CAPITOLUL 5

CALCULUL PIERDERILOR NOMINALE LA SCURTCIRCUIT

ŞI A TENSIUNII NOMINALE DE SCURTCIRCUIT

5.1. CALCULUL PIERDERILOR NOMINALE LA SCURTCIRCUIT

Pierderile nominale la scurtcircuit (Joule) se calculează cu relaţia:

1
PJn = ⋅ ( k1sc ⋅ m ⋅ PJ 1 + k 2 sc ⋅ m ⋅ PJ 2 ) [W] (5.1)
k sc

unde:
k sc [−] – factor de majorare al pierderilor nominale la scurtcircuit datorită
pierderilor suplimentare ce apar în elementele metalice de susţinere a miezului
feromagnetic al transformatorului (tiranţi verticali, bolţuri de strângere etc.) şi în
cuva acestuia (vezi Tab. 5.1);
k1sc ∈ [ 1,01 ,1,02 ] [−] – coeficient de majorare al pierderilor Joule din
înfăşurarea de joasă tensiune datorită efectului de refulare a curentului
(pelicular);
k 2 sc ∈ [ 1,01 ,1,015 ] [−] – coeficient de majorare al pierderilor Joule din
înfăşurarea de înaltă tensiune datorită efectului de refulare a curentului
(pelicular);
m [−] – numărul de faze (cel dat în tema de proiectare).

41
 5. Calculul pierderilor nominale la scurtcircuit şi a tensiunii nominale de scurtcircuit

Tab. 5.1 – Coeficientul k sc în funcţie de puterea nominală S n .

k sc [−] 0,98 0,96 0,955 0,9

S n [kVA] 50 100 150 2000

Obs. După ce se calculează pierderile nominale la scurtcircuit se verifică

inegalitatea:

Pk _ tema − 10% ⋅ Pk _ tema ≤ Pk _ obtinut ≤ Pk _ tema + 10% ⋅ Pk _ tema (5.2)

unde:
Pk _ obtinut = PJn _ obtinut = PJn [W] – pierderile nominale la scurtcircuit (cele
calculate cu relaţia (5.1));
Pk _ tema = Pk = PJn [W] – pierderile nominale la scurtcircuit (cele date în tema
de proiectare).

Dacă Pk _ tema − 10% ⋅ Pk _ tema > Pk _ obtinut se cresc densităţile de curent

J1 [A/mm 2 ] şi/sau J 2 [A/mm 2 ] şi se reiau toate calculele.

Dacă Pk _ obtinut > Pk _ tema + 10% ⋅ Pk _ tema se scad densităţile de curent

J1 [A/mm 2 ] şi/sau J 2 [A/mm 2 ] şi se reiau toate calculele.

5.2. CALCULUL TENSIUNII NOMINALE DE SCURTCIRCUIT

Tensiunea nominală de scurtcircuit se calculează cu relaţia:

2 2
u k = u ka + u kr [%] (5.3)

unde:
PJn
u ka = [%] – componenta activă a tensiunii nominale de scurtcircuit;
10 ⋅ S n
PJn [W] – pierderile nominale la scurtcircuit (cele calculate cu relaţia (5.1));

42
 Transformatorul electric trifazat cu răcire în ulei – Elemente de Proiectare

S n [kVA] – puterea aparentă nominală (cea dată în tema de proiectare);

u kr = k q ⋅ u'kr [%] – componenta reactivă a tensiunii nominale de scurtcircuit;

hx2 ⋅ 10 − 4
kq = 1 + [ −] – coeficient adimensional care ţine cont de
3 ⋅ aR ⋅ H B2
dimensiunile celor două înfăşurări;
hx = H B1 − H B 2 [cm] – diferenţa dintre înălţimile celor două înfăşurări (vezi
Fig. 5.1);
H B1 [cm] – înălţimea înfăşurării de joasă tensiune (cea calculată cu relaţia
(3.10));
a1 + a2 a*01 + a02
aR = + a12 + [cm] – lărgimea echivalentă a canalului de
3 4
scăpări;
a1 [cm] – grosimea înfăşurării de joasă tensiune (cea calculată cu relaţia (3.9));
a2 [cm] – grosimea înfăşurării de înaltă tensiune (cea calculată cu relaţia (4.9));
a12 [cm] – grosimea canalului dintre cele două înfăşurări (cea aleasă din Tab.
2.1);
a*01 [cm] – grosimea canalului de răcire vertical al înfăşurării de joasă tensiune
(vezi Tab. 3.3);
a02 [cm] – grosimea canalului de răcire vertical al înfăşurării de înaltă tensiune
(vezi Tab. 4.3);
H B 2 [cm] – înălţimea înfăşurării de înaltă tensiune (cea calculată cu relaţia
(4.10)).
−6
7 ,92 ⋅ f ⋅ w1 ⋅ I1 fn ⋅ π ⋅ D12 ⋅ a R ⋅ k R ⋅ 10
u'kr = [%] – componenta reactivă a
u1sp ⋅ H B
tensiunii de scurtcircuit care nu ţine seama de diferenţa de înălţime a celor două
înfăşurări ale transformatorului;
f [Hz] – frecvenţa nominală a tensiunii de alimentare (cea dată în tema de
proiectare);
D12 = DC + 2 ⋅ a01 + 2 ⋅ a1 + a12 [cm] – diametrul mediu al canalului de scăpări
(vezi Fig. 2.1);

43
 5. Calculul pierderilor nominale la scurtcircuit şi a tensiunii nominale de scurtcircuit

 − 
1

k R = 1 − σ ⋅ 1 − e σ  [ −] – coeficientul Rogowski;
 
 
a +a +a
σ = 12 1 2 [ −] – coeficient adimensional;
π ⋅ HB
H B1 + H B 2
HB = [cm] – înălţimea medie a celor două înfăşurări;
2
u1sp [V] – tensiunea pe spiră (cea calculată în paragraful 3.2).

hx / 2

H B2 H B1

Fig. 5.1 Diferenţa dintre înălţimile celor două înfăşurări.

Obs. După ce se calculează tensiunea nominală de scurtcircuit se verifică

inegalitatea:

u k _ tema − 5% ⋅ u k _ tema ≤ u k _ obtinut ≤ u k _ tema + 5% ⋅ u k _ tema (5.4)

unde:
u k _ obtinut = u k [%] – tensiunea nominală de scurtcircuit (cea calculată cu relaţia
(5.3));

44
 Transformatorul electric trifazat cu răcire în ulei – Elemente de Proiectare

u k _ tema = u k [%] – tensiunea nominală de scurtcircuit (cea dată în tema de

proiectare).

Dacă u k _ tema − 5% ⋅ u k _ tema > u k _ obtinut pentru spirele înfăşurării de joasă

tensiune se aleg conductoare elementare mai scunde ( h1' ce < h1ce [mm] ) şi mai
late ( l1' ce > l1ce [mm] ) însă care păstrează aproximativ aceeaşi secţiune
( s1' ce ≅ s1ce [mm 2 ] ) şi se reiau toate calculele cu excepţia calculului numărului
de spire de pe un strat (cel calculat cu relaţia (3.7)) pentru care se păstrează
valoarea deja calculată anterior (adică se păstrează valoarea calculată înaintea
modificării dimensiunilor conductoarelor elementare, modificare precizată în acest
aliniat).
Dacă u k _ obtinut > u k _ tema + 5% ⋅ u k _ tema pentru spirele înfăşurării de joasă

tensiune se aleg conductoare elementare mai înalte ( h1' ce > h1ce [mm] ) şi mai
subţiri ( l1' ce < l1ce [mm] ) însă care păstrează aproximativ aceeaşi secţiune
( s1' ce ≅ s1ce [mm 2 ] ) şi se reiau toate calculele cu excepţia calculului numărului
de spire de pe un strat (cel calculat cu relaţia (3.7)) pentru care se păstrează
valoarea deja calculată anterior (adică se păstrează valoarea calculată înaintea
modificării dimensiunilor conductoarelor elementare, modificare precizată în acest
aliniat).

45