TEMA 13.

ECONOMIA
DESCHISĂ ŞI BALANŢA
DE PLĂŢI.
 UNITĂŢI DE CONŢINUT:

Comerţul exterior. Eficienţa comerţului

exterior.
Modelul economiei mici deschise.
Balanţa de plăţi şi structura sa.
Echilibrul balanţei de plăţi.
Politici de echilibrare a balanţei de plăţi.
I. Comerţul exterior. Eficienţa
comerţului exterior.
 COMERŢUL EXTERIOR. EFICIENŢA
COMERŢULUI EXTERIOR.

Comerțul internațional - totalitatea tranzacţiilor de

export şi de import, ierarhizate pe ţări, pe grupe de
ţări, pe zone sau regiuni, pe categorii de pieţe sau de
bunuri materiale şi servicii.
INDICATORI:
 procentul exportului în totalul producţiei vîndute a
unei ţări;
 procentul importului în totalul producţiei utilizate
într-o ţară;
 procentul comerţului internaţional în PIB;
 volumul importului sau exportului pe locuitor, etc.
 ELEMENTE

Export;
Import;
Tranzit;
Reexport.
 TRĂSĂTURI ALE COMERȚULUI
INTERNAȚIONAL
comerţul internaţional a evaluat în perioada
contemporană într-un ritm mai mare în comparaţie cu
dinamica producţiei;
comerţul internaţional a înregistrat mutaţii calitative,
structurale însemnate, atît la export cît şi la import;
comerţul internaţional este influenţat din ce în ce mai
mult de conjunctura economiei internaţionale;
comerţul internaţional se caracterizează prin derularea
sa în proporţia cea mai însemnată între ţările
dezvoltate;
comerţul internaţional cunoaşte forme noi de alianţe şi
cooperări internaţionale.
FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ DECIZIA
DE A IMPORTA SAU EXPORTA
EXPORT IMPORT

 Capacitatea firmei de a  Plata preţului stipulat în

contractul de vînzare;
exporta;
 Obţinerea licenţei de
 Bunurile economice import cu cheltuielile şi
destinate exportului; riscurile proprii;
 Îndeplinirea obligaţiunilor
 Mobilitatea de export. vamale de import;
 Preluarea mărfii;
 Transferul riscului.
 EFICIENŢA COMERŢULUI EXTERIOR
(RAPORTUL DE SCHIMB)
 Raportul de schimb brut (RSB ) – rezultă din compararea valorilor globale ale
exportului şi importului exprimate în preţurile anului de bază:
RSB =  q exp *P exp ,
1 0

 q imp *P imp
1 0

unde: q1 exp şi q1 imp – cantitatea exportată şi importată în anul curent;

Po exp şi Po imp – preţurile în valută în anul de bază;
 Indicele gradului de acoperire a importului prin export – arată evoluţia faţă de
anul de bază a raportului dintre încasările în valută realizate pe seama
exportului şi plăţile generate de importul de mărfuri.
IGA=GA1/GA0
GA=Ex/Imp
IGA>1 Ameliorarea balanţei comerciale;
IGA<1 Degradarea balanţei comerciale.
Indicatori RM 2008 2009 2010 2011 2012
Export de bunuri şi servicii / % 43.6 50,1 50,1 52.4 51.8
Import de bunuri şi servicii
 EFICIENŢA COMERŢULUI EXTERIOR
(RAPORTUL DE SCHIMB)

Irsn > 1 – preţurile la produsele exportate au crescut mai mult ca la cele importate.
unde: Ip exp – indicile valorii medii unitare a exportului;
Ip imp – indicile valorii medii unitare a importului;

 Indicile puterii de cumpărare a exportului (I c – se determină prin

exp)
înmulţirea indicelui raportului de schimb net cu indicele volumului fizic a
exportului:
Ic exp = Irsn * Iq exp
 COMERȚUL EXTERIOR CU BUNURI

Sursa: Anuarul statistic "Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională" 2012 (p.27)/www.bnm.md
II. Modelul economiei mici
deschise.
Economia deschisă mică: Lituania,
Slovacia, Republica Moldova
Economia deschisă de dimensiuni
mari: SUA, China, Japonia,
Germania, Rusia

Sursa: Filip N., Sorocean O Teorie economică, vol II, Chișinăui, 2011
(p.312)
 IPOTEZE

Volumul produs (PIB = Y) este funcţie de factorii de producţie:

Y = f (K, L)
Consumul este funcţie de venitul disponibil (Y – T);
C = C (Y – T)
(Y – T)↑ => C↑
Investiţiile sunt funcţie de rata dobînzii
I = I (r);
r↑=> I↓
Economia este mică şi nu influenţează asupra ratei mondiale a
dobînzii. Rata internă a dobînzii (r d ) este egală cu rata mondială a
dobînzii (r*)
r d = r*
 Identitatea macroeconomică de bază:
Y =C (Y - T) +I(r) + G +Nx =>
N x = Y – C (Y –T) – G – I(r*) (1)

Economiile totale (S) – includ economiile private ( S p ) şi

economiile statului (S g )
S p = Y –T – C
Sg = T – G
S = Y – C – G (2)
Din ecuaţiile (1) şi (2) rezultă ecuaţia balanţei de plăţi:
N x = S – I(r)
Identitatea macroeconomică în economia deschisă:
S – I = Nx
(S – I) – contul mişcărilor de capital al balanţei de plăţi;
N x – contul curent al balanţei de plăţi.
 REPREZENTARE GRAFICĂ

A. r A.
S

rd = r* E
●

I
S, I

în punctul de echilibru E (grafic A), economiile totale

sunt egale cu investiţiile, balanţa de plăţi este
echilibrată,
Nx = 0, Export = Import
B. C.
r
S

Nx >0
r*

rd
I

S, I

 dacă rata mondială depăşeşte rata internă a dobînzii (r* > rd), ţara are
resurse financiare disponibile, ce sunt oferite pe piaţa externă. Ţara este
creditor pe piaţa externă, există excedent al contului curent şi deficit al
contului de capital: I < S; Nx > 0 (graficul B);
 dacă r* < rd, atunci ţara necesită resurse financiare suplimentare şi este
debitor pe piaţa externă. Contul curent este deficitar, contul de capital este
excedentar: I > S; Nx < 0 (graficul C).
INFLUENŢA POLITICILOR MACROECONOMICE
ÎN MODELUL ECONOMIEI MICI DESCHISE

Politica bugetară – fiscală (graficul A):

 Creşterea cheltuielilor publice va determina diminuarea economiilor:
G↑ => S↓
 Reducerea taxelor şi impozitelor va determina reducerea economiilor:
T↓ => S↓
grafic
r
S2 S1
A.

r*
Nx<0 I(r)
S, I

Rata dobînzii nu se modifică, rămînînd la nivelul celei mondiale. Ca rezultat,

S < I – contul de capital este excedentar; Nx < 0 – contul curent este deficitar.
INFLUENŢA POLITICILOR MACROECONOMICE
ÎN MODELUL ECONOMIEI MICI DESCHISE

Politica fiscală după hotare poate determina creşterea ratei mondiale a

dobînzii (r*↑). Vom obţine în rezultat S > I, iar Nx > 0 (graficul B )

Schimbarea cererii investiţionale: Creşterea investiţiilor determină Nx < 0 şi

S < I; Descreşterea investiţiilor determină Nx > 0 şi S > I (graficul C).

B. r S C. r S

Nx > 0

r1 * Nx>0

r*
r2 * r* I1(r)
I(r)
I2(r)
S, I S, I
III. Balanţa de plăţi şi structura sa.
Echilibrul balanţei de plăţi.
 BALANŢA DE PLĂŢI EXTERNE (BPE)

Definiție: BPE - un document statistic de analiză

macroeconomică, în care se descriu şi se compară
plăţile şi încasările în valută străină, care rezultă din
tranzacţiile economico-financiare ale economiei date
cu alte state.
Forme de prezentare
 forma standard – cuprinde date statistice pe
capitole;
 forma de bilanţ – care cuprinde activ şi pasiv:
 activul – în care se înscriu sumele încasate în
valută străină;
 pasivul – în care se înscriu sumele plătite în valută
străină.
 FORME

balanţa generală (globală) – reflectă

tranzacţiile unei ţări cu toate ţările;
balanţa bilaterală – cuprinde tranzacţiile unei
ţări cu agenţi economici dintr-o singură ţară;
balanţa regională – cuprinde tranzacţiile unei
ţări cu agenţi economici dintr-o grupare de
ţări;
balanţa program – planificată pentru o
anumită perioadă de timp.
 INTRĂRI –IEȘIRI

balanţă excedentară (activă) – valoarea intrărilor în

valută străină este mai mare decît valoarea ieşirilor în
valută străină; se recomandă ţărilor care au datorii
externe şi celor care doresc să treacă la
convertibilitatea monedei;
balanţă deficitară (pasivă) – valoarea intrărilor de
valută este mai mică decît valoarea ieşirilor de valută;
echilibrarea acestei balanţe se face prin folosirea
rezervelor valutare proprii sau prin credite externe
rambursabile;
balanţa echilibrată – valoarea intrărilor de valută =
valoarea ieşirilor de valută, se poate realiza în fiecare
an, sau în mod cumulativ pe mai mulţi ani.
 PRINCIPII DE ÎNREGISTRARE A
OPERAȚIUNILOR
 principiul dublei înregistrări – fiecare furnizare de resurse reale
sau financiare este compensată de o încasare; orice intrare de
resurse reale sau financiare este compensată de o plată;
 intrările de resurse sunt înregistrate în creditul balanţei şi
ieşirile sunt înregistrate în debitul balanţei;
 fiecare tranzacţie care dă naştere unei intrări de devize este
înregistrată în activul (creditul) BPE şi orice tranzacţie care
generează o ieşire de devize este înregistrată în pasivul (debitul)
balanţei;
 în noua accepţiune a FMI balanţa de plăţi înregistrează nu numai
fluxurile de încasări/plăţi aferente tranzacţiilor economice
internaţionale însoţite de contrapartidă, ci şi operaţiuni derulate
cu străinătatea ce nu presupun o contraprestaţie sau o plată în
bani din partea rezidenţilor/nerezidenţilor: donaţii, asistenţă
financiară nerambursabilă, ajutoare, compensaţii , etc.
 ÎNREGISTRAREA OPERAȚIUNILOR
Intrări – Credit Ieşiri – Debit

Exporturi FOB; Importuri FOB;

Servicii prestate; Servicii plătite;
Dividende, dobînzi, Dividende, dobînzi,
salarii încasate; salarii plătite;
Transferuri din Transferuri unilaterale
străinătate; în străinătate;
Capitaluri investite din Capitaluri investite în
străinătate; străinătate;
Creşterea activelor de Diminuarea activelor de
rezervă. rezervă.
 STRUCTURA BPE

I. Contul curent
A. comerţul cu bunuri şi servicii
B. venituri
C. transferuri curente
II. Contul de capital şi financiar
A. transferuri de capital
B. investiţii directe
C. investiţii de portofoliu
D. derivate financiare
E. alte investiţii
F. active de rezervă
BALANȚA DE PLĂȚI EXTERNE A RM
( M I L. USD)
Anuarul statistic "Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională" 2012 (p.22)/www.bnm.md
 ECHILIBRUL BALANȚEI DE PLĂȚI
EXTERNE

balanţa de plăţi externe este întotdeauna şi în

mod necesar echilibrată, respectîndu-se
principiul dublei înregistrări;
în mod uzual se utilizează termeni de balanţă
de plăţi excedentară (activă) sau deficitară
(pasivă);
dezechilibrul există la nivelul unor părţi din
balanţa de plăţi (balanţa comercială, cont
curent, cont de capital şi financiar).
 FACTORI DE DEZECHILIBRARE
ENDOGENI EXOGENI

 reducerea semnificativă a expor turilor,  dereglarea preţurilor

cauzată de calamităţile naturale sau de mondiale la produsele cu
evenimente excepţionale (revoluţii, pondere mare în structura
războaie civile);
 creşterea impor turilor ca rezultat al comerţului exterior;
intensificării cererii interne;  politica comercială a altor
 insuficienta acoperire a cererii interne state (tarifară şi
(reducerea expor turilor);
 diminuarea competitivităţii externe a netarifară);
produselor autohtone;  lipsa avantajelor
 scăderea gradului de prelucrare a competitive (comparative)
expor turilor ;
 deteriorarea climatului de afaceri reale;
intern;  dereglarea fluxurilor
 insuficienta promovare (stimulare) a comerciale zonale ca
expor turilor;
 politica comercială ineficientă; urmare a unor
 structura pe ramuri a economiei conflicte/dispute
naţionale. comerciale internaţionale.
 TEHNICI DE ECHILIBRARE A BALANŢEI DE
PLĂŢI
A . A JUSTARE AUTOMATĂ:
 prin mecanismul preţurilor;
1. un deficit în balanţa comercială atrage după sine o scădere a masei
monetare aflate în circulaţie (banii se vor localiza în bancă în urma
cumpărării de devize de pe piaţă, necesare plăţii excedentului de impor turi,
operaţiune care a avut ca efect diminuarea activelor de rezer vă);
2. o scădere a masei monetare va produce implicit o scădere a preţurilor.
Această scădere a preţurilor va constitui un stimulent pentru expor turi şi ca
o frînă în calea impor turilor;
 pin f inanţarea compensatorie:
1. deflaţia generată de scăderea masei monetare aflate în circulaţie va atrage
după sine o creştere a nevoii de fonduri în economie, care implicit va duce
la o creştere a dobînzilor;
2. investitorii străini îşi vor orienta capitalurile către această piaţă, fapt ce va
duce la o reechilibrare a balanţei de plăţi.
3. dezechilibrul din balanţa comercială este compensat de un apor t
suplimentar de fluxuri financiare externe.
B. PROMOVAREA POLITICILOR MACROECONOMICE.
POLITICI DE ECHILIBRARE A BALANŢEI
DE PLĂŢI

Politici  creşterea ratei dobînzii are o influenţă directă asupra

monetare fluxurilor de capital în sensul atragerii lor;
 stabilitatea preţurilor pe piaţa locală pot avea un efect
benefic asupra BP.
 parte integrantă a politicii monetare are ca efect
Devalorizarea încurajarea exporturilor şi descurajarea importurilor
cursului de (care devin mai scumpe în moneda naţională);
schimb  poate, însă, inhiba importurile de tehnologie şi reduce
astfel procesele de retehnologizare ale companiilor
care doresc să exporte mai mult.

 creşterea veniturilor din impozite şi taxe;

 reducerea cheltuielilor bugetare.
Politici
Au rolul de a limita dimensiunea deficitului bugetar, ce
bugetare
poate fi finanţat extern prin fonduri împrumutate.
Aceste deficite sunt finanţate şi prin emisiunea de
monedă, ceea ce poate fi dăunător exporturilor.
 POLITICI DE ECHILIBRARE A BALANŢEI
DE PLĂŢI

Instituirea de
bariere  au rol de a limita cantitativ importurile;
tarifare şi  constitue, însă una din piedicile majore în calea
netarifare la fluxurilor comerciale internaţionale.
import
 stimularea: subvenţii de export, facilităţi fiscale,
credite de export subveţionate;
Stimularea şi
 promovarea: susţinerea financiară sau logistică a
promovarea
participării la expoziţii internaţionale, încheierea de
exporturilor
tratate comerciale, acorduri de navigaţie sau comerţ,
crearea de zone de liber schimb, uniuni vamale, etc.
 POLITICI DE ECHILIBRARE A BALANŢEI
DE PLĂŢI

Finanţarea  acoperirea deficitului comercial prin credit extern

deficitelor din acordat din diferite surse (FMI, BERD, etc.);
BPE  are avantaj pe termen scurt; pe termen lung creditele
doar amînă rezolvarea cauzelor reale ce au dus la
acest deficit comercial.

Atragerea de  contribuie la reechilibrarea BP prin capitalul injectat

investiţii în economie; reduce din presiunile asupra cursului de
străine directe schimb generat de o balanţă comercială deficitară;
şi de  atragerea investitorilor străini se face prin acordarea
portofoliu de facilităţi sau stimulente fiscale şi prin promovarea
imaginii ţării în străinătate.
Schema 13.13. Politici de echilibrare a balanţei de plăţi.