DIDACTICCA LIMBII ȘI LITTERATURII ROM

MÂNE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTU

UL PRIMAR

Unitateea de învăţţare 1.
DIDACTICA LIMB BII ŞI LITER
RATURII ROMÂNE
R – PREMISE
E TEORETIICE

Plasată în conntinuarea meetodicii activittăţilor de eduucare a limbaajului (pentruu etapa preşccolarităţii)

şi ca preefigurare a metodicii
m mbii şi literatuurii române pentru gimnaaziu şi liceu, didactica limbii şi
lim
literaturrii române pentru
p ciclull primar1 se caracterizeaază printr-o serie
s de elemmente de speecificitate,
generatee prepondereent de:
 caraccteristicile abordării – în ciclul
c achiziţiilor fundameentale (clasa pregătitoare şi clasele I – a II-a) –
a cititt-scrisului;
 modaalităţile de vaalorificare a acestor achiziiţii în ciclul dee dezvoltare (clasele a III-a – a IV-a).

Păstrăm, în denumirea didacticii

d de specialitate,
s titulatura
t discciplinei Limbaa şi literaturaa română,
aşa cumm apare, de altfel,
a şi în planul-cadru de
d învăţământ pentru cicclul primar (A Anexa 1 la OMENO nr.
3371 dinn 12.03.20133), cu precizaarea că în cicclul achiziţiiloor fundamentale (clasa ppregătitoare, clasa I şi
clasa a II-a) titulaturaa disciplinei este
e Comuniccare în limba română.

APLICAŢIE
Exemplifficaţi trei eleemente de specificitate
s ale didacticii activităţilorr de educaree a limbajuluui versus
didacticaa limbii şi literraturii române pentru ciclul primar.

1. DELIMITAREAA OBIECTULUI DE STUDIU ALL DIDACTICII LIIMBII ŞI LITERAATURII ROMÂNNE

Fiind relaţioonată atât cuu elemente teeoretice din domeniul ştiinţelor pedaggogice fundaamentale,
cât şi cu aspecte ale pedagogiei şcolare, didaactica limbii şi ş literaturii roomâne face aapel, pe de o parte, la
d valenţe ale domeniuluui psihologieii şi, pe de alttă parte, la coordonate
o serie de c tteoretice din domeniul
limbii şi al
a literaturii, justificându-şşi astfel locul distinct în scchema ştiinţeelor pedagogice aplicativee.

Obiectul didaacticii limbii şi literaturii române impllică, aşadar, elementele teoretice dee limbă şi
O
literaturăă română şi problematicaa abordării acestora
a la un
u anumit nivel al şcolarrităţii (ciclul primar) –
competeenţe/ „finalităţţi de învăţaree”, conţinuturri (selectate, adaptate, acccesibilizate),, metode şi procedee,
p
mijloace de învăţămâânt, forme dee organizare a activităţii, aspecte
a ale evaluării
e etc.

Didactica lim
mbii şi literaturii române valorifică, din
d acest punnct de vedere, atât „teoria” limbii
române şi elemente de teoria liteeraturii, cât şi
ş aspecte teooretice din domeniul
d psihhologiei (partticularităţi
de vârsttă şi individuale – gânddire, afectivittate, motivaţţie, limbaj, imaginaţie eetc.) şi al peedagogiei
(principii pedagogicee, forme de organizare
o a activităţii dee predare-înnvăţare-evaluuare, caracteeristici ale
procesului de învăţăm mânt etc.).

1Prezentuul suport de currs are la bază lucrarea

l Elemeente de didacticcă a limbii şi liteeraturii românee pentru ciclul primar,
p Iaşi,
Junimea, 2006.
2

123
ANGELICAA HOBJILĂ

Didactica lim
mbii şi literatuurii române are,
a din această perspecttivă, „statut dde interdisciplinaritate”
(vezi Goia, Drăgotoiuu 1995: 9, unde „metodoloogia” este prezentată ca „disciplină dee frontieră, dee graniţă,
între ştiinnţa de speciaalitate şi cele psihopedagogice”).

C
Caracterul teeoretic şi praactic-aplicativv al acestei discipline
d estee, astfel, motivat prin valorificarea
aspectelor pozitive alea sistematizzării cunoştinnţelor dintr-un anumit doomeniu de acctivitate (aici, limba şi
literaturaa română) şi ale practiccii predării-învăţării-evaluării acestor cunoştinţe la un anumitt nivel al
dezvoltării subiecţilorr procesului instructiv-edducativ (aici, ciclul primarr). Raportândd aceste eleemente la
schema generală a comunicării
c (vvezi cursul de
d Limba rom mână) şi la sppecificul communicării didaactice, pot
fi identificate direcţiile de abordat în cadrul didacticii lim mbii şi literaaturii românee (Curriculum m, mesaj,
situaţie de
d comunicare didactică, context etc.)), conform reprezentării din Figura 1.

Figura 1. Schema direcţiilor de

d abordat în cadrul Didacticii
D lim
mbii şi literaaturii române pentru
învăţămâântul primar

124
 DIDACTICCA LIMBII ȘI LITTERATURII ROM
MÂNE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTU
UL PRIMAR

Elementele accestei scheme se vor connstitui, de altffel, şi în componente ale prezentului suport s de
curs, cu rol în fixareaa principaleloor coordonatee pe care le implică aborddarea limbii şşi literaturii roomâne în
ciclul prim
mar.

TEMĂ DE REFLECŢIE
R
Relaţionaaţi – din perspectiva obbiectului de studiu
s – didaactica limbii şi literaturii române cu domeniul
pedagoggiei şi cu dom
meniul psiholoogiei.

APLICAŢIE
Alegeţi, din sintagmeele terminoloogice: didacttica limbii şi literaturii române, metoodica predării limbii şi
literaturii române, meetodologia sppecialităţii, peedagogia specialităţii, tehhnologia didaactică, una care
c vi se
pare mai convenabilăă şi motivaţi-vvă opţiunea..

2. ARIA CURRICCULARĂ LIMBĂĂ ŞI COMUNICAARE – COMPETTENŢA COMUNNICATIVĂ

Redimensioonată din perspectiva

p f
finalităţilor vizate
v – prinn trecerea dde la prepoonderenţa
informatiivului, a transmiterii de cunoştinţe
c dee limbă şi dee literatură roomână, cătree un demers formativ,
aria currriculară Lim mbă şi comuunicare pressupune form marea, actuaalizarea şi ffixarea coorddonatelor
competeenţei de comuunicare şi, immplicit, pe cele ale competenţei culturaale.

Competenţaa de comun nicare este reeflectată, în opinia

o lui C. Simard
S (apudd Pamfil 20033: 65-66),
în şase componentee ce au rolul de a nuanţa diferitele aspecte pe care le implică actul coomunicării
interumaane:
 compponenta verbală;
 compponenta cognnitivă;
 compponenta encicclopedică;
 compponenta ideologică;
 compponenta literaară;
 compponenta socioo-afectivă.

(aa) Componen nta verbală este

e caracterrizată prin:
 dimennsiunea lingvvistică (care constă în cuunoaşterea şi valorificareaa în vorbire a elementeloor limbii –
la nivvel fonetic/fonnologic, lexical semantic, morfologic, sintactic);
s
 dimennsiunea texttuală (care constă în cunnoaşterea şi aplicarea reegulilor de orrganizare a unui text:
conecctori, elemennte de explicaare, argumenntare etc.);
 dimennsiunea disccursivă sau siituaţională (ccare constă înn cunoaştereea şi aplicareea regulilor dee utilizare
a limbbii într-un anumit context,, în funcţie dee elementelee situaţiei de comunicare).

125
ANGELICAA HOBJILĂ

APLICAŢIE
Puneţi înn relaţie dimeensiunile com
mponentei veerbale a competenţei de comunicare
c şşi structura sistemului
s
limbii rom
mâne (niveluul fonetic/ fonologic, niveelul lexical-seemantic, niveelul morfologgic, nivelul siintactic şi
nivelul sttilistic).

( Componenta cogn
(b) nitivă trimitee către stăpânirea opeeraţiilor intellectuale impplicate în
producerrea şi receptaarea de mesaje: memoraare, diferenţieere, comparaare, clasare.

((c) Compon nenta encicclopedică vizează

v cunooaşterea particularităţilorr de ordin lingvistic,
textual şi discursiv ale unor domeenii diferite: ştiinţă, artă ettc.

APLICAŢIE
Exemplifficaţi, prin raportare la texxtele nonliterrare de tip innformativ valoorificate în grrădiniţă, coordonatele
l poate impllica, în ciclul primar, compponenta enciclopedică a competenţei de comunicaare.
pe care le

((d) Compon nenta ideologică presuupune capaccitatea indivvidului de a se raporta şi de a

reacţionaa la anumite idei, valori suusţinute într-un discurs.

( Compon
(e) nenta literaară se referră la domenniul literaturii şi implică anumite cuunoştinţe/
capacităţi de valorificcare a creativvităţii verbale.

APLICAŢIE
Corelaţi componentaa literară a competenţei
c d comunicaare cu diferiteele unităţi dee conţinut suubsumate
de
domeniuului literaturii pentru copii (a se vedea, în acest senns, şi unitateaa de învăţaree 2 a cursuluii).

( Compon
(f) nenta socio o-afectivă cuprinde un sistem de valori, conccepţii, sentim
mente ce
influenţeează comporttamentul verbbal al unui individ.

TEMĂ DE REFLECŢIE
R
Puneţi înn relaţie com mponenta soocio-afectivă a competenţei comuniccative şi competenţele specifice,
s
respectivv exemplele de activităţi de învăţaree din program
ma disciplineei „Dezvoltarre personală” – clasa
pregătitooare, clasa I şi
ş clasa II-a. Ce observaţi?

APLICAŢIE
Exemplifficaţi – pentru ciclul primaar – în ce coonstau trei dintre componnentele comppetenţei comuunicative,
la alegerre.

126
 DIDACTICCA LIMBII ȘI LITTERATURII ROM
MÂNE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTU
UL PRIMAR

Dintr-o altă perspectivăă, se poate opera,

o în caadrul compettenţei de coomunicare, distincţia
între:
 comp ponenta verrbală, cu celee trei dimensiuni (lingvisticcă, textuală şiş discursivă));
 comp ponenta non nverbală sau extraverbală, care trim mite către elementele sppaţiale ale sittuaţiei de
comuunicare (poziţţia emiţătorului şi a recepptorului, distaanţa dintre ei etc.), către eelemente chinnestezice
(mimică, gestică etc.);
e
 comp ponenta paaraverbală, constând înn atributele vocii emiţăătorului (intoonaţie, pauzză, debit,
respirraţie etc.).

„Copilul estee receptiv laa elementelee cunoaşterii, este curioss din fire şi se manifesttă verbal,
nonverbaal şi/ sau paraverbal, dorrind să comuunice trăirile sale. De aceeea, în orelee de limba şi literatura
română, cadrul didacctic trebuie săs valorifice capacitatea de comunicaare a elevilorr, să evidenţţieze rolul
nonverbaalului şi al paaraverbalului în comuniccare, importanţa combinăării celor trei forme de comunicare
în vedereea realizării unei
u comuniccări eficiente”” (Norel 20100: 58).

Toate acestte elemente se s vor regăsi, de altfel, înn cele trei maari domenii dde studiu reperabile în
cadrul disciplinei Limba şi literatura română/ Comunicare
C în
î limba româână:
 dom meniul limbii române;
r
 dom meniul literatuurii române/ literaturii
l penntru copii;
 dom meniul comunnicării.

(aa) Domeniul limbii romââne nu se mai m constituiee astăzi doarr într-un inveentar de reguuli/ norme
care să fie învăţate şi aplicate (prin exerciţţii de tip struuctural); elevvul nu trebuie doar să cunoască
c
sistemul limbii, ci să analizeze, săs înţeleagă,, să intre chiar în mecannismul funcţioonării limbii, care-i va
servi dreept instrumennt al cunoaşteerii în orice domeniu
d de activitate.
a
Elevul trebuiee să conştienntizeze impoortanţa comuunicării şi roolul său în realizarea actelor de
vorbire, puterea
p pe care
c o capătăă aspectul funncţional al lim
mbii în sfera umanului, daar şi responssabilitatea
participaanţilor la actul comunicăriii.

„Comunicarrea orală şi scrisă se perfecţionează prin applicarea în vorbire şi scriere s a

cunoştinţelor de limbă, vizând corectitudine
c ea gramaticaală, ortoepicăă, ortograficăă şi de punnctuaţie a
comunicării, care stiimulează poozitiv capacitatea de com municare. Foolosirea cunooştinţelor graamaticale
pentru deezvoltarea şii nuanţarea exprimării
e oraale şi scrise formează,
f dee fapt, comunnicarea grammaticală”
(Norel 20010: 183).

TEMĂ DE REFLECŢIE
R
Comentaaţi ideea de maim jos:
„
„Elementele de construcţţie a comuniccării ajută eleevii să conştieentizeze coreectitudinea exprimării,
e
deoarecee oferă cunooştinţe care să fundameenteze ştiinţiffic anumite fapte de com municare. Cercetările
C
întreprinsse de noi nee-au condus la
l concluzia că
c aceste cuunoştinţe se însuşesc
î maai uşor dacă studiul
s lor

127
ANGELICAA HOBJILĂ

porneştee de la obserrvarea elemeentelor de lim

mbă în textelee literare cunnoscute de eelevi, unde eii constată
la ce suunt necesaree în exprimarre, fiind astffel motivaţi pentru
p învăţaare. Dacă poornim de la propoziţii
simple şiş banale carre nu fac paarte dintr-un mesaj mai dezvoltat,
d intteresul pentrru însuşirea şi pentru
folosireaa acestor elem
mente scadee chiar dacă şiş aceste proopoziţii reprezzintă o comuunicare sau un
u mesaj”
(Molan 2010:
2 142).

(b
b) Domeniul literaturii române/liteeraturii pen ntru copii este redimeensionat prinn prisma
aceluiaşi rol activ pee care elevul trebuie să îlî aibă în proopria formaree; dincolo de teoria literatturii şi de
istoria acesteia, se are în vedeere, cu precădere, dobâândirea capaacităţii de receptare, deccodare şi
interpretaare a unui teext literar.
Suuportul teoreetic îi oferă, astfel,
a elevului doar scheeme posibile de abordaree a unui textt literar, îi
sugereazză “chei” dee decodare a semnelor din care este alcătuităă o operă literară, nu îiî impune
interpretăări/ comentarii.
Exxistă, de altffel, în lucrărrile de speciialitate, şi didactici excluusiv ale literraturii (Ilie 2008) sau
capitole de „didacticăă a lecturii” (Norel 2000)), cu rol de ghid pentru profesor, inddiferent la cee nivel ar
preda accesta:

„Didactica literaturii [....] este tribuutară [...] atâât domeniuluui ştiinţelor educaţiei, [...] cât şi
domeniuului ştiinţelor limbii şi literraturii: sprijinnindu-se pe studierea în şcoală a unnor fapte conncrete de
limbă liteerară, ea benneficiază de aportul
a istorieei şi al criticii literare, al teeoriei literaturrii etc.” (Ilie 2008:
2 22).

TEMĂ DE REFLECŢIE
R
În ce contexte considderaţi că putteţi valorifica, în ciclul primar, elemennte de istoriee şi de criticăă literară?
Exemplifficaţi.

(cc) Domeniul comunicării presupune atât implicarrea elevului înn activităţi dee comunicaree de ordin
general/ particular, în î acord cu particularităţţile de vârstăă şi individuaale ale acesstuia, cât şi corelarea
acestor activităţi dee practică a comunicăriii cu elemente ce ţin de comprehhensiunea aspectelor a
funcţionaalităţii limbii în
î cadrul unui text nonliterrar sau literar.
See vizează, aşadar,
a form
marea şi dezzvoltarea cappacităţii elevvului de a reecepta mesaaje orale,
respectivv mesaje/ texxte scrise, preecum şi de a produce/ creea astfel de mesaje/
m textee.

„Comunicareea reprezintăă o dimensiunne fundamenntală a existeenţei noastre individuale, sociale şi

culturalee, o modalitatte de a exprrima şi interppreta gândurii, sentimentee şi fapte desspre diferite contexte.
Felul în care comunicăm poate influenţa pozzitiv sau neggativ transmiterea mesajului, totul deepinde de
raportul dintre locutor şi interlocutor, de conţinnutul mesajuului transmis, de contextuul în care aree loc şi de
lexicul uttilizat” (Norel 2010: 109).

TEMĂ DE REFLECŢIE
R
Comentaaţi ideea de mai
m jos:
„
„Însuşirea voorbirii începee în familie şi
ş se continuă în şcoală, unde se înssuşesc instruumente şi
tehnici diverse
d de coomunicare. Laa orice discipplină, pe lânggă alte abilităăţi, elevul învvaţă să comuunice, dar

128
 DIDACTICCA LIMBII ȘI LITTERATURII ROM
MÂNE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTU
UL PRIMAR

dacă proofesorul se limitează

l doaar la comuniicarea în caddrul disciplinei fără să o extindă spre
re diverse
domenii de activitatee, înseamnă că în proceesul formăriii competenţeelor de comuunicare nu a parcurs
decât o jumătate
j de pas”
p (Molan 2010: 55).

APLICAŢIE
Relaţionaaţi, argumenntat, competeenţa culturalăă cu cele trei domenii de studiu din caadrul disciplinnei Limba
şi literatuura română/ Comunicare
C mână (cu exemplificare peentru ciclul prrimar).
în limba rom

ÎNTREBĂR RI
Care estte obiectul dee studiu al Didacticii limbii şi literaturii române penttru învăţământul primar?
Care suunt disciplineele conexe necesare unnei bune prregătiri de specialitate
s a profesoruluui pentru
învăţămâântul primar??
Care sunnt dimensiunile componenntei verbale a competenţeei comunicattive?

129