Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2014
EXAMINAREA NEUROLOGICA
-semnele meningeale
B. SEMNELE MENINGEALE
1
- apare in : meningita, hemoragii subarahnoidiene, tumora cerebral angajata (ocupa o
mare parte din cutia craniana => impingerea creierului ramas sanatos si, datorita presiunii pe care
o exercita herniaza prin gaura occipitala, ajungand sa comprime bulbul si eventual maduva)
-semnul trepiedului Amoss – la ridicarea in asezat pacientul are teninta sa-si plaseze
mainile in spate presandu-le foarte puternic pentru a-si sustine corpul
-semnele Kernig – K1- cand examinatorul incearca sa faca flexie de coapsa pe sold
(ridicand coapsa de pe planul patului), gamba fiind in extensie, apare flexia involuntara a
genunchiului
a) Ortostatism
-eventualele asimetrii
2
-se cere subiectului sa stea intr-un picior, pe vf, pe calcaie, cu un picior in fata
celuilalt
b)Mersul
c) Dreptaci/stangaci
3
D. ASPECTE LEGATE DE COORDONARE
- functia de coordonare se leaga de cerebel
- dpdv al dezvoltarii cerebelul are 3 componente:
- arhicerebel – conexiuni cu caile si nuclei vestibulari
- paleocerebel – conexiuni cu maduva
- neocerebel – conexiuni corticale
Lezarea arhicerebelului:
-mers titubant
Lezarea paleocerebelului
-reflexe osteotendinoase exagerate
-tulburari de coordonare/echilibru
Lezarea neocerebelului
-presupune manifestari homolaterale, apendiculare, distal (intotdeauna
tulburarile se inregistreaza de aceeasi parte cu leziunea, cu predilectie in
periferie)
-tablou clinic: dismetrie, dissinergie, disdiacokinezie, hipotonie, tremor,
refleze osteotendinoase abolite, caderea spre partea leziunii, subiectul nu
poate sta in sprijin numai pe membrul inf afectat, in mers deviaza pe
partea afectata, deviatia spontana a extremitatilor extinse
EXAMINAREA COORDONARII
- incepe cu observarea subiectului; modul in care sta in pat, pe scaun sau in picioare, se plimba,
se imbraca/dezbraca, isi incheie nasturii, isi inoada sireturile, isi scrie numele, bea un pahar cu
apa
a) coordonarea echilibrului
4
Caracteristicile sindromului cerebelos – in repaus, se cere subiectului sa se ridice
din dd cu mainile incrucisate la piept => in loc sa se sprijine in pat pt a ajuta
inceperea miscarii, membrul inferior pe partea afectata se ridica din planul patului
Tremurul capului in repaus – ortostatismul este posibil doar daca subiectul isi
departeaza f mult picioarele si se pozitioneaza cu membrele sup in abd 90; in
aceasta pozitie are tendinta sa cada inainte/inapoi sau se produce o latero deviatie
pe partea leziunii OBS: INCHIDEREA OCHILOR NU ACCENTUEAZA
SIMPTOMATOLOGIA
Proba Garcin Rademaker – pacientul sta cu un picior inaintea celuilalt, picioarele
fiind departate; examinatorul aplica un impuls ianinte in regiunea lombara; in
mod normal pacientul se echilibreaza facand un pas inainte cu piciorul posterior;
in cazulsindromului cerebelos pacientul paseste ianinte cu piciorul sanatos
indifferent daca acesta a fost asezat inainte sau inapoi
Proba Babinski – in mod normal la aplecareaa pe spate subiectul sanatos flecteaza
progresiv soldurile si genunchii pt a evita caderea =>pacientul cerebelos se
apleaca fara sa flecteze genunchii si cade ca un butuc
- in mers subiectul merge cu baza largita, cu pas hypermetric ( mai lung pe partea bolnava), in
zig-zag si deviaza spre partea bolnava
b) coordonarea neechilibratorie
Membrul superior:
--probele de dismetrie:
Proba indice nas – membrele departate in plan orizontal, subiectul este rugat sa-si atinga
vf nasului, repetand miscarea de mai multe ori cu fiecare mana, manevra facandu-se la
inceput mai lent, apoi cu viteza mai mare; la inceput cu ochii deschisi apoi inchisi
Proba indice indice – ambele member superioare departate la orizontala, subictul trebuie
sa atinga pe linia mediana, in fata privirii vf celor doua degete
5
- daca leziunea este unilaterala => degetul de pe partea bolnava nu ajunge la linia
mediana, deg de pe partea sanatoasa o depaseste, bratul de pe partea afectata cade usor
=> degetul de partea afectata ajunge sub degetul de pe partea sanatoasa
Proba sticlei – pacientul tine cu o mana o sticla si cauta sa introduca indexul mainii opuse
pe gatul sticlei; manevra trebuie sa se faca de la o anumita distant si cu o anumita viteza
Proba apucarii obiectelor – daca ii cerem pacientului sa apuce un anumit obiect, mana
acestuia se deschide exagerat de mult
-- probele de disdiacokinezie:
Se cere pacientului sa apuce o bara care se afla in fata sa, cu ambele maini simultan
- varianta ( proba holmes)- examinatorul isi aseaza mainile in mainile pacientului iar
pacientul trebuie sa le stranga cu putere, la comanda => mana de pe partea afectata
ramane in urma
--probe de scris+desen
I se cere pacientului sa scrie o propozitie sau numele propriu => literele sunt mari si
inegale
Proba liniilor orizontale – examinatorul figureaza 2 linii paralele, verticale si ii cere
pacientului sa le uneasca prin linii orizontale => pacientul nu pleaca de la prima linie si o
depaseste pe a doua
6
Membrul inferior
--probe de dismetrie
Proba calcai genunchi – pacientul in dd cu membrul inf usor abd, I se cere sa aplice
calcaiul pe genunchiul opus => calcaiul ezita sau depaseste tinta iar la revenire gamba se
extinde brusc si piciorul cade in planul patului
Proba calcai creasta tibiei – I se cere pacientului sa plimbe calcaiul de sus in jos pe
creasta tibiei (rotula-haluce) => subiectul aluneca de o parte si de alta a reliefului osos
--probe de asinergie
--probe de disdiacokinezie
--probe de hipotonie
--vorbirea
Membrul superior
7
-se loveste direct sau indirect prin intermediul degetului propriu tendonul m biceps =>
contractia m biceps => flexie si usoara supinatie
Membrul inferior
8
-examinatorul impinge de vf in dorsiflexie(o accentueaza) apasand pe planta si percuta
tendonul ahilian deasupra calcaneului => contractia m. gemeni si solear => flexie
plantara
Reflexul medio plantar Guillain Barre
-pacientul in dv cu genunchii flectati in unghi drept, se percuta partea mijlocie a talpii
=>flexia piciorului
A. ABDOMINALE
-subiectul sta in dd, peretele ant. abdominal este relaxat datorita faptului ca pacientul sta cu
coapsa flectata pe bazin, bratele pe langa corp si capul sprijinit pe perna
-in general stimularea se face cu un obiect bont ( bat de chibrit, gamalia unui ac) => in mod
normal apare contractia musculaturii homolaterale a m. abdominali si devierea liniei albe si a
ombilicului de partea spre aria stimulate
- a doua varianta – pe linia orizontala din exterior spre medial => in mod normal
ombilicul trebuie sa se deplaseze in sus si in afara spre stimul
9
B. CREMASTERIAN
- se obtine atingand cu acul, de sus in jos tegumentul regiunii interne superioare a coapsei
- acest reflex poate lipsi la batrani, la cei cu variocel, hidrocel ( acumulare seroasa de lichid in
spatial virtual dintre membrane care acopera testicolul si glanda in sine), la persoane care au avut
orhite (inflam. testicolului) sau epididimita si in leziuni piramidale
A. RP DE APUCARE FORTATA
- toate aceste variante sunt normale in primele 2-4 luni dupa nastere si apare pathologic in
leziunile contralaterale ale ariei premotorii
10
- semne asociate reflexelor patologice:
Semnul Hoffman – examinatorul tine mana pacientului in usoara dorsiflxie din pumn, cu
cealalta mana apuca intre police si index falanga distal a mediusului pacientului, pe care
o flecteaza puternic, urmand o relaxare brusca, piscand-o practic de unghie
-semnul Hoffman este considerat pozitiv cand la aceasta manevra se
produce flexia si add policelui eventual si flexia indexului
-semnul Hoffman arata o leziune piramidala, dar, uneori, poate fi semn de
hiperexcitabilitate muscular la pacientii spasmofilici
Semnul Rossolimo la mana – se percuta cu degetul sau ciocanelul de reflexe partea
palmara a articulatiei metacarpofalangiene => in cazul in care semnul este pozitiv se
obtine o flexie a degetelor si eventual supinatia antebratului
- semnifica o leziune piramidala
B. REFLEXE DE EXTENSIE
11
C.REFLEXUL ORBICULARULUI BUZELOR
-in starea de decorticare (legatura intre scoarta cerebrala si restul creierului este intrerupta),
modificarea pozitiei capului in raport cu corpul da nastere unor modificari de tonus si de postura
a membrelor astfel:
cand capul este intors spre un umar si flectat de partea respectiva se produce o crestere a
tonusului pe extensori de partea in care se intoarce capul si o crestere a tonusului
flexorilor pe partea opusa => membrul superior de partea cefei se contracta si este in
flexie, iar cel de partea mentonului se extinde si devine rigid
flexie cap + gat => flexia membrului sup + ext membrului inferior
extensie cap + gat => extensia membrului sup + flexia membrului inferior
daca se exercita presiune pe vertebra C7 => relaxarea membrelor
E. SEMNUL CHWOSTEK
-se percuta un punct aflat la jumatatea distantei dintre unghiul gurii si arcul zigomatic; in mod
normal nu se intampla nimic
F. CLONUS
-este de 2 tipuri:
patelar – examinatorul prinde rotula intre index si police si o deplaseaza brusc in jos;
gamba trebuie sa fie relaxata, sustinuta pe antebratul examinatorului => apar miscari
ritmice ale rotulei (urca si coboara f rapid)
12
al piciorului – miscari ritmice ale piciorului (flexie/extensie) dupa intinderea brusca a
tricepsului sural
- examinatorul sprijina gamba cu o mana plasata sub genunchi sau sub
molet (partea posterioara a gambei) si cu cealalta face o dorsiflexie brusca,
rapida mentinand mana pe talpa subiectului
-clonusul poate fi stopat printr-o miscare inversa; in pseudoclonus care apare in bolile psihogene,
aceasta manevra nu stopeaza miscarea piciorului.
CERCETAREA SINCINEZIILOR
- sincineziile apar in leziunile piramidale si sunt miscari combinate care insotesc intr-o anumita
ordine miscarea comandata
- semne sincinetice:
- cand pacientul incearca sa se ridice din dd in asezat, coapsa se flecteaza pe bazin, m.inf.
bolnav se ridica deasupra planului patului
semnul Neri
semnul Wartenberg
- cand pacientul strange in mana paretic un obiect, apare add, flexia si opozitia policelui
13
-din cauza difuziunii excitatiei la centrii motori, sfincterieni si vegetative, la ciupirea
tegumentului membrului inferior => trupla flexie a membrelor, mictiune, defecatie si transpiratie
SENSIBILITATEA
- datele se obtin anamnestic: pacientul spune daca simte amorteli, scaderea sensibilitaii
intr-o anumita zona a corpului; daca simte senzatii de genul furnicaturi, amorteli, constrictive sau
distensie, presiune, greutate
- aceste date trebuie sa fie foarte bine precizate in ceea ce priveste distributia, caracterul,
intensitatea, durata, periodicitatea si dactorii care acc/ diminueaza aspectele respective
- este obiectiva:
- conditii de examinare:
- evaluarea se face cu subiectul in dd pe pat, cu cat mai putini factori perturbatori in jur,
temperature de confort, camera izolata fonic, de obicei subiectul sta cu ochii inchisi; examinarea
se face simetric si incepe intotdeauna din zona presupus bolnava in comparative cu cea sanatoasa
14
- sensibilitatea este de mai multe tipuri:
1. Sensibilitate superficiala
tactila
termica
dureroasa
- sub I se cere sa spuna daca simte sau nu stimularea, sa arate zona stimulate si daca e
posibil sa spuna natuta stimulului
- discriminarea tactila este capacitatea sub de a aprecia distant de la care 2 stimuli aplicati
simultan pe piele sunt apreciati ca atare
-evaluarea incepe cu puncte departate, compasul se inchide tot mai mult pana cand incep
sa apara erori de localizare separate a celor 2 puncte
-in cursul acestei examinari literele si cifre se scriu cu un pix inchis respectand
urmatoarele: la pulpa degetelor 1 cm, antebr/gamba 4 cm
- intai trebuie demonstart faptul ca stimulul este perceput pe ambele parti ale corpului: se
stimuleaza 2 regiuni identice, simetrice, de pe cele 2 parti (dr/st) ale corpului cu acelasi tip de
stimul (atingere, intepatura)
15
- stimulul poate fi perceput de catre pac doar pe o sg parte
-stereognozia este capacitatea de percepere a formei si naturii obiectelor prin pipait, capacitatea
de a identifica si recunoaste obiecte doar prin pipait
- presupune perceperea:
- formei – se tesetaza folosind obiecte de forme simple cerc, triunghi, patrat, taiate
sau decupate, din hartie sau plastic, sau obiecte solide de diferite forme geometrice, uneori
tridimensionale cub, piramida, bila
- recunoasterea unor obiecte uzuale( pix, nasture, cheie etc), care se pun in mana
pacientului care sta cu ochii inchisi, iarel prin simpla pipaire trebuie sa le recunoasca; daca pac
are pareza brahiala obiectele sunt miscate de catre examinator peste degetele pacientului
- se examineaza cu 2 eprubete pline cu apa (rece :10-15 grade, calda: 40-45 grade)
-pac tre’ sa raspunda daca simte cald sau rece si dpdv pathologic putem intalni:
16
- inversiunea termica – rece e perceput cald si invers
- hiperestezia
-examinarea dinamica – vf acului se plimba usor pe piele, vertical, sub tre’ sa spuna daca
senzatia se modifica; se pleaca de la partea bolnava spre cea sanatoasa
- daca stimulii sunt aplicati prea aproape sau prea repede ei se pot suma rezultatul fiind eronat
- situatii patologice:
-hipo/hiperalgezia
2. Sensibilitatea proprioceptiva
- reprezinta simtul atitudinilor, miscarii si al pozitiei segmentelor corpului unele fata de altele,
pozitiile membrelor sau ale intregului corp in spatiu
- se misca pasiv un deget de la mana sau de la picior si I se cere pacientului cu ochii inchisi sa
prcizeze care este degetul si de pe ce parte, dirctia de miscare, forta si amplitudinea miscarii
- pathologic se pierde intai simtul pozitiei, apoi al miscarii; apare mai intai la degetele mici, apoi
la police/haluce
17
-variante de examinare:
-o mana este miscata pasiv intr-o directie oarecare si I se cere sub sa apuce cu cealalta
mana policele sau indexl mainii respective
-aplicatiile se fac pe haluce, maleole, creasta tibiei, spina iliaca anterosuperioara, sacru,
apofizele spinoase, stern, clavicula, prcesele stiloide ale radiusului si cubitusului
-se incepe cu proeminentele osoase distal si se continua in sens proximal atat la membr
inf cat si la cele sup, pentru a determina nivelul la care sunt percepute vibratiile
Barestezia:
Durerea profunda:
- se examineaza comprimand cu putere muschi sau tendoane, apasand pe nervii aflati la suprafata
sau apasand globii ocular peste pleoapele lasate
18
- semne patologice :
- semnul lui Abadie – pierderea durerii profunde la comprimarea tendonului lui Ahile
-semnul lui Timel – senzatii de furnicatura in capatul distal al unei extremitati la presinea
pe locul unui nerv interrupt, sectionat
- semnul scaunului (Barber) – se produce prin flexia gatului; sub I se cere sa atinga
pieptul cu barbia rapid sis a semnaleze perceptiile pe care le simte
I. AFAZIILE
1. Afazia expresiva :
a) Afazia expresiva orala sau motorie (dupa Broca) sau verbal (dupa Head)
- bolnavul stie ce vrea sa spuna dar este incapabil sa spuna sau spune incorrect
-poate sa scrie
- vorbirea automata sic ea emotional e pastrata (ex: cand e nervos poate injura)
- la poligloti ultima limba invatata sau cea care este folosita cel mai putin e prima “uitata”
disfazia
palilalia
afenia
- palilalia – este exprimarea recurentiala respective perseverarea unor silabe, cuvinte sau
propozitii; subiectul repeta partea terminala a propozitiei
20
b) Agrafia
- exista si disgrafia atunci cand subiectul poate copia cuvintele scrise, dar nu poate scrie
spontan sau dupa dictare
2. Afazia receptiva:
- daca se lezeaza aria 18 => agnozia pentru obiecte (cecitate psihica), agnozia
pentru culori (acromatopsie), agnozia pentru fizionomii (prosoagnozie)
- ariile 17, 18, 19 sunt ariile colaterale ale ariei principale vizuale
- alexia – pacientul poate vorbi si intelege ce I se spune dar nu intelege cuvintele scrise
21
- poate citi, poate vorbi, dar se comporta ca si cum nu isi aude nici propria voce, nefiind
insa constient de acest lucru
22