Dacia literară

Dacia literară, publicaţie apărută la Iaşi, în 1840 sub redacţia lui Mihail
Kogălniceanu. Printre colaboratori se numără: Vasile Alecsandri, Constantin
Negruzzi, Alecu Russo, Alexandru Donici.
Revista este editată în formula nouă, din anul 1990, de Muzeul Literaturii
Române şi Societatea Culturală ,,Junimea `90” în colaborare cu Uniunea
Scriitorilor din România, Consiliul Judeţean şi, recent, Consiliul Local Iaşi.
Apărută într-o perioadă dificilă pentru publicaţiile autohtone, revista ,,Dacia
literară” a simbolizat un nou început pentru literatura română reprezentând o
noutate a presei.
Într-o perioadă în care puţinele publicaţii existente prezentau preponderant
fapte politice, Dacia literară a fost pată de culoare din presa românească prin
caracterul său literar.
Dacia literară şi întreaga mişcare ideologică, culturală şi literară are meritul
de a fi pus bazele modernizării culturii româneşti şi reflect preocupările
intelectuale şi sensibilitatea unei epoci, simbolizând o unitate etnică, lingvistică,
teritorială.
Numele revistei este ales semnificativ, pentru a exprima unitatea de neam
si de ţară, Dacia, revistă implicit pentru realizarea independenţei, pentru unitatea
culturală şi naţională a vechii Dacii. Prin cele trei numere apărute, revista “Dacia
literară” a reprezentat un adevărat ferment spiritual ce a generat efecte de lunga
durată în intreg spaţiul sensibilităţii si al gândirii româneşti.