Ştiind că x  y  100 şi 3  x  25 aflaţi maximul şi minimul lui y

Rezolvare
ymin  100  xmax  100  25  75
ymax.  100  xmin.  100  3  97
 Problemă cu întrebări probleme.
• Se dau dou puncte fixe A şi B şi o dreaptă d astfel încât :
• 1). Expresia MA  MB pentru M - variabil pe dreapta d să admită un maxim când M  C  o pozitie a lui M 
2). Expresia MA  MB pentru M –variabil pe dreapta d să admită un maxim cândM  C
3).Unghiul AMB pentru M- variabil pe dreapta d să admită un maxim când M  C
4).Expresia MA2  MB 2 pentru M – variabil pe dreapta d să admită un minim când M  C ,
Să se determine punctele C în toate cazurile ce constituie poziţia particulară a lui M .
Rezolvare.
1). Cazul când A, B  d .
M   Ax si M  A


Avem : MA  MB  MA  MA  AB  2MA  AB  AB.
Nu există C  D încât M  C şi expresia MA  MB să-şi atingă minimul.
Nu are nici minim expresia MA  MB ea poate fi oricât de mare.
M   By şi M  B

MA  MB  MB  AB  MB  2 MB  AB  AB.
Nu există C  d încât M  C şi expresia MA  MB să fie minimă.
Nu are nici maxim; ea poate fi oricât de mare.
 M   AB 

Avem: MA  MB  AB C  AB încât M  C.
Deci numai în acest caz suma MA  MB  AB îşi atinge maximul care este AB  l
Deci M  C.
A, B  d

A  B şi sunt în semiplane opuse

M  d luat arbitrar  Ma  MB  AB.

Dacă AB  d  C şi M  C  MA  MB  AC minim.
Există C  d a.î. M  C şi expresia MA  MB îşi atinge minimul

Fie M  d o poziţie arbitrară pe dreapta d a lui M .

A  B şi sunt în acelaşi semiplan AI  IA 
Fie A simetricul lui A faţă de dreapta d    AMA  isoscel
şi AM  AM 
Avem: AM  MB  AM  MB  AB.
Fie AB  d  C. Dacă M  C  AM  MB  AB minim.
Din ACx  xCA  BCM  ACx  BCM 
  NCx  ACx  NCM  BCM
Fie CN  d  NCx  NCM  1 dr. 
 ACN  BCN  unghiul de incidenţă  unghiul de reflexie
• Observaţii:
• 1). La reflexie lumina parcurge drumul minim
2). Drumul minim dintre două puncte A şi B cu C  d
 Construim siimetricul lui A faţă de dreapta d
 Unim A cu B.
 AB  d  C  M  AM  MB  minim

2). Cazul A, B  d .
M  AB MA  MB  AB  MB  MB  AB  2MB  AB
  M  C  AB  MA  MB  AB;
Nu atinge maximul,rezultă că nu există C  AB a.î. M  C
şi diferenţa să fie maximă.
M  Ax
MA  MB  MB  MA  AB;
  M  Ax  MB  MA  AB maxim    C  Ax
a.î. M  C ca diferenţa în modul să fie maximă
M  By
MA  MB  MA  MB  AB
  M  By  Ma  MB  AB maximă.
  C  d a.î. M  C ca diferenţa să fie maximă.
 Punctele A, B  d
A şi B sunt în acelaşi semiplan
Fie M  d luat arbitrar.
Avem: MA  MB  AB
Fie AB  d  C  AC  CB  BC  AC  AB
Deci   C  d şi M  C încât MA  MB  AB maxim
În acest caz modulul diferenţei admite şi un mini,

Fie d   mediatoarea segmentului AB ; d  d   C

 CA  CB  CA  CB  0
Dacă M  C  MA  MB  0 minim
Deci 0  MA  MB  AB

A şi B sunt în semiplane diferite

Fie M  d luat arbitrar şi A  simetricuul lui A faţă de dreapta d .

 AM  AM . Ma  MB  MA  MB  AB  constant.  Aşi B sunt fixe 
Fie BA  d  C  CA - CB  BC  CA  BC  AC  AB  constant.
Dacă M  C  MA  MB  AB maxim.
• 3). Cazul A, B  d
•
M  AB
   M  AB 
 măs MAB  1800 
  C  AB  
a.î. M  C şi măs MAB  1800 maxim
M   Ax
  M  Ax  
 măs AMB  0 minim

  C  d şi M  C
M  By
  M  By  
 măs AMB  0 minim

A, B  d
  C  d şi M  C
A, B sunt în acelaşi semiplan
Fie M  d o poziţie arbitrară.
Fie cercul C  O, r  ce trece prin A, B, M  d  C  M , M 

 
măs AMB  măs AM B 
1
2
măs AtB .   
1
 1
 1
 
Fie C  MM   m ACB  m AtB  m ApB  m AsB  m AMB
2 2 2
     
  
 m ACB  m AMB . 
Când C descrie segmentul MM  dela M către M   ACM creşte dela

   
m AMB  m ACM atinge o valoare maximă şi apoi scade din nou până la

m  AM B   m  AMB  .
 
Deoarece cercul C   O; r   ce trec prin A, B şi C  MM  , se observă că m ACB  1
2
 
m AsB

dar
1
2
  1
2
 1
m AsB  m AtB  m ApB  m ACB .
2
   
Când C  MM  arte altă poziţie decât punctul de tangenţă cu cercul C   O : r    ACB are
vârful în exteriorul cercului C   O : r   şi că are măsura mai mică decât atunci când C coincide cu punc tul
de tangenţă.

 
Concluzie :   C  d şi M  C ca m AMB s[ fie maximă. Acest punct C  d este punctul de tangenţă al dreptei d
cu cercul C   O; r   ce trece prin A şi B.

Cum îl găsim prin construcţie acest punct C ?.

Problema se reduce la a construi un cerc ce trece prin A şi B şi să fie tangent dreptei d .
Regulă

 Se construeşte d   mediatoarea segmentului AB

 Se construieşte un cerc C  arbitrar ce trece prin A şi B
 Găsim P  d  AB şi construim PT   tangenta la cercul C .
 Găsim C  d astfel ca CP  PT 
 Din C construim d   d  d   d   O centrul cerc ului C ce trece prin A, B, C şi e tangent la dreapt d .
Observaţie. Dacă se ia pe d , PC  PC  problema are două soluţii.
Dacă AB d  problema admite o singură soluţie.
A şi B sunt în semiplane opuse

Fie M  d o poziţie arbitrară

şi AB  d  C

  
Avem m AMB  m ACB  1800 
  C  d a.î. M  C şi m  AMC  este maximă.
• 4). Cazul A, B  d
A şi B sunt în acelaşi semiplan.
Fie M  d luat arbitrar. Unim A cu M şi B cu M , obţinem un triunghi ABM .
Fie O  AB O  mijlocul lui AB O este fix deoarece A şi B sunt fixe.
Dacă OM  k constant  M descrie un cerc cu centrul în O şi de rază OM  k .
Deci d  C  O; k   M , M  , există doar două puncte pe d cu expresia AM 2  BM 2  M A2  M B 2 const.
Cum M este variabil pe dreapta d,  şi cercurile C  O : x  sunt variabile, adică OM  x.
2  AM 2  MB 2   AB 2 4OM 2  AB 2
Din relaţia medianei OM  2
 AM  BM  2 2
;
4 2
4x2  l 2
Notând OM  x  variabil şi AB  l  const.  AM  BM 
2 2
expresia depinzân doar de x.
2
Dar OM  lminim dacă OM  d .

Adică există C  d şi M  C unde C  prd O  şi expresia AC2  BC 2  minimă

 A, B sunt în semiplanr opuse

Există C  d şi M  C unde C  prd O  şi AC 2  CB3  minim.

Problema Nr.2
 
Fie xOy un unghi ascutit şi un punct M  Int xOy . Să se determine un punct A  Ox şi un punct B  Oy
asfel încât perimetrul triunghiului MAB să fie minim.
 A  Ox
Fie  trebuie să găsim poziţiile punctelor A şi B astfel ca MA  MB  AB  minim.
 B   Oy
 Luăm P simetricul lui M faţă de Ox  MA  PA
 Luăm Q simetricul lui M faţă de Oy  MB  QB
Avem: Perimetrul lui MAB  MA  AB  MB  PA  AB  QB  PQ
Cum M  fix  segmentul PQ  fix  PQ  constant.
PA  MA 
Perimetrul minim  PA  AB  QB  PQ  PA  AB  BQ; dar 
BQ  MB 
 A  PQ  Ax
Perimetrul minim  MA  AB  MB  PQ. Deci  pentru ca P MAB  minim
 B  PQ  By
Construcţia propriu zis:

 
 Se găsesc P şi Q simetricele punctului M  Int xOy , respectiv faşă de Ox şi Oy

 PQ  Ox  A şi PQ  Oy  B sunt punctele căutate.

• Problema Nr.3
• Fiind dat un triunghi ascutitunghic ABC, Să se găsească punctele M  BC ; N  AC ; P  AB astfel ca
• triunghiul MNP să aibă cel mai mic. perimetru dintre toate triunghiurile posibile înscrise în ABC.
• Soluţie.
1).Fie A1  BC luat arbitrar.
Considerăm A1  fixat. Avem A1  Int BAC .  
Pentru a construi un triunghi de perimetru minim cu un vârf în A1 şi celelalte
două vârfuri pe laturile unghiulu BAC.
Fie T1 simetricul lui A1 faţă de AB şi T2 simetricul lui A1 faţă de AC , atunci
T1T2  AB  C1 
  A1 B1C1 are perimetrul minim dacă A1  e fixat.
T1T2  AC  B1 
T1C1  C1 A1 
  Perimetrul  A1 B1  B1C1  C1 A1  B1T2  B1C1  C1T1  Pminim  T1T2
B1T2  A1 B1 
2). Dacă A1  BC este variabil  T1T1 are lungimea minimă dacă A1  M unde AM  BC  deoarece AM  AA 1 
în aceste condiţii se modifică şi poziţi punctelor B1 şi C1 , ar trebui ca B1 trece în N şi C1 trece în P.
 BN  AC
Considerând procedeul prin rotaţie, ar trebui să existe:  . Trebuie demonstrat acest fapt.
 CP  AB
C  AMs  ca alterne interne  

Din AMs  ARs  ARMs  inscriptibil    C  DAB

ARs  DAB  alterne interne  

Rs  linie mijlocie în T1MT2  Rs T1T2 DE  T1 PB  sRA  alt.interne  dar T1 PB  BPM  AB  bi sec toare   sRA ~ BPM
 sRA  BPM 
Din relaţíile   BPM  Cˆ  APMC  inscriptibil  APC  AMC  1dr.
ˆ
sRA  DAB  C 
 CP  AB. Analog BN  AC.
Este tocmai TRIUNGHIUL ORTIC de perimetru minim.

Problema Nr.4
Se consideră două cercuri secante. Fie A unul din punctele comune. Prin A se duce o dreaptă d unde
d  C  O; r   M  şi d  C O; r   N Ce pozitie trebuie să aibă dreapta d încât:
a. MN să fie maxim.
b. MN să fie minim.
Soluţie.
OP  d 
a). Considerăm:   MN  2 PQ;
OQ  d 
PQ  OE  const.  din EOO  dreptunghic  
  MN  2 PQ  2OO maxim
dar OE  OO când E  O, atunci când d OE  OO

2). Când secanta se apropie de punctul B atunci M şi N se apropie de B şi rezultă MN  0

Dar M  N şi N  B rezultă că nu are minim.
• Problema Nr.5
• Fie ABCD patrulaterul convex. Să se determine un punct din interiorul său pentru ca suma distantelor
• la vârfurile patrulaterului să fie minimă.
• Soluţie.

În BOD : OD  OB  BD 
  OD  OB  AO  OC  BD  AC
În AOC : AO  OC  AC 
OB  OD  BD - la minim dacă O  BD 
  AO  OB  OC  OD  AC  BD este minim dacă O  AC  BD  E
AO  OC  AC  la minim dacă O  AC 
Dacă O  E

Problema Nr.6
• Se dă triunghiul ABC şi o dreaptă d ce trece prin vârful Ceste varabilă. Dacă A1 şi B1 sunt proiectiile lui A
şi B pe dreapta d. Să se determine maximul sumei AA1  BB1.
• Soluţie.
AA1  d 
Avem :   AA1 BB1  ABB1 A1 este trapez
BB1  d 
EC  mediană în ABC 
 AA1  BB1
BB1  d , AA1  d , EF  d   EF   AA1  BB1  2 EF .
2
EF  linie mijlocie în trapezul ABB1 A1 
Când dreapta d se roteşte în jurul punctului C ,segmentele AA1 , BB1 , EF sunt variabile.
Deci suma AA1  BB1 depinde de EF  este varibilă.
Din EFC  dreptunghic, rezultă că EF  EC  mediana triunghiului. EC  constantă şi are valoarea maximă
pentru EF .Rezultă AA1  BB1  2 EF  2 EC când d  EC atunci EF  EC.