Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
*Anestezia-stare particulara creata cel mai des prin introducerea in organism a unor
substante chimice, prin care se suprima in mod temporar perceperea sau transmiterea
sensibilitatii dureroare.
*Indicatii catre anestezia generala: copii necooperanti, cu excitatii psihomotorii,
epileptici, alergici la anestezia locala,in interventii loborioase, copii handicapati,
metoda de electie la copii sub virsta de 8 ani.
*Contraindicatii anestezie generala: alergie la anestezie, starea generala in anumite
stari patologice care pot expune la un risc crescut pacientul,deficiente organice,
afectiuni respiratorii ca pneumonii, bronsite; anemie.
*Indicatiile anesteziei locale: interventii chirurgicale necomplicate: frenuloplastii,
extractii dentare a dintilor cu rizoliza sau cu apexul neformat, incizii ale mucoasei
ingivale la dintii cu eruptie dificila; la copii cu grad de anxietate redus, copii cu virsta
mai mare de 8 ani.
*Contraindicatii anestezie locala: stare de anxietate exagerata, afectiuni psihice,
alergie la anestezie locala, in stari patologice ca diabet, epilepsie; procese infectioase
prea intinse; durata interventiei de lunga durata.
II (pozitiv)- dento- fobie uşoara, manifestata prin refuzul pasiv al copilului: ,,Nu mai am dureri",
,,Mai bine revin maine" . Mimica fetei exprima incordare, priveşte in jur cu precautie , il
intereseaza orice obiect din interiorul. În fotoliul stomatologic se a aşează benevol, dar cu
precautie, indeplinind indicatiile stomatologului.
III (negativ) - dentofobie medie ,exprimată prin emotii, labilitate, agresivitate, cu elemente de
panică. Refuză activ tratamentul stomatologic, manifestind excitatie motorie şi tremor,
distonia respiratiei şi labilitatea pulsului.
IV (extrem negativ) - dentofobie marcata: refuz sigur prin agresivitate fizică, neurastenie
(plânge încontinuu, poate sa loveasca sau să muşte), opune rezistentă fizică la intrarea in
cabinetul stomatologic, deseori intrarea fiind imposibila. In acest moment se determina
labilitatea pulsului şi respiratiei, transpiratii abundente, midriaza, vomă, convulsii, tuse
paroxismala.
Tratament: incetare adm, resucitare imediat, pozitie verticala, eliberarea cailor resp
sup, se maseaza intens abdomenul si extremitatile. TA se fizeaza la fiecare 3-4 min se
adm oxigen incontinuu. Când apar semne de blocaj circular (tegument palid, rece)
copilul se culca cu picioarele in sus. Local sol adrenalina ( 0,15-0,75 ml in 2-3 ml sol
fiziologica), i/m sau i/v adrenalina 1:0000 0,1-0,3 ml. I/v prednisolon 3%, 2-5 mg/kg,
dexametason 0,004 g. In tahicardie –stropantin 0,05 %-0,06, 0,4-1,5 ml. Antihis-
dimedrol 1%, 0,1-1,5 ml, suprastin 2%, 0,1-1 ml. In edeme glotice diuretice-
furosemid 2%, 0,03-0,02 ml/kg.
-lipotemia: pierderea cunostintei, scaderea respiratiei, tendinta de a casca,
transpiratii, paloarea fetei, uneori greturi. Ta scade usor, respiratie superficiala, puls
initial crescut apoi slab, neregulat.
-sincopa: pierderea totala a cunostintei. Forma albastra (respiratorie) cu cianoza si
oprirea resp, puls imperceptibil. Sincopa alba(cardiaca) oprirea brusca a inimii,
absenta pulsului, prabusirea TA, paloare generala, cianoza capilara.
Tratament: pozitie orizontala, capul in jos, git in hiperextensie. Flagelarea fetei cu
comprese umede, inhalare de nitrat de amil 5-10 pic. Oxigen, preparate cardiace
(cofeinum natrii benzoas 10 %, cardiamin 0,1 ml la 1 an de viata. Resucitare
cardiorespiratorie.
Maxila:
Tratamentul chirurgical al fracturilor de maxilare trebuie sa fie prompt si in volum deplin,
deoarece regenerarea are loc intr-un ter- men scurt, de 2-3 saptamini. Fixarea intirziata
are drept consecinte cicatricele vicioase osoase si ale partilor moi.
*Tratamentul chirurgical la maxila: fixare cu fire metalice trec prin spina nazala, marg inf
a aperturii piriforme si marg inf a mentonului-in deplasari importante, cominutive, in
dentitia primara. Alegerea metodei de imobilizare la copii depinde de gradul de
dezvoltare a dintilor. Fracturile de maxilar fara deplasari sunt sistate pe cale
nechirurgicala. Cind e necesara fixarea intraosoasa trebuie de evitat lezarea mugurilor
dentari la etapa de erupere. Pentru imobilizarea maxilo mand e indicat splinctul acrilic,
des stabilizat prin suspendare de marg inf a aperturii piriforme si circumscrise a mand.
Suspendarea la ramul orbital si marg zigomatica la copii e nacceptabila. In fracturi cu
includerea suturii palatului sunt indicate aparatele palatinale, cu scopul de a apropia
marginile lui.
37. Leziuni traumatice asociate ale maxilarelor şi a altor regiuni ale corpului la copii;
etiologie.
*Etiologie: accidente rutiere, caderi de la inaltime, agresiune, accidente habituale.
38. Leziuni traumatice asociate ale maxilarelor şi a altor regiuni ale corpului la copii
clinică, metode de tratament.
*Clinica: pe linga clinica fracturilor de maxialre sunt prezente si fracturi a extremitatilor,
a organelor cutiei toracice, abdominare, a coloanei vertebrale s.a.
*Metode de tratament: initial se trateaza starile care pun viata copilului in pericol. Dupa
ce se trasnporta la serviciu specializat se realizeaza tratamentul pe etape, in dependenta
de graviditatea leziunilor traumatice.
3 faze:
-faza alterativa: modificari distrofice si necrotice. Se elaboreaza substante bilogic active
care actioneaza asupra vaselor sangvine si determina aparitia reactiilor exudative.
-faza exudativa: dilatarea vaselor sis microcirculator si dereglarea circulatiei singelui,
exudarea plasmei, migrarea elem figurate ale singelui.
-faza proliferativa: multiplicarea elementelor celulare in focarul inflamator, finalizarea
procesului inflamator prin formarea de tesut conjunctiv fibrilar.
*Particularitatile imunologice:
-la copii imunitatea dobindita pin la o anumita virsta inca nu este stabilita, astfel
sensibilitatea organismului este marita si copilul este expus la diverse infectii. Se
caracterizeaza prin reactii difuze si incapacitatea de limitare a proceselor patologice in
limitele unui tesut.
*Particularitati la copii:
Canalele radiculare largi
Apexul lor deschis datorita proceselor de resorbtie si formare, Contactul intim intre
dinti si maduva osoasa.
Canalele havers largi,
Vascularizarea abundenta,
Trabeculele osoase subtiri,
Periostul ingrosat si elastic.
*Clinica:
-adenite acute: la debut nodul cu consistenta elastica, putin sensibil la presiune, mobil,
ulterior creste in volum, devine dureros spontan, imobil. Aparitia supuratiei se manifesta
clinic prin alterarea SG, febra, astenie, tegumentele local congestive, fluctuenta la nivelul
bombarii maxime.
-adenite cronice: nodul cu consistenta marita, dura, mobila sau usor aderenta de tes din
jur, putin dureroasa la presiune.
-abces: Clinic aspect de tumefactii dureroase, circumscrisa. Tegumentele acoperitoare
tensionate, hipertermice, congestive, la apasare fluctuenta. Consistenta si mirosul
puroiului in functie de tipul germenilor. Sg-stare septica, febra oscilanta, frisoane,
tahicardie, neliniste, durere locala.
-flegmon: Clinic tumefactie difuza, de duritate lemnoasa, tegumente si mucoase destinse,
cianotice, fara aspect inflamator. SG(starea generala) alterata, cu aspect septico toxic.
-adenoflegmon: starea generala se agraveaza rapid-adinamie, slabiciune brusca,
transpiratii abundente.local edem difuz, cu hiperemie pronuntata. Durere, consistenta
dura, palpator fluctuenta.
-periostita: tumefactia umple santul V, bombare in dreptul a 2 sau 3 dinti pe partea V a
apof alv. Fluctuenta la palpare. Dintele cauza mobil. Copilul limiteaza functia
maxilarelor reflector, capul in pozitie antalgica. Exooral tumefactie cu asimetrie
accentuata, edeme a partilor moi palpebrale, plicei nazolabiale, buzei sup, reg submand.
Abcesul V in reg incisivilor centrali sup e insotit de tumefactia si edemul accentuat a
intregii buzesup-buza de tapir. Cel din reg caninca se manifesta prin tumefactia pleoapei
inf si reg geniene, din reg molarilor-tumefactie geniana marcata care deformeaza obrazul.
Proce in reg unghiului mand provoaca trismus, in reg mol mand duce la tumefierea
obrazului cu extindere spre reg submand. SG: insomnie, neliniste, febra 38, VSH crescut,
leucocitoza, limfopenie, in urina urme de proteine.
-osteomielita: debut brusc, SG- neliniste, excitare, insomnie, febra, frisoane, tahicardie,
adinamie, posibile vome, convulsii, tulb GI. Local tumefatia perimand sau perimax e
difuza, tegumente congestive, luciase, destinse, insotite de flegmoane a spatiilor profunde
si superficiale perimax. La maxila poate antrena si sinusurile paranazale. La mand se
afecteaza reg submand, submentoniera, reg cervicala. Prezente adenitele acute si
periadenitele. Endobucal: mucoasa tumefiata, pe toata semiarcada v si o, hipersalivatie,
disfagie, trismus. Dintii in cauza cu algii, mobili cu elim purulente din parodontiu. Rg:
demineralizare, stergerea desenului trabecular, largirea spatiilor medulare, corticala
subtiata pe alocuri erodata. Leucocitoza, limfopenie, neutrofiloza.
*Profilaxie:
spălați-vă regulat pielea folosind un săpun antibacterian
curățați cu atenție orice tăieturi, răni (chiar și de mici dimensiuni)
acoperiți tăieturile, rănile și zgârieturile cu un bandaj steril până când se vindecă
mâncați sănătos și faceți exerciții fizice în mod regulat pentru a vă stimula sistemul
imunitar
Tratament:
Tratamentul include drenajul endodontic al dintelui cauza sau inlaturarea lui,
antibioterapie, analgezice si antiinflamatoare nesteroide, prisnite reci.
Anestezia generala:
- In caz de flegmon
Anestezia generala combinate cu cea loco-regionala infiltrative:
- se face in parallel cu anestezia infiltrative locala (hemoragia e mai mica,
postoperator durerile locale sunt mai mici)
Anestezia loco-regionala cu stare de potentiere
-nu se face anest generala dar se administreaza preparate din grupa diazepinelor
(Diazepam)
Parotidite acute:
a) parotiditele nou-nascutilor;
b) parotiditele acute virale: epidemica; cauzata de virusul gripal; cauzata de alte
varietati de virusuri (Coxsachie, Herpes, citomegalic etc.);
c) parotiditele acute bacteriene; aparute in perioadele postoperatorii; aparute pe fondul
unor afectiuni, ce provoaca tulburari trofice - insuficienta cardiaca, ca exii etc.;
parotidita limfogena (Ghertenberg); parotidita de contact; parotidita cauzata de
obturarea cailor de secretie salivara cu corpi straini.
Parotidite cronice: parenchimatoase, interstitiale, specifice (tuberculoase,
actinomicetice etc.).
Sialolitiaza.
*Etiologie: Parotiditele au o etiologie neurogena si neuroendocrina, care cauzeaza
tulburari de secretie salivara sau patrunderea infectiei in glandele salivare.
Sialodenitele neurogene apar in urma interventiilor chirurgicale abdominale.
Infectiile sunt cauzate de patrunderea microorganismelor in glandele parotide pe cale
stomatogena, hematogena, limfogena și de contact. Factorii stomatogeni sunt
stomatitele acute, excoriatiile mucoasei bucale, patrunderea corpilor straini in
ducturile salivare; calea hematogena - infectiile generale grave; calea limfogena -
procesele inflamatorii Ill regiunea maxilo-mandibulara.
Din punct de vedere topografic, nodulii limfatici cervico-faciali sunt localizati in grupe.
1. Grupul parotidian este bine dezvoltat, dispus în doua planuri, în raport cu glanda
parotida:
- superficial, preauricular, situat sub fascie, care dreneaza regiunile frontala, temporala și
parietala;
- profund, situat in loja glandei parotide, care dreneaza limfa din cavitatea timpanica,
fosele nazale, valul palatin, limba și glanda parotida. Inconstant, anterior de tragus exista
un nodul numit preauricular, care dreneaza limfa din pavilionul auricular, ductul auditiv
extern și din regiunea palpebrala.
2. Grupul genian - inconstant, întâlnit doar la copii. Are câte un ganglion în
regiunile:
-malara (subcutanat, la nivelul muschiului genian sau liniei de ocluzie);
-suborbitala (In fosa canina);
-paramandibulara (situat pe aspectul lateral al mandibulei).
Nodulii limfatici genieni dreneaza portiunea mediala a pleoapelor, aripile nasului, buza
superioara si obrajii.
3. Grupul infraorbital, localizat în fosa canina la nivelul straturilor profunde si
preauriculare, dreneaza porțiunile laterale ale pleoapelor, conjunctiva, tegumentele jugale
si regiunea temporala a scalpului. Acesti noduli conecteaza cu cei parotidieni, situati in
lobulul lateral al glandei parotide.
4. Grupul submandibular este alcatuit din 5-15 noduli, dispusi de-a lungul marginii
inferioare a corpului mandibular. In raport cu glanda salivara submandibulara, ei sunt
localizati anterior, posterior, superior si inferior. Ei colecteaza limfa la nivelul obrazului,
nasului, buzei superioare, buzei inferioare, limbii, gingiilor si dintilor.
5. Grupul submentonier este format din 2-3 noduli limfatici situati fotre muschii
digastrici. Primeste aferente limfatice din regiunea mentoniera, jumatatea mediana a buzei
inferioare, porțiunea mediana a planseului bucal, vârful limbii.
6. Grupul mastoidian- situat în spatele pavilionului auricular și marginii posterioare
a ramului mandibular. Este format din 3-4 noduli, care dreneaza limfa din conductul
auditiv extern, pavilionul auricular și porțiunea temporala a pielii paroase a capului.
7. Grupul occipital și posterior auricular este alcatuit din 2-3 noduli, situati la nivelul
vertebrelor superioare cervicale. Ei dreneaza limfa din aria scalpului occipital posterior și
din porțiunea posterioara superioara superficiala a gâtului, spre grupul ganglionilor
cervicali profunzi.
8. Grupul nodulilor retroangulomandibulari colecteaza limfa din regiunea
amigdaliana si de la baza limbii.
9. Grupul laterofaringian primește aferente din spatiul pterigomaxilar, peretele
lateral al faringelui și regiunea profunda a fetei.
10. Nodulii limfatici cervicali sunt localizati în regiunile profunde (ce se întind de-a
lungul venei jugulare, sub mușchiul stemocleidomastoidian). Porțiunea superioara
dreneaza limfa din regiunile limbii și faringelui posterior. Grupul inferior primeste limfa
din regiunile profunde cervicale (laringe, trahee, glanda tiroida și esofag). Nodulii
cervicali superficiali sunt localizati deasupra mușchiului stemocleidomastoidian.
Ganglionii limfatici anteriori (localizati la nivelul venei jugulare anterioare) si cei
posteriori (localizati in triunghiul posterior cervical) primesc limfa din regiunile
superficiale ale gitului, regiunile mastoide, postauriculare și nazofaringiene.
Etiologia si patogenia.
Infectarea se produce pe cale directa sau indirecta (hematogena).
Cauzele pot fi: procesul infectios dento-parodontal cronic si acut (pulpite acute difuze,
necroze pulpare, periostite, osteomielite), infectiile farin- go-amigdaliene, infectiile virale
respiratorii acute, bron itele acute, infectiile tegumentare ale fetei si gitului (piodermitele,
furunculele), afectiunile contagioase (rujeola, oreionul, scarlatina etc.).
Spre deosebire de adulti, pentru copii sunt caracteristice afectarea citorva grupe de noduli
limfatici si posibilitatea reactiei nodulilor limfatici din partea opusa focarului infectios.
Etiologia adenitelor la copii variaza in functie de vfrsta. Astfel, la 1-3 ani, cauzele
adenitelor sunt bronsitele acute, infectiile respi- ratortii virale acute, stomatitele; la 3-6
ani, cele mai frecvente sunt cauzele odontogene. Etiologia otorinolaringologica apare mai
des in perioada 4- 7 ani.
In producerea limfadenitelor este incriminata flora microbiana polimorfa (bacterii,
virusuri, ricKetsii, fungi, paraziti), corespunzind cu cea prezenta la nivelul portii de
intrare.
La copiii mai mari de 3 luni, cele mai multe adenite acute sunt cauzate de Staphylococcus
aureus si Streptococcus pyogenis (grupa A Streptococcus), de ana- erobii care, in mod
normal, se afla in cavitatea orala.
La copiii de pina la 3 luni deseori depistam Streptococcus agalactiae (grupa B
Streptococcus). Probabilitatea infectiilor cauzate de Staphylococcus aureus este mare la
acesti copii. Rareori, infectiile sunt cauzate de microorganisme gramnegative, ca
Escherichia coli. Starea septica, ca o complicatie importanta a adenitelor bacteriene, se
intilne te mai des la copiii de pma la 3 luni.
67. Principiile de tratament a limfadenitelor regiunii oro-maxilo-faciale la copii.
TRATAMENT:
-distructiva: sechestrectomie cind sunt sechestre mari fara tendinta spre resorbtie,
prezenta muguri dentari mortiificati.
-distrucitv proliferativa: Sechestrele se resorb sau se elimina prin incizii de drenare.
Paralel are loc si o osteogenerare periostala stratificata. Rg alterarea sectoarelor de
opacitate si sclerozare.
-proliferativa (Garri): complex (chirurgical, stomatologic, terapeutic). Chirurgical se
elimina focarul periapical, tesutul osos de pe corticala mand si modelarea reliefului
mand.
*Profilaxie:
*Prognostic: