ⇔ log 7 10 4 < log 7 75 ⇔ 10.000 < 16.807 (A) ................................................................... 1p
b) 35 < 256 < 36 ⇒ 5 < log 3 256 < 6 ⇒ [ log 3 256] = 5 ................................................................................ 3p
c) 4a = 4 log 7 10 ∈ ( 4; 5 ) și 4b = log 3 256 ∈ ( 5; 6 ) ⇒ a < b ......................................................................... 2p

CONCURSUL NAȚIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
CLASA a X-a
BAREM
Problema 3.
−1 + i 3
Considerăm ε = , cu i 2 = −1 .
2
a) Arătați că ε 2 + ε + 1 = 0 și ε 3 = 1 .
b) Demonstrați că pentru orice x, y ∈ ℝ are loc x 2 + xy + y 2 = x − ε y .
2
c) Dacă x, y , z ∈ ℝ și a = x 2 y + y 2 z + z 2 x , respectiv b = xy 2 + yz 2 + zx 2 , calculați în funcție de a și b expresia

E = ( x 3 − y 3 )( y 3 − z 3 )( z 3 − x 3 )
Soluție:
a) Calcul direct sau folosind ε + ε = −1 și ε ⋅ ε = 1

⇒ ε și ε verifică ecuația x 2 + x + 1 = 0 ⇒ ε 2 + ε + 1 = 0 ......................................................................... 1p
apoi ε 2 + ε + 1 = 0 ⇒ ε 3 + ε 2 + ε = 0 ⇒ ε 3 + ε 2 + ε + 1 = 1 ⇒ ε 3 = 1 ...................................................... 1p
2 2
 y y 3  y  3 y2
b) Calcul direct x − ε y =  x +  − ⋅i =  x +  + = x 2 + xy + y 2
2
 2 2  2 4
( )
sau x − ε y = ( x − ε y ) ⋅ ( x − ε y ) = ( x − ε y ) ⋅ x − ε y = x 2 + xy + y 2 ............................................................ 2p
2
c) x 3 − y 3 = ( x − y ) ( x 2 + xy + y 2 ) și analogele ................................................................................................. 1p
E = ( x − y )( y − z )( z − x ) ( x 2 + xy + y 2 )( y 2 + yz + z 2 )( z 2 + zx + x 2 ) = A ⋅ B
A = ( x − y )( y − z )( z − x ) = b − a .................................................................................................................. 1p
B = ( x 2 + xy + y 2 )( y 2 + yz + z 2 )( z 2 + zx + x 2 ) = ( x − ε y )( y − ε z )( z − ε x ) = −ε ( a − ε b ) = a 2 + ab + b 2 ⇒
2 2
⇒ E = ( b − a ) ( a 2 + ab + b 2 ) = b 3 − a 3 ......................................................................................................... 1p
CONCURSUL NAȚIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
CLASA a X-a
BAREM
Problema 4.
 2 x , dacă x ∈ ℚ
Fie f : ℝ → ℝ , f ( x ) =  x .
3 , dacă x ∈ ℝ \ ℚ
a) Arătați că log 3 2 ∈ ℝ \ ℚ .
b) Arătați că f ( log 3 2 ) ∈ ℚ
c) Demonstrați că ecuația f ( x ) = 3 , x ∈ ℝ , nu are soluție.
d) Demonstrați că funcția f nu este nici injectivă și nici surjectivă.
Soluție:
p
a) Dacă log 3 2 = n ∈ ℤ ⇒ 2 = 3n iar dacă log 3 2 = ∈ ℚ \ ℤ ⇒ 2q = 3 p (număr par = număr impar!) ......... 1p
q
b) f ( log 3 2 ) = 3log 2 = 2 ...................................................................................................................................... 2p
3
1
c) Dacă x ∈ ℚ ⇒ f ( x ) = 3 ⇔ 2 x = 3 ⇔ x = ∈ ℝ \ ℚ contradicție ................................................ 1p
log 3 2
Dacă x ∈ ℝ \ ℚ ⇒ f ( x ) = 3 ⇔ 3x = 3 ⇔ x = 1 ∈ ℚ contradicție ........................................................... 1p
d) f (1) = 2 = f ( log 3 2 ) ⇒ funcție neinjectivă .................................................................................................. 1p
f ( x ) ≠ 3 , ( ∀ ) x ∈ ℝ ⇒ funcție nesurjectivă .............................................................................................. 1p
CONCURSUL NAȚIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
CLASA a XI-a
BAREM
Problema 1.
0 1 1
 
Fie matricea A   1 0 1.
1 1 0 

a) Rezolvați ecuația det  I3  xA  0 , în necunoscuta x  .
b) Demonstrați că A2  A  2I3 .
2 3
c) Demonstrați că matricea B , cu B  2 A  I3 , este inversabilă și are inversă matricea C A  I3 .
5 5
d) Matricea B  2 A  I3 o transformăm în 2017 pași, în felul următor: la fiecare pas, în mod aleator, elementele
de pe diagonala principală se măresc toate deodată sau se micșorează toate deodată cu 1 iar toate celelalte
elemente se măresc toate deodată sau se micșorează toate deodată cu 3. Aflați dacă este posibil ca după
parcurgerea celor 2017 pași matricea B să se transforme într-o matrice cu determinantul egal cu 2017.
Soluție:
1 x x 1 x x
a) det  I 3  xA  x 1 x   2 x  1  1 1 x   2 x  1 x  1
2
x x 1 1 x 1
 1 
 det  I3  xA  0  x   ; 1 ........................................................................................................ 2p
 2 
2 1 1
 
b) A   1 2 1   A  2 I 3 ........................................................................................................................... 1p
2
1 1 2
 
c) det  2 A  I3   5  0  B este inversabilă ............................................................................................... 1p
 2 A  I3  
2 3 
A  I 3   I 3 , deci B 1  C .................................................................................................... 1p
5 5 
 p1 q1 q2 
 
d) După 2017 pași matricea B ce transformă într-o matrice M de forma M   q3 p2 q4  cu termenii de pe
q q p3 
 5 6
diagonala principală pari și ceilalți termeni impari ...................................................................................... 1p

 det M  număr par  2017 .................................................................................................................... 1p
CONCURSUL NAȚIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
CLASA a XI-a
BAREM
Problema 2.
 6 11 2 1
Considerăm matricele A   , B    și mulțimea G   X  M 2   / A  X  X  A .:
0 6   0 2
a) Demonstrați că B  G .
 x y
b) Dacă X  G , demonstrați că există x, y  și X este de forma:  .
0 x
c) Matricea X  M 2   verifică egalitatea X 3  X  A . Demonstrați că X  G și determinați toate matricele
X cu această proprietate.
Soluție:
12 28  12 28 
a) A  B   , B A     A  B  B  A  B  G .............................................................. 2p
 0 12   0 12 
a b 
b) Fie X     G  A  X  X  A ........................................................................................................ 1p
c d 
 6a  11c 6b  11d   6a 11a  6b 
și se obține    ................................................................................... 1p
 6c 6d   6c 11c  6d 
a b
din care c  0 , a  d  X    ........................................................................................................ 1p
0 a
c) Dacă X 3  X  A , cum  X 3  X   X  X   X 3  X   A  X  X  A  X  G ,
 x y
deci X este de forma X    , x, y  ............................................................................................. 1p
0 x
 x y  x3  x 3x 2 y  y   6 11
X      x  x  6 , y  3x  1  11
3 2
 
0 x  0 x  x  0 6 
3
2 1
 x  2, y 1  X    ................................................................................................................. 1p
 0 2
CONCURSUL NAȚIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
CLASA a XI-a
BAREM
Problema 3.
a) Fie a, b, c numere reale strict pozitive și funcția f :  , f  x   ax  bx 2  cx  1 .
f  x 1
Determinați a, b, c știind că lim  4 și lim f  x    .
x  x x  4
b) Determinați ecuațiile asimptotelor la graficul funcției f :  , f  x   2 x  4 x 2  x  1 .
Soluție:
f  x
a) lim  a  b  a  b  4 ................................................................................................................. 1p
x  x

lim f  x   lim ax  bx 2  cx  1  lim
x  x 
 x 
 bx 2  cx  1  ax  
 limită finită  b  a  a  2 , b  4 ................................................................................................. 1p
x  x 
 x 
 
lim f  x   lim ax  bx 2  cx  1  lim 4 x 2  cx  1  2 x  lim
x 

cx  1
4 x  cx  1  2 x
2
1
   c  1 ..... 1p
4
b) f:  , f  x   2 x  4 x 2  x  1 este continuă pe ,  nu are asimptote verticale ........................... 1p

f  x
lim
x  x
 4 , lim  f  x   4 x   lim
x  x 
 4x2  x  1  2x   1
4
1
 y  4 x  asimptotă la  ................... 2p
4
x  x 

lim f  x   lim 2 x  4 x 2  x  1  lim  x 
 
4 x 2  x  1  2 x  lim
x 
x 1
4x  x 1  2x
2
1
 
4
1
 y asimptotă la  .......................................................................................................................... 1p
4
CONCURSUL NAȚIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
CLASA a XI-a
BAREM
Problema 4.
 3t 2  10t  a
 , t   0; 3
Funcția f : 0;12  , f  t    t 2  2t  3 , determină temperatura unui corp, măsurată pe timp de 12
b  log  t  2  , t  3; 12
 2
ore.
a) Știind că la momentul t  1 temperatura corpului este de 10 iar la momentul t  2 este de 20 , aflați
temperatura corpului la momentul t  10 .
b) Determinați a, b  în cazul în care f are limită în t  3 .
c) În cazul a  3 și b  2 arătați că f este continuă pe  0;12 și determinați intervalele pe care f  t   0 .
Soluție:
a) f 1  1 , f  3  2  a  3 , b  2 ............................................................................................................ 1p
f 10   1 .................................................................................................................................................... 1p
3t 2  10t  a
b) ls  lim     a  3 , ld  b , ls  ld  a  3 ........................................................................ 2p
t 3 t 2  2t  3
t 3
pentru a  3  ls  lim
3t 2  10t  3
 lim
 t  3 3t  1  2 , l  b  b  2 ......................................... 1p
t 3 t  2t  3 t 3  t  3 t  1
2 d
t 3 t 3
 3t 2  10t  3
 , t   0; 3
c) f : 0;12  , f  t    t 2  2t  3 , este continuă pe 0; 12 \ 3
2  log  t  2  , t  3; 12
 2
iar în x  3 , având ls  ld  f  3  f continuă pe  0; 12 ....................................................................... 1p

1
f t   0  t  , t 6
3
t 1 1 
0
3
6 12  t   ; 6  .................................... 1p
3 
f t  ––––––– 0++++++++0 ––––––– –
CONCURSUL NAȚIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
CLASA a XII-a
BAREM
Problema 1.
Fie pe mulțimea ℤ a numerelor întregi legea de compoziție ” ”, dată prin x y = 3 xy + 3 x + 3 y + 2 , ( ∀ ) x, y ∈ ℤ .
a) Verificați x y = 3 ( x + 1)( y + 1) − 1 , ( ∀ ) x, y ∈ ℤ .
b) Demonstrați că ” ” este comutativă și asociativă.
c) Stabiliți dacă structura ( ℤ; ) are element neutru.
d) Dacă d1 , d 2 , d 3 , ... , d 4034 sunt divizorii întregi ai numărului 22017 , calculați d1 d 2 d 3 ... d 4034 .
Soluție:
a) 3 ( x + 1)( y + 1) − 1 = ( 3 x + 3)( y + 1) − 1 = 3 xy + 3 x + 3 y + 3 − 1 = 3 xy + 3 x + 3 y + 2 = x y ................................... 1p
b) Demonstrație pentru comutativitate ................................................................................................................... 1p
Demonstrație pentru asociativitate ......................................................................................................................2p
2
c) Presupunând element neutru e ∈ ℤ se deduce e = − ∉ ℤ ⇒ ( ℤ; ) nu are element neutru .......................... 2p
3
d) Cum x ( −1) = −1 și ( −1) y = −1 , ( ∀ ) x , y ∈ ℤ
și ( ℤ; ) este asociativă iar d = −1 este divizor al lui 22017 ⇒ d1 d 2 d 3 ... d 4034 = −1 ................................ 1p
CONCURSUL NAȚIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
CLASA a XII-a
BAREM
Problema 2.
Consumul de energie electrică realizat de familia Popescu, pe durata a 24 ore, este modelat de o funcție K : [ 0; 24] → ℝ + ,
cu K ( 0 ) = 0 și care este derivabilă și verifică K ' ( t ) = ( t + 1) e1−t , ( ∀ ) t ∈ [ 0; 24 ] , iar K ( t ) reprezintă cantitatea de
energie electrică consumată în intervalul de timp [0; t ] , exprimat în Kw / h .
a) Demonstrați că F ( t ) = − ( t + 1) ⋅ e − t , t ∈ ℝ , este primitivă a funcției f : ℝ → ℝ , f ( t ) = t ⋅ e − t .
b) Demonstrați K ( t ) = 2e − ( t + 2 ) ⋅ e1− t , ( ∀ ) t ∈ [ 0; 24] .
c) Verificați că în prima oră familia Popescu consumă mai puțin de 2,5 Kw / h .
d) Considerând, pe parcursul unei zile, intervalele orare [0; 1] , [1; 2] , [ 2; 3] , ..., [ 23; 24] , arătați că cel mai mare
consum de energie electrică se realizează în intervalul orar [ 0; 1] .
Soluție:
a) F este derivabilă pe ℝ și F ' ( t ) = f ( t ) , ( ∀ ) t ∈ ℝ ........................................................................................... 1p
b) K ( t ) = ∫ ( t + 1) e1− t dt = − ( t + 2 ) e1−t + C ............................................................................................................... 2p
K ( 0 ) = 0 ⇒ C = 2e ........................................................................................................................................... 1p
c) K (1) = 2e − 3 < 2 ⋅ 2, 72 − 3 < 2, 5 .......................................................................................................................... 1p
d) Consumul în a n-a oră, n ≥ 2 , este g ( n ) = K ( n ) − K ( n − 1) = e1− n ( ( n + 1) e − n − 2 ) .......................................... 1p
Se arată că g ( n ) < g ( n − 1) , n ≥ 2 este echivalent cu n ( e − 1) > 2 ,
inegalitate confirmată de n ≥ 2 și e − 1 > 1 .......................................................................................................... 1p
CONCURSUL NAȚIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
CLASA a XII-a
BAREM
Problema 3.
 a b  
Se consideră mulțimea G =   / a, b ∈ ℤ 6  .
 b a  
a) Determinați numărul elementelor mulțimii G .
b) Arătați că ( G; + ) este grup abelian.
c) Calculați suma elementelor mulțimii G .
Soluție:
a b
a) Fie A =  ∈G .
b a
Cum a ∈ ℤ 6 poate fi ales în 6 moduri și b ∈ ℤ 6 tot în 6 moduri, G are 36 de elemente ............................... 2p
b) Se arată cu ușurință că pentru orice A, B ∈ G ⇒ A + B ∈ G și ( G; + ) este structură comutativă și asociativă,
 0ɵ 0ɵ  a b  − a −b 
cu element neutru O2 =   iar fiecare A =   ∈ G are simetrică − A =   ∈ G .................. 3p
 0ɵ 0ɵ  b a  −b − a 
 
c) Matricele X ∈ G cu proprietatea X = − X sunt X = 

a b
b a
ɵ ɵ
{ } ɵ ɵ
{ }
 cu a ∈ 0; 3 și b ∈ 0; 3 și suma lor este
 0ɵ 0ɵ 
matricea O2 =   . Celelalte matrice X din G se asociază fiecare cu simetrica − X și cum fiecare matrice
 0ɵ 0ɵ 
 
 0ɵ 0ɵ 
este simetrică doar unei singure matrice, suma elementelor mulțimii G este O2 =   ............................. 2p
 0ɵ 0ɵ 
 
CONCURSUL NAȚIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
CLASA a XII-a
BAREM
Problema 4.
Fie funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x2 + 4
1
13
∫ f ( x ) dx = 3 .
2
a) Demonstrați că
0
2 3
dx
b) Calculați ∫ x ⋅ f ( x)
.
5
x
1 3
t f ( t ) dt
x 4 ∫0
c) Calculați lim
x→0
Soluție:
1
1 1
 x3 
f ( x ) dx = ∫ ( x + 4 ) dx =  + 4 x  =
13
∫
2 2
a) ................................................................................................ 2p
0 0  3 0 3
b) Notăm x 2 + 4 = t ⇒ x 2 + 4 = t 2 ⇒ xdx = tdt

x = 5 ⇒ t = 3, x = 2 3 ⇒ t = 4
4
1 t −2
2 3 4 4
dx t dt dt 1 5
∫ =∫ 2 =∫ 2 = ln   = ln .......................................................................... 3p
x ⋅ f ( x ) 3 (t − 4) ⋅ t 3 t − 4 4  t + 2  3 4 3
5
1
x
1 ∫ x
t 3 t 2 + 4 dt
0
c) lim 4 ∫ t 3 f ( t ) dt = lim 4 ∫ t 3 t 2 + 4 dt = lim 0 4
, cu nedeterminare
x→0 x x →0 x x →0 x 0
0 0
și cum funcția de integrat, g ( t ) = t 3 t 2 + 4 , este primitivabilă, considerând o primitivă G ∈ ∫ g ( t ) dt

x
avem ∫t
3
t 2 + 4 dt = G ( x ) − G ( 0 ) ................................................................................................................ 1p
0
și atunci
x
∫t t 2 + 4 dt
3 0
G ( x ) − G (0)  0  G '( x)
 
x3 x 2 + 4 1
lim 0
= lim = lim = lim = ........................................................1p
x→ 0 x4 x →0 x4 x→0 4 x3 x→0 4x3 2
CONCURSUL NAȚIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
Filiera Teoretică : profilul Real - Științe ale Naturii
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
Clasa a IX -a
Problema 1.
3x  2
a) Determinaţi numerele întregi x pentru care fracţia este număr întreg.
2x 1
3x  2
b) Determinaţi numerele raţionale x pentru care fracţia este număr întreg.
2x 1
SOLUŢIE:
a) Impunem condiţia  2 x  1 |  3x  2  ; atunci  2 x  1 | 2  3x  2   3  2 x  1 , deci  2 x  1 | 7 . Obţinem că
x 3,0,1, 4 şi toate aceste patru valori sunt convenabile. ................................................................................. 4p
3x  2 m2 m2 1
b) Din  m obţinem că x  , m . Cum  , m  , rezultă că numerele raţionale x
2x 1 2m  3 2m  3 2
m2
căutate sunt toate numerele de forma x  , unde m . ............................................................................ 3p
2m  3
Problema 2.
Demonstraţi că, oricare ar fi numărul natural nenul n, are loc inegalitatea
1 1 1 1 5
     .
2 n 1 n  2 2n  1 6
SOLUŢIE:
1 1 1 1 1
Avem că an       n  1   , n  * , prin urmare este adevărată inegalitatea din
n 1 n  2 2n  1 2n  1 2
stânga. ………………………..…………………………………………….……………………………………... 3p
1 1 1 1
Notăm an     . Cum an1  an    0, n  * , deducem că
n 1 n  2 2n  1  2 n  2  2 n  3 
5
an  a1  , n   , deci este adevărată inegalitatea din dreapta. ……………….....…………………….…...... 4p
6
Obs. Se poate folosi inducția matematică.
Problema 3.
a) Demonstraţi că suma inverselor lungimilor a două înălţimi ale unui triunghi este mai mare decât inversul
lungimii celei de-a treia înălţimi a triunghiului.
b) Un triunghi neisoscel are două înălţimi de lungimi 2 respectiv 5. Determinaţi lungimea celei de-a treia
înălţimi, ştiind că este tot un număr natural.
Gazeta Matematică 9/2016 (Supliment)
SOLUŢIE:
2S 2S 2S
a) Folosind notaţiile uzuale în triunghi, avem că a  ,b  şi c  . ….…………………...………….... 2p
ha hb hc
2S 2S 2S 1 1 1
Din inegalitatea triunghiului,  a  b  c  rezultă   , prin urmare   ……………………. 2p
ha hb hc ha hb hc
1 1 1 1 1 1 10 10
b) Fie ha  2, hb  5 ; atunci   şi   . Deducem că  hc  . Cum hc este număr natural
2 5 hc 5 hc 2 7 3
diferit de 2 şi 5 (triunghiul fiind neisoscel), rezultă că hc  3 . …………………………………………….…… 3p
Problema 4.
La ora 14 : 30 , din Iaşi plecă un tren care ajunge la Bucureşti la ora 22 : 00 . În aceeaşi zi şi pe
acelaşi traseu, la ora 16 : 00 , din Bucureşti pleacă un tren care ajunge la Iaşi la ora 23: 00 . Presupunem că fiecare
dintre cele două trenuri parcurge traseul cu viteză constantă.
Stabiliţi, cu eroare de cel mult un minut, care este ora întâlnirii celor două trenuri.
SOLUŢIE:
d 2d
Notăm cu d distanţa Iaşi-Bucureşti, în kilometri. Viteza primului tren este v1   km/h iar viteza celui
1 15
7
2
d
de-al doilea tren este v2  km/h. ……..………………………………………...….………………………… 2p
7
Fie x ora întâlnirii celor două trenuri. Cum suma distanţelor parcurse de cele două trenuri până în momentul x este
 1  2d d
egală cu distanţa Iaşi-Bucureşti, obţinem că  x  14     x  16    d . ………………………………… 3p
 2  15 7
548
Ecuaţia obţinută are soluţia x  18,897 . Ora aproximativă a întâlnirii este 18 : 54 . ………………........... 2p
29
CONCURSUL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
Filiera Teoretică : profilul Real -Științe ale Naturii
CLASA a X-a
Problema 1.
Se dau numerele reale x, y, z   0,   . Demonstrați că au loc inegalitățile:
a) 3
 2 x  y  2 y  z  2 z  x   x  y  z.
  x  2 y  2 y  z  y  2z  2z  x  z  2x    x  y  z  .
2
b) 3 2x  y
(G. M. nr 11/2016)
Soluţie:
abc
a) Folosim inegalitatea mediilor: , a, b, c   0,   ........................................................... 1p
3
abc 
3
Cu a  2 x  y, b  2 y  z și c  2 z  x obținem inegalitatea de la a)…………………………..……..…………2p
b) Scriem membrul stâng al inegalității de demonstrat ca produsul a doi radicali de ordin 3
3
 2 x  y  2 y  z  2 z  x   3  x  2 y  y  2z  z  2x  ............................................................................. 1p
Din inegalitatea mediilor avem:
1 3  x  2 y  y  2 z  z  2x   x  y  z ............................................................................................................. 1p
Înmulțind membru cu membru inegalitatea de la a) cu inegalitatea 1 obținem inegalitatea de demonstrat (ambii
radicali sunt pozitivi) ............................................................................................................................................... 2p
Problema 2.
Fie a, b, c   , cu a  b  c . Demostrați că ecuația az 2  bz  c  0 are cel puțin o rădăcină de modul 1 dacă și
numai dacă b2  ac.
Soluţie:
Necesitate: Notăm rădăcinile ecuației cu  ,  ;  ,   ,   1 și scriem relațiile lui Viète .............................…1p
c c c 1 1
          1, iar   1 , obținem   1 , deci   ,   ............................................... 1p
a a a  
1 1
2
b
               ,
2
 1,   1,
2
așadar
 
Avem deci ce conduce la
a 
2
 b c
     b  ac. ............................................................................................................................................ 2p
2
 a  a
2
b c

, se obține    , așadar       . ………............................... 1p
2
Suficiență: Din b  ac , cum a 
2
a a

 2     2  0, iar   0  este rădăcină complexă nereală de ordin 3 a unității, deci


 1     ...................................................................................................................................................1p

c c
Cum 1         , obținem     1. ....................................................................................... 1p
a a
Problema 3.
 x 1  x  
Rezolvați ecuația       lg x.
 2  2 
Soluţie:
a) Condiția de existență a logaritmului: x  0 ..................................................................................................... 1p
x x
notăm    k , k   k   k  1 .................................................................................................................. 1p
2 2
1 x 1 1 1 x 1 1 1 x 1  x  1
k  k   k        .................................................................... 2p
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
 x 1  x  
Obținem că       1, 0  lg x  1, 0 ..............................................................................................2p
 2  2 
1
Dacă lg x  1, x  , iar dacă lg x  0, x  1 . ………….…………………………………..……………...... 1p
10
Problema 4.
Avem la dispoziție un număr n  2000 de saci goi. Alegem 10 dintre aceștia.

În unii dintre cei 10 saci aleși s-au pus câte 9 saci goi, apoi în unii dintre toți sacii goi s-au pus câte 9 saci goi, etc.
După câteva operații de acest fel numărul sacilor care nu sunt goi este 223. Care este numărul total de saci pe care
îi avem la dispoziție?
Soluție:
Fie x1 numărul sacilor în care s-au pus câte nouă saci goi în prima operație, x2 numărul sacilor în care s-au
pus câte 9 saci goi în a doua operație, etc. …………………………………………….…………………………2p
Astfel la prima operație s-au adăugat 9x1 saci goi, la a doua 9x2 saci goi, etc. ..……………….….…...……….1p
În final, după n operații de acest fel numărul sacilor care nu sunt goi este:
x1  x2  ...  xn  223 …………………………………………………………………….………………..…..….2p
Numărul total de saci este: : 10  9 x1  9 x2  ...  9 xn  10  9  223  2017 ………………………………………2p
CONCURSUL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
Filiera Teoretică : profilul Real -Științe ale Naturii
Clasa a XI -a
Problema 1.
a b
Fie A    , a, b 
b a
a) Calculați det  A2  .
  a  b n   a  b n a  b n  a  b n 
 
b) Demonstrați că An   2 2  , n  *
  a  b n   a  b n a  b n  a  b n 
 
 2 2 
2 1
c) Rezolvați în  2,2   ecuatia X 2017    . ( Eventual folosiți faptul că X  X
2017
 X 2017  X )
 1 2 
Soluție:
a) det  A2    det A   a 2  b2  ……………………..……………………..…………………….…….2 puncte
2 2
b) Inducție matematică ……………………………………………………………….…………………2 puncte

a b
c) Fie X      2,2  
c d 
2 1 2 1 a b
Din X      X  a  d si b  c  X    ……………………………………..…...1 punct
 1 2  1 2 b a
  a  b  2017   a  b  2017  a  b  2017   a  b  2017 
2 1   2 1
Ecuația X 2017    2 2 
 devine 
1 2   a  b  2017   a  b  2017  a  b  2017   a  b  2017   1 2 
 
 2 2 
 a  b 
 3
2017
 ……………………………………………………………………………………….…..1 punct
 a  b 1
2017

1  2017 3
Finalizare: a  ,
2
2017
3 1
b ………………………………………………………………………………………………..1 punct
2
Problema 2.
Considerăm mulțimea formată din toate matricele cu trei linii și trei coloane și care au elemente din mulțimea
1,1 .
a) Aflați cardinalul mulțimii .
b) Dacă A , demonstrați că 4 / det A .
c) Dacă A , argumentați că det A4,0, 4 .
d) Demonstrați că A  , matricea A2017 are toate elementele nenule.
Soluție:
a) Fie  1, 2,..., m și N  1, 2,..., n mulțimile primelor m respectiv n numere naturale. O matrice cu
m linii și n coloane, având elemente reale, este o aplicație A : M  N  . Dacă notăm
A  i, j   aij ; i  1, m, j  1, n, dăm matricea A printr-un tablou dreptunghiular cu m linii și n coloane.
Există k l aplicații care pot fi definite pe o mulțime cu l elemente cu valori într-o mulțime cu k
elemente.
card  29  512 …………………………………………………………………………….…..2 puncte
b) Fie A . Adunăm a treia coloană la primele două coloane ( c1  c3 respectiv c2  c3 ) Astfel pe primele
două coloane ale matricei astfel obținute vom avea elementele 0, 2 sau 2 .
Deducem că 4 / det A ………………………………………………………………..………...…...2 puncte
c) 6  det A  6 și din punctul b) det A este multiplu de 4, obținem că det A4,0, 4 ….…....…2 puncte
d) În An ; n  1 avem doar elemente întregi impare, de unde rezultă cerința problemei……………..1 punct
Problema 3
Pe o insulă trăiesc 12 cameleoni. La un moment dat trei dintre ei au culoarea roșie, patru au culoarea
galbenă, iar ceilalți cinci au culoarea verde. Se știe că, dacă se întâlnesc doi cameleoni de culori diferite atunci
ambii își schimbă culoarea în cea de-a treia culoare, în rest ei nu își schimbă culoarea.
Demonstrați că:
a) Este posibil ca la un moment dat, nici un cameleon să nu aibă culoarea verde.
b) Nu este posibil ca, la un moment dat, toți cameleonii să aibă culoarea verde.
Soluție:
a) Notăm cu R numărul cameleonilor roșii, cu V numărul cameleonilor verzi și cu G numărul cameleonilor
galbeni. …………………………………………………………………………………………………..….1 punct
În tabelul de mai jos, exemplificăm în cinci pași posibilitatea de la punctul a)
R 3 5 7 9 11 10
G 4 3 2 1 0 2
V 5 4 3 2 1 0
………………………………………………………………………………………...................... 2 puncte
b) Analizând posibilitățile apărute în urma întâlnirii a doi cameleoni, căutăm un invariant.
Inițial R  3, G  4, V  5
Dacă se întâlnește unul roșu cu unul verde, vom avea: R  2, G  6, V  4 ……………………………….1 punct
Dacă se întâlnește unul galben cu unul verde vom avea: R  5, G  3, V  4 ……………………………...1 punct
Dacă se întâlnește unul roșu cu unul galben vom avea: R  2, G  3, V  7 …………………..........……...1 punct
Comparând configurația inițială  R, G,V    3, 4,5 cu oricare dintre configurațiile rezultate în urma întâlnirii a
doi cameleoni, observăm că doar un număr din configurație este multiplu de trei. Dacă ar fi posibil ca toți să fie
verzi, am obține configurația  0, 0,12  în care toate numerele sunt divizibile cu 3. (FALS)
Așadar nu este posibil în nici un moment ca toți cameleonii să fie verzi ……………...……………1 punct
Problema 4.
Fie f :  o funcție astfel încât f  x   x 2  2 x ; x 
a) Arătați că f  0   0 .
b) Dați un exemplu de funcție care să îndeplinească inegalitatea din enunț.
c) Justificași continuitatea funcției f în origine.
Soluție:
a) În inegalitatea din enunț înlocuim pe x cu 0 și avem:
f  0   02  2 0  f  0   0  f  0   0 …………………………………………………………..……3 puncte
b) Exemplu f :  , f  x   x 2 ………………………………………………….………….….…2 puncte
c) Din inegalitatea din enunț obținem:
2 x  f  x   x 2  2 x , x   x2  2 x  f  x   x 2  2 x , x  ……………………..….1 punct
Din criteriul cleștelui avem lim f  x   0 . Cum f  0   0 rezultă continuitatea funcției în origine………...1 punct
x 0
CONCURSUL NAȚIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
Filiera Teoretică : profilul Real - Științe ale Naturii
Clasa a XII -a
Problema 1.
Două lentile având distanţele focale f1 , respectiv f 2 sunt situate la distanţa d  0 una faţă de cealaltă; în
f1  f 2
această situaţie distanţa focală f a sistemului este dată de legea de compoziţie f  f1 f 2 
f1  f 2  d
Considerând legea de compoziţie definită pe G   0;   , se cere:
a) Să se demonstreze că legea este asociativă.
b) Să se studieze dacă legea admite element neutru.
d d
c) Să se calculeze ... d  2d   3d   4d  ...  2017d  .
2017 2016
Soluție:
a) Verifică asociativitatea……………………………………………………………………..……….….2p
b) Demonstrează că nu există element neutru………………………………………………………….…2p
c) Demonstrează că d este elementul absorbant al legii de compoziţie ( ). ……..2p
Finalizare......................................................................................................................................................1p
Problema 2.
x 1
Se consideră funcţiile f , g : 
 , f  x  şi g  x  
1 x 2
x( x 2  1)
1
a) Să se calculeze  f ( x)dx
0
.
b) Să se calculeze lim G( x) , unde G este primitiva lui g care se anulează ȋn x  1.

x 
 
tgx ctgx
c) Să se demonstreze : 
1
f (t )dt  
1
g (t )dt  0, x   0,  .
 2
Soluție:
1
ln 2
a)  f ( x)dx =
0
2
...........................................................................................................................................2p
1 1 x
b) Descompune   2 ..............................................................................................................1p
x  x  1 x x  1
2
G  x   ln x  ln  x 2  1 
1 ln 2
......................................................................................................................1p
2 2
ln 2
Limita este ............................................................................................... .............. .................................1p
2
c) Demonstrează relaţia .......................................................................... .............. ................................2p
Problema 3.
 , f  x   ex .
2
Se consideră funcţia f :
1
a) Să se calculeze  xf  x dx
0
.
x3
b) Să se demonstreze că funcţia F :  , F  x    f  t dt este strict crescătoare pe  0,1
0
1
c) Să se demonstreze  f  x dx  1, 2 .
0
Soluție:
e 1
1
a)  xf  x dx 
0
2
………………………………………………………………………………2p
b) F   x   3x 2e x ……………...........................................………………………..…...…………2p
6
F   x   0, x   0,1 , deci F este strict crescătoare pe  0,1 …………………………..……….…………….1p

1
x  x, x   0,1  e  e , x  0,1   e x dx  e  1  2 ……………………………….1p
x2 2
2 x
c)
0
1 1
e x  1  x 2   e x dx   1  x 2 dx 
4
 1 ………………………………………………….…………1p
2 2
0 0
3
Problema 4.

  2k 2k  

G   Ak    k k  , k   şi pentru fiecare t  notăm Ht   A  kt  1 / k   . Se admite faptul că

  2 2  

 G,  este un grup, unde “ ∙” este înmulţirea matricelor.
a) Să se demonstreze că pentru orice n, p  , A  n   A  p   A  n  p  1 .
b) Să se demonstreze că, pentru t  , H t este un subgrup al grupului  G, 
c) Să se demonstreze că grupurile  G,  şi  ,   sunt izomorfe.
Soluție:
a) Demonstrează relaţia..........................................................................................................................2p
b) Demonstrează că elementul neutru este A  1 .................................................................................1p
Demonstrează că  H t ,  este subgrup...................................................................................................2p
c) Demonstrează ca funcţia f : este izomorfism.........................................2p
CONCURSUL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
Filiera Tehnologică : profilul Tehnic
Clasa a IX –a
Problema 1.
Se consideră funcţia f : R  R, f ( x)  x 2  mx  2017, unde mR
a) Determinaţi valoarea lui m ştiind că f (1), f (1) şi f (2) sunt termeni consecutivi ai unei progresii
aritmetice.
b) Dacă f (1)  f (4), să se demonstreze că f (2)  f (3) .
c) Dacă m este un număr întreg impar, să se demonstreze că ecuaţia f ( x)  0 nu are rădăcini întregi.
Soluție:
a) Obține f (1)  2018  m, f (1)  2018  m, f (2)  2021  2m …………………………..…..1 punct

Finalizare: 2(2018  m)  2021  2m  2018  m  m  3 ……………………..……………….…1 punct
b) Din condiția f (1)  f (4) obține m= -5………………………………………………………1 punct
Verifica f (2)  f (3)  2011 ………………………………………………………….……….…..1 punct
c) Presupunem ca ecuația ar avea o rădăcina întreagă r. Atunci r 2  r  m  2017  0
Dacă r = număr par , atunci par+par+impar=0 – imposibil…………………………….….….…..1 punct

Dacă r = număr impar , atunci impar+impar+impar=0 –imposibil ……………………….….…..1 punct
Finalizare: Presupunerea făcută este falsă, deci ecuația nu are rădăcini întregi………………….. 1 punct
Problema 2.
Se consideră triunghiul ABC, punctele M, N și P astfel încât: BM  MC, AN  2 NC, AP  3PB și Q
mijlocul segmentului  PM .
2 1 1 1
a) Demonstrați că BN  BC  BA și BQ  BC  BA.
3 3 4 8
b) Demonstrați că punctele B, Q, N sunt coliniare.
BQ
c) Calculați valoarea raportului .
QN
Soluție:
a)
1 1
 2 1

BN  BC  CN  BC  CA  BC   CB  BA   BC   BA ………………………2 puncte
3 3 3 3
1
2
 1
4
 1
BQ   BM  BP   BC   BA …………………………..…………………………..……2 puncte
8
3
b) BQ   BN rezultă B, Q, N puncte coliniare………………………………………….…… 2 puncte
8
BQ 3 BQ 3
c)    …………………………………………………………………………. 1 punct
BN 8 QN 5
Problema 3.
a) Pentru q  se consideră numerele a  q 2  q  1 şi b  q 2  q  1 . Să se demonstreze că a  b  1 ,
oricare ar fi q  .
b) Determinaţi primul termen şi raţia unei progresii geometrice crescătoare  bn n1 , având termeni
pozitivi, ştiind că b1  b 2 b3  7 şi b12  b22  b32  21 (utilizând, eventual, identitatea obţinută la
punctul anterior).
Soluție:
a) Obține a  b  q 4  q 2  1 ………………………………………………………..………..… 2 puncte

Finalizare : Deoarece q 4  0, q 2  0 deducem ca a  b  1……………………………....……… 1 punct
 
b) Obține relațiile b1 q 2  q  1  7 si b12  q 4  q 2  1  21 ………………………………….. 1 punct
 
Folosind q 4  q 2  1   q 2  q  1 q 2  q  1 , obține b1 q 2  q  1  3 ………………….…….1 punct
1
Rezolvă ecuația 2q 2  5q  2  0 , obținând soluțiile q1  2 și q2 
…………………….…....1 punct
2
Numai q1  2 convine și în acest caz b1  1 …………………………………………………….1 punct
Problema 4.
Patru persoane A, B, C, D au primit împreună pentru efectuarea unei lucrări suma de 2017 lei. Ştiind că
A a primit cel mai mult, fiecare a primit mai mult de 100 de lei şi A împreună cu D au primit cu 537 de lei mai
puțin decât B împreună cu C, să se determine ce sumă a primit A? (sumele primite sunt numere naturale)
Soluție:
Dacă a, b, c, d sunt sumele primite de către A, B, C respectiv D , atunci a+b+c+d=2017,

a>b, a>c, a>d și a+d=b+c-537 ……………………………………………………………......……..2 puncte
Obține a+d=740 și b+c=1277…………………………………………….….........................….…2 puncte
Deoarece a >b, a>c, a>d deduce a  638,5 ……………………………….….........................….….1 punct
Daca a=639, atunci d=101………………………………………………….………………….……..1 punct
Daca a=640, atunci d=100, nu convine …………………………………….…………………..…….1 punct
CONCURSUL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
Clasa a X –a

Problema 1.
Se consideră numerele reale x şi y astfel încât 2 x  3 și 3y  4 .

a) Demonstrați că x  y  2;
3 
b) Demonstraţi că x   ,   ;
2 
 3
c) Demonstraţi că y   ,  şi deduceţi că x  y .
 2
Soluție:
a) Obține x  log 2 3, y  log3 4 …………………………………..………….……………..…………1 punct
2
Obține y  …………………………………………………………………………………………………..…….……………………………………. 1punct
log 2 3
Finalizare : x  y  2 ………………………………………………………………………….……………. 1 punct
3
3
b) x  log 2 3  log 2 2 2  3  8, adevărat……………………………………………..…..……2 puncte
2
3
3
c) y  log3 4  log 3 3 2  4  27 adevărat………………………………………..…………… 1 punct
2
3
Finalizare x   y , deci x  y ………………………………………………………………….1 punct
2
Problema 2.
a) Verificaţi egalitatea a  a 2  a3  3   a  1  a 2  2a  3 , a  ;
b) Rezolvaţi în R ecuaţia 2  4  8  3;
x x x
4log 2 x  8log 24 x  27log83 x  24, x   0,   .

c) Să se rezolve ecuaţia
Soluție:
a) Verificarea egalității ……………………………………………………………………..……….… 1 punct
b) Notând 2 x  y Obține y3  y 2  y  3 ……………………………………………………………….………………..……..…..……1 punct
Din y3  y 2  y  3  0   y  1  y 2  2 y  3  0 rezultă y=1……………………………………………………...………….…. 1 punct
Finalizare: x=0……………………………………………………..……………………….……..…….... 1 punct
2 3
 log 2 x   log 2 x   log 2 x 
c) Aducând logaritmii în baza 2 obține       3 ……………………………….……….. 1 punct
 2   2   2 
log 2 x
Dacă y  rezulta y  y 2  y3  3 ……………………………………….………………………………..……………….. 1 punct
2
Finalizare: y=1, deci x=4…………………………………………………………….………..….1 punct
Problema 3.
 
Se consideră numărul complex z  1  i 3  m 1  i 3 , unde m \ 1 .
a) Demonstraţi că | z | 2 m2  m  1;
b) Să se determine m astfel încât modulul numărului z să fie minim;
c) Dacă z 3  , demonstraţi că z 3  8 .
Soluție:
a) Obține z  1  m  i 3 1  m  ……………………………………………………………….….. 1 punct
Obține | z | 2 m2  m  1 ……………………………………………………………………..1 punct

2
 1 3
b) Obține | z | 2 m2  m  1  2  m     3, m  ……………………………………. 1 punct
 2 4
1
Finalizare : |z| este minim pentru m   ……………………………………………………1 punct
2
c) Obține z 3  1  m   8m2  20m  8  12 3m  m  1 i ………………………………………….1 punct
z3   m 1  m   0 …………………………………………………………….………….1 punct
Convine numai m  0 și în acest caz z 3  8 …………………………………….………….1 punct
Problema 4.
Doi fraţi au în proprietate comună un teren în forma trapezului ABCD. Ei hotărasc să împartă
terenul în două părţi cu aceeaşi suprafaţă şi să le separe printr-un gard MN.
a) Justificaţi dacă punctele M şi N pot fi alese ca mijloace ale bazelor trapezului.
b) Justificaţi dacă punctele M şi N pot fi dispuse în altă poziţie pe cele doua baze?
Soluție:
a) Daca h- este înălțimea trapezului scrie A 
 B  b  h ………………………………………….…. 1 punct
2
Obține AAMND 
 AM  DN  h ………………………………………………………………….1 punct
2
Scrie AAMND 
 AB  DC  h
……………………………………………………………………...1 punct
4
Obține ABMNC 
 BM  CN  h   AB  CD   h …………………………………………...……1 punct
2 4
Finalizare: Punctele M, N pot fi alese ca mijloace ale bazelor ……………………………… 1 punct
b) Este necesară condiția AAMND  ABMNC ……………………………………………………..……1 punct
Obținem AM  DN  BM  CN  AM  BM  CN  DN , deci nu exista alta dispunere a
punctelor M si N…………………………………………………………………………..…………………1 punct
CONCURSUL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
Clasa a XI –a
Problema 1.
Să se calculeze:
a) ; b) .
Soluție:
3
1  2x 1 2x 2
 lim  ……………………………………..……3p
 
a) lim
1  2 x 
x 0 3x x 0 9
 3 1 2x 1
3 2
3x
b) …………………………………….………………..…….2p
= …………………….…………..…….2p
Problema 2.
O echipă de cercetători constată că starea calorică a unei anumite substanțe se modifică în timp după legea:
T  t   t 2  at  b  ct  5, unde a, b, c  R sunt constante ce trebuie determinate și în care T  t  este temperatura,
măsurată în grade, înregistrată la momentul t  0 ce reprezintă numărul de secunde scurs de la începutul
experimentului.
a) Determinați a, b, c  R știind că T 1  7 și lim T  t   8.
t 
b) Cu a, b, c astfel determinați, stabiliți dacă este posibil ca la un moment al experimentului temperatura

substanței să fie 0 .
Soluție:
a) T 1  7  a  b  1  c  2 …………………………………………………………..………...……..1p
lim T  t   8  lim
t  t 
 
t 2  at  b  ct  3 ………………….……………….………………………….………..1p
Este necesar ca c  0 ………………………………………………….………………………………….……..1p

Obținem: c  1, a  6 ……………………………………...…………………….…….……..…….…….……..2p
Din T 1  7  b  2 …………………………………………………………………………………….……..1p
23 23
b) T  t   0  t 2  6t  2  t  5  t 
, dar  5  0, deci nu este posibil ca temperatura substanței să fie
16 16
0 în nici un moment al experimentului ………………………………………………………………..1p
Problema 3.
Fie matricea , .
a) Demonstrați că
b) Determinați astfel încât matricea să fie inversa matricei .
c) Demonstrați că .
Soluție:
a) Calcul direct, verifică relația……………………………………………………………………..….….1p
b) Din …………………….……1p
Deci este inversa matricei X. ……………………………………………….……….…1p

c) Fie , avem / ………………….…...…….…2p
Finalizare
1 
S   A2018  I 3   A  I 3   S  A2019  A2018  A  I 3 ;
1 1
5  5 5
,
rezultă ……………………………………….……………………….…..2p
Problema 4.
Se dă matricea
Demonstrați că
a) det  A  xI 2   0, x  R;
b) ;
c) Ecuația X  A  A  X  A nu are soluții în .
Soluție:
a) Prin calcul = ………………………………………………..……….1p
2
 3 5
  x     0, x  R ……………………………………………………………….……….1p
 2  4
b)
…………………………………………………………….…..2p
c) Fie astfel încât X  A  A  X  A
 2b  c ab 3d   0 1 

Relația devine    ………..………………………..……2p
 2d  2a  c 3 c  2b   2 3

 2b  c  0

 a b 3  d 1
Se obține sistemul 
2d  2a  c 3  2

 c  2b  3
Din prima și ultima ecuație se obține , imposibil.
Deci ecuația nu are soluții. ………………………………………………………….………..…1p
CONCURSUL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
Clasa a XII-a
Problema 1.
a) Să se determine funcția care admite primitive astfel încât și
.
cos x  sin x
b) Să se calculeze integrala I  x    dx, x  0.
e x  cos x
Soluțíe:
a) Derivând egalitatea dată , membru cu membru, avem:
………………………………………………..1p
Obținem ……………………………….1p
Integrând ultima egalitate, avem ,
Rezultă ……………………………………………………1p
⇒ deci , …………….………………….1p
b) = …………………………….1p
………………………………………………………1p
………………………………………….1p
Problema 2.
e2 x
Se dă funcția f : R  R, f  x   . Se cere:
e  e2 x
a) Demonstrați că f  x   f 1  x   1,   x  R.
b) Determinați primitiva F a funcției f pentru care F  0   0.
1
c) Calculați I   f  x  sin  x  dx.
0
Soluție:
1
a) f  x  . Verifică egalitatea: f  x   f 1  x   1,   x  R. ………………..….……..2p
1  e12 x
F  x    f  x dx  ln  e  e2 x   c ..……………………………………………………………2p
1
b)
2
1
F  0   0  c   ln 1  e  ………………………………………………………………..……….1p
2
1 1
c) În I   f  x  sin  x  dx schimbăm variabila x  1  t  I   f 1  t  sin  t  dt ………..1p
0 0
1
2 1
2 I   sin  x  dx  I  …………………………..………………………………………….1p
0
 
Problema 3.
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție “∘” prin
a) Demonstrați că legea de compoziție este asociativă și determinați elementul neutru.

b) Calculați
c) Determinați numerele reale x care sunt egale cu simetricele lor față de legea “
Soluție:
a) Justifică asociativitatea …………………………………..…………………..………....………….1p
Elementul neutru ………………………………….……………….…….....…….………1p
b) …………………….…………………..…...………..……..1p
În compunere există . (-1 este elementul ”absorbant” sau ”distrugător”)
Deci compunerea celor 2017 elemente este -1. …………………………..………..……..…..……1p
c) …………………………………………..……..…………….……2p
………………………………………………………..……..……..1p
Problema 4.
Pe mulțimea numerelor reale definim legea de compoziție " " prin x  y  3 xy ,   x, y  R.
a) Demonstrați că legea " " nu este asociativă.
b) Fie H  1, 0,1. Demonstrați că H este parte stabilă a lui R în raport cu legea " " și că operația indusă
de " " pe H este asociativă.
Soluție:
a) Este suficient un contraexemplu.
1 2   3  3 2  3  3 3 2  3 27  9 54  .…………………………………………………………..1p

1   2  3  1  3 6  9 6 

Rezultă că 1 2   3  1  2  3 , deci operația " " nu este asociativă. …………………..………...1p
b) Tabla legii de compoziție " " relative la mulțimea H este:
* -1 0 1
-1 1 0 -1
0 0 0 0
1 -1 0 1
…………………………………………………………………….…1p
Deducem că x  y  H ,   x, y  H , deci H este parte stabilă a lui R în raport cu operația " " ……1p
Fie " " legea de compoziție indusă de legea " " pe H .
Pentru orice x  H avem 3 x  x ……………………………………………………………………..1p
Avem:
a  b c   a bc  a  bc   abc  abc
 3 3
 ,   a, b, c  H

 a b  c  3
ab c   ab  c  3
abc  abc
Așadar legea de compoziție " " este asociativă …………………………………………………………2p
CONCURSUL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
Filiera Teoretică : profilul Uman
Clasa a IX–a

Problema 1.
Se consideră funcţiile f m  x    m  1 x2  2  m  2  x  3  m, m  R, m  1 .
a) Să se determine m astfel încât G fm să intersecteze axa  Ox  în două puncte separate de axa  Oy  .
b) Să se demonstreze că parabolele G fm (graficul funcției f m ) trec printr-un punct fix (cu coordonatele
independente de m).
Soluție:
 40
  0 
a) Se impun condiţiile:  Rezultă  m3 --------------------------------------------- 2 pct.
P  0 P  m  1  0
Obținem -------------------------------------------------------------------------------------- 2 pct.
b) Condiţia ca parabolele să treacă printr-un punct fix: Punctul A  a, b   G fm , m  R \ 1
Impune  m  1 a 2  2  m  2  a  3  m  b, m  R \ 1 --------------------------------------------- 1 pct.
Rezultă a  1 şi b  0 --------------------------------------------------------------------------------- 2 pct.
Problema 2.
Pe latura [AB] şi diagonala [AC] a paralelogramului ABCD se iau punctele M şi respectiv N astfel încât
şi . Demonstraţi că punctele M, N şi D sunt coliniare.
Soluție:
---------------------------------------------------------------2 pct.
--------------------------------------------------------------------------------- 2 pct.
------------------------------------------------------------------------- 1 pct.
-------------------------------------------------------------------------------------- 1 pct.
Deducem că punctele M , N , D sunt coliniare.------------------------------------------------1 pct.
Problema 3.
Să se determine patru numere reale în progresie geometrică ştiind că suma termenilor extremi este egală cu
triplul mediei aritmetice a termenilor egal depărtaţi de cei extremi, iar primul termen este a  R .
Soluție:
Scrie numerele a, aq, aq2, aq3, unde q este rația progresiei geometrice ----------------------------------1 pct.
Impune condiția ---------------------------------------------------------------------- 1 pct.
Aduce la forma ------------------------------------------------------------------ 1 pct.
Obține ecuaţia ---------------------------------------------------------------- 1 pct.
1
Rezultă: q1  1, q2  2, q3  ------------------------------------------------------------------------------ 2 pct.
2
 
  a;  a; a;  a

 
Obținem progresiile geometrice:  a; 2a; 4a; 8a ----------------------------------------------------- 1 pct.
 
  a a a
  a; 2 ; 4 ; 8

Problema 4.
a) Media vârstelor persoanelor dintr-o cameră este egală cu numărul lor. În cameră intră un bărbat de 29
de ani. Surprinzător, media vârstelor persoanelor rămâne egală cu numărul lor. Câte persoane erau inițial în cameră?
b) Un elev a ales un număr întreg, l-a înmulțit cu 0,42 și rezultatul l-a aproximat cu cel mai apropiat întreg.
După aceasta a înmulțit numărul astfel obținut cu 0,42 și rezultatul l-a aproximat din nou cu cel mai apropiat întreg,
ultimul fiind egal cu 8. Ce număr a ales elevul?
Soluție:
a) Fie v1 , v2 ,..., vn , vârstele celor n persoane.
v  v  ...  vn
Avem: 1 2  n ……………………………………………………………………….……….1 pct.
n
v  v  ...  vn  29
Apoi 1 2  n  1 ………………………………………………………………………….1 pct.
n 1
n2  29
Rezultă  n  1  n  14 ………………………………………………………………………….1 pct.
n 1
b) Fie x  Z numărul ales de elev și y  Z rezultatul primei aproximări.
Din enunț deducem y  0,5  x  0, 42  y  0,5 (1) și 7,5  y  0, 42  8,5 (2) ……………………………1 pct.
Din relația (2) rezultă y  18, 20 , y  Z …………………… ....…………………………………….… 1 pct.
Folosind relația (1) obținem x   42, 48 , x  Z …………………… ....…………………………..….… 1 pct.
Elevul a ales unul dintre următoarele numere: 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48. …………………………..……. 1 pct.
CONCURSUL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
Filiera Teoretică : profilul Uman
Clasa a X-a

Problema 1.
Rezolvaţi în R ecuațiile:
a)
b)
Soluție:
a) Condiţii de existenţă:
 5x  4  0

log 2  5 x  4   0 . Obține x  1,   --------------------------------------------------------------- 1 pct.
 log x  0
 2
Scrie ecuaţia log 2  log2  5x  4   log 2  2log 2 x  ----------------------------------------------- 1 pct.

Obține ----------------------------------------------------------------------------- 1 pct.
Rezolvă şi alege valoarea x  4 -------------------------------------------------------------------- 1 pct.
b) Condiţii de existenţă:
 x 1  0

 x 1  1 Obține ---------------------------------------------------------------------- 1 pct.
log  x  1  0
 2
Notează
Obține şi scrie ecuaţia --------------------------------------------1 pct.
Rezultă x  1 ----------------------------------------------------------------------------------------- 1 pct
Problema 2.
Se consideră funcția
a) Să se demonstreze că funcția f este strict crescătoare pe R.
b) Să se rezolve în R ecuația . Discuție după valorile parametrului m.
Soluție:
a) Explicitează funcția ------------------------------------------------------------------------- 1 pct.

Studiază monotonia pe intervalul (-∞, 0) ---------------------------------------------- 1 pct.
Studiază monotonia pe intervalul (0, +∞) ---------------------------------------------- 1 pct.
Concluzie ------------------------------------------------------------------------------------- 1 pct
m
b) Rezolvă și găsește x  , m   1, 0  . ------------------------ 1,5 pct
m 1
Rezolvă și găsește ------------------------------ 1,5 pct
Problema 3.
a) Să se demonstreze că: 3
20  14 2  3 20  14 2  4.
b) Să se rezolve ecuaţia: .
Soluție:
a) Notează 3 20  14 2  a şi 3 20  14 2  b ------------------------------------------------ 1 pct.

Deduce că a  b  2 ----------------------------------------------------------------------------------- 1 pct.
Notează a  b  t şi obține ecuaţia ---------------------------------------------1 pct.
Obține t  4 -----------------------------------------------------------------------------------------------1 pct
b) Obține condiţia de existenţă ------------------------------------------------------------ 1 pct.
Rezultă  7  x  x  5  0 ----------------------------------------------------------------------------- 1 pct.
Rezultă x  5 sau x  7 -------------------------------------------------------------------------------- 1 pct.
Problema 4.
a) Sisif cară în fiecare zi câte o piatră din vârful unui munte. În prima zi i-au fost necesare 7 ore urcând şi
coborând.
A doua zi a petrecut 8 ore urcând şi coborând. În fiecare zi urcă de două ori mai încet decât în ziua
precedentă, dar coboară de două ori mai repede. Cât timp va munci în cea de-a treia zi?
b) Pe cele două maluri a ale unui râu se află doi palmieri înalţi de 10m, respectiv 15m. Distanţa dintre ei
este de 25m. În vârful fiecărui palmier stă câte o pasăre. La un moment dat, la suprafaţa râului, pe linia ce uneşte
palmierii apare un peşte situat la distanţe egale cu cele două păsări. La ce distanţă de palmierul cel mai înalt a
apărut peştele?
Soluție:
a) Notează x – timpul de urcare în prima zi şi cu  7  x  timpul de coborâre ------------------------ 1 pct.

A doua zi timpul de urcare este 2x şi de coborâre este 8  2x -------------------------------------------- 1 pct.
Din obţine x  3 ---------------------------------------------------------------------------- 1 pct.
A treia zi obţine timpul de urcare 12 ore şi de coborâre 1oră (așadar a treia zi muncește 13 ore)------- 1 pct.
b) Desen --------------------------------------------------------------------------------------------- 1 pct.
Așadar şi ---------------------------------------------------- 1 pct.

Rezultă y  10 --------------------------------------------------------------------------------------------- 1 pct.
CONCURSUL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
Filiera Teoretică : profilul Uman- Științe Sociale
Clasa a XI –a

Problema 1.
La livrarea din fabrică către dealer, un autoturism are prețul de 7500 euro. Dealer-ul aplică un adaos
comercial de 10%, iar la suma adăugată se aplică un TVA de 20%, obținându-se astfel prețul de vânzare. Un
cumpărător achită un avans de 20% din prețul de vânzare, urmând ca restul să fie achitat în 24 de rate lunare
egale.
a) Care este prețul de vânzare, fără TVA, al autoturismului?
b) Care este prețul de vânzare al autoturismului cu TVA?
c) Cât este rata lunară?
Soluție:
a) 7500+10%∙7500=8250 (euro)………………………………………………………………2p
b) 8250+20%∙750=8400 (euro)…………..……………………………………...…………….2p
c) 20%∙8400=1680 (euro)……………………………………………………..………………1p
Rata lunară este: (8400-1680):24=280 (euro)………………………………………………2p
Problema 2.
În tabelul de mai jos este înregistrată distribuţia elevilor clasei a XI-a după numărul de pagini scrise la
simulare la proba de limba română:
Număr pagini Număr de elevi
0-4 10
4-8 16
8-12 5
12-16 1
Se cere:
a) Calculați media și mediana seriei statistice.
b) Arătaţi că abaterea medie pătratică este mai mică de 3,10.
c) Care este procentul elevilor care au scris mai mult de 8 pagini?
Soluție:
a) Observă că seria de frecvenţe pe intervale de variaţie are valorile frecvenţelor xi uniform distribuite.
Nr. pagini Nr. elevi xi xi f i Me x2 fi
0-4 10 2 20 10 40
4-8 16 6 96 26 576
8-12 5 10 50 31 500
12-16 1 14 14 32 196
T:32 T:180 T:1312
x=
x f
i i
=180/32=5.625……………………………………………………………….1p
f i
Notăm cu LMe locul medianei Me în cadrul seriei statistice:
LMe=  i
f 1
=33/2=16.5 => Me  [4,8] ( intervalul median)……………………………………1p
2
Cumulează crescător frecvenţele absolute şi se determină acea frecvenţă cumulată crescător care este imediat
mai mare sau egală cu locul medianei (LMe). Intervalul care corespunde frecvenţei absolute cumulate ce
îndeplineşte condiţia de mai sus este intervalul median. Calculăm Me după formula:
h  LMe  FMe
Me= x0  = 4+(4∙16,5-8)/16=7,63…………………………………….1p
f Me
S-a notat astfel: x0=4 este lungimea intervalului median; FMe=8 suma frecvenţelor până la intervalul median;
fMe=16 frecvenţa absolută a intervalului median.
b)    2
 2

x f 2
 x 2 =1312/32 – 5,6252 =41-31,640625=9,359375……………...............1p

f
Finalizare   3,06<3,10……………………………………………………………….1p
c) calculăm procentul elevilor care au scris mai mult de 8 pagini:
W=m/n=(5+1)/32=0,1875 sau 18,75%=> 18,75% au scris mai mult de 8 pagini……….2p
Problema 3.
1
Dacă tatăl ar avea cu 7 ani mai mult decât are, atunci vârsta actuală fiului mai mic ar fi din vârsta
6
1
tatălui. Peste 15 ani vârsta fiului mai mare va fi din vârsta tatălui. Să se determine vârsta fiecăruia, dacă
2
peste 18 ani suma vârstelor celor doi copii va fi egală cu vârsta tatălui.
Soluție:
Fie a vârsta fiului mai mic, b vârsta fiului mai mare și x vârsta tatălui ….……………………….1p
Din enunț avem:
 x  7  6a

 2   b  15   x  15 ………………………………………………………………….….3p
 a  18    b  18   x  18

Obține: a  7 ani; b  10 ani; și x  35 ani …………………………………………………….….3p
Problema 4.
La balul de absolvire a liceului participanții sunt așezați câte șase la fiecare masă. Să se arate că la fiecare masă
există trei persoane care se cunosc între ele sau trei persoane care nu se cunosc deloc.
Soluție:
Se reprezintă persoanele de la o masă oarecare prin puncte. Fiecare pereche de puncte este unită printr-
un segment roșu sau albastru după cum persoanele se cunosc sau nu. Se obține un graf complet G6 cu 6 vârfuri
și 15 muchii. …………………………………………………………………………..……………….……3p
Alegem unul din cele șase puncte și îl notăm cu P. Cel puțin trei din cele cinci muchii ce pleacă din P
sunt de aceeași culoare; le colorăm, de exemplu, cu roșu. Notăm extremitățile acestor 3 muchii roșii cu A, B și
cu C …………………………………………………………………………..…………………………..…1p
Dacă una din cele 3 laturi ale triunghiului ABC este roșie, am obținut un triunghi roșu (de exemplu
muchia AB este roșie și prin urmare triunghiul PAB este roșu). …………………………………………..1p
Dacă nu, atunci triunghiul ABC este albastru. Prin urmare, în ambele cazuri vom găsi un triunghi de
aceeași culoare. Prin urmare, concluzia problemei este demonstrată ………………………………………2p
CONCURSUL
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEȚEANĂ
18 martie 2017
Filiera Teoretică : profilul Uman-Științe Sociale
Clasa a XII–a
Problema 1.
 x 1
Se consideră matricea A( x)    , unde x este număr real.
1 x
a) Calculați det( A(1)) .
1 0
b) Determinați numărul real x pentru care A( x)  A( x)  I 2 , unde I 2    .
 0 1 
c) Calculați det( A(1)  A(2)  ...  A(n)) .
Soluție:
a) det( A(1)) = 0. …………………………………………….1 p

 x2 1 0 
b) A( x)  A( x)    ……………………….. 1 p
 0 1  x 2 
Din egalitatea A( x)  A( x)  I 2 rezultă x = 0. ………………1 p
 n(n  1) 
1  2  ...  n n   2 n 
c) Fie B  A(1)  A(2)  ...  A(n)     . …2p
 n 1  2  ...  n   n n(n  1) 
 
 2 
n2 (n  1)2 n2 n2 (n  1)(n  3)
det( B)   n2   n  1  4 
2
. pentru orice n număr natural
4 4   4
nenul ………………………………………………………………………………............2 p
Problema 2.
0 1 0 1 0 0
   
Se consideră matricele B   0 0 1  , I 3   0 1 0  și A  aI 3  bB  cB 2 , unde a, b, c sunt numere
1 0 0 0 0 1
   
reale.
a)Să se calculeze B 2 și B 3 .
b) Să se demonstreze că a  b  c det( A)  0 , pentru orice a, b, c numere reale.
Soluție:
0 0 1
 
a) B   1 0 0  . ……………………………………………………………………2 p
2
0 1 0
 
B  I 3 . ………………………………………………………………………………..1 p
3
b) det( A)  (a  b  c)  (a 2  b 2  c 2  ab  bc  ca) . …………………………………2 p

1
 
(a  b  c)  det( A)   (a  b  c) 2  (a  b) 2  (b  c) 2  (c  a) 2  0 . ……………..2 p
2
Problema 3.
Pentru orice n număr întreg se consideră punctele An (3n  1, 1  3n) și Bn (2n  1, 4n  3) .
a) Determinați aria triunghiului A0 A1 B2 .
b) Demonstrați că există k, l numere întregi astfel încât Ak  Bl .
Soluție:
a) A0 (1,1) , A1 (4,2) , B2 (3,5) …………………………………………………………..2 p

Aria este egală cu 9. …………………………………………………………………...1 p
b) Avem: 3k + 1 = 2l – 1, 1 – 3k = 4l – 3 ………………………………………………2 p
Rezultă k = 0, l = 1. …………………………………………………………………….2 p
Problema 4
Alin și Dan joacă următorul joc. Alin alege un număr a, apoi Dan alege un număr x. După aceasta, Alin alege
 1 a 0
 
un număr b și apoi Dan alege un număr y. Formăm matricea M   0 b x  , unde a, b, x, y sunt numere
 y 0 1
 
reale.
Matricele de această formă, care au determinantul egal cu 1, se numesc matrice norocoasă. În acest caz, Alin
câștigă jocul.
a) Cine câștigă jocul dacă a = 1, b = -1, x = 0, y = -1?
 1 0 0
 
b) Fie A   0 1 0  , unde y este număr real. Demonstrați că A este o matrice norocoasă.
 y 0 1
 
c) Determinați valorile lui a și b care asigură victoria lui Alin, oricare ar fi alegerile făcute de Dan.
Soluție:
 1 1 0
 
a) M   0  1 0  , det(M) = -1. ………………………………………………………….……2 p
 1 0 1
 
Dan câștigă. …………………………………………………………………………………..…...2 p
b) Matricea A este de forma cerută. (a = 0, b = 1, x = 0, y este număr real) și det(A) = 1……..…..1 p
 1 a 0
 
c) Dacă M   0 b x  , det(M) = b +axy. …………………………………………………..…..1 p
 y 0 1
 
Alin câștigă indiferent de alegerile lui Dan dacă a = 0, b = 1. ……………………………............1 p

Bareme Ojm 2017

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bareme Ojm 2017

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Societatea de Ştiinţe Matematice Ministerul Educaţiei Naţionale

Olimpiada Naţională de Matematică

Problema 2. Aflaţi numerele naturale prime a, b, c, dacă a = b4 + c3 şi a ≤ 2017.

Problema 3. Considerăm mulţimea A = {1, 2, 3, . . . , 2017}. Determinaţi numărul submulţimilor B ⊂ A cu trei

Soluţie. Mulţimile căutate conţin elemente a, 3a cu 3a ≤ 2017, deci a ≤ 672. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p

SOLUŢII ŞI BAREME ORIENTATIVE – CLASA a VI-a

Soluţie. Ultima cifră a numărului 32017 este 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct

Soluţie. a) {0,1,2} generează 4 numere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 punct

Problema 3. a) Comparaţi numerele 253 şi 335 .

Soluţie. a) 37 > 211 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte

SOLUŢII ŞI BAREME ORIENTATIVE - CLASA a VII-a

Problema 1. Se consideră numărul natural n ≥ 3 cu proprietatea că 3n + 1 este

Problema 3. Pe latura [CD] a pătratului ABCD se consideră punctul E astfel ı̂ncât

Problema 4. Se consideră triunghiul ABC, cu m(A) < m(C). Punctul E aparţine

Soluţii şi bareme orientative

Soluţie şi barem. p p

Problema 2. Fie ABCDA0 B 0 C 0 D0 un cub de latur¼ a a: Not¼

Soluţie şi barem. Fie O mijlocul lui [A0 C] :

Soluţie şi barem.

Problema 4. Fie ABCDA0 B 0 C 0 D0 un cub de latur¼ a 1: O furnic¼

Soluţie şi barem. p

CLASA a IX-a, Soluţii şi bareme orientative

Problema 1. Fie A1 , B1 , C1 picioarele ı̂nălţimilor triunghiului ascuţitunghic ABC. Pe seg-

a) Dacă p este un număr prim, p ≥ 5, atunci Sp se divide cu p;

Soluţie. a) Avem an = a1 + (n − 1)r, n ∈ N∗ , cu a1 ∈ N∗ , r ∈ N. Obţinem

Problema 4. Fie a, b, c numere reale pozitive cu proprietatea ab + bc + ca + abc = 4. Arătaţi că

Olimpiada Naţională de Matematică

SOLUŢII ŞI BAREME ORIENTATIVE – CLASA a X-a

2x + log3 x = y 2 şi 2y + log3 y = x2 .

sin x + cos x · loga (a + 1) ≥ sin2 x + cos2 x = 1.

Soluţie. a) Să observăm că

|z + 1|2 + |z − 1|2 = (z + 1)(z + 1) + (z − 1)(z − 1) = 2|z|2 + 2 = 4,

de unde |z + 1|2 − 2 = 2 − |z − 1|2 , adică

SOLUŢII ŞI BAREME ORIENTATIVE – CLASA a XI-a

este adevărată oricare ar fi x ∈ R şi oricare ar fi n ∈ N∗ .

Problema 2. a) Arătaţi că există funcţiile f : R → R şi g : R → R cu proprietăţile

Problema 3. Se consideră două matrice A, B ∈ M2 (R) ce nu comută.

Problema 4. Fie A ∈ Mn (C) (n ≥ 2) cu det A = 0 şi A∗ adjuncta sa. Arătaţi că

este mai mare sau egal cu 1.

Dacă a1 ≥ π/2, atunci S ≤ 0. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct

2 vrăbiuţe .................... 1 minut .................... 6 seminţe

a) 5,7,9 din A şi 0,2,6 din B (2 puncte)

Observăm că ultimul termen de pe rândul n este obţinut din (3 puncte)

a  3   2b  12   3c   (2 puncte)

b) Din a)  AE  AC  AD  AH . (1) (1 punct)

Din (1) şi (2)  AF  AB  AE  AC. (1 punct)

SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. a) construieşte înălţimile trapezului şi aplică teorema lui Pitagora în 3p

√ , deci nu ajung 100 cm de şnur 1p

Filiera tehnologică: profilul servicii, resurse naturale și protecția mediului

Filiera tehnologică: profilul servicii, resurse naturale și protecția mediului

Filiera tehnologică: profilul servicii, resurse naturale și protecția mediului

Filiera tehnologică: profilul servicii, resurse naturale și protecția mediului

Filiera tehnologică: profilul servicii, resurse naturale și protecția mediului

c) Cercul traiectoriei are lungimea de 1 metru și se observă S n ( A ) < 1 , S n ( B ) < 1 .......................................... 1p

Filiera tehnologică: profilul servicii, resurse naturale și protecția mediului

a) 4 < 4 log 7 10 ⇔ log 7 7 < log 7 10 (A) ........................................................................................................ 1p

c) 4a = 4 log 7 10 ∈ ( 4; 5 ) și 4b = log 3 256 ∈ ( 5; 6 ) ⇒ a < b ......................................................................... 2p

Filiera tehnologică: profilul servicii, resurse naturale și protecția mediului

c) Dacă x, y , z ∈ ℝ și a = x 2 y + y 2 z + z 2 x , respectiv b = xy 2 + yz 2 + zx 2 , calculați în funcție de a și b expresia

a) Calcul direct sau folosind ε + ε = −1 și ε ⋅ ε = 1

Filiera tehnologică: profilul servicii, resurse naturale și protecția mediului

Filiera tehnologică: profilul servicii, resurse naturale și protecția mediului

Problema 4. Se consideră triunghiul ABC, cu m(A) < m(C). Punctul E aparţine