Sunteți pe pagina 1din 3

Convulsiile

Convulsiile sunt contracții involuntare bruște, tonice, clonice sau tonico-clonice


ale uneia sau mai multor grupe de mușchi, care apar în accese și sunt însoțite sau
nu de pierderea cunoștinței.
Convulsia este un simptom al unui proces patologic, și nu o boală.

Clasificarea convulsiilor 
– Febrile
Apar în cursul unei afecțiuni febrile. Ca vârstă apar la copiii între 6 luni și 5 ani
(maximum de incidență între 6 luni și 3 ani). Convulsia febrilă se referă doar la
episoadele convulsive care apar exclusiv legate de febră, a cărei natură este de
origine extracraniană. Pentru a fi inclusă în grupa celor febrile, convulsia trebuie
să apară în context febril, durata să fie de sub 15 minute, iar criza să fie
generalizată.

 – Metabolice 
Convulsiile metabolice apar în: hipocalcemie, hipomagneziemie, hipo sau
hipernatriemie, hipoglicemie, alcaloză, deficit de vitamina B6

 De cauze infecțioase cerebrale: meningite, edem cerebral acut infecțios,


encefelite.
– Din cauza bolilor organice cerebrale posttraumatice: hemoragie
intracraniană, tumori, malformații, abces cerebral, boli congenitale , tulburări
circulatorii cerebrale.
– Din intoxicații acute: miofilin, efedrină, alcool etc.
– Epilepsie 

Tabloul crizei tipice  – convulsiile tonico-clonice generalizate 


FAZA TONICĂ (până la 30 secunde)
 se instaleaza brusc cu pierderea conștientei, bolnavul cade dacă se află în
ortostatism;

 globii oculari sunt rotați în sus “dă ochii peste cap”

 faciesul devine palid, iar maxilarele incleștate

 membrele sunt înțepenite, antebrațele flectate, pumnii strânși.

FAZA CLONICĂ (1-2 minute – 10-15 minute)


 capul se mișcă ritmic, globii oculari execută mișcări în toate direcțiile

 apare midriaza

 apar “spume la gură”, scrâșnitul dinților


 membrele prezintă mișcări bruște de flexie-extensie

 puls accelerat, respirație zgomotosă, sacadată, neregulată

 faciesul este cianozată

 uneori apare emisie involuntara de urină sau fecale

FAZA DE REZOLUȚIE 
 contracturile încetează, respirația devine normală;

 criza poate fi urmată de o stare de somn, oboseală sau confuzie.

Asistenta medicală trebuie sa observe circumstanțele de apariție și să rețină toate


informațiile cu privire la criză (durată, aspect,  tip) pentru a relata medicului.
Aceste aspecte pot ajuta în stabilirea cauzei convulsiei și sunt extrem de
importante pentru decizia imediată.

Măsuri de urgență în cazul convulsiilor


 Împiedicarea autotraumatizării
 Îndepărtarea obiectelor periculoase cu care s-ar putea răni bolnavul
 Lărgiți îmbracămintea din jurul gâtului 
 Menținerea permeabilității căilor respiratorii 
 Nu se încercă imobilizarea bolnavului deoarece contracțiile pot provoca
fracturi
 Nu așezați obiecte între dinții bolnavului 
 La finalul crizei, pacientul e poziționat în poziție laterală de
siguranță  pentru a se împiedica asfixia bolnavului prin căderea limbii. 
 Se monitorizează respirația după criză
 Se cere ajutor și se transportă la spital pentru stabilirea cauzelor și
tratament.