CAPITOLUL 4

ALEGEREA TIPULUI CONSTRUCTIV ŞI CALCULUL

ÎNFĂŞURĂRII DE ÎNALTĂ TENSIUNE

4.1. ALEGEREA ÎNFĂŞURĂRII

După cum am menţionat deja şi în paragraful 3.1 pentru transformatoarele

ce au puterea aparentă nominală S n ≤ 180 [kVA] şi tensiunea nominală a
înfăşurării de înaltă tensiune U 2n ≤ 20 [kV] se preferă ca ambele înfăşurări ale
transformatorului să fie de tip cilindric stratificat.

4.2. CALCULUL ÎNFĂŞURĂRII DE ÎNALTĂ TENSIUNE

4.2.1. Calculul numărului de spire

Numărul de spire al înfăşurării de înaltă tensiune se calculează cu relaţia:

U 2 fn
w2 = [ −] (4.1)
u 2 sp

unde:
u 2 sp = u1sp [V] – tensiunea pe spiră în cazul acestei înfăşurări ( u1sp este cea
calculată în paragraful 3.2.2);
U 2 fn [V] – tensiunea nominală a înfăşurării de înaltă tensiune (valoare de fază –
cea calculată în paragraful 2.1).

29
 4. Alegerea tipului constructiv şi calculul înfăşurării de înaltă tensiune

Obs. În urma acestui calcul (relaţia (4.1)) w2 se rotunjeşte la un număr natural

nenul ( w2rotunjit ). În continuare pentru simplificarea expresiilor ce vor urma se
va utiliza pentru w2rotunjit notaţia w2 (deci w2 = w2rotunjit ).
După cum am specificat în tema de proiectare transformatorul este prevăzut cu
spire de reglaj ce permit variaţia tensiunii furnizate de înfăşurarea secundară
(înfăşurarea de înaltă tensiune în cazul nostru) cu ± 5% ⋅ U 2 fn .
Numărul de spire al înfăşurării de reglaj se calculează cu următoarele relaţii:

– pentru priza de + 5% ⋅ U 2 fn

w'2 = 1,05 ⋅ w2 [−] (4.2)

– pentru priza de − 5% ⋅ U 2 fn

w'2' = 0 ,95 ⋅ w2 [−] (4.3)

Atât w'2 cât şi w'2' se rotunjesc la un număr natural nenul ( w'2rotunjit respectiv

w'2' rotunjit ). În continuare pentru simplificarea expresiilor ce vor urma se va

utiliza pentru w'2rotunjit notaţia w'2 şi pentru w'2' rotunjit notaţia w'2' (deci

w'2 = w'2rotunjit respectiv w'2' = w'2' rotunjit ).

4.2.2. Verificarea raportului de transformare

În urma calculului numărului de spire al înfăşurării de înaltă tensiune ( w2 )

se verifică inegalitatea:

 U1 fn U1 fn  w1  U1 fn U1 fn 
 − 0 ,5% ⋅ ≤ ≤ + 0 ,5% ⋅  (4.4)
 U 2 fn  
U 2 fn  w2  U 2 fn U 2 fn 


În cazul în care relaţia (4.4) nu este verificată se recalculează numărul de

spire al înfăşurării de joasă tensiune (cu relaţia (3.2)).

30
 Transformatorul electric trifazat cu răcire în ulei – Elemente de proiectare

4.2.3. Calculul secţiunii nete a unei spire

Secţiunea netă a unei spire de bobinaj se calculează cu relaţia:

I 2 fn
s2 = [mm 2 ] (4.5)
J2

unde:
J 2 ≥ J1 [A/mm 2 ] – densitatea de curent a înfăşurării de înaltă tensiune (pentru
transformatoare răcite natural cu ulei se consideră că această înfăşurare este răcită mai
bine).

Obs. În continuare am considerat că spirele înfăşurării de înaltă tensiune sunt

formate din conductoare elementare din cupru De obicei pentru spirele acestei
înfăşurări se utilizează conductoare elementare rotunde, iar o spiră este alcătuită
doar dintr-un singur conductor elementar ( s2 = s2ce ). Dacă însă din calcul
rezultă că trebuie utilizate conductoare elementare cu diametrul
d 2 = d 2ce > 3 [mm] atunci se preferă utilizarea unor conductoare elementare
dreptunghiulare (secţiunea acestui tip de conductoare poate fi aleasă din tabelul aflat
în Anexa 1) pentru a umple cât mai bine straturile înfăşurării de înaltă tensiune
(micşorând astfel spaţiile goale dintre conductoare). În acest caz numărul
conductoarelor elementare ce alcătuiesc o spiră a înfăşurării de înaltă tensiune
precum şi celelalte caracteristici ale spirei (dispunerea conductoarelor elementare,
numărul de transpoziţii etc.) se stabilesc pe baza criteriilor prezentate în
paragrafele 3.2.3 şi 3.2.4.

4.2.4. Calculul diametrului conductorului neizolat

Diametrul unui conductor elementar se calculează cu relaţia:

4 ⋅ s2
d 2ce = [mm] (4.6)
π

31
 4. Alegerea tipului constructiv şi calculul înfăşurării de înaltă tensiune

În urma acestui calcul diametrul d 2ce = d 2 poate fi ales din tabelul aflat în
Anexa 2 (astfel încât acesta să aibă o valoare cât mai apropiată de cea obţinută cu
ajutorul relaţiei (4.6)).
Acestei valori a lui d 2ce = d 2 îi corespunde în tabelul aflat în Anexa 2 o
secţiune s2 _ corectat (care va fi notată în continuare tot s2 , aşadar
s2 = s2 _ corectat ). Această valoare a lui s2 se introduce în relaţia (4.5) din care
de această dată rezultă J 2 _ corectat (care va fi notat în continuare tot J 2 , aşadar
J 2 = J 2 _ corectat ).
În cazul în care se utilizează conductoare elementare dreptunghiulare
atunci J 2 = J 2 _ corectat se calculează pe baza criteriilor prezentate în paragraful
3.2.3.

4.2.5. Alegerea izolaţiei conductorului elementar

Grosimea bilaterală a izolaţiei ( ∆2iz _ bil – vezi Fig. 4.1) unui conductor
elementar rotund se alege în funcţie de diametrul acestuia ( d 2ce – vezi Tab. 4.1).
În cazul în care se utilizează conductoare elementare dreptunghiulare
atunci grosimea bilaterală a izolaţiei unui conductor elementar se stabileşte pe
baza criteriilor prezentate în paragraful 3.2.4.
În urma stabilirii grosimii izolaţiei bilaterale a unui conductor elementar se
pot stabili dimensiunile unei spire a înfăşurării de înaltă tensiune ( d 2iz [mm] -
diametrul unei spire izolate – pentru conductoare elementare rotunde – vezi Fig. 4.1
sau h2sp [mm] – înălţimea spirei, a2sp [mm] – grosimea spirei – pentru conductoare
elementare dreptunghiulare – vezi paragraful 3.2.4).

∆2iz _ bil / 2

d 2iz s2ce d 2ce

Fig. 4.1 Dimensiunile unei spire a înfăşurării de înaltă tensiune (în cazul în care au fost
folosite conductoare elementare rotunde).

32
 Transformatorul electric trifazat cu răcire în ulei – Elemente de proiectare

Tab. 4.1 – Grosimea ∆2iz _ bil în funcţie de diametrul d 2ce .

∆2iz _ bil [mm] – email [ 0 ,04 ,0 ,05 ] [ 0 ,06 ,0 ,08 ]

∆2iz _ bil [mm] – bumbac [ 0 ,4 ,0 ,5 ] [ 0 ,6 ,0 ,8 ]
∆2iz _ bil [mm] – sticlă [ 0 ,2 ,0 ,25 ] [ 0 ,3 ,0 ,4 ]
d 2ce [mm] ( 0 ,1 ] ( 1 ,3 ]

4.2.6. Calculul numărului de spire pe strat

Înfăşurarea de înaltă tensiune este alcătuită din mai multe straturi bobinate
unele peste altele. Numărul de spire de pe un strat (în cazul în care spirele sunt
formate din conductoare elementare rotunde) se calculează cu relaţia:

H B2
w2 st = − 1 [ −] (4.7)
d 2iz

unde:
d 2iz [cm] – diametrul unei spire izolate (cea calculată anterior – vezi Fig. 4.1);
H B 2 ≤ H B1 [cm] – înălţimea înfăşurării de înaltă tensiune (se alege în funcţie de
înălţimea înfăşurării de joasă tensiune calculată cu relaţia (3.10)).

Obs. În urma acestui calcul (relaţia (4.7)) w2 st se rotunjeşte la un număr natural

nenul ( w2 st _ rotunjit ). În continuare pentru simplificarea expresiilor ce vor urma
se va utiliza pentru w2 st _ rotunjit notaţia w2 st (deci w2 st = w2 st _ rotunjit ).
În cazul în care spirele înfăşurării sunt formate din conductoare elementare
dreptunghiulare atunci numărul de spire de pe un strat se calculează cu ajutorul
relaţiilor prezentate în paragraful 3.2.5.

4.2.7. Calculul numărului de straturi

Numărul de straturi se calculează cu relaţia:

w'2
n2 st = [ −] (4.8)
w2 st

33
 4. Alegerea tipului constructiv şi calculul înfăşurării de înaltă tensiune

Obs. În urma acestui calcul (relaţia (4.8)) n2 st se rotunjeşte (întotdeauna în plus)

la un număr natural nenul ( n2 st _ rotunjit ). În continuare pentru simplificarea
expresiilor ce vor urma se va utiliza pentru n2 st _ rotunjit notaţia n2 st (deci
n2 st = n2 st _ rotunjit ).

4.2.8. Calculul dimensiunilor înfăşurării

Dimensiunile înfăşurării (vezi Fig. 2.1) se calculează (în cazul în care spirele
sunt formate din conductoare elementare rotunde) utilizând relaţiile:

a2 = n2 st ⋅ d 2iz + ( n2 st − 1 ) ⋅ δ 2iz [mm] (4.9)

H B 2 = ( w2 st + 1 ) ⋅ d 2iz + [ 5 ,15 ] [mm] (4.10)

unde:
δ 2iz [mm] – grosimea izolaţiei dintre straturi (se alege în funcţie de dublul
tensiunii pe strat u 2str [V] – vezi Tab. 4.2);
u 2 str = u 2 sp ⋅ w2 st [V] – tensiunea pe strat.

Tab. 4.2 – Grosimea δ 2iz în funcţie de dublul tensiunii u 2 str .

δ 2iz [mm] 0,24 0,36 0,48

2 ⋅ u 2str [V] [ 0 ,1000 ] ( 1000 ,2000 ] ( 2000 ,3000 ]

Obs. Înălţimea înfăşurării de înaltă tensiune trebuie să rezulte

H B 2 ≤ H B1 [cm] . Dacă această inegalitate nu este îndeplinită se micşorează
numărul de spire de pe un strat w2 st (vezi paragraful 4.2.6) şi se reiau calculele.
În cazul în care spirele înfăşurării sunt formate din conductoare elementare
dreptunghiulare atunci dimensiunile înfăşurării de înaltă tensiune se calculează
cu ajutorul relaţiilor prezentate în paragraful 3.2.7. Şi în acest caz trebuie să
rezulte H B 2 ≤ H B1 [cm] . Dacă această inegalitate nu este îndeplinită se
micşorează numărul de spire de pe un strat w2 st (vezi paragraful 4.2.6) şi se reiau
calculele.

34
 Transformatorul electric trifazat cu răcire în ulei – Elemente de proiectare

4.2.9. Calculul rezistenţei înfăşurării

Rezistenţa înfăşurării se calculează cu relaţia:

w ⋅l
R2 = ρ 75o C ⋅ 2 2m [ΩΩ (4.11)
s2

unde:
l2m = π ⋅ D2m [m] – lungimea medie a unei spire a înfăşurării;
D2m = DC + 2 ⋅ a01 + 2 ⋅ a1 + 2 ⋅ a12 + a2 [m] – diametrul mediu al înfăşurării
(vezi Fig. 4.2);

4.2.10. Calculul ariei de răcire a înfăşurării

Înfăşurarea de înaltă tensiune este bobinată peste pene plasate la rândul lor
peste înfăşurarea de joasă tensiune. Astfel căldura este cedată atât prin aria
laterală exterioară a înfăşurării cât şi prin aria laterală interioară a înfăşurării
(cea dinspre înfăşurarea de joasă tensiune – vezi Fig. 4.2) iar aria totală de răcire a
înfăşurării (de cedare a căldurii) se calculează cu relaţia:

A2ced = π ⋅ D2e ⋅ H B 2 + π ⋅ D2i ⋅ H B 2 ⋅ ξ 2 [m 2 ] (4.12)

unde:
D2e = DC + 2 ⋅ a01 + 2 ⋅ a1 + 2 ⋅ a12 + 2 ⋅ a2 [m] – diametrul exterior al
înfăşurării (vezi Fig. 4.2);
ξ 2 = ξ1 [−] – coeficient de reducere a ariei de cedare a căldurii datorită penelor
longitudinale dintre cele două înfăşurări (vezi Fig. 4.2).
D2i = DC + 2 ⋅ a01 + 2 ⋅ a1 + 2 ⋅ a12 [m] – diametrul interior al înfăşurării (vezi
Fig. 4.2).

35
 4. Alegerea tipului constructiv şi calculul înfăşurării de înaltă tensiune

a1
a01
a12 a2

l02

H B2

a. Miez
b.
DC

D2i
D2m
D2e

Fig. 4.2 a. – dimensiunile înfăşurării de înaltă tensiune;

b. – secţiune transversală prin transformator – înfăşurarea de înaltă tensiune este
bobinată peste pene plasate la rândul lor peste înfăşurarea de joasă tensiune.

Obs. În cazul în care înfăşurarea este prevăzută cu un canal de răcire vertical

(pe înălţimea înfăşurării – vezi Fig. 4.3) căldura este cedată prin aria laterală
exterioară a înfăşurării (aria laterală exterioară a celei de-a doua porţiuni a
înfăşurării), prin aria laterală interioară a celei de-a doua porţiuni a înfăşurării,
prin aria laterală exterioară a primei porţiuni a înfăşurării şi prin aria laterală
interioară a înfăşurării (cea dinspre înfăşurarea de joasă tensiune – vezi Fig. 4.3) iar
aria totală de răcire a înfăşurării (de cedare a căldurii) se calculează cu relaţia:

2
A*2ced = A*' *' '
2ced + A2ced [m ]
2
A*' ' '
2ced = π ⋅ ( D2e + D2i ) ⋅ H B 2 ⋅ ξ 2 [m ] (4.13)
2
A*' ' '' ''
2ced = π ⋅ D2e ⋅ H B 2 + π ⋅ D2i ⋅ H B 2 ⋅ ξ 2 [m ]

36
 Transformatorul electric trifazat cu răcire în ulei – Elemente de proiectare

unde:
D'2i = D2i = DC + 2 ⋅ a01 + 2 ⋅ a1 + 2 ⋅ a12 [m] – diametrul interior al primei
porţiuni din înfăşurare (vezi Fig. 4.3);
D'2e = D'2i + 2 ⋅ a'2 [m] – diametrul exterior al primei porţiuni din înfăşurare
(vezi Fig. 4.3);
a'2 = n'2 st ⋅ d 2iz + ( n'2 st − 1 ) ⋅ δ 2iz [m] – grosimea primei porţiuni din înfăşurare
(vezi Fig. 4.3);
n'2 st [−] – numărul de straturi al primei porţiuni din înfăşurare;
D'2' i = D'2e + 2 ⋅ a02 [m] – diametrul interior al celei de-a doua porţiuni din
înfăşurare (vezi Fig. 4.3);
a02 [m] – grosimea canalului de răcire vertical (vezi Tab. 4.3);
D'2' e = D2e = D'2' i + 2 ⋅ a'2' [m] – diametrul exterior al celei de-a doua porţiuni
din înfăşurare (vezi Fig. 4.3);
a'2' = n'2' st ⋅ d 2iz + ( n'2' st − 1 ) ⋅ δ 2iz [m] – grosimea celei de-a doua porţiuni din
înfăşurare (vezi Fig. 4.3);
n'2' st [−] – numărul de straturi celei de-a doua porţiuni din înfăşurare;
D2m = D'2i + a'2 + a02 + a'2' [m] – diametrul mediu al înfăşurării (vezi Fig. 4.3) -
în acest caz (înfăşurarea este prevăzută cu canal de răcire vertical) această valoare se
utilizează pentru calculul rezistenţei înfăşurării (în relaţia (4.11));

Tab. 4.3 – Dimensiunea a02 (valoarea minimă) în funcţie de înălţimea H B 2 .

a02 _ min [mm] 4 5 ( 5 ,6 ]

H B 2 [cm] [ 1 ,30 ] ( 30 ,40 ] ( 40 ,100 ]

37
 4. Alegerea tipului constructiv şi calculul înfăşurării de înaltă tensiune

a1
a12
a 02
a'2
a01
a'2'

l02
a2

H B2

Miez
b.
DC a.
D'2i
D'2e
D2m
D'2' i
D'2' e

Fig. 4.3 a. – dimensiunile înfăşurării de înaltă tensiune în cazul în care înfăşurarea este
prevăzută cu un canal de răcire vertical;
b. – secţiune transversală prin transformator – înfăşurarea de înaltă tensiune este
împărţită în două de către canalul de răcire vertical.

4.2.11. Calculul pierderilor Joule în înfăşurarea de înaltă tensiune

Pierderile Joule din înfăşurare se calculează cu relaţia:

PJ 2 = R2 ⋅ I 22 fn [W] (4.14)

38
 Transformatorul electric trifazat cu răcire în ulei – Elemente de proiectare

4.2.12. Calculul fluxului termic al înfăşurării

În cazul în care aria de răcire a înfăşurării a fost calculată cu relaţia (4.12)

fluxul termic (încălzirea) înfăşurării se calculează cu următoarea relaţie:

PJ 2
q2 = [W/m 2 ] (4.15)
A2ced

În cazul în care aria de răcire a înfăşurării a fost calculată cu relaţia (4.13)

fluxul termic (încălzirea) înfăşurării se calculează cu următoarea relaţie:

2
q*2 = q*' *' '
2 + q2 [W/m ]
PJ 2
q*'
2 = [W/m 2 ] (4.16)
2 ⋅ A*'
2ced
PJ 2
q*'
2 =
'
[W/m 2 ]
2 ⋅ A*' '
2ced

Obs. Prima dată se utilizează în calcule relaţiile (4.12) şi (4.15). În cazul în care
800 [W/m 2 ] ≤ q2 ≤ 1400 [W/m 2 ] se consideră că înfăşurarea este bine răcită iar
calculele sunt sistate.
Dacă q2 < 800 [W/m 2 ] se creşte densitatea de curent J 2 [A/mm 2 ] şi se reiau
toate calculele.
Dacă q2 > 1400 [W/m 2 ] atunci se reiau calculele utilizând de această dată
relaţiile (4.13) şi (4.16). Dacă atât 800 [W/m 2 ] ≤ q*' 2
2 ≤ 1400 [W/m ] cât şi
800 [W/m 2 ] ≤ q*' ' 2
2 ≤ 1400 [W/m ] se consideră că înfăşurarea este bine răcită
iar calculele sunt sistate.
2 2
Dacă q*' *' '
2 < 800 [W/m ] sau q2 < 800 [W/m ] se creşte densitatea de curent
J 2 [A/mm 2 ] şi se reiau toate calculele (utilizând direct relaţiile (4.13) şi (4.16)).

39
 4. Alegerea tipului constructiv şi calculul înfăşurării de înaltă tensiune

2 2
Dacă în continuare q*' *' '
2 > 1400 [W/m ] sau q2 > 1400 [W/m ] se micşorează
densitatea de curent J 2 [A/mm 2 ] şi se reiau toate calculele (utilizând mai întâi
relaţiile (4.12) şi (4.15) şi abia apoi, dacă este cazul relaţiile (4.13) şi (4.16)).

4.2.13. Calculul masei înfăşurării

Masa înfăşurării de înaltă tensiune se calculează cu relaţia:

m2 = V2 ⋅ ρ Cu _ ech [kg] (4.17)

unde:
V2 = π ⋅ D2m ⋅ a2 ⋅ H B 2 [m 3 ] – volumul înfăşurării de înaltă tensiune;
ρCu _ ech = 8600 [kg/m3 ] – densitatea echivalentă a înfăşurării (ţine cont de
faptul că înfăşurarea este formată din sârmă cupru şi izolaţii).

40