CENTRUL DE EXCELENT , Ă HUNEDOARA 15.12.

2018
prof. Szép Gyuszi
Liceul Tehnologic „Dimitrie Leonida”, Petros, ani

Metoda triunghiurilor congruente

Definit, ia 1. Două triunghiuri care prin suprapunere coincid se numesc triunghiuri congruente.

A M
b b
///

///
/

/
b
// b b
// b

B C N P

Pentru triunghiurile ABC s, i MNP din figura de mai sus, avem că AB = MN, BC = NP , AC = MP ,
 ≡ M̂ , B̂ ≡ N̂ s, i Ĉ ≡ P̂ . Aceste două triunghiuri vor coincide prin suprapunere. De aceea, scriem
△ABC ≡ △MNP s, i vom citi „triunghiul ABC este congruent cu triunghiul MNP ”.

Observat, ia 1. Ordinea în care scriem vârfurile celor două triunghiuri congruente este esent, ială.

Proprietăt, ile relat, iei de congruent, ă a triunghiurilor

1. reflexivitatea: △ABC ≡ △ABC;
2. simetria: △ABC ≡ △MNP =⇒ △MNP ≡ △ABC;
3. tranzitivitatea: △ABC ≡ △MNP s, i △MNP ≡ △XY Z =⇒ △ABC ≡ △XY Z.
Cazurile de congruent, ă a triunghiurilor oarecare
Cazul L.L.L. Două triunghiuri oarecare care au laturile respectiv congruente sunt congruente.
A M
b b
///

///
/

b
// b b
// b

B C N P

Vom scrie matematic astfel: AB = MN, BC = NP , CA = P M =⇒ △ABC ≡ △MNP .

Cazul L.U.L. Două triunghiuri oarecare care au câte două laturi s, i unghiul determinat de acestea
respectiv congruente sunt congruente.
1
Metoda triunghiurilor congruente Clasa a VI - a
A M
b b

///

///
/

/
b b b b

B C N P
Vom scrie matematic astfel: AB = MN, ∢A ≡ ∢M, AC = MP =⇒ △ABC ≡ △MNP .
Cazul U.L.U. Două triunghiuri oarecare care au câte o latură s, i unghiurile alăturate ei respectiv
congruente sunt congruente.
A M
b b

b
// b b
// b

B C N P
Vom scrie matematic astfel: ∢B ≡ ∢N, BC = NP , ∢C ≡ ∢P =⇒ △ABC ≡ △MNP .
Înainte de a trece la al patrulea caz de congruent, ă a triunghiurilor oarecare, vom enunt, a o teoremă
utilizată des în geometrie:

Teorema 1. Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este egală cu 180◦ .

M A N
b b b

b b

B C
Demonstrat, ie. Fie triunghiul oarecare ABC. Construim o dreaptă d care să cont, ină punctul A s, i care
să fie paralelă cu dreapta BC.
Alegem pe dreapta d punctele M s, i N astfel încât A ∈ (MN), iar punctele M s, i C să fie situate în
semiplane diferite delimitate de dreapta AB.
Din MN k BC s, i alegând secanta AB rezultă că

∢MAB ≡ ∢ABC (unghiuri alterne-interne). (1)

Din MN k BC s, i alegând secanta AC rezultă că

∢NAC ≡ ∢ACB (unghiuri alterne-interne). (2)

Deoarece A ∈ (MN), deducem că unghiul MAN este alungit. Atunci:

m(∢MAB) + m(∢BAC) + m(∢NAC) = 180◦ . (3)

2
Metoda triunghiurilor congruente Clasa a VI - a
Din relat, iile (1), (2) s, i (3) rezultă că m(∢ABC) + m(∢BAC) + m(∢ACB) = 180◦ . 

Cazul L.U.U. Dacă două triunghiuri oarecare au câte o latură, unghiul opus acesteia s, i un unghi
alăturat ei respectiv congruente, atunci cele două triunghiuri sunt congruente.

A M
b b

/
b b b b

B C N P

Demonstrat, ie. Fie triunghiurile ABC s, i MNP astfel încât AB = MN, Â ≡ M̂ s, i Ĉ ≡ P̂ . Avem:

m(B̂) = 180◦ − m(Â) − m(Ĉ)

s, i
m(N̂ ) = 180◦ − m(M̂ ) − m(P̂ ).
T, inând cont că Â ≡ M̂ s, i Ĉ ≡ P̂ , vom deduce că m(B̂) = m(N̂ ).
Din m(Â) = m(M̂ ), AB = MN s, i m(B̂) = m(N̂), folosind cazul de congruent, ă U.L.U., rezultă că
△ABC ≡ △MNP . 

Cazuri de congruent, ă a triunghiurilor dreptunghice

Definit, ia 2. Un triunghi care are un unghi drept se numes, te triunghi dreptunghic.

Laturile triunghiului dreptunghic care determină unghiul drept se numesc catete. Latura care se
opune unghiului drept al unui triunghi dreptunghic se numes, te ipotenuză.

C
b

b b

A B

În figura de mai sus, triunghiul ABC este dreptunghic, deoarece m(Â) = 90◦ . Atunci AB s, i AC sunt
catetele triunghiului, iar BC este ipotenuza.
Redăm în continuare cazurile de congruent, ă a triunghiurilor dreptunghice.
Cazul C.C. Două triunghiuri dreptunghice care au catetele respectiv congruente sunt congruente.
3
Metoda triunghiurilor congruente Clasa a VI - a
C P
b b

//

//
b
/ b b
/ b

A B M N

Vom scrie matematic astfel: AB = MN, AC = MP =⇒ △ABC ≡ △MNP .

Cazul C.U. Două triunghiuri dreptunghice care au câte o catetă s, i unghiul ascut, it alăturat acesteia
respectiv congruente sunt congruente.
C P
b b

b
/ b b
/ b

A B M N

Vom scrie matematic astfel: AB = MN, B̂ ≡ N̂ =⇒ △ABC ≡ △MNP .

Cazul I.U. Două triunghiuri dreptunghice care au ipotenuzele s, i câte un unghi ascut, it respectiv
congruente sunt congruente.
C P
b b
/

b b b b

A B M N

Vom scrie matematic astfel: BC = NP , B̂ ≡ N̂ =⇒ △ABC ≡ △MNP .

Cazul I.C. Două triunghiuri dreptunghice care au ipotenuzele s, i câte o catetă respectiv congruente
sunt congruente.
C P
b b
//

//

b
/ b b
/ b

A B M N

Vom scrie matematic astfel: AB = MN, BC = NP =⇒ △ABC ≡ △MNP .

Metoda triunghiurilor congruente
4
Metoda triunghiurilor congruente Clasa a VI - a
Deseori, în problemele de geometrie trebuie să demonstrăm că două segmente (respectiv două unghiuri)
sunt congruente. Pentru a rezolva astfel de probleme, putem să utilizăm metoda triunghiurilor congruente.
Această metodă constă în parcurgerea următoarelor etape:
• identificăm două triunghiuri care cont, in cele două segmente (respectiv cele două unghiuri) din
cerint, a problemei;
• demonstrăm că cele două triunghiuri sunt congruente;
• în baza definit, iei triunghiurilor congruente, obt, inem congruent, a celor două segmente (respectiv
celor două unghiuri).

5
Metoda triunghiurilor congruente Clasa a VI - a
Exercit, ii rezolvate
1. În triunghiul ABC, AB = AC, m(∢A) < 90◦ , considerăm punctele M ∈ (BC, N ∈ (AB astfel
încât BM = AB s, i BN = CM.
a) Demonstrat, i că △AMN este isoscel.
b) Dacă AB = AC = 2a s, i BC = a, unde a > 0, atunci justificat, i faptul că (AC nu poate fi
bisectoarea unghiului MAN.
Olimpiada locală de matematică, Arges, , 2018

A
b

C
B b b b

M
b

N
Solut, ie. a) Din AB = AC s, i BM = AB rezultă că BM = AC. Cum AB = AC, rezultă că
triunghiul ABC este isoscel. Atunci ∢ABC ≡ ∢ACB.
Pe de altă parte, m(∢NBM) = 180◦ − m(∢ABC) s, i m(∢MCA) = 180◦ − m(∢ACB). Atunci
obt, inem că ∢NBM ≡ ∢MCA.
Avem BM = AC, ∢NBM ≡ ∢MCA s, i BN = CM. Folosind cazul de congruent, ă L.U.L.,
deducem că △NBM ≡ △AMC. De aici rezultă că AM = MN, ceea ce înseamnă că triunghiul
AMN este isoscel.
b) Să presupunem prin absurd că (AC este bisectoarea unghiului MAN. De aici rezultă că
∢BAC ≡ ∢CAM. Avem s, i BC = CM = a, AC = AC. Atunci obt, inem că △ABC ≡ △AMC.
De aici deducem că ∢ACB ≡ ∢ACM. Deoarece unghiurile ∢ACB s, i ∢ACB sunt s, i suplementare,
rezultă că ele sunt unghiuri drepte.
Pe de altă parte, ∢ACB ≡ ∢ABC s, i obt, inem asfel că triunghiul ABC are două unghiuri drepte,
ceea ce este fals. Prin urmare, presupunerea făcută este falsă, ceea ce înseamnă că semidreapta
AC nu poate fi bisectoarea unghiului MAN.

6
Metoda triunghiurilor congruente Clasa a VI - a
2. Fie triunghiul ABC cu AB = AC. Dacă fixăm punctele M s, i N pe segmentele (AB), respectiv
(AC), punctul D pe semidrepta (BN s, i punctul P pe segmentul (AD) astfel încât AB = AD s, i
AM = AN = AP , arătat, i că CM + CP = BD.
Olimpiada locală de matematică, Bacău, 2018
A
b

P
b

b
D
N
M b b

b b

B C
Solut, ie. Avem AM = AN, ∢MAC = ∢BAN s, i AC = AB. Folosind criteriul de congruent, ă
L.U.L., △AMC ≡ △ANB, iar de aici rezultă că BN = CM.
Din AN = AP , ∢NAD ≡ ∢P AC s, i AD = AC, folosind criteriul de congruent, ă L.U.L.,
deducem că △ADN ≡ △ACP . De aici obt, inem că DN = CP .
S, tim că N ∈ (BD). Atunci BD = BN + ND = CM + CP .
3. Fie C s, i D două puncte situate de o parte s, i de alta a segmentului [AB] astfel încât AC = BC s, i
AD = BD. Dacă DA ∩ BC = {M} s, i DB ∩ AC = {N}, atunci demonstrat, i că:
a) ∢MAC ≡ ∢NBC.
b) AM = BN.
Olimpiada locală de matematică, Vaslui, 2018

M b b
N

C
b

A b b
B

D
Solut, ie. a) Avem AC = BC, AD = BD s, i CD latura comună. Folosind criteriul de
congruent, ă L.L.L., dedeucem că △ACD ≡ △BCD. De aici rezultă că ∢CAD ≡ ∢CBD.
Pe de ală parte, m(∢MAC) = 180◦ − m(∢CAD) s, i m(∢NBC) = 180◦ − m(∢CBD). Cum
∢CAD ≡ ∢CBD, deducem că ∢MAC ≡ ∢NBC.
b) Avem că ∢MAC ≡ ∢NBC, AC = BC s, i ∢MCA ≡ ∢NCB (opuse la vârf). Folosind
criteriul de congruent, ă U.L.U., deducem că △MAC ≡ △NBC. De aici va rezulta imediat că
AM = BN.
7
Metoda triunghiurilor congruente Clasa a VI - a
4. Pe laturile AB, AC ale triunghiului oarecare ABC se construiesc în exteriorul triunghiului ABC
triunghiurile echilaterale ABM, respectiv ACN. Pe latura BC, de aceeas, i parte cu A, se construies, te
triunghiul echilateral BCP . Să se arate că MP = AN s, i P N = AM.
P
b

N
b

M b

A
b

b b

B C
Solut, ie. Avem că m(∢MBP ) = 60◦ − m(∢ABP ) s, i m(∢ABC) = 60◦ − m(∢ABP ), de unde
rezultă că ∢MBP ≡ ∢ABC. Mai s, tim că MB = AB s, i P B = BC. Atunci, folosind criteiul de
congruent, ă L.U.L., deducem că △MBP ≡ △ABC. De aici rezultă că AC = MP . Pe de altă
parte, AC = AN. As, adar, MP = AN.
Avem m(∢NCP ) = 60◦ − m(∢P CA) s, i m(∢BCA) = 60◦ − m(∢P CA), de unde rezultă că
∢BCA ≡ ∢NCP . Mai s, tim că NC = AC s, i P C = BC. Atunci, folosind criteiul de congruent, ă
L.U.L., deducem că △ACB ≡ △NP C. De aici rezultă că AB = P N. Pe de altă parte, AB = AM.
As, adar, P N = AM.

8
Metoda triunghiurilor congruente Clasa a VI - a
Fis, ă de lucru
1. Fie unghiul XOY cu măsura de 60◦ s, i în interiorul său se construiesc semidreptele [OZ s, i [OT
astfel încât ∢XOZ ≡ ∢ZOT ≡ ∢T OY . Se consideră punctele A ∈ (OX, B ∈ (OZ, C ∈ (OT s, i
D ∈ (OY astfel încât OA = OB = OC = OD.
a) Demonstrat, i că △AOB ≡ △COD.
b) Arătat, i că △AOC ≡ △BOD.
c) Dacă CD = a cm s, i BD = b cm, atunci aflat, i perimetrul triunghiului ABC.
Olimpiada locală de matematică, Alba, 2013
2. Triunghiurile ABC s, i ADC sunt situate în semiplane diferite fat, ă de dreapta AC. Fie punctele
M ∈ (BC) s, i P ∈ (DC). Fiecare dintre măsurile unghiurilor BAM, MAC, CAP , P AD este
media aritmetică a măsurilor celorlalte trei unghiuri, iar AC ⊥ MP . Demonstrat, i că:
a) Distant, a de la M la AB este egală cu distant, a de la P la AD.
b) AB = AD.
Olimpiada locală de matematică, Neamt, , 2013
3. Triunghiurile isoscele ABC s, i DBC au aceeas, i bază [BC] s, i interioarele disjuncte. Dacă M ∈ (AB),
N ∈ (AC), astfel încât AM = AN, iar MD ∩ BC = {E}, ND ∩ BC = {F }, demonstrat, i că
ME = NF s, i ∢F MN ≡ ∢ENM.

Olimpiada locală de matematică, Dâmbovit, a, 2013

4. Se consideră unghiul drept AOB s, i semidreptele (OM, (ON, (OP astfel încât (OA este bisectoarea
unghiului MON, (OB este bisectoarea unghiului MOP , iar (OM este bisectoarea unghiului NOB.
Dacă OM = ON = OP = OB, atunci:
a) Arătat, i că punctele N, O s, i P sunt coliniare.
b) Demonstrat, i că △MOP ≡ △NOB.
c) Fie {Q} = MP ∩ NB. Arătat, i că △NMQ ≡ △P BQ.
Olimpiada locală de matematică, Suceava, 2013
5. Punctele M, N, P sunt respectiv pe laturile [BC], [CA], [AB] ale triunghiului ABC. S, tiind că
∢AP N ≡ ∢NMC, ∢CNM ≡ ∢MP B s, i ∢BMP ≡ ∢P NA, demonstrat, i că punctele M, N s, i P
sunt mijloacele laturilor triunghiului ABC.

Olimpiada locală de matematică, Timis, , 2013

6. Fie un triunghi V AL, dreptunghic în V , cu V A < V L. Fie E, C, M mijloacele segmentelor AL,
EL, respectiv V E. Mediatoarele segmentelor V E s, i EL se intersectează în I. Fie {R} = IC ∩ V L.
Se s, tie că ∢REL ≡ ∢EV L. Să se arate că:
a) ∢REL ≡ ∢RLE.
b) Triunghiul V IL este isoscel.
c) IE este mediatoarea segmentului MC.
Olimpiada locală de matematică, Vâlcea, 2013
9
Metoda triunghiurilor congruente Clasa a VI - a
7. Se dă triunghiul ascut, itunghic ABC. Fie DA ⊥ AC, astfel încât DA = AC (punctele D s, i C sunt
de o parte s, i de alta a dreptei AB) s, i EA ⊥ AB, astfel încât AE = AB (punctele E s, i B sunt de
o parte s, i de alta a dreptei AC).
a) Demonstrat, i că △ABD ≡ △AEC.
b) Dacă [AM este bisectoarea unghiului BAD, M ∈ (BD), iar [AN este bisectoarea unghiului
CAE, N ∈ (CE), atunci arătat, i că triunghiul AMN este dreptunghic isoscel.
Olimpiada locală de matematică, Vaslui, 2013
8. Fie triunghiul oarecare ABC. Pe semidreptele (CA s, i (BA se consideră punctele D s, i respectiv E,
astfel încât A ∈ (CD), A ∈ (BE), AD = AB s, i AE = AC. S, tiind că M este mijlocul segmentului
BC, iar N este mijlocul segmentului DE, arătat, i că:
a) DN = BM.
b) △AME ≡ △ANC.
c) (AP este bisectoarea unghiului CAE, unde {P } = ME ∩ CN.
Olimpiada locală de matematică, Botos, ani, 2014
9. Se consideră triunghiul ABC având AB = AC. Fie M s, i N două puncte pe dreapta BC astfel
încât B este între M s, i C, iar C este între B s, i N. S, tiind că AM = AN, să se demonstreze că:
a) BM = CN.
b) P N = QM, unde P s, i Q sunt respectiv mijloacele laturilor AB s, i AC.
c) P M = QN.
d) Dacă MQ ∩ NP = {O}, să se arate că punctul O apart, ine bisectoarei unghiului MAN.
Olimpiada locală de matematică, Galat, i, 2014
10. Se consideră punctele O, A, B, C astfel încât OA = OB = OC, ∢AOB ≡ ∢BOC s, i
m(∢AOB) > 90◦ . Pe semidreapta opusă semidreptei (OB se consideră punctul D. Arătat, i că:
a) (OD este bisectoarea unghiului AOC.
b) △BCD ≡ △BAD.
Olimpiada locală de matematică, Neamt, , 2014
11. Pe laturile (OX s, i (OY ale unghiului ascut, it XOY se consideră punctele B, respectiv D, astfel
încât OB = OD. Fie A ∈ (OB) astfel încât AB este un sfert din OB s, i C ∈ (OD) astfel încât
OC reprezintă 75% din OD. Dacă BC ∩ AD = {E}, atunci arătat, i că:
a) BC = AD.
b) △BCD ≡ △DAB.
c) Semidreapta OE este bisectoarea unghiului XOY .
Olimpiada locală de matematică, Suceava, 2014

10
Metoda triunghiurilor congruente Clasa a VI - a
CENTRUL DE EXCELENT , Ă HUNEDOARA 15.12.2018
prof. Szép Gyuszi
Liceul Tehnologic „Dimitrie Leonida”, Petros, ani
TEMĂ
1. Pe laturile unghiului AOB se consideră punctele C s, i D astfel încât C ∈ (OA, D ∈ (OB, OC = OD.
S, tiind că OA = OB s, i AD ∩ BC = {I}, demonstrat, i că ∢IOA ≡ ∢IOB.
Olimpiada locală de matematică, Buzău, 2015
2. Fie ABC un triunghi ascut, itunghic s, i punctele M, N, P , Q astfel încât N ∈ (AB), M ∈ (AN),
P ∈ (AC) s, i Q ∈ (BC). Dacă m(∢ACM) = m(∢MCN) = m(∢NCB), m(∢AP M) = m(∢CP N) s, i
m(∢BQN) = m(∢CQM), arătat, i că P M + P N = QM + QN.
Olimpiada locală de matematică, Călăras, i, 2015
3. Fie triunghiul ABC cu AB = AC s, i m(∢BAC) = 40◦ . În interiorul unghiului BAC se consideră un
punct D astfel încât m(∢BCD) = 10◦ s, i m(∢DBA) = 80◦ .
a) Calculat, i m(∢CBD).
b) Arătat, i că △BAD ≡ △CAD.
c) Aflat, i măsura unghiului DAB.
4. Fie ABC un triunghi isoscel cu baza [BC], D mijlocul laturii [AB], E mijlocul laturii [AC]. Pe semi-
dreapta (BE se consideră punctul P astfel încât [AP ] ≡ [AB], iar punctul F este mijlocul segmentului
[AP ]. Demonstrat, i că:
a) [BE] ≡ [CD].
b) CD + CF = BP .
Olimpiada locală de matematică, Hunedoara, 2015
5. Fie punctele coliniare A, B, C, D (în această ordine) situate pe dreapta d, astfel încât AB = CD.
De aceeas, i parte a dreptei d se consideră punctele E s, i F astfel încât BE = CF , ∢EBC ≡ ∢F CB s, i
[BF ⊂ Int(∢EBC). Demonstrat, i că:
a) AE = DF .
b) ∢AF C ≡ ∢DEB.
Olimpiada locală de matematică, Mures, , 2015
6. Fie ABC un triunghi s, i D ∈ (BC) astfel încât ∢BAD ≡ ∢CAD. Considerăm E ∈ (AB) s, i F ∈ (AC)
astfel încât BE = DC s, i CF = DB. Dacă AB − DC = AC − DB, arătat, i că:
a) ∢AED ≡ ∢AF D.
b) AB = AC.
Concursul „Sorin Simion”, Pites, ti, 2015

11