Stiinta este un mod de cunoastere si intelegere a lumii, bazat

pe convingerea ca exista o realitate fizica obiectiva: lucrurile nu

sunt creatia imaginatiei noastre. Stiinta se bazeaza pe observatie.
Spre deosebire de observatiile din arta sau religie, care sunt private
si extreme de personale, observatiile stiintifice sunt facute intr-o
maniera publica, adica astfel incit oricine poate, in principiu, sa le
repete. Esenta stiintei consta in testarea experimentala a intreagii
cunoasteri dobindite de catre aceasta. Experimentul este singurul
judecator al adevarului stiintific.
Dar care este sursa acestui adevar? Experimentul insusi ne
ajuta sa formulam legile, oferindu-ne indicii. Dar e este nevoie, de
asemenea, de imaginatie pentru a crea, pornind de la indicii, marile
generalizari, pentru a intrezari, sub multimea indiciilor, minunatele,
simplele dar straniile tipare. Si, apoi, pentru a verifica experimental
ca am facut alegerea corecta. Stiinta nu este un process simplu de
colectare a faptelor si construire a teoriilor, este o activitate
creativa care in multe privinte seamana cu alte activitati creatoare
ale mintii umane.

Stiintele sunt impartite in doua mari categorii: stiintele

vietii (life sciences) si stiintele fizice (physical sciences). Stiintele
vietii cuprind diferitele domenii ale biologiei si disciplinele legate de
sanatate, toate ocupindu-se cu organisme vii. Stiintele fizice
studiaza comportarea materiei atit in sistemele vii cit si in sistemele
care nu sunt vii. In stiintele fizice sunt incluse fizica, chimia,
geologia, astronomia, oceanografia si meteorologia.

Fizica se ocupa cu principiile de baza ale universului,

studiind materia, energia, spatiul si timpul, la cel mai
fundamental nivel. Domeniul ei de cercetare se intinde de la cele mai
mici parti din care sunt constituite nucleele atomilor pina la galaxiile
ce formeaza universul. Cuvintul fizica isi are originea in limba greaca,
insemnind natura.
Fizica este stiinta care sta la baza celorlalte stiinte ale
naturii. Pentru o intelegere completa a chimiei este nevoie de
cunoasterea fizicii atomilor. Fara principiile de baza ale fizicii si
chimiei este imposibila intelegerea deplina a proceselor biologice. La
inceputurile stiintei, fizica, chimia, astronomia, geologia si biologia nu
erau separate, formind filozofia naturala. Pentru ca legile si
principiile fizicii sunt valabile pentru toate fenomenele, avem astazi
discipline stiintifice de granita, cum sunt biofizica, chimia fizica,
astrofizica sau geofizica.
De asemenea, fizica sta la baza stiintelor ingineresti. Toate
progresele tehnologiei moderne isi au inceputul in fizica. De la
chirurgia cu laser la televiziune, de la calculatoare la frigidere, de la
automobile la avioane si nave spatiale, fiecare echipament modern a
pornit la un moment dat din laboratoarele fizicienilor. Fizica este azi
baza unei parti uriase a economiei mondiale.

Fizica este organizata in jurul unui ansamblu de legi fizice. Ele

ne ajuta sa prezicem si sa intelegem functionarea universului. Cel mai
adesea, aceste legi sunt formulate folosind limbajul precis al
matematicii. Pentru a face o predictie trebuie sa aplicam, la situatia
particulara care ne intereseaza, legile fizicii ce descriu fenomenele
implicate in acea situatie. Urmeaza calculul matematic ce conduce in
final la predictia respectiva. De cele mai multe ori, aceste legi apar in
fizica in felul urmator. Initial, cineva formuleaza o ipoteza care
descrie tot ceea ce se stie in acel moment despre un fenomen
anumit. Se verifica apoi ca acea ipoteza explica toate fenomenele de
acelasi tip cunoscute. O ipoteza de succes explica, de obicei, lucruri
ce erau neintelese inainte. Abia dupa ce trece toate aceste teste,
ipoteza devine lege a fizicii.
In procesul prin care o ipoteza devine lege a fizicii este
imposibil sa se demonstreze ca ea este absolut corecta. Este
todeauna posibil ca experimente sau observatii ulterioare sa arate
slabiciuni sau limitari ale legii respective. Acest pas face parte din
procesul stiintific deoarece descoperirea unor asemenea slabiciuni
duce la descoperirea unor legi noi si la o intelegere mai adinca a lumii.
De fapt, tot ce stim la un moment dat este numai o aproximatie
deoarece stim ca nu cunoastem toate legile. De aceea, lucrurile
trebuie invatate pentru a fi ulterior dez-vatate sau, cel mai adesea,
corectate.