PROCEDURA TEHNICA

DIMEX 2000 COMPANY Editia : 1

TERASAMENTE Cod
Revizia: 1
S.R.L. PTE-002
Pag. 1 din 13

TERASAMENTE
COD: PT - 002

LISTA DE SEMNATURI

Elaborat Verificat Aprobat

Nume si prenume Ing.Scurtu Daniel Florin Ing.Birsan Cornel Scurtu Ioan
Data 13-17.01.2014 20-21.01.2014 24.01.2014
Semnatura

FISA DE EVIDENTA A EDITIILOR/REVIZIILOR

Nr. Editia: Revizia Data Parti modificate Aprobat /Nume /

Crt. Functia/Semnat.

LISTA DE DIFUZARE/ RETRAGERE

Nr. DESTINATAR Ex. Editia/ DATA SI NUME/SEMNATURA DE :

Crt Nr. Revizia PRIMIRE RETRAGERE
A. Documentului aplicabil A. Documentului retras

MODIFICARI EFECTUATE IN PROCEDURA

Nr.crt. Nr.pag. Nr.parag. Text existent Continutul modificarii
 PROCEDURA TEHNICA
DIMEX 2000 COMPANY Editia : 1
TERASAMENTE Cod
Revizia: 1
S.R.L. PTE-002
Pag. 2 din 13

1. SCOP
Prezenta procedură are drept scop stabilirea metodologiei de executie
terasamentelor in concordanta cu proiectul tehnic.

2. DOMENIU DE APLICARE
Prezenta procedură se aplică pentru procesele si tehnologiile executate de S.C.
Dimex 2000 Company S.R.L.

3. DOCUMENTE DE REFERINTA

 normative si standarde in vigoare;

 proiect tehnic;
 caiete de sarcini.

4. TERMINOLOGIE, DEFINITII SI ABREVIERI

Terasament - totalitatea lucrarilor de pamanturi executate in scopul realizarii

infrastructurii drumului.
Adincime de inghet - in complexul rutier - Nivelul cel mai coborit al izotermei de
0
0 C fata de suprafata drumului fara zapada.
Aliniament - Portiunea de linie dreapta din traseul unui drum.
Banda de incadrare - Fisie consolidata din acostamentul drumului linga partea
carosabila.
Bombament - Profil transversal al suprafetei partii carosabile in forma de
acoperis, cu doua pante cu sau fara racordare intre ele.
Burdusire - Degradare a complexului rutier sub forma de umflaturi neregulate
produse de actiunea inghet-dezghetului in cazul pamanturilor gelive catre corpul
dumului.
Cilindrare - Operatie de compactare cu ajutorul compactorilor cu rulouri netede.
Compactare - Operatiune de indesare a pamanturilor cu mijloace mecanice
pentru reducerea volumului de goluri si respectiv cresterea densitatii aparente.
Consolidarea patului drumului - Actiunea de imbunatatire a capacitatii portante
a terasamentelor la nivelul patului drumului.
Corpul dumului - Totalitatea elementelor constructive ale drumului in limita
amprizei la rambleu si ale santurilor la debleu.
Debleu - Sapatura avind in vedere forme regulate, executata pentru realizarea
platformei drumului, sub nivelul terenului natural.
Rambleu - Umplutura compactata de pamant sau de materiale locale avand forme
regulate, destinate sa sustina suprastructura drumului.
Decapare - Operatie de taiere sau sapare a unui strat de la suprafata terenului
natural sau din corpul drumului.
Grad de compactare - Raportul procentual dintre densitatea aparenta, efectiva a
pamantului in stare uscata si densitatea maxima obtinuta in conditii standard de
laborator.
Groapa de imprumut - Sapatura de forma regulata executata in afara amprizei
drumului in vederea obtinerii pamantului necesar executiei terasamentului in
umpluturi.
Infrastructura drumului - Lucrarile de terasamente si de arta, care sustin
suprastructura drumului si transmit terenului incarcari din trafic.
Patul drumului - Suprafata amenajata a terasamentelor care constituie suportul
structurii rutiere.
 PROCEDURA TEHNICA
DIMEX 2000 COMPANY Editia : 1
TERASAMENTE Cod
Revizia: 1
S.R.L. PTE-002
Pag. 3 din 13

5. DESCRIEREA PROCEDURII

5.1. Restabilirea traseului si lucrarilor pregatitoare

5.1.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se restabileste axul traseului si

reperii care determina elementele traseului, conform prevederilor STAS 9824/3-74 -
Masuratori terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate.
Intrucat lucrarile se executa mecanizat reperii se vor amplasa in afara zonei de lucru
spre a se putea fi pastrati si utilizati la restabilirea axului si a cotelor drumului.
Constructorul are obligatia sa verifice pe teren profilele transversale din proiect, sa
consemneze cu beneficiarul nepotrivirile, iar cand profilele nu sunt suficiente pentru a
defini configuratia terenului sa rdice altele suplimentare.
Podetele vor fi executate inainte de inceperea lucrarilor de terasamente.
5.1.2. Materializarea pe teren a lucrarilor se face prin sabloane de inventar sau cu
materiale recuperabile. Pichetii si sabloanele trebuie sa materializeze :
- axul traseului si inaltimea umpluturii ;
- punctele de intersectie ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza) ;
- inclinarea taluzurilor.
5.1.3. Se vor executa obligatoriu urmatoarele lucrari pregatitoare :
- defrisari ;
- curatirea terenului de frunze, crengi si buruieni ;
- saparea si depozitarea pamantului vegetal ;
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata.
Aceasta pregatire se face prin indepartarea apelor de suprafata.
Defrisarea vegetatiei consta din taierea arborilor, pomilor si arbustilor, scoaterea
radacinilor si indepartarea materialului lemnos. Doborirea arborilor si a pomilor,
scoaterea buturugilor si radacinilor se face cu respectarea normelor tehnice si a celor
de protectia muncii, in vigoare.
Operatiunea se face dupa indeplinirea formelor legale privind taierea si transportul
masei lemnoase.
Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la ramblee cu inaltimea mai mica
de 2 m, precum si la deblee. Extragerea se face cu excavatoare cu echipament de
draglina, buldozere, incarcatoare etc.
Gropile ce raman dupa scoaterea buturugilor sau a radacinilor in amplasamentul
rambleelor vor fi nivelate prin adaugire de pamant si compactare.
In cazul rambleelor mai inalte de 2,00 m buturugile pot fi retezate la cel mult 0,1 m
deasupra suprafetei terenului.
Curatirea terenului de crengi, buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a
amprizei.
Decopertarea stratului vegetal se executa mecanizat. Solul vegetal va fi utilizat pentru
punerea in valoare si ameliorarea unor terenuri neproductive sau slab productive, a
terenurilor ramase disponibile in urma executiei drumurilor si la imbracarea taluzurilor.
Lucrarile de taiere a arborilor si tufisurilor vor fi devansate fata de cele de scoatere a
radacinilor cu cel putin 50 m fata de lucrarile de curatire a amprizei drumului.
Aceste santuri se executa inainte de inceperea lucrarilor de terasamente.
5.1.4. Este interzisa inceperea lucrarilor de umpluturi inainte de a executa
compactarea terenului de fundatie si receptionarea acestora dupa regulile care se
descriu la executia terasamentelor. Receptia terenului se face in prezenta
beneficiarului.
 PROCEDURA TEHNICA
DIMEX 2000 COMPANY Editia : 1
TERASAMENTE Cod
Revizia: 1
S.R.L. PTE-002
Pag. 4 din 13

Compactarea terenului natural sub viitorul rambleu se face pe o adancime de 30 cm, la

gradul de compactare prevazut in STAS 2914-86 si in tabelul 2 (cap. 5 din prezenta
procedura).
5.1.5. Pe taluze cand panta terenului depaseste 1:5 se vor executa trepte de infratire
cu latimea min. 1,0 m si cu inclinarea spre vale.

5.2. Alegerea utilajelor pentru executia terasamentelor

5.2.1. Alegerea utilajelor pentru executia terasamentelor se face de la caz la caz in
functie de urmatorii factori :
- posibilitatile de lucru ale utilajelor ;
- pozitia frontului de lucru fata de nivelul terenului ;
- concentrarea caracterului lucrarilor de terasamente ;
- amplasarea sursei de pamant fata de locul de executare a terasamentelor, distanta
de transport ;
- consistenta pamantului de sapat, respectiv dificultatea de sapare ;
- durata de executie pe care este esalonata executia si de anotimp.
5.2.2. Executarea terasamentelor trebuie sa formeze un proces tehnologic unitar,
realizat cu o serie de utilaje dependente intre ele din punct de vedere al succesiunii
operatiunilor si al productivitatii. In cadrul fiecarui complex de utilaje exista un utilaj
principal care prin parametrul sau determina alegerea ca tip si numar a celorlalte
utilaje. Se aleg mai intai utilajele principale si apoi cele auxiliare, coreland intre ele
productivitatea celor alese.
5.2.3. In functie de utilajul principal ales se va completa prezenta procedura cu o fisa
tehnologica specifica utilajului. Fisa tehnologica va fi intocmita de subunitatea care
executa lucrarea si va fi aprobat de directorul unitatii.

5.3. Prescriptii de executie

5.3.1. Asternerea pamantului in rambleu se face in straturi uniforme, paralele cu linia
rosie a proiectului pe intreaga latime a rambleului. Suprafata fiecarui strat intermediar
va fi plana cu inclinari de 3...5 % spre exterior, iar suprafata patului drumului va fi de
3,5-4 % (pentru clasele I si II). Pentru clasele tehnice III, IV panta transversala a
patului va fi egala cu panta imbracamintei drumului.
5.3.2. Materialele folosite pentru terasamente trebuie sa fie precizate in proiect si sa
corespunda conditiilor STAS 2914-84 cap. 2.
5.3.3. Umiditatea pamantului pus in opera va fi cat mai aproape de umiditatea optima
de compactare.
In functie de aliura de compactare Proctor se admit abateri de 1-2 procente de
umiditate fata de umiditatea optima. Se recomanda ca umiditatea de compactare a
pamanturilor sa fie situata pe ramura ascendenta a diagramei Proctor.
5.3.4. Lucrarile de terasamente se vor executa astfel incat fazele procesului tehnologic
sa se succeada fara decalaje intre diferitele faze de lucru, care ar putea conduce la
inmuierea pamantului din corpul drumului de catre apele meteorice (afara de cazul pct.
3.5).
5.3.5. Daca umiditatea pamantului depaseste umiditatea optima de compactare in
scopul obtinerii unor umiditati corespunzatoare la executie se recomanda, dupa caz, sa
se procedeze astfel :
- cand se conteaza pe un timp uscat pamantul se disloca si se transporta in
amplasamentul rambleului cu cateva zile inainte de compactare astfel incat umiditatea
sa se reduca prin evaporare ;
- se adauga materiale care reduc umiditatea pamantului (var, zgura etc.).
5.3.6. In cazul in care umiditatea este mai mica decat umiditatea optima de
compactare se recomanda sa se procedeze astfel :
- se preumezeste locul de unde se extrage pamantul cu 2-3 zile inainte de sapare ;
 PROCEDURA TEHNICA
DIMEX 2000 COMPANY Editia : 1
TERASAMENTE Cod
Revizia: 1
S.R.L. PTE-002
Pag. 5 din 13

- se asterne pamantul in strat si se umezeste pana la umiditatea optima de

compactare.
Compactarea se face dupa uniformizarea umiditatii in strat.
5.3.7. Straturile de pamant coeziv imbibate cu ape meteorice in timpul executiei nu se
vor acoperi cu un alt strat, fara luarea unor masuri pentru reducerea umiditatii si
asigurarea posibilitatii de compactare corespunzatoare.
5.3.8. Pentru a asigura scurgerea rapida a apelor, la intreruperea lucrarilor de pe o zi
pe alta, se vor lua urmatoarele masuri :
- se prevad in punctele joase locuri de evacuare a apei ;
- se mentin in stare buna pantele si se evita fagasele formate de mijloacele de
transport, eroziunile, gropile ;
- finisarea suprafetei compactate cu rulou compresor cu actiune statica autopropulsat.
5.3.9. Pe timp friguros nu se admite ca lucrarile de terasamente sa fie intrerupte in
faze intermediare ale procesului tehnologic si executarea terasamentelor cu pamant
inghetat.
Executarea terasamentelor pe timp friguros sub +50C, se poate face numai cu luarea
unor masuri speciale, conform “Normativului pentru realizarea pe timp friguros a
lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente” ind. C 16-84.
5.3.10. Grosimea straturilor in ramblee se alege in functie de utilajul de compactare
astfel incat sa se asigure gradul de compactare prescris pe toata grosimea lui.
5.3.11. Pamanturile necoezive se pun in opera la partea superioara a rambleelor si se
astern in mod obligatoriu in straturi plane pe toata latimea rambleului. Se va evita
formarea unor pungi de pamanturi necoezive in corpul drumului, in care s-ar putea
aduna apele de infiltratii sau meteorice.
5.3.12. La realizarea umpluturilor cu inaltimi peste 3 m se pot folosi la baza acestora
blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea sub 0,50 m cu conditia respectarii
urmatoarelor masuri :
- impanarea golurilor de pamant ;
- asigurarea tasarii in timp ;
- realizarea unor umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel
putin 2,00 m grosime la partea superioara a rambleului.
5.3.13. In cazul debleelor, lucrarile de terasamente se vor executa in prima faza pana
la nivelul acostamentelor cu asigurarea evacuarii apelor meteorice de pe platforma
creata.
5.3.14. Cand prin executarea sapaturilor pentru fundatii, se ajunge la retele de
instalatii subterane existente (apa, canal, abur, gaze, electricitate) care raman in
functiune, trebuiesc luate masuri pentru protejarea lor impotriva deteriorarii.
Daca existenta instalatiilor subterane nu este prevazuta in proiect dar apar intamplator
in timpul executiei sapaturilor, se va proceda astfel :
- se vor opri lucrarile de terasamente ;
- se va convoca imediat proiectantul si beneficiarul in vederea luarii masurilor
necesare.
5.3.15. Atunci cand apar elemente care indica pierderea stabilitatii sapaturilor (umeziri
locale accentuate, fisuri, curgeri de taluze) pentru evitarea accidentelor se vor opri
lucrarile, se vor lua de catre conducerea santierului si proiectant masurile tehnice
considerate necesare.
5.3.16. Dupa executarea lucrarilor de sapaturi sau umplutura, se executa nivelarea
platformei si a terenului si taluzarea. Prin nivelare se asigura o suprafata plana
definitiva si pantele transversale si longitudinale necesare.
Pentru asigurarea unei suprafete perfect plane este recomandat ca in cazul
buldozerelor ultima trecere sa se faca prin deplasare inapoi iar in cazul autogrederelor
cu lama lateral fata de utilaj.
 PROCEDURA TEHNICA
DIMEX 2000 COMPANY Editia : 1
TERASAMENTE Cod
Revizia: 1
S.R.L. PTE-002
Pag. 6 din 13

Taluzarea se poate face cu ajutorul autogrederelor, a buldozerelor sau a excavatoarelor

cu brat telescopic. Prin taluzare se aduce suprafata taluzelor la inclinarile prevazute in
proiect.

5.4. Compactarea terasamentelor

5.4.1. Terasamentele se compacteaza cu scopul de a micsora volumul golurilor si
volumul ocupat de apa si a mari volumul ocupat de scheletul mineral.
5.4.2. Prin operatia de compactare trebuie realizat gradul de compactare Proctor
normal STAS 2914 cap. 3, reprodus in tabelul nr. 2 in prezenta procedura la capitolul 5
- Controlul calitatii terasamentelor.
Gradul de compactare se determina prin determinarea caracteristicilor (indicilor) de
compactare care sunt : densitatea volumetrica in stare uscata a pamantului (d) si
umiditatea (W).
5.4.3. Parametrii de compactare sunt : grosimea straturilor si nr. de treceri pe aceiasi
urma, si care se refera totdeauna la un anumit utilaj. Schimband utilajul se schimba si
parametrii de compactare.
5.4.4. Din punct de vedere al compactarii se deosebesc urmatoarele categorii de
pamanturi :
- necoezive ;
- slab coezive (pamanturi prafoase si nisipoase) ;
- coezive si foarte coezive (argiloase) ;
- amestecate din granule mari si fine.
La compactarea pamanturilor necoezive trebuie sa se cunoasca granulozitatea si forma
curbei, granulozitatea respectiv coeficientul de neuniformitate conf. STAS 1243-88.
Se va evita folosirea agregatelor naturale monogranulare cu granule rotunde si netede
care se compacteaza greu si se afaneaza ulterior.
La compactarea pamanturilor slab coezive trebuie sa se cunoasca umiditatea,
granulozitatea, plasticitatea. Dintre pamanturile coezive cele prafoase sunt dificil de
compactat intrucat umiditatea si plasticitatea lor se modifica repede, sunt mult mai
sensibile la umezire, iar atunci cand umiditatea lor este mai mare ca umiditatea
optima de compactare prezinta fenomenul cunoscut sub numele de “saltea de cauciuc”.
La pamanturile amestecate din granule mari (cu latura peste 70 mm) si fine, marimea
granulelor mari trebuie sa nu depaseasca 2/3 din grosimea stratului ce se
compacteaza.
La acelasi lucru mecanic de compactare densitatea in stare uscata creste in functie de
proportia de fractiuni mari, valorile maxime ale densitatii in stare uscata se obtin
pentru 5-30 % fractiuni fine.
Compactarea lor fata de compactare este functie de :
- raportul dintre continutul de granule mari si fine ;
- umiditatea fractiunii fine ;
- granulozitatea si plasticitatea fractiunii fine.
5.4.5. Pamantul se compacteaza in straturi nivelate, avand grosimi uniforme, stabilite
prin compactari de proba, astfel incat sa se realizeze gradul de compactare prescis pe
intreaga grosime si suprafata, prin trecerea de mai multe ori prin acelasi loc, iar la
compactarea ultimului strat al terasamentului pantele trebuie sa aiba valorile stabilite
in proiect.
5.4.6. Compactarea straturilor se executa de la margine catre ax. Primele 2-3 treceri
se executa cu viteza I-a iar celelalte cu viteza a III-a sau a IV-a, urmele utilajelor se
vor suprapune una peste alta pe 0,20-0,30 m.
5.4.7. Diferitele tipuri de utilaje se folosesc in functie de natura pamanturilor ce se
compacteaza.
 PROCEDURA TEHNICA
DIMEX 2000 COMPANY Editia : 1
TERASAMENTE Cod
Revizia: 1
S.R.L. PTE-002
Pag. 7 din 13

In general compactorii cu tambure netede cu actiune statica se folosesc pentru

definitivarea compactarii terasamentelor executate cu compactori pe pneuri vibratori
etc. precum si pentru finisarea suprafetelor respective.
Tavalugii cu crampoane sunt recomandabili la compactarea pamanturilor fine a caror
umiditate este sub umiditatea optima de compactare si mai ales a celor prafoase.
Compactorii cu pneuri se folosesc pentru compactarea pamanturilor fine, a celor
necoezive si a pamanturilor amestecate. Prin reglarea presiunii din pneuri se poate
influenta efectul compactarii.
Utilajele actionand prin vibrare se utilizeaza la compactarea straturilor necoezive. Nu se
recomanda a se folosi la compactarea pamanturilor coezive, asupra carora au efect
redus.
Maiurile de diferite greutati pot fi utilizate la compactarea tuturor tipurilor de pamant.
5.4.8. Daca in timpul compactarii se modifica umiditatea pamantului este posibil sa se
realizeze gradul de compactare stabilit schimband utilajul de compactare. Dupa cum
umiditatea creste sau se reduce se foloseste un utilaj mai usor sau mai greu.
Pentru compactarea pamanturilor coezive, cu umiditatea apropiata de limita superioara
la care pamantul respectiv se mai poate compacta, se recomanda folosirea
compactoarelor cu pneuri usoare si mijlocii si a tavalugilor picior de oaie.
Pentru compactarea pamanturilor avand umiditatea sub umiditatea optima se
recomanda utilajele grele.
5.4.9. Utilajele de compactare se vor corela privind productivitatea cu cele de sapat si
cu mijloacele de transport.
Avand in vedere diversitatea foarte mare a pamanturilor ce se pun in opera, se va
identifica pamantul de compactat pe baza criteriilor de identificare a pamanturilor si se
va elabora o fisa de compactare conform anexei 3 din normativul C 128-87, stabilind
tipul de compactor, parametrii de compactare sau folosind cele 12 fise cuprinse in
normativul de mai sus atunci cand tipul de pamant ce se compacteaza corespunde cu
cele aratate in fise.
5.4.10. De executia terasamentelor si realizarea conditiilor de calitate raspunde seful
punctului de lucru care organizeaza si conduce lucrarile.

5.5. Controlul calitatii terasamentelor

5.5.1. Prevederi generale

5.5.1.1. Controlul calitatii se incepe inainte de executia propriu-zisa a terasamentelor
prin verificarea efectuarii de predare-primire a amplasamentului consemnat intr-un
proces verbal incheiat intre beneficiar si proiectant ca predator si constructor ca
primitor. Acest proces verbal trebuie sa contina si reperii de nivelment, pichetii, tarusii
care materializeaza axa drumului, lucrarile aferente : podete, ziduri de sprijin,
amenajari si ampriza drumului.
5.5.1.2. Controlul lucrarilor pregatitoare se face verificand daca:
- s-au executat defrisarile, curatirea terenului de crengi, frunze, buruieni, buturugi ;
- s-a asigurat asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si
adancime.
5.5.1.3. Executantul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a
verificarilor efectuate asupra calitatii si starii (umiditatii) pamantului pus in opera si a
rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.
5.5.1.4. Executantul trebuie sa asigure prin posibilitati proprii sau prin colaborare cu
alte unitati de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din
aplicarea actelor normative de la pct. 1.3.
5.5.1.5. Controlul calitatii lucrarilor de terasamente in timpul executiei propriu-zise
consta in :
- verificarea pregatirii terenului de fundatie ;
 PROCEDURA TEHNICA
DIMEX 2000 COMPANY Editia : 1
TERASAMENTE Cod
Revizia: 1
S.R.L. PTE-002
Pag. 8 din 13

- verificarea calitatii si umiditatii pamantului utilizat la executia terasamentelor ;

- controlul compactarii terasamentelor.
5.5.1.6. La terminarea executiei terasamentelor se verifica : caracteristicile geometrice
si deformabilitatea (capacitatea portanta) a platformei.

5.5.2. Verificarea pregatirii terenului de fundatie

5.5.2.1. Dupa pregatirea terenului conform pct. 1.3. si 1.4. se determina gradul de
compactare si deformabilitatea (capacitatea portanta) a terenului de fundatie.
5.5.2.2. Numarul minim de incercari conf. STAS 2914-84 cap. 7 pentru verificarea
gradului real de compactare este : in min. 3 puncte pentru fiecare 2000 mp suprafata
compactata.
5.5.2.3. Capacitatea portanta a terenului de fundatie se va stabili prin masuratori cu
deflectometrul cu parghie conform “Instructiuni tehnice departamentale pentru
determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu parghie” ind.
CD 31-94 publicate in Buletinul Constructiilor nr. 8/1995.
5.5.2.4. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua pe profile amplasate la max. 25
m unul de altul, in trei puncte (dreapta, ax, stanga) de pe antrepriza drumului.
5.5.2.5. La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta
necesara daca :
a) deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon are valori mai mari decat cea
admisibila in cel mult 10% din punctele de masurare. Valorile admisibile ale deformatiei
la nivelul terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipul pamantului de fundatie
conform tabelului 10 din instructiunile CD 31-94, mentionate la pct. 5.2.3. reprodus
mai jos (tabelul nr. 1).

Tabelul 1.

TIPUL DE PAMANT Valoarea admisibila a deformatiilor

Conform STAS 1243-83 elastice d 9,1 in 1/100 mm
Nisip prafos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos-nisipos,praf 400
argilos, praf
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila 450
prafoasa-nisipoasa, argila

b) uniformitatea executiei este satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie

este sub 50% (calculat conform pct. 5.3.) din Istructiunile CD 31-94.
5.5.2.6. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a
calitatii lucrarilor ascunse specificandu-se si eventualele remedieri necesare (Formular
tipizat cod 9-14-100).

5.5.3. Verificarea calitatii si umiditatii pamantului

5.5.3.1. Verificarea calitatii si umiditatii (starii) pamantului si concordanta acestora cu

cele prevazute in proiectul de executie se face atat inainte de inceperea lucrarilor de
terasamente in gropile sau camerele de imprumut, cat si in timpul executiei de probe
recoltate de la locul de punere in opera.
5.5.3.2. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor
caracteristici geotehnice ale pamantului si anume :
- granulozitatea conf. STAS 1913-85 ;
- limitele de plasticitate conf. STAS 1913/4-86 sau echivalentul de nisip conf. STAS
730-84 ;
 PROCEDURA TEHNICA
DIMEX 2000 COMPANY Editia : 1
TERASAMENTE Cod
Revizia: 1
S.R.L. PTE-002
Pag. 9 din 13

- caracteristicile de compactare (dmax si Wopt) determinat prin incercarea Proctor

normala conf. STAS 1913/13-83.
In cazul probelor extrase din gropile de imprumut se va determina si densitatea in
stare uscata.
5.5.3.3. Frecventa acestor determinari nu va fi mai mica de o incercare la 5000 mc
pamant. In cazul in care se schimba natura pamantului sunt necesare noi determinari.
5.5.3.4. Determinarea umiditatii naturale la pamant in timpul executiei si compararea
acestuia fata de umiditatea optima de compactare se va face in min. 3 puncte
repartizate uniform la fiecare 2000 mp de strat sau la fiecare 500 mc pamant pus in
opera. Se recomanda sa se faca zilnic, chiar daca nu se pune in opera 500 mc de
pamant.

5.5.4. Controlul compactarii terasamentelor

5.5.4.1. Controlul compactarii se face odata cu inceperea executiei terasamentelor si

se continua pe toata durata executiei acestora.
5.5.4.2. Controlul compactarii consta in :
- verificarea parametrilor compactarii (grosimea optima a stratului compactat si a
numarului minim de treceri necesare prin care se realizeaza gradul de compactare
prescirs in conditiile respectarii umiditatii optime de compactare pentru un anumit utilaj
de compactare) ;
- verificarea gradului de compactare realizat.
5.5.4.3. Determinarea parametrilor compactarii se face printr-o compactare de proba
pe o pista sau platforma de incercare in cazul unor lucrari de terasamente cu volume
de peste 5000 mc.
In cazul volumelor mai mici determinarea parametrilor compactarii se face asupra
primelor straturi de pamant puse in lucrare.
Privind executia compactarii de proba se va intocmi o fisa pentru fiecare situatie
concreta, de executantul lucrarii pe baza precizarilor din normativul C 128-87 pct. 5.19.
pana la 5.25.
5.5.4.4. Pe baza rezultatelor obtinute in urma experimentarilor efectuate pe pista de
incercare sau pe primele straturi de pamant puse in opera (conf. Normativ C 128-87
pct. 5.20.-5.22.11.) verificarea parametrilor compactarii se continua pe toata durata
executiei lucrarilor controlandu-se :
- umiditatea de compactare a pamantului ;
- grosimea stratului de pamant compactat ;
- nr. de treceri ale utilajului de compactare.
5.5.4.5. Frecventa verificarilor umiditatii de compactare si a grosimii stratului
compactat este de minimum 3 incercari la 2000 mp de strat sau 500 mc de pamant
pus in opera.
5.5.4.6. Calitatea executiei terasamentelor se apreciaza prin gradul de compactare al
pamantului din corpul terasamentelor realizat la executie.
5.5.4.7. Gradul de compactare D se exprima in procente prin compararea densitatii in
stare uscata (d) efectiva a pamantului din terasamente cu densitatea in stare maxima
(max) a pamantului determinata in laborator prin incercarea Proctor normala.
5.5.4.8. Gradul de compactare se calculeaza cu relatia cf conf. STAS 1913/13
5.5.4.10. Determinarile pentru verificarea gradului de compactare in rambleu
(umplutura) se fac pentru fiecare strat elementar de pamant pus in opera in parte, in
cel putin 3 puncte repartizate uniform la fiecare 2000 mp de strat (sau 500 mc de
pamant).
In fiecare punct in cazul pamanturilor coezive se vor preleva 3 probe respectiv cate una
la suprafata, mijlocul si baza stratului, cand acesta are grosime mai mare de 25 cm si
numai 2 probe de la suprafata si baza stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm.
 PROCEDURA TEHNICA
DIMEX 2000 COMPANY Editia : 1
TERASAMENTE Cod
Revizia: 1
S.R.L. PTE-002
Pag. 10 din 13

In cazul pamanturilor necoezive se va preleva o singura proba din fiecare punct. In

acest caz volumul probei trebuie sa fie de min. 1000 cm3.
5.5.4.11. Valorile obtinute trebuie sa corespunda prevederilor STAS 2914-84 tab. 2
care se reda in tabelul 2 de mai jos.
5.5.4.12. Pentru pietrisuri si alte pamanturi necoezive, cu peste 50 % granule mai
mari de 20 mm se va considera atins gradul de compactare 100 % cand dupa un
numar de treceri, utilajul nu va mai lasa urme pe suprafata. Numarul de treceri se va
stabili experimental, cu tipul de utilaj ce urmeaza a se folosi la compactare.
5.5.4.13. Abaterile limita la gradul de compactare pot fi de 3 % sub imbracamintile din
beton de ciment si de 4 % sub celelalte imbracaminti si se accepta in maximum 10 %
din numarul punctelor de verificare.
5.5.4.14. In cazul in care valorile obtinute nu sunt corespunzatoare prevederilor STAS
2914-84 tab. 2 se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si
recompactarea stratului respectiv.
5.5.4.15. Nu se va trece la executia stratului urmator atata timp cat rezultatele
verificarilor efectuate nu confirma realizarea gradului de compactare prescris,
compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila.
5.5.4.16. Cand volumul de lucrari este mai mare (peste 5000 mc) iar ritmul de
executii ridicat, verificarea gradului de compactare se poate face si prin stabilirea
intensitatii de compactare, conform metodologiei din normativul C 128-87 Anexa 3.
Aplicarea metodologiei implica dotarea utilajelor de compactare cu dispozitive de
inregistrare a distantei parcurse (kilometraje).
5.5.4.17. In debleu (sapatura) verificarea compactarii patului se face prin recoltarea
de probe dintr-un sondaj cu adancimea de 30 cm. Distanta dintre sondaje nu va depasi
250 m. Gradul de compactare obtinut trebuie sa fie 100 % conf. Tabel 2 pct. c. de mai
jos.

Tabelul 2.
Zonele din terasament la care Pamanturi
se prescrie gradul de Necoezive Coezive
compactare Imbrac. Imbrac. Imbrac. Imbrac.
perm. semiperm. perm. semi perm.
GRADUL DE COMPACTARE %
a) Primii 30 cm ai terenului
natural de sub un rambleu cu
inaltimea h de :
h < 2,00 m 100 95 97 93
h > 2,00 m 95 92 92 90
b) In cazul rambleelor la
adancimea (h) sub patul
drumului
h < 0,50 m 100 100 100 100
0,50 < h < 2,00 m 100 97 97 94
h > 2,00 m 95 92 92 90
c) In deblee pe adancimea de
30 cm sub patul drumului 100 100 100

5.5.5. Controlul caracteristicilor geometrice si deformabilitatii (capacitatii

portante) platformei la terminarea executiei

5.5.5.1. Controlul caracteristicilor platformei drumului se face dupa terminarea

executiei terasamentelor si consta in :
- verificarea topografica a nivelmentului ;
- verificarea latimii si inclinarii platformei ;
 PROCEDURA TEHNICA
DIMEX 2000 COMPANY Editia : 1
TERASAMENTE Cod
Revizia: 1
S.R.L. PTE-002
Pag. 11 din 13

- determinarea deformabilitatii (capacitatii portante) la nivelul platformei drumului.

5.5.5.2. Abaterile limita conf. STAS 2914-84 :
- la cotele proiectului : + 0,05 m care se admit in punctele izolate care nu sunt situate
in acelasi profil transversal sau in profiluri consecutive (deci fara a avea caracter
general) ;
- la latimea platformei : + 0,05 m fata de ax ;
+ 0,10 m la latimea intreaga.
5.5.5.3. Deformabilitatea platformei suport a drumului se va stabili prin masuratori cu
deflectometrul cu parghie conform Instructiunilor tehnice departamentale pentru
determinarea deformabilitatii cu ajutorul deflectometrului cu parghie, ind. C 31-94.
5.5.5.4. La nivelul platformei (patului) se considera realizata capacitatea portanta
necesara daca deformatia elastica corespunzatoare autovehiculului etalon are valori
mai mari decat cea admisibila in cel mult 10 % din punctele de masurare.
Valorile admisibile la nivelul patului sunt in functie de tipul pamantului din platforma
conf. tabel 1.
Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie este
sub 50 % (calculat conform cap. 6) din Instructiunile CD 31-94.
5.5.5.5. Odata cu verificarea caracteristicilor geometrice si deformabilitatii platformei
se verifica inclinarile taluzelor, racordarile la lucrarile de arta, formele geometrice si
pozitiile tuturor lucrarilor anexe (santuri, rigole, santuri de garda, drenuri, aparari,
ziduri de sprijin atc. ) precum si functionarea lor corecta.
5.5.5.6. Verificarile ce trebuiesc efectuate, scopul lor, frecventa lor si masurile ce se
adopta in cadrul controlului calitatii lucrarilor de terasamente se da sub forma de tabel
in anexa, care face parte integranta din prezenta procedura.
5.5.5.7. Raspunzator pentru efectuarea tuturor determinarilor necesare pentru
atestarea calitatii lucrarilor este conducatorul tehnic al lucrarilor de terasamente.

6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI

6.1 Sef proiect executie

 Urmareste ducerea la indeplinire a termenelor stabilite a masurilor dispuse prin
actele de control sau prin documentele de receptie ale lucrarilor.
 Aproba procurarea de materiale si produse precum si angajarea de servicii numai
de la subcontractanti care asigura conditiile prevazute de Regulamentul privind
agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii si
de Regulamentul privind certificarea calitatii produselor folosite in constructii
 Dispune oprierea lucrarilor ori de cate ori se constata abateri de la cerintele de
calitate, stabileste tratarea neconformitatilor si aplicarea de masuri corective.

6.2 Sef santier

 Asigura respectarea prevederilor procedurii tehnice de executie la realizarea
lucrarilor
 Raspunde de respectarea proiectului si a detaliilor de executie.
 Raspunde de efectuarea inspectiilor si a incercarilor prevazute in PCCVI
 Raspunde de utilizarea in executia numai a produselor si procedeelor prevazute
in proiecte, certificate calitativ sau pentru care eixsta agremente tehnice,
accepta inlocuirea acestora cu altele numai pe baza solutiilor stabilite de
proiectant cu acordul investitorului.
 Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participle la verificarea
lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si asigurarea conditiilor
necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de continuare a
lucrarilor.
 PROCEDURA TEHNICA
DIMEX 2000 COMPANY Editia : 1
TERASAMENTE Cod
Revizia: 1
S.R.L. PTE-002
Pag. 12 din 13

 Raspunde de solutionarea neconformitatilorm, a defectelor si neconcordantelor

aparute in fazele de executie, numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant.
 Opreste utilizarea materialelor pentru care a primit de la laborator buletine de
incercare din care rezulta ca nu se indeplinesc conditiile de calitate, opreste de
asemenea executia lucrarilor la care buletinele de incercare indica existent unor
abateri de la prevederile proiectelor sau de la cerintele de calitate.
 Supune la receptive numai lucrari care corespund cerintelor de calitate si pentru
care s-au predate investitorului documentele necesare intocmirii cartii tehnice a
constructiei.
 Asigura aducerea la indeplinire la termenele stabilite a masurilor dispuse prin
actele de control sau prin documente de receptive a lucrarilor de constructii.
 Raspunde de initierea si aplicarea actiunilor corrective si preventive necesare
eliminarii cauzelor neconformitatii constatate la executia lucrarilor ca urmare a
auditurilor interne, a controlului calitatii lucrarilor sau a inspectiilor organelor
abilitate.
 Raspunde de respectarea conditiilor de manipulare, transport, depozitare a
materialelor si produselor si de livrarea acestora la punctele de lucru cu
documente de certificare a calitatii.

6.3 Controlorul tehnic de calitate
 Asigura ca nu este permisa continuarea executiei unor lucrari la care s-au
constat abateri de la proiect si reglementarile tehnice si s-au utilizat produse
care nu sunt conforme cu conditiile specificate, verifica si asigura ca
neconformitatile constatate sa fie tratate si remediate conform procedurii.
 Elaboreaza planul de control calitate
 Efectueaza controlul calitatii la lucrari, avand drept obiectiv monitorizarea
proceselor respective si eliminarea cauzelor de functionare necorespunzatoare.
In efectuarea controalelor se bazeaza pe prevederile procedurilor sistemului de
management al calitatii si pe procedurile de process, respective a planului
calitatii specific lucrarii.
 Neconformitatile pe care le constata cu ocazia controalelor le inscribe in
rapoartele de neconformitate cu propuneri de actiuni corrective si preventive si
totodata stabileste impreuna cu seful de santier masurile necesare pentru
remedierea deficientelor constatate, pe care le inscrie in nota de control.
 Verifica colectarea, indexarea, indosarierea, arhivarea, pastrarea si eliminarea
inregistrarilor calitatii. In acest sens controleaza intocmirea documentatiei
privind executia lucrarilor conform prevederilro Regulamentului de receptie a
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
6.4 Responsabilul tehnic cu executia atestat
 Asigura ca executia lucrarilor de constructii sa se desfasoare conform
prevederilor proiectului si a planului calitatii si ca sunt in curs de satisfacere
conditiile specificate referitoare la calitate.
 Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor
de executie verificate de specialist verificatori de proiecte atestati.
 Raporteaza Directorului General modul de functionare a sistemului de
management al calitatii si solicita oprirea executiei lucrarilor de constructii in
cazul in care s-au produs defecte grave de calitate sau abateri de la prevederile
proiectului de executie si permite reluarea lucrarilor numai dupa remedirea
acestora.
 Supravegheaza calitatea lucrarilor prin monitorizari si verificari continue ale
stadiului executiei efectuand urmatoarele verificari:
- Verifica si elaboreaza proiecte tehnologice de executie, procedure tehnice
si proiecte de organizare
 PROCEDURA TEHNICA
DIMEX 2000 COMPANY Editia : 1
TERASAMENTE Cod
Revizia: 1
S.R.L. PTE-002
Pag. 13 din 13

- Verifica lucrarile si avizeaza documentele si inregistrarile calitatii intocmite

pe parcursul realizarii acestora
- Intocmeste si tine la zi un registru de evidenta a lucrarilor de contructii pe
care le coordoneaza tehnic si de care raspunde
- Pune la dispozitia organelor de control toate documentele necesare pentru
verificarea respectarii Regulamentului de verificare si expertizare tehnica
de calitate a proiectelor si a executiei lucrarilor de contructii
 Asigura ca identificarea stadiului inspectiilor si incercarilor sa fie mentinuta asa
cum s-a definit in planul calitatii si/sau in procedurile documentate pe tot
parcursul executiei in scopul supunerii la receptie numai a constructiilor la care
sunt effectuate inspectiile si incercarile cerute.

7. INREGISTRARI - FORMULARE
Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor:
1. Buletin de analiza cauze de laborator.
2. Proces verbal de receptie calitativa a lucrarilor ce devin ascunse.
3. Buletine de verificare a gradului de compactare.
4. Formular de inregistrare a masuratorilor topometrice.