De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare

Școala din Atena (1509–1511) de Rafael, înfățișați filosofi greci clasici celebri într-un cadru idealizat inspirat de
arhitectura greacă veche. În fresca aflată la Vatican apar: Zenon din
Kition, Anaximandru, Epicur, Averroes, Pitagora, Arhimede, Xenofon, Socrate, Heraclit, Platon, Aristotel, Dioge
ne, Euclid, Zarathustra și Ptolemeu. În centrul compoziției sunt reprezentați Platon și Aristotel.

Filosofia (din greaca antică: φιλοσοφία, philosophia, „iubire de înțelepciune”)[1][2][3], sau filozofia,

este studiul întrebărilor generale și fundamentale, precum cele
despre existență, cunoaștere, valori, rațiune, minte și limbaj.[4][5] Astfel de întrebări sunt adesea puse
ca probleme [6][7] care trebuie studiate sau rezolvate. Termenul a fost inventat probabil de Pitagora (c.
570 - 495 î.Hr.). Metodele filosofice includ interogarea, discuția critică, argumentul rațional și
prezentarea sistematică.[8] Din punct de vedere istoric, filosofia cuprindea toate grupurile de
cunoștințe și un practicant era cunoscut ca filosof. [9] De pe vremea filosofului grec Aristotel până în
secolul al XIX-lea, „filosofia naturală” cuprindea astronomie, medicină și fizică.[10] De
exemplu, Principiile matematice ale filosofiei naturale din 1687 a lui Newton a devenit ulterior
clasificată drept carte de fizică.
În secolul al XIX-lea, dezvoltarea universităților moderne de cercetare a condus filosofia academică
și alte discipline la profesionalizare și specializare. [11][12] De atunci, diferite domenii de cercetare care
au făcut tradițional parte din filosofie au devenit discipline academice separate, cum ar
fi psihologia, sociologia, lingvistica și economia.
Astăzi, subdomeniile majore ale filosofiei academice includ metafizica, care se preocupă de natura
fundamentală a existenței și a realității; epistemologia, care studiază natura cunoașterii și a
credinței; etica, care se referă la valoarea morală; și logica, care studiază regulile inferenței ce
permit deducerea concluziilor din premise adevărate. [13][14] Alte subdomenii notabile includ: filosofia
științei, filosofia politică, estetică, filosofia limbajului și filosofia minții.

Cuprins

 1Privire de ansamblu istorică

o 1.1Filosofia occidentală
 o 1.2Filosofia din Orientul Mijlociu

o 1.3Filosofia indiană

o 1.4Filosofie africană

 2Ramuri ale filosofiei

o 2.1Epistemologie

o 2.2Metafizică

o 2.3Etică

o 2.4Logică

o 2.5Alte subdomenii

 3Note

 4Referințe

 5Bibliografie

 6Lectură suplimentară

 7Vezi și

 8Legături externe

Privire de ansamblu istorică[modificare | modificare sursă]

Într-un sens general, filosofia este asociată cu înțelepciunea, cultura intelectuală și o căutare a
cunoașterii. În acest sens, toate culturile și societățile alfabetizate pun întrebări filosofice, cum ar fi
„cum să trăim” și „care este natura realității”. Prin urmare, o concepție largă și imparțială a filosofiei
găsește o cercetare argumentată în chestiuni precum realitatea, moralitatea și viața în toate
civilizațiile lumii.[15]