Nr.517/10.03.

2020
FOLCLORUL-IZVOR DE CUNOAȘTERE ȘI ÎNȚELEPCIUNE
SUPORT DE CURS

Importanţa studierii folclorului

Prin faptul că sunt născută şi crescută în mediul rural,într-o pitorească zonă

deluroasă foarte bogată în folclor,fiind permanent în contact cu muzica orală la
nunţi,boteze,hore tradiţionale îmbinate cu portul popular autentic,încă de la o vârstă
fragedă am fost captată de melosul muzicii,vrăjită de veselia creată prin cântec şi joc.
Pentru ca munca grea a pământului să fie mai uşoară,sătenii o îmbină cu
cântecul,chiar şi atunci când sunt plecaţi la câmp - la arat,la semănat şi recoltat,la
cosit,culesul fructelor şi viilor şi alte activităţi.
De pe o colină pe alta se aud doine,cântece străvechi şi actuale,însoţite de chiote şi
ecouri purtate de codrii seculari,susurul apelor de munte şi îmbinate feeric cu cântecele
păsărilor.
Citându-l pe marele nostru compozitor George Enescu care spunea: Folclorul
nostru…nu numai că este sublim,dar te face să înţelegi totul. E mai savant decât toată
muzica aşa-zisă savantă şi asta într-un fel cu totul inconştient,e mai melodic decât orice
melodie, dar asta fără să vrea,e duios,ironic,vesel,grav.,se poate susţine în această
lucrare ideea că folclorul românesc s-a născut la sat,acolo unde izvorul ce astâmpără
setea călătorului a fost mereu o sursă de inspiraţie pentru muzica şi cântecele populare.
Folclorul atestă existenţa şi specificul poporului nostru în toate domeniile. Seva lui
este atrasă de filozofia veche a poporului,de la pământenii Daciei de odinioară,care au
făcut din aceste locuri hotare ale inspiraţiei basmului,iar din credinţă şi-au făcut o lege.
(Mircea Eliade)
 Folclorul înseamnă cultura,iar cultura înseamnă continuitate,integrare de valori-iar
de aici rezultă tradiţia. Folclorul a stimulat cântările neamului,în materie de creaţie.
Marele poet Mihai Eminescu a cercetat folclorul,l-a îndrăgit şi s-a inspirat din el.
Folclorul este pentru poporul român depozitarul a tot ceea ce înseamnă
tradiţie,obicei şi artă izvorâte din rădăcinile istoriei,cu specificul acestor meleaguri.
Pentru a ne păstra,ca români,identitatea nealterată,folclorul trebuie cultivat în
inimile şi minţile generaţiilor care se succed pe acest tărâm,ca o valoare autentică de
creaţie.
Studiul folclorului ne ajută să cunoaştem şi să iubim poporul,creatorul culturii şi
istoriei naţionale,să înţelegem mai bine calităţile sale artistice şi morale,viaţa sa
zbuciumată şi lupta continuă împotriva nedreptăţilor sociale. Studiul folclorului ca
artă,ca moştenire a experienţei artistice de veacuri a poporului,ne dezvăluie valoarea
superioară,nivelul înalt la care au ajuns unele genuri şi specii,şlefuirea
maximă,echilibrul perfect între conţinut şi formă,care nu putea fi realizat decât prin
contribuţia maselor largi,a mai multor generaţii.
Comparând muzica noastră populară cu a celorlalte popoare,sesizăm trăsături
originale specifice. Frumuseţea şi originalitatea folclorului nostru au fost remarcate de
cercetătorii români şi străini. Enescu spunea: Socotesc folclorul perfect;iar Kiriac:
Cântecul popular este sincer,trainic şi perfect. Béla Bartók,un admirator al folclorului
nostru care merită să suscite admiraţia tuturor muzicienilor din Europa are,de
asemenea,cuvinte de laudă pentru muzica populară: Muzica este tot ce se poate închipui
mai perfect,mai desăvârşit şi mai variat în ceea ce priveşte plăsmuirea artistică;puterea
sa expresivă este nebănuit de mare. Fiecare cântec popular este modelul autentic al
perfecţiunii artistice de cel mai înalt grad.
Numai o cunoaştere profundă a folclorului,a conţinutului şi formei sale artistice
poate asigura o orientare ştiinţifică în activitatea de valorificare şi de prelucrare
creatoare. Prin conţinutul său profund realist şi prin valoarea etico-educativă,folclorul
constituie o şcoală de patriotism,din care se poate învăţa dragostea pentru ţară,atitudinea
morală,demnă,pe care a avut-o poporul în clipele cele mai grele din viaţă.