Tema 2 /5 Elaborarea şi prezentarea documentelor

de conducere a acţiunilor de intervenţie

Probleme de învăţământ
1. Clasificarea documentelor de gestionare a situaţiilor de urgenţă
2. Structura documentelor pentru conducere
3. Structura documentelor pentru informare
4. Structura documentelor de planificare
5. Documente diverse / conexe
6. Elaborarea şi prezentarea documentelor de conducere a acţiunilor de intervenţie.
Durata: 4 ore

1. Clasificarea documentelor de gestionare a situaţiilor de urgenţă

Gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice se realizează prin acţiuni şi măsuri pentru:

a) prevenirea şi pregătirea pentru intervenţie, înainte de declanşarea fenomenelor cauzale;
b) intervenţia operativă, după producerea situaţiilor de urgenţă specifice, în vederea limitării şi
înlăturării efectelor acestora;
Elementele expuse direct sau indirect efectelor unei situaţii de urgenţă specifice sunt:
a) populaţia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile;
b) construcţiile: clădiri de locuit, clădiri pentru învăţământ şi social-culturale, structuri sanitare,
capacităţile productive: fabrici, platforme industriale, ferme zootehnice, amenajări piscicole, porturi,
aeroporturi, barajele şi alte lucrări hidrotehnice etc.;
c) căile de transport rutiere, feroviare, aeriene şi navale;
d) reţelele de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi
canalizare, staţiile de tratare şi de epurare;
e) reţelele de telecomunicaţii şi altele asemenea;
f) mediul natural: ecosisteme, păduri, terenuri dispuse pe versanţi sau având caracteristici
defavorabile, intravilanul localităţilor şi altele;
Aplicarea măsurilor de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă specifice se realizează în
mod unitar pe baza Planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor, precum şi a Planurilor de intervenţie
şi cooperare, întocmite la nivel de judeţ, municipiul Bucureşti şi sectoarelor acestuia, localitate,
operator economic şi instituţie publică.

Documentele de gestionare a situaţiilor de uregenţă se întocmesc în vederea:

 conducerii acţiunilor – pentru:
- realizarea măsurilor stabilite la capacitatea de protecţie civilă,
- executarea evacuării,
- desfăşurarea acţiunilor de intervenţie în situaţii de protecţie civilă (situaţii de urgenţă) de
către ,,elementele sistemului naţional de management a situaţiilor de urgenţă,,

1
  Clasificarea documentelor de gestionare a situaţiilor de urgenţă- după destinaţie

După destinaţia lor, documentele de protecţie civilă se clasifică în :

A. Documentele pentru conducere

1. Planuri de protecţie şi intervenţie ( pe tipuri de situaţii de urgenţă),
2. Decizii pentru: realizarea capacităţii de protecţie civilă,executarea evacuării, intervenţiei etc.
3.Ordine de deplasare, intervenţie etc.

B. Documentele pentru informare

1.Rapoarte: operative, de evaluare (a intervenţiei, evacuaării etc.) etc.
2. Jurnalul acţiunilor de evacuare, primire/ repartiţia,
3.Jurnalul acţiunilor de protecţie civilă,
Jurnalul acţiunilor medicale/ sanitar- veterinare,
4.Registrul de evidenţa mesajelor de protecţie civilă
5. Notificări a situaţiilor de urgenţă etc (note telefonice etc.)

C. Documente de planificare
1. Planul de activitate
2. Planul de pregătire
3. Planul de control
4. Planul de transport în vederea evacuaării etc.
4. Planul de planificare bugetară (pentru finanţarea şi dotarea stucturilor şi acţiunilor în situaţii de
urgenţă civilă)

D.Documente diverse/ conexe

2.Structura documentelor pentru conducere

1. Planul de protecţie civilă

Planul de protecţie civilă cuprinde: o parte de text, o parte grafică şi anexe.

1.1.Partea de text

1.1.1. scopul şi concepţia asigurării măsurilor de protecţie civilă

- protecţia cetăţenilor şi valorilor materiale;
- pregătirea populaţiei, teritoriului şi economiei;
- asigurarea desfăşurării activităţilor economico-sociale;
- concentrarea efortului principal.
1.1.2. situaţiile de protecţie civilă
- starea de urgenţă şi starea de asediu;
- mobilizarea parţială sau generală;
- starea de război;
- alarma şi încetarea alarmei;
- modul de trecere la aplicarea planului de protecţie civilă.
1.1.3.modul de realizare diferenţiată a măsurilor de protecţie civilă pe linia:
a). înştiinţării
2
- organizarea înştiinţării;
- grupele şi timpii de înştiinţare;
- asigurarea stabilităţii înştiinţării;
- priorităţi la înştiinţare.
b). alarmării
- organizarea alarmării prin diferite sisteme de alarmare;
- tipul, numărul mijloacelor şi timpii de alarmare;
- asigurarea alarmării în zonele cu pericol de dezastre.
c). cercetării
- misiuni şi direcţii de cercetare;
- organizarea sistemului de cercetare;
- cooperarea cu alte elemente.
d ).adăpostirii
- realizarea adăpostirii la localităţi şi operatori economici pe tipuri de
adăposturi;
- capacitatea acestora;
- timpii de realizare a adăposturilor.
e). evacuării
- categoriile de populaţie, bunurile materiale, colectivităţile de animale
ce se evacuează;
- raioane unde se evacuează;
- organizarea acţiunii de evacuare.
f).protecţiei nucleare, biologice şi chimice
- gradul de asigurare cu mijloace de protecţie individuale şi colective;
- determinarea efectelor şi urmărilor acestora;
- măsurile de protecţie specifice;
- asigurarea cu decontaminatori.
g).asigurării legăturilor
- mijloace fir şi radio,
- folosirea circuitelor din sistemul de telecomunicaţii teritorial.
-asigurării medicale şi sanitar veterinare
- reorganizarea reţelei sanitare;
- constituirea formaţiunilor sanitare de specialitate;
- asigurarea spitalizării;
- asigurarea mijloacelor de transport şi a medicamentelor;
- asigurarea protecţiei şi asistenţei sanitar-veterinare a animalelor.
h).asigurării tehnice
- forţe şi mijloace pentru întreţinere şi reparaţii;
- surse de aprovizionare cu materiale şi piese de schimb.
i).aprovizionării şi transporturilor
- surse de aprovizionare;
- felul materialelor şi cantitatea;
- când se pun la dispoziţie;
- mijloacele şi modul de executare a transporturilor.
j). asigurării hidrometeorologice şi protecţiei mediului
- modul de obţinere a datelor şi informaţiilor despre situaţia
hidrologică şi meteorologică;
- măsurile pentru prevenirea şi combaterea poluării.
k).asigurării topogeodezice
- acţiunile ce se execută pentru pregătirea şi transmiterea la timp a
documentelor şi datelor topogeodezice.
3
l).asistenţei religioase
- modul de desfăşurare a acţiunilor specifice.
m).asigurării cu personal
- măsurile adoptate pentru completarea necesarului de personal.
n).asigurării măsurilor specifice de protecţie
- măsuri pentru ducerea acţiunilor de intervenţie.
-activităţii de informare, relaţii publice şi protecţia informaţiilor
- organizarea activităţii de informare şi relaţii publice;
- controlul informaţiilor destinate publicului.
o). conducerii acţiunilor şi organizarea cooperării
- organizarea conducerii;
- puncte de comandă şi conducere;
- organizarea cooperării.
p). modului de realizare a măsurilor destinate asigurării stabilităţii economiei la război
- asigurarea continuităţii producţiei;
- asigurarea şi protecţia materiilor prime şi a produselor finite;
- funcţionarea neîntreruptă a sistemului energetic naţional;
- funcţionarea reţelelor de utilitate publică;
r). graficului aplicării măsurilor principale de protecţie civilă (măsuri; cine le
realizează; timpi de executare).

1.2.Partea grafică

1.2.3.Harta de protecţie civilă

Harta de protecţie civilă cuprinde:
 Schema cu organizarea înştiinţării şi alarmării;
 Schema cercetării de protecţie civilă;
 Schema cu asigurarea legăturilor;
 Schema cu asigurarea adăpostirii;
 Schema cu asigurarea protecţiei N. B. C.;
 Schema cu asigurarea medicală şi veterinară;
 Schema cu aprovizionarea şi transporturile.

 Schema cu organizarea înştiinţării şi alarmării

 pe grupe şi termene de înştiinţare, pe categorii de legături;

 sistemele de alarmare centralizata şi necentralizată;
 numărul mijloacelor de alarmare pe localităţi/ instituţii/ obiective;
 dispunerea formaţiunilor de alarmare;
 dispunerea staţiilor radio şi televiziune locale;
Tabel:
 situaţia mijloacelor de înştiinţare şi alarmare;
 repartiţia formaţiunilor pentru îndeplinirea măsurilor stabilite.
 Schema cercetării de protecţie civilă

 locul punctelor de comandă/ conducere a intervenţiei;

 locul punctelor de comandă cu care se cooperează;
 dispunerea subunităţilor şi formaţiunilor de cercetare, precum şi a altor forţe
şi mijloace ce participă la cercetare;
 misiunile subunităţilor(formaţiunilor) de cercetare subordonate, precum şi a
altor forţe şi mijloace puse la dispoziţie pentru îndeplinirea misiunilor de
4
cercetare;
 locul posturilor de observare;
 organizarea legăturilor fir şi radio pentru conducerea cercetării;
 zonele de observare;
 obiectivele şi direcţiile de cercetare;
 reperele;
 schema cu organizarea cercetării de protecţie civilă şi cu circuitul fluxului
informaţional;
 subunităţile şi formaţiunile de cercetare de protecţie civilă şi circuitul
fluxului informaţional;

 Schema cu asigurarea legăturilor

 locul punctelor de comandă şi a locurilor de conducere;

 dispunerea formaţiunilor de transmisiuni;
 dispunerea şi capacitatea centralelor telefonice interurbane, urbane, rurale şi
de protecţie civilă;
 reţeaua de telecomunicaţii judeţene şi capacitatea de încărcare cu legături;
 varianta asigurării legăturilor în cazul scoaterii din funcţiune a principalelor
centrale telefonice de pe teritoriul judeţului, localităţii /operatorului economic/ instituţiei publice;
 schema transmisiunilor prin fir şi radio;
Tabel:
 situaţia mijloacelor şi tehnicii de transmisiuni;
 repartiţia formaţiunilor pentru îndeplinirea măsurilor stabilite.

 Schema cu asigurarea adăpostirii

 aposturile de protecţie civilă de toate tipurile;
 dispunerea formaţiunilor de adăpostire;
 spaţiile naturale de adăpostire (peşteri, galerii, mine, grote, tuneluri);
 traseul conductelor de transport produse petroliere şi din reţeaua de
utilitate publică (electrice, apă, gaze, canal, termoficare);
 trecerile peste principalele cursuri de apă.
Tabel:
 situaţia adăpostirii personalului;
 repartiţia forţelor şi mijloacelor pentru realizarea măsurilor stabilite.

 Schema cu asigurarea protecţiei N.B.C.

 operatorii economici şi instituţiile publice care sunt surse de risc nuclear, chimic şi
biologic;
 cantitatea substanţelor nocive şi limitele raioanelor probabile de
contaminare;
 dispunerea subunităţilor (formaţiunilor) de cercetare N.B.C. şi de
decontaminare;
 punctele (locurile) de decontaminare a personalului, echipamentului şi
mijloacelor de transport; tehnicii, articolelor de îmbrăcăminte etc.
 locurile unde simt depozitate substanţele ce pot fi folosite pentru
decontaminare şi situaţia acestora pe categorii;
 staţiile de control a radioactivităţii mediului înconjurător;
staţiile meteorologice;
 laboratoarele de specialitate de protecţie civilă.
5
 Tabel:
 principalele formaţiuni şi mijloace de protecţie N.B.C: şi gradul de dotare a acestora;
 repartiţia forţelor şi mijloacelor pentru realizarea măsurilor stabilite.

 Schema cu asigurarea medicală şi veterinară

 spitalele de profil şi numărul de paturi;

 dispunerea dispensarelor, policlinicilor, detaşamentelor de prim ajutor
medico-chirurgical, punctelor de prim ajutor medical triaj şi evacuare, echipelor mobile
antiepidemice şi a staţiilor de salvare;
 staţiunile balneoclimaterice şi numărul de paturi;
 dispunerea unităţilor sanitar-veterinare şi laboratoarelor de profil;
 dispunerea formaţiunilor sanitare şi veterinare;
 itinerarele de evacuare;
 sursele de aprovizionare cu medicamente şi instrumentar medical.
Tabel:
 situaţia forţelor şi mijloacelor specifice;
 repartiţia forţelor şi mijloacelor pentru realizarea măsurilor stabilite.

 Schema cu aprovizionarea şi transporturile

 sursele de aprovizionare (depozite, capacităţi de producţie);

 sursele de aprovizionare cu apă;
 dispunerea formaţiunilor de logistică;
 drumurile de aprovizionare şi evacuare;
 elemente privind realizarea asigurării tehnice (locurile de aprovizionare cu
C.L., materiale şi piese de schimb, precum şi de realizare a reparaţiilor).
Tabel:
 principalele materiale existente la pace şi cele prevăzute în planul de
mobilizare pentru primul an de război şi repartiţia lor pe formaţiuni şi
mijloace de transport;
 repartiţia materialelor din sursele de aprovizionare pe subunităţile şi
formaţiunile de protecţie civilă.

1.3. Partea cu anexe

1.3.1. Graficul aplicării măsurilor de protecţie civilă

 Înştiinţarea şi aducerea personalului la unitate;

 Ocuparea şi aducerea în stare de pregătire şi funcţionare a punctelor de
comandă/ conducere a intervenţiei;
 Constituirea, completarea subunităţilor şi a formaţiunilor de protecţie
civilă prevăzute în planurile de mobilizare;
 Asigurarea funcţionării sistemelor de transmisiuni şi alarmare;
 Organizarea şi aplicarea măsurilor de mascare;
 Asigurarea medicală şi veterinară;
 Asigurarea protecţiei N.B.C.;
 Organizarea prevenirii şi stingerii incendiilor,
 Asigurarea şi realizarea pazei şi ordinii;
 Asigurarea capacităţii de intervenţie a subunităţilor şi formaţiunilor de
6
protecţie civilă;
 Intensificarea instruirii subunităţilor şi formaţiunilor de protecţie civilă
şi a populaţiei;
 Organizarea aprovizionării şi transporturilor;
 Conducerea şi controlul executării măsurilor prevăzute în ,,planul de
protecţie civilă,,

1.3.2.Tabel cu măsurile de protecţie civilă

 Activităţile şi măsurile principale (grupate pe capitole);

 Termenele de executare (ziua, săptămâna);
 Executanţi;
 Documentele ce se folosesc;
 Asigurarea materială.

1.3.3. Concepţia acţiunii pentru asigurarea capacităţii de protecţie civilă

 Concluzii referitoare la acţiunile probabile ale adversarului sau la urmările

dezastrelor;
 Concepţia acţiunilor în care se arată:
-Modificările şi completările în conţinutul planurilor de protecţie
civilă şi planului de evacuare;
-Succesiunea executării acţiunilor;
-Procedeele de executare a acţiunilor;
-Unde şi pentru ce acţiune să se concentreze efortul principal;
 Misiunile subunităţilor şi formaţiunilor de protecţie civilă şi a altor organe
care participă la asigurarea capacităţii de protecţie civilă;
 Modul de organizare, realizare şi menţinere a cooperării între
unităţile (subunităţile) şi formaţiunile de protecţie civilă, între acestea şi alte
elemente din cadrul sistemului naţional de apărare care participă la
realizarea măsurilor pentru asigurarea capacităţii de protecţie civilă;
 Principalele măsuri de asigurare a acţiunilor de intervenţie;
 Organizarea conducerii şi modul de coordonare şi control a realizării
măsurilor stabilite;
 Harta cu concepţia acţiunii pentru asigurarea capacităţii de protecţie
civilă cuprinde:
- Elemente reprezentate grafic pe harta de protecţie civilă;
- Acţiunile probabile ale adversarului;
- Modificările aduse planului de protecţie civilă;
- Întrebuinţarea forţelor în caz de atac sau dezastru;
- Sub formă de tabel: repartiţia forţelor şi mijloacelor pentru realizarea
măsurilor privind capacitatea de protecţie civilă.

2. Planul de evacuare

 Scopul acţiunilor de evacuare;

 Concepţia acţiunilor de evacuare: localităţile din şi în care se planifică evacuarea,
instituţiile publice, operatorii economici, populaţia şi bunurile care se evacuează, itinerarele
de evacuare; modalităţile de executare a evacuării;

7
  Concepţia organizării şi asigurării activităţii de readucere a populaţiei şi a bunurilor
materiale evacuate la restabilirea stării de normalitate în localităţile care au făcut obiectul
măsurilor de protecţie;
 Măsurile de asigurare a acţiunilor de evacuare: asigurarea mijloacelor de transport,
protecţia personalului, paza bunurilor, logistica evacuării;
 Organizarea conducerii şi a cooperării: centre de coordonare, căi şi mijloace de legătură,
instituţii cu care se cooperează, modalităţi de realizare a cooperării, cereri şi rapoarte.
 Anexele se întocmesc sub formă grafică, pe planuri sau hărţi şi sub formă de tabele.
Acestea se referă în principal la:
Situaţia populaţiei care se evacuează: localitatea din care se evacuează, instituţia, numărul
personalului pe categorii şi numărul membrilor de familie, personalul didactic, medical, de deservire,
după caz, localitatea şi judeţul în care se evacuează, natura, tipul şi numărul mijloacelor de transport;
- Situaţia bunurilor care se evacuează: localitatea, operatorul economic, depozitul sau instituţia,
natura şi cantitatea bunurilor, personalul de însoţire, natura şi tipul mijloacelor de transport,
localitatea în care se evacuează, punctul de debarcare/descărcare şi locul de instalare/depozitare,
forţa de muncă necesară;
- Instituţiile care se evacuează: denumirea, localitatea, numărul salariaţilor şi al membrilor de
familie care se evacuează, localitatea şi adresa imobilului unde se evacuează, alte date utile;
- Graficul activităţilor pe zile şi ore;
 Componenţa centrelor de coordonare şi conducere a evacuării
- vicepreşedintele comitetului pentru situaţii de urgenţă (şeful centrului)
- prim-adjunct al şefului inspectoratului pentru situaţii de urgenţă ( locţiitor şef centru)
Membri:
- un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice;
- un reprezentant al Ministerului Economiei şi Comerţului;
- un reprezentant al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale;
- un reprezentant al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;
- un reprezentant al Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei;
- un reprezentant al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor;
- un reprezentant al Ministerului Educaţiei şi Cercetării;
- un reprezentant al Ministerului Sănătăţii;
- un reprezentant al Ministerului Culturii şi Cultelor;
- un reprezentant al direcţiei de sănătate publică;
- un reprezentant al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;
- un reprezentant al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale;
- reprezentanţi din cadrul unor structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor;
- reprezentanţi din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă.
( La ordinul preşedintelui comitetului pentru situaţii de urgenţă se poate suplimenta
componenţa centrului de conducere şi coordonare a evacuării.)
 Componenţa punctelor de adunare/îmbarcare/debarcare şi primire/repartiţie;
 Planul localităţii cu dispunerea instituţiei sau a operatorului economic;
 Localităţile/zonele din/în care se execută evacuarea şi itinerarele, inclusiv de rezervă, cu
punctele de adunare/îmbarcare/debarcare şi primire/repartiţie;
 Convenţiile încheiate pentru asigurarea acţiunilor de evacuare
2.1.. Dispoziţia pentru executarea evacuării
Ordinul/Dispoziţia de evacuare constituie actul prin care se dispune începerea acţiunilor de
evacuare şi primire/repartiţie. Se transmite pe linie ierarhică şi cuprinde:
1. Date şi concluzii despre evoluţia situaţiei de urgenţă, consecinţele acestora asupra instituţiilor
publice, operatorilor economici, populaţiei şi bunurilor, precum şi influenţa lor asupra desfăşurării
acţiunilor de evacuare;
2. Concepţia acţiunilor de evacuare, primire/repartiţie, localităţile/zonele din/în care se execută
evacuarea, instituţiile publice, operatorii economici, populaţia şi bunurile care se evacuează,

8
itinerarele de deplasare şi itinerarele/localităţile/zonele interzise, urgenţele, succesiunea şi durata
acţiunilor de evacuare, repartiţia evacuaţilor pe localităţi de destinaţie;
3. Precizări privind acţiunile de evacuare, data începerii şi durata acţiunilor, termenele de executare
şi de raportare;
4. Măsurile de asigurare a acţiunilor de evacuare, primire/repartiţie, cercetarea, siguranţa, paza şi
ordinea, organizarea transporturilor, protecţia psihologică şi medicală, asigurarea logistică;
5. Măsurile de cooperare/colaborare cu unităţi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi
Ministerului Apărării Naţionale, cu autorităţi ale administraţiei publice locale etc.;
6. Organizarea conducerii: locul centrelor de coordonare şi conducere, realizarea legăturilor de
conducere, rapoarte şi cereri.
Ordinul/Dispoziţia de evacuare se întocmeşte de vicepreşedintele comitetului pentru situaţii de
urgenţă şi se semnează de preşedintele acestuia.
 Harta cu concepţia acţiunii pentru executarea evacuării cuprinde:
Localităţile din care se evacuează, numărul populaţiei şi cantitatea de
bunuri materiale;
– Localităţile unde se evacuează, numărul populaţiei care locuieşte în
aceste localităţi şi al celor care sosesc;
– Acţiunile adversarului;
– Locul punctelor de comandă;
– Adăposturile existente, adăposturi şi tranşee care urmează a se
construi în raioanele unde se evacuează populaţia;
– Mijloacele de alarmare;
– Itinerarele de evacuare;
– Punctele de adunare, îmbarcare, debarcare, primire şi repartiţie;
– Traseul reţelelor electrice şi conductelor de apă; locul surselor de apă;
– Unităţile sanitare care asigură asistenţă evacuaţilor;
– Principalele depozite de produse alimentare şi industriale destinate
pentru aprovizionarea populaţiei.
2.2.Decizia
pentru evacuare, primire/repartiţie
Decizia pentru evacuare, primire/repartiţie este actul prin care, în temeiul ordinului/dispoziţiei de
evacuare, primire/repartiţie şi în raport cu condiţiile specifice, se declanşează şi se organizează
acţiunile de evacuare, primire/repartiţie la instituţii publice şi operatori economici. Decizia pentru
evacuare, primire/repartiţie cuprinde:
1. Date şi concluzii despre evoluţia situaţiei de urgenţă, consecinţele acesteia asupra instituţiilor,
populaţiei şi bunurilor şi influenţa lor asupra acţiunilor de evacuare, primire/repartiţie;
2. Concepţia acţiunilor de evacuare, primire/repartiţie: localităţile din şi în care se execută
evacuarea, cu instituţiile, populaţia şi bunurile care se evacuează, itinerarele de evacuare, localităţile,
zonele şi itinerarele interzise, urgenţele, succesiunea şi durata acţiunilor de evacuare;
3. Modificări ce se aduc planului, precizări privind conţinutul şi durata acţiunilor;
4. Măsurile de asigurare a acţiunilor de evacuare: organizarea transporturilor, evidenţa populaţiei şi
a bunurilor, protecţia personalului, paza bunurilor, asigurarea logistică;
5. Organizarea conducerii şi a cooperării: centre de coordonare şi conducere, căi şi mijloace de
legătură, instituţii cu care se cooperează, modalităţi de cooperare; cereri şi rapoarte.
Decizia pentru evacuare se semnează de conducătorul instituţiei publice/operatorului economic
care se evacuează.
2.3. Raportul-sinteză privind stadiul evacuării
Reprezintă documentul informativ prin care comitetul pentru situaţii de urgenţă aduce la cunoştinţă
Comitetului Naţional, prin Secretariatul tehnic al acestuia, stadiul şi calitatea acţiunilor de evacuare în

9
curs sau executate. Se întocmeşte şi se înaintează la sfârşitul fiecărei zile şi la încheierea acţiunilor de
evacuare sau la termenele ordonate.
Raportul-sinteză cuprinde:
1. concluzii privind evoluţia situaţiei de urgenţă, consecinţele acesteia asupra instituţiilor,
populaţiei şi bunurilor şi influenţa lor asupra desfăşurării evacuării;
2. acţiunile de evacuare executate şi cele în curs de executare, pe categorii şi localităţi;
2. acţiunile planificate şi neexecutate: cauze şi măsuri;
-3.alte date solicitate de eşalonul superior.
Raportul-sinteză se semnează de către vicepreşedintele comitetului pentru situaţii de urgenţă.

2.4. Plan de transport în vederea evacuării

pentru data de ........
_________________________________________________
Nr. Categoria, Nr. de Numele şi Compartimentul Itinerar
crt. marca înmatriculare prenumele care solicită
şi tipul conducătorului transportul
autovehiculului auto şi scopul
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
Ora de Data şi ora Numele şi Observaţii
plecare până la care prenumele
se şefului de
transportul autovehicul
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
2.5.Carnetul
Cu activităţile care se desfăşoară în cadrul punctului de adunare/îmbarcare/debarcare şi
primire/repartiţie a evacuaţilor cuprinde:
 Atribuţiile şefului punctului/înlocuitorului;
 Tabel cu personalul necesar desfăşurării activităţilor în cadrul punctului;
 Ghidul cu instructajul personalului care încadrează punctul;
 Extras din planul de evacuare/primire/repartiţie, referitor la sarcinile executanţilor;
 Schema dispunerii locului de adunare şi măsurile de pază;
 Tabel cu semnalele de înştiinţare şi alarmare;
 Tabel cu documentele şi materialele necesare instalării şi funcţionării punctului;
 Tabel cu mijloacele necesare transportului evacuaţilor şi bunurilor materiale, societăţile
comerciale/companiile de la care se solicită aceste mijloace, adresa, numărul de telefon/fax
ale acestora şi termenele de prezentare;
În plic separat, anexat la carnet, se păstrează:
- documentele necesare predării-primirii localului (se întocmesc conform prevederilor normelor
metodologice de aplicare a legii privind rechiziţiile de bunuri şi prestări de servicii de interes public);
- atribuţiile individuale ale personalului ce încadrează punctul de adunare/îmbarcare/debarcare şi
primire/repartiţie.

   
3. Planul de analiza si acoperire a riscurilor (PAAR)

 Capitolul I - Dispozitii generale

   Sectiunea I. Definitie, scop, obiective
   Sectiunea a 2-a. Responsabilitati privind analiza si acoperirea riscurilor
10
   2.1. Acte normative de referinta
   2.2. Structuri organizatorice implicate
   2.3. Responsabilitati ale organismelor si autoritatilor cu atributii in domeniu
 Capitolul II - Caracteristicile unitatii administrativ-teritoriale
   Sectiunea 1. Amplasare geografica si relief
   Sectiunea a 2-a. Caracteristici climatice
   Sectiunea a 3-a. Retea hidrografica
   Sectiunea a 4-a. Populatie
   Sectiunea a 5-a. Cai de transport
   Sectiunea a 6-a. Dezvoltare economica
   Sectiunea a 7-a. Infrastructuri locale
   Sectiunea a 8-a. Specific regional/local
 Capitolul III - Analiza riscurilor generatoare de situatii de urgenta
   Sectiunea 1. Analiza riscurilor naturale
   Sectiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice
   Sectiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice
   Sectiunea a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu
   Sectiunea a 5-a. Analiza riscurilor sociale
   Sectiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri
   Sectiunea a 7-a. Zone de risc crescut
 Capitolul IV - Acoperirea riscurilor
   Sectiunea 1. Conceptia desfasurarii actiunilor de protectie-interventie
   Sectiunea a 2-a. Etapele de realizare a actiunilor
   Sectiunea a 3-a. Faze de urgenta a actiunilor
   Sectiunea a 4-a. Actiunile de protectie-interventie
   Sectiunea a 5-a. Instruirea
   Sectiunea a 6-a. Realizarea circuitului informational-decizional si de cooperare
 Capitolul V - Resurse umane, materiale si financiare
 Capitolul VI - Logistica actiunilor
Dispoziţii finale
 Anexe / documente:
1. Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în
judeţul / localitatea. (denumirea autorităţii/ factorului ; adresa; tel, fax, mobil; fişa nr.-
responsabilităţi).
2. Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în PAAR.(conform anexei nr.2 la
metodologie: denumirea autorităţii, gestionarea riscurilor,resursele necesare, intervenţia).
3. Componenţa nominală a structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de
urgenţă.
4. Riscuri potrnţiale în localităţi/ judeţe vecine care pot afecta zona de competenţă a unităţii
administrativ- teritoriale.
5. Hărţi de risc.
6. Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenţei de
producere ori de limitare a consecinţelor acestora, pe tipuri de riscuri.
7. Sisteme existente de preavertizare/ avertizare a atingerii unor valori critice şi de alarmare a
populaţiei în cazul evacuării.
8. Tabel nominal cu obiectivele care pot fi afectate de de producerea unei situaţii de urgenţă
(seism, inundaţii, alunecare de teren, accident tehnologic etc.).
9. Planuri şi proceduri de intervenţie.
10. Schema fluxului informaţional- decizional.
11. Locuri / sapţii de evacuare în caz de urgenţă şi dotarea acestora.
12. Planificarea exerciţiilor/ aplicaţiilor conform reglementărilor tehnice specifice.
11
 13. Rapoarte lunare de informare către prefect.
14. Protocoale de colaborare cu instituţii similare din ţările vecine cu care există graniţe
comune, în cazul producerii unor situaţii de urgenţă.
15. Situaţia resurselor, tabel cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente, modul cum
se acoperă deficitul din disponobilităţi locale şi cu sprijinul de la Caomitetul pentru situaţii
de urgenţă ierarhic superior etc.
16. Reguli de comportare în situaţia producerii unei situaţii de urgenţă.
   
Tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situaţii de urgenţă (seism,
inundaţie, alunecare de teren, accident tehnologic etc.) conform tabelului
Nr.crt. Institutie / Agent economic Tipul situatiei de urgenta care afecteaza Observatii

Anexa nr.
Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi
în analiza şi acoperirea riscurilor în judeţul/localitatea X
Nr.crt. Denumire Coordonate Persoană(e) Atribuţii în PAAR,
autoritate autoritate de contact conform fişei nr.
1 Primar Popestr. X, nr.Y; scu Ion 1 Fişa nr.
tel/fax/mobil; Primar: tel/fax/mobil;
Privat: str. W, nr.Z, tel.
fix/mobil

Popescu Ion 2 Fişa nr.

Viceprimar:
tel/fax/mobil;
Privat: str. W, nr.Z, tel.
fix/mobil

… ……….. ……………………. ……………….. ………….

20 Spital Y str. X, nr.Y; Popescu Ion 25 Fişa nr.
tel/fax/mobil; Director: tel/fax/mobil;
Privat: str. W, nr.Z, tel.
fix/mobil

… ………… …………………… ……………….. ……………….

25 Şcoala Z str. X, nr.Y; Popescu Ion 33 Fişa nr.
tel/fax/mobil; Director: tel/fax/mobil;
Privat: str. W, nr.Z, tel.
fix/mobil

NOTĂ: Autorităţile şi factorii cu responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în unitatea

administrativ teritorială sunt, după caz:
1 a) autorităţile publice locale (primar, consilii locale/consilii judeţene, servicii publice
deconcentrate/descentralizate);
2 b) staţii (puncte) de măsurători a parametrilor meteorologici, seismici, hidrografici, de mediu etc.
3 c) institute de cercetări ştiinţifice;

12
 4 d) organizaţii nonguvernamentale (Crucea Roşie, salvamont)

Anexa nr.
Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în PAAR
AUTORITATEA: (denumire în clar) Fişa nr.___________

I.-GESTIONAREA RISCURILOR
a.-monitorizarea permanentă a parametrilor
meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc
şi transmiterea datelor la autorităţile
competente;
b.-controlul preventiv al autorităţilor pe
domenii de competenţă;
c.-informare preventivă a populaţiei asupra
pericolelor specifice unităţii administrativ
teritoriale şi asupra comportamentului de
adoptat în cazul manifestării unui pericol;
se precizează ce parametri se măsoară, cu ce
periodicitate, ce autoritate(ăţi) se informează
asupra atingerii valorilor critice; eventual în
anexă se stabileşte structura raportului de
informare
ce operatori economici/instituţii controlează, în ce
domeniu de competenţă; pe cine informează
asupra concluziilor; eventual periodicitatea
controlului
în ce domeniu de competenţă; periodicitate

d.-exerciţii şi aplicaţii; cu cine, în ce domeniu de competenţă;

periodicitate
II.-RESURSE NECESARE
a.-monitorizarea permanentă a parametrilor aparatură/echipamente de măsură/control
meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc necesare; loc de amplasare
şi transmiterea datelor la autorităţile
competente;

b.-controlul preventiv al autorităţilor pe materiale/echipamente necesare

domenii de competenţă;

4.Planul de protecţie şi intervenţie în caz de dezastre

 Scopul aplicării măsurilor de protecţie şi intervenţie;

 Situaţiile şi modul de aplicare a planului:
• Situaţiile de dezastre;
• Introducerea stării de alertă;
• Transmiterea ordinului pentru aplicarea măsurilor din plan;
• Principalele măsuri de protecţie;
• Principalele măsuri de intervenţie.
 Logistica acţiunilor de protecţie şi intervenţie în caz de dezastre:
• Situaţia asigurării cu tehnică şi materiale a forţelor de intervenţie;
• Asigurarea şi depozitarea materialelor de intervenţie;
• Asigurarea fondurilor băneşti;
• Păstrarea şi depozitarea materialelor de intervenţie;
• Asigurarea condiţiilor de cazare şi hrănire.
13
  Conducerea acţiunilor de protecţie şi intervenţie:
• Organizarea fluxului informaţional;
• Principalele activităţi desfăşurate de comitetul local/ centrului operativ/ pe tipuri de dezastre;
• Responsabilităţile în luarea deciziilor de alarmare şi evacuare;
 Anexe:
• Planuri de protecţie şi intervenţie pentru fiecare tip de dezastru ce se
poate produse pe teritoriul judeţului, localităţii (obiectivului economic) care să
cuprindă o parte text şi o parte grafică;
• Schema cu organizarea fluxului informaţional;
• Componenţa comitetului pentru situaţii de urgenţă şi a secretariatului
tehnic permanent;
• Situaţia asigurării cu tehnică şi utilaje de intervenţie;
• Situaţia forţelor de intervenţie de pe teritoriul judeţului (municipiului);
• Situaţia cu posibilităţile de spitalizare de pe plan local;
• Situaţia cu posibilităţile de cazare a sinistraţilor;
3.6. Harta cu principalele surse de risc şi efectele probabile;

3.1. Dispoziţia pentru intervenţie

 Concluzii despre urmările atacului adversarului sau dezastrelor;

 Concepţia acţiunilor în care se arată: sectoarele, raioanele (obiectivele) de
intervenţie, succesiunea şi procedeele de îndeplinire a misiunilor, unde se
concentrează efortul principal; itinerarele de deplasare şi introducerea
subunităţilor şi formaţiunilor; aliniamentele de desfăşurare;
dispozitivul de intervenţie; itinerarele de evacuare a răniţilor, intoxicaţiilor
(contaminaţilor) şi a sinistraţilor; manevra de forţe şi mijloace;
misiunile subunităţilor şi formaţiunilor subordonate şi a celor primite ca
întărire;
 Repartiţia acestora pe sectoare şi raioane (obiective) de intervenţie;
modul de cooperare;
 Principalele măsuri de asigurare a acţiunilor de intervenţie şi protecţie a
formaţiunilor;
 Logistica acţiunilor;
 Organizarea conducerii;
 Harta ,,concepţia acţiunilor de intervenţie
•locul punctelor de comandă;
• dispunerea subunităţilor şi formaţiunilor de protecţie civilă;
• mijloace de alarmare;
• situaţia adăpostirii;
• localităţile (raioanele) în/din care s-a executat evacuarea;
• dispunerea spitalelor şi a altor structuri sanitare organizate la nivelul
judeţului (municipiului);
• locul surselor de aprovizionare;
• traseul reţelelor electrice şi conductelor de apă şi produse petroliere;
• punctele de decontaminare a personalului, echipamentului, tehnicii şi
mijloacelor de transport;
• staţiile de decontaminare a personalului, echipamentului, tehnicii şi
mijloacelor de transport;
• staţiile de control a radioactivităţii mediului înconjurător;
14
• raioanele de distrugere, de contaminare radioactivă, chimică sau
biologică şi limitele probabile de deplasare;
• pierderile şi distrugerile produse;
• dispozitivul de intervenţie;
• manevra de forte şi mijloace pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor
atacurilor adversarului;
• raioanele de adunare după îndeplinirea misiunilor;
Tabel
• situaţia pierderilor şi distrugerilor;
• repartiţia forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie.

3.2.Ordinul pentru deplasare

 Date despre urmările atacului adversarului sau dezastrelor;

misiunile formaţiunilor;
 Locul şi misiunile altor elemente din cadrul sistemului naţional de apărare
care pot asigura deplasarea;
 Măsurile de asigurare şi asistenţă tehnică a deplasării;
 Ora începerii şi terminării deplasării;
 Şeful coloanei şi locul acestuia în dispozitivul de deplasare:

3.3. Ordinul de intervenţie

 Scurte concluzii asupra urmărilor atacurilor adversarului sau dezastrelor;

 Misiunea comitetului pentru situaţii de urgenţă şi concepţia acţiunilor;
 Misiunile subunităţilor şi formaţiunilor;
 Misiunile vecinilor;
 Organizarea cooperării;
 Logistica acţiunilor;
 Data şi ora începerii terminării intervenţiei;
 Termenele şi procedeele de prezentare a rapoartelor;
 Locul punctelor de comandă.
3.4. Planul de pază a punctului de comandă

 Subunităţile (formaţiunile) destinate pentru paza punctului de comandă şi

misiunile acestora;
 Variante posibile de atac terestru ale adversarului şi modul de acţiune pentru
respingerea acestuia;
 Măsurile de asigurare şi protecţie la punctul de comandă;
 Semnalele de înştiinţare şi alarmare şi modul de acţiune la aceste semnale;
 Organizarea conducerii forţelor şi mijloacelor pentru respingerea atacului
adversarului;
 Compunerea şi misiunile echipelor de stingere a incendiilor;
 Măsurile împotriva inundaţiilor.

15
5. Planul de apărare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice provocate
de cutremure şi/sau alunecări de teren

Capitolul 1
 Scop, definiţie
 Obiective
 Caracteristicile zonelor cu risc ridicat: zonare, dimensiuni, descriere, localizare, delimitare,
efecte transfrontaliere.
Capitolul 2
 Structuri organizatorice implicate
 Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domenii
 Centrul de conducere a acţiunilor
 Planificarea acţiunii
Capitolul 3
 Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie
 Etapele de realizare a acţiunilor
 Faze de urgenţă a acţiunilor
 Acţiunile de protecţie-intervenţie
 Gestionarea acţiunilor de protecţie-intervenţie: prevenirea, protecţia, intervenţia, relocarea,
refacerea-reconstrucţia, reabilitarea-restabilirea, menţinerea condiţiilor de siguranţă
Capitolul 4
 Resurse: umane, materiale, financiare
Capitolul 5
 Logistica acţiunilor
Capitolul 6
 Instruirea
 Planuri şi proceduri
 Realizarea circuitul informaţional-decizional şi de cooperare
Dispoziţii finale
Anexe:
 Ordinul/decizia privind constituirea/organizarea Comitetului
ministerial/judeţean/municipiului Bucureşti/local;
 Componenţa nominală a membrilor structurilor de mai sus, cu precizarea unităţii la care
sunt încadraţi, funcţiei, adresei şi a telefoanelor de la serviciu şi de la domiciliu;
responsabilităţi şi misiuni;
 Încadrarea Comitetului ministerial/judeţean/municipiului Bucureşti/local;
 Procedură de urgenţă - model -; numerele de telefon, fax unde se pot transmite avertizări,
prognoze, decizii, dispoziţii şi informaţii: primărie, poliţie, protecţia civilă etc.;
 Schema fluxului informaţional-decizional;
 Tabelul cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de seisme şi alunecări de teren, de pe
raza zonei respective;
 Tabelele cuprinzând forţele şi mijloacele de intervenţie şi nominalizarea unităţilor care vor
interveni;
 Hărţi de risc;
 Planul de gestionare a acţiunilor de protecţie-intervenţie;
 Planul de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă;;
 Planul de evacuare;

16
  Situaţia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente, modul
cum se acoperă deficitul din disponibilităţi locale şi cu sprijin de la Comitetul pentru
situaţii de urgenţă ierarhic superior etc.;
 Reguli de comportare în cazul producerii unui seism sau alunecări de teren;
 Comunicate către populaţie;
 Responsabilităţile privind luarea măsurilor de apărare şi de evacuare a oamenilor şi
bunurilor pe fiecare obiectiv afectat;
 Responsabilităţi pentru transmiterea rapoartelor informative zilnice către nivelul superior
de decizie referitor la evenimentul produs şi efectele acestuia;
 Fişele de instruire periodică, pe probleme de apărare împotriva efectelor seismelor şi
alunecărilor de teren.
Notă :
Anexele, după ce au fost întocmite conform situaţiei specifice fiecărui nivel de competenţă -
Comitet ministerial, autorităţi şi instituţii publice centrale, comitete judeţene/municipiul
Bucureşti/locale -, devin părţi componente ale planului de apărare.

6. Planul de intervenţie la inundaţii

• Programul Naţional de Prevenire, Protecţie şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor. Acest

program se elaborează la nivelul teritoriului naţional şi are la bază planurile de management al
riscurilor la inundaţii întocmite la nivel de bazin/spaţiu hidrografic.
• Planuri bazinale, judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva inudaţiilor
elaborate în conformitate cu prevederile legislaţiei existente în domeniul managementului situaţiilor
de urgenţă şi care se vor integra în,, strategia de management a riscului de inundaţii,, sub numele de
,, planuri de intervenţie operative,,

Planurile de management al riscului de inundatii trebuie definitivate pana la 22 decembrie 2015

Batranul continent a fost maturat de suvoaie in ultimii ani, pagubele produse la nivelul economiei
europene fiind de ordinul miliardelor de euro. Scopul Directivei Comisiei Europene (CE) privind
managementul riscului de inundatii este de a stabili un cadru pentru evaluarea si managementul
riscului aferent inundatiilor, tinta fiind reducerea consecintelor economice si sociale. Statele membre,
prin intermediul autoritatilor competente, vor realiza studii complexe asupra bazinelor hidrografice,
pe baza carora sa poata fi facute predictii care sa asigure un management eficient al riscului de
inundatii.

Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor si Ministerul Mediului si Dezvoltarii

Durabile initiaza elaborarea, avizeaza in comitetele tehnice de specialitate si aproba ghidurile,
metodologiile si studiile-pilot necesare elaborarii hartilor de risc natural la inundatii. Aceste institutii
vor gestiona si fondurile alocate acestor actiuni. Harta de risc natural la inundatii constituie
documentatia ce cuprinde (in forma scrisa si grafica) zonele inundabile la diverse probabilitati de
producere a viiturilor, cu indicarea pagubelor materiale si umane potentiale, pentru unitati
administrativ-teritoriale afectate de inundatii.

Harta de risc natural la inundatii constituie parte componenta a documentatiei de amenajare a

teritoriului judetean si se detaliaza in planurile de urbanism generale, zonale si locale ale localitatilor
fiecarui judet si municipiului Bucuresti, iar in baza acesteia consiliul judetean poate declara un areal
ca zona de risc la inundatii. Pe baza hartilor de risc, administratiile publice locale, impreuna cu
unitatile teritoriale ale Administratiei Nationale "Apele Romane" identifica, declara si monitorizeaza
17
zonele de risc la inundatii, asigura managementul situatiilor de criza, stabilesc masurile de prevenire
si atenuare a riscului natural la inundatii, precum si conditiile de autorizare a executarii constructiilor
in arealele respective si detaliaza exigentele minime de continut ale documentatiilor de urbanism si
de amenajare a teritoriului pentru zonele expuse riscului natural la inundatii.

Riscul de poluare accidentala. Hartile trebuie sa identifice si zonele care permit acumularea de apa,
sistemele de protectie si sa reflecte pozitionarea comunitatilor in raport cu zonele inundabile.
Raportarile trebuie sa tina cont si de dezvoltarea pe termen lung si impactul climatic al catastrofelor
naturale. Totodata, identificarea pe harta a zonelor de risc trebuie sa poata fi facuta cu maxima
usurinta. De aceea vor fi clar delimitate zonele in care probabilitatea producerii unor inundatii este
ridicata de cele in care aceste evenimente pot avea loc la intervale de timp medii sau mari. Se vor
face referiri si la adancimea apei sau viteza ei. Daca un areal care se afla sub incidenta acestei
Directive se intinde pe teritoriul mai multor state membre, acestea au obligatia sa impartaseasca
informatiile colectate cu vecinii.

De asemenea, se vor face referiri la numarul locuitorilor care ar putea fi afectati de viituri, domeniile
in care activeaza operatorii economici din zona, precum si date tehnice detaliate despre instalatiile din
zona, pentru a preintampina posibilele accidente ecologice cauzate de eventualele deversari de
substante poluante. Statele membre pot oferi date si despre cantitatile de sedimente si deseuri
transportate de suvoaie.

Bunastarea vecinilor, obligatorie. Dupa intocmirea acestor harti, statele membre trebuie sa
realizeze planuri de management al riscului, care sa contina obiective corespunzatoare situatiei din
teritoriu, respectiv reducerea impactului negativ al inundatiilor. Planurile se vor concentra pe
preventie, protectie, pregatirea pentru interventie, care include darea in functiune a unor sisteme de
avertizare performante si adaptarea la specificul fiecarui bazin hidrografic in parte. O parte
importanta a managementului de risc o constituie informarea populatiei cu privire la masurile care
trebuie luate pentru preventie, ce trebuie facut in cazul producerii unor inundatii, prin promovarea
unor ghiduri de buna practica. Este interzis statelor membre sa demareze actiuni care, desi sunt
benefice pentru locuitorii sai, cresc gradul de risc pentru tarile vecine. Asemenea actiuni sunt permise
cu conditia ca ele sa faca obiectul unui acord transnational.

Membrii UE, deci inclusiv Romania, trebuie sa definitiveze aceste planuri pana la 22 decembrie
2015. Colaborare transfrontaliera Autoritatile competente se vor asigura ca la nivelul unui bazin
hidrografic va fi alcatuit un singur plan de management al riscului. Daca acelasi areal cade sub
incidenta mai multor asemenea instrumente de lucru, autoritatile se vor asigura ca actiunile vor fi
intreprinse sub o coordonare atenta. In cazul in care mai multe state gestioneaza spatii dintr-un bazin
hidrografic, fie vor intocmi planuri comune, fie vor conlucra la implementarea lor. Cand arealul unui
bazin hidrografic depaseste granitele UE, statele membre vor colabora cu tarile vecine pentru
elaborarea unui plan international unitar de actiune. Daca situatia impune realizarea unor planuri si
pentru sub-unitatile hidrografice, autoritatile competente vor duce la indeplinire si aceasta sarcina,
urmand indicatiile mentionate anterior. In cazul in care apar disensiuni la nivelul statelor membre, se
va apela la Comisia Europeana pentru solutionare, termenul de raspuns la solicitarile de acest tip,
adresate forului de la Bruxelles, precum si cel de transmitere a recomandarilor formulate de CE fiind
de sase luni.

Populatia trebuie informata cu privire la aceste planuri si harti, iar partenerii sociali trebuie incurajati
sa se implice activ in actiunile intreprinse de autoritati. Pentru a usura accesul la informatie si
diseminarea acesteia, raportarile se vor face in format standard.

18
Termene limita. Comisia lasa statelor membre libertatea de a nu pune la punct aceste planuri daca
deja au realizat studii, inainte de termenul limita de 22 decembrie 2010, din care sa reiasa ca nu exista
riscul producerii unor inundatii, sau daca au decis sa intocmeasca harti concludente si planuri
concludente in acord cu prevederile acestei Directive. Evaluarile preliminare privind posibila
producere a unor inundatii vor fi definitivate pana la 22 decembrie 2018, urmand a fi actualizate la
fiecare sase ani. Hartile de risc vor fi revazute pana la 22 decembrie 2019. Comisia va raporta
Parlamentului European datele comunicate de statele membre pe 22 decembrie 2018, urmand ca la
fiecare sase ani sa se supuna atentiei forului legislativ si Consiliului un raport detaliat cu privire la
implementarea prevederilor cuprinse in aceasta Directiva.

Structura cadru a Planului de intervenţie la inundaţii : scopul şi obiectivele planului, legislaţia,

istoricul evenimentelor produse,caracterizarea fizico-geografică a judeţului, regimul meteorologic şi
hidrologic (clima, hidrografia), lucrări/ construcţii hidrotehnice, lucrări / construcţii cu rol de apărare
împotiva inundaţiilor, organizarea apărării împotriva inundaţiilor (măsuri: organizatorice, operative,
informaţionale), dispoziţii finale(recuperare, reabilitaree, refacerea capacităţii de acţiune a forţelor de
intervenţie).

7. Planul de intervenţie la accident chimic

Structura planului:

Scopul planului, legislaţia, sursele de risc chimic (obiectivul sursă de risc chimic, amplasare şi
obiectivul de activitate, nominalizarea şi descrierea substanţelor periculoase), datele meteo
predominante ( temperatura aerului, viteza şi direcţia vâtului la sol), caracteristicile focarului chimic,
fluxul informaţional decizional, organizarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie(măsuri de
protecţie, măsuri de intervenţie), dispoziţii finale(recuperare, reabilitare, refacerea capacităţii de
acţiune), termeni şi definiţii, actualizări şi revizuiri ale planului.

8. Planul de intervenţie la accidente pe timpul transportului de substanţe /

materiale periculoase

Structura planului:

Scopul şi obiectivele planului, legislaţia, evidenţa transportatorilor şi a substanţelor/ materialelor

periculoase pe care le transportă, stabilirea traseelor, stabilirea măsurilor de protecţie şi restrictive,
avizarea transporturilor, monitorizarea transporturilor, organizarea intervenţiei, altgoritmul
desfăşurării intervenţiei, fluxul informaţional decizional, atribuţiunile autorităţilor publice cu
responsabilităţi în domeniu, dispoziţii finale, termeni şi definiţii, actualizări şi revizuiri ale planului.

La primirea informaţiei despre producerea accidentului pe timpul transportului substanţelor

periculoase (S.P.) cu mijloace auto sau pe calea ferată, organul de protecţie civilă, în a cărei
responsabilitate intră zona de producere a accidentului, execută următoarele activităţ
1.Culegerea datelor şi informaţiilor despre accident
- Timpul şi locul producerii accidentului;
- Tipul mijlocului de transport (auto, calea ferată);
- Situaţia accidentului: fisura în rezervor, răsturnare, împrăştiere pe teren, degajare de gaze
sau vapori, incendiu, explozie etc.;
- Direcţia şi viteza vântului;
- Detalii despre teren;
- Persoane şi bunuri în pericol.
19
 2. Înştiinţarea autorităţilor publice cu responsabilităţi în domeniu
- Instituţia prefectului judetului,
- Inspectoratul de Poliţie al judeţului,
- Primăria localităţii pe raza căreia s-a produs accidentul;
- Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului,
- Serviciul de ambulanţă al judeţului,
- Spitalul de Urgenţă a localităţii
- SMURD,
- Spitale din localitate,
- Agenţia Regională de Protecţia Mediului,
- Direcţia de Sănătate Publică,
- Serviciul de Salubritate,
- Inspectoratul Judeţean de Jandarmi,
- Unităţi specializate ale Ministerului Apărării Naţionale,
- Specialiştii Făcultăţii de Chimie,
- Centrul Meteorologic Regional,
- Specialişti ai obiectivelor economice de profil etc.
3. Dispozitii preliminarii
Dispoziţiile preliminare se transmit organelor care urmează să realizeze acţiunile urgente de
protecţie şi se referă la:
- oprirea circulaţiei în ambele sensuri, pe calea de circulaţie unde s-a produs accidentul;
- stabilirea şi marcarea unei zone de izolare cu o raza de 100 - 1.600 m;
- evacuarea tuturor persoanelor din această zonă;
4.identificarea substantei periculoase
Pentru identificarea substanţelor periculoase se execută următoarele activităţi:
- interogarea şoferului şi/sau a însoţitorului;
- consultaea documentelor de transport (acte de expediţie, foi de parcurs etc.);
- identificarea etichetelor de avertizare şi a indicatoarelor de avertizare înscrise pe vehicul
(în faţă, în spate, în lateral);
- identificarea naturii şi tipului substanţei periculoase (conform datelor din ghid).
5. Evaluarea pericolului
Evaluarea zonelor, în funcţie de natura substanţei periculoase (conform datelor din ghid şi a
schemei de pe coperta ghidului), stabilindu-se: zona de răspândire; zona de pericol; zona de izolare;
zona de evacuare.
Aceste zone nu sunt general valabile pentru toate clasele de substanţe, dimensiunile acestora
şi măsurile de protecţie fiind specifice fiecărei clase în parte.
6.Aplicarea măsurilor de protecţie şi intervenţie
Protecţia şi intervenţia se realizează în funcţie de natura substanţei periculoase.

7.măsurile de protecţie şi intervenţie întreprinse după accident, pe măsura sosirii forţelor de

intervenţie
- stabilirea locului de conducere a acţiunilor şi a legăturilor;
- delimitarea şi marcarea zonelor de răspândire, pericol, izolare şi evacuare;
- stabilirea direcţiei de deplasare şi a dimensiunilor zonei de acţiune a norului toxic cu
efecte periculoase;
- alarmarea populaţiei din zona de acţiune a norului toxic (dacă este cazul);
- realizarea protecţiei prin izolare în locuinţe cu etanşarea uşilor şi ferestrelor;
- evacuarea temporară a populaţiei şi animalelor din zona de acţiune a norului toxic pe
toată durata acestuia (dacă este cazul);

20
 - scoaterea vătămaţilor din zona accidentului, acordarea primului ajutor şi a asistenţei
medicale de urgenţă şi transportul la spital;
- interzicerea accesului în zona şi îndepărtarea de zona a persoanelor neautorizate, paza
zonei, îndrumarea circulaţiei;
- desfăţurarea acţiunilor de limitare a urmărilor accidentului;
- neutralizarea şi curăţarea zonei;
- ridicarea/îndepărtarea autovehiculului avariat;
- controlul şi supravegherea în zonă;
- restabilirea circulaţiei;
- informarea populaţiei;
Succesiunea executării activităţilor este determinată de gradul de urgenţă al evenimentului.
Este necesar ca unele activităţi să se execute simultan de două sau mai multe persoane.
Ghid de acţiune

CLASA S.P.
TIPUL SUBSTANŢEI
(ÎN SISTEMUL
(ÎNCĂRCĂTURII)
INTERNAŢIONAL)
Ambalaje cu încărcături neidentificate 1-9
Substanţe explozive 1
Gaze sau lichide inflamabile 2;3;4;
Gaze neutre 2
Gaze sau lichide toxice, corosive (caustice),
2;5;6;8;9;
oxidante, infectate
Materiale radioactive 7

8.Masuri pentru siguranta pe timpul actiunilor

Pentru a asigura eficienta acţiunilor şi siguranţa (protecţia) în zona de intervenţie este necesar
a se respecta următoarele:
 în acţiune nu se angajează în grabă, alergând;
 accesul în zona se realizează numai lateral faţă de direcţia vântului;
 persoanele neutre şi curioşii se ţin la distanţa de zona de izolare şi de zona de acţiune a
norului toxic;
 de reţinut ca, substanţele angajate în accident sunt colorate şi au miros întepător. Chiar
dacă nu au miros unele substanţe sunt periculoase.
 se va evita zona de acţiune a gazelor sau vaporilor;
 în general, gazele şi vaporii de substanţe periculoase sunt mai uşoare decât aerul (dar pot
fi şi mai grele decât aerul);
 nu se va atinge substanţa răspândită la locul accidentului şi nu se va merge prin aceasta
zonă;
 pentru intervenţie se vor folosi mijloace de protecţie individuală a căilor respiratorii
adecvate substanţei toxice (de preferinţă aparate izolante) şi mijloace de protecţie a pielii -
performante;
 nu se va acţiona asupra rezervorului avariat şi/sau pentru neutralizarea substanţei
periculoase, decât atunci când se cunosc toate condiţiile (restricţiile) şi numai la recomandările
specialiştilor;
 în zona de pericol nu se desfăşoară alte activităţi decât cele strict necesare;
 în caz de pericol se părăseste zona de acţiune cu calm, lateral faţă de direcţia vântului;

21
  după terminarea acţiunilor se dezbracă echipamentul de protecţie, se decontaminează şi
depozitează într-un loc dinainte stabilit, sub supraveghere (după care se execută decontaminarea
acestuia);
 nu se fumează, nu se consumă apă sau alimente în zona de acţiune.
9. Termeni şi definiţii
 Accident chimic este o eliberare necontrolată în mediul înconjurător a unor substanţe industriale la
concentraţii mai mari decât concentraţiile maxim admise, punând astfel în pericol viaţa populaţiei.
 Substanţe toxice industriale sunt produse chimice care datorită proprietăţilor fizice, chimice şi toxice îşi
manifestă acţiunea contaminantă şi vătămatoare, în concentraţii mici, pe distanţe foarte mari, depăşind limitele agentului
economic sursă toxică, creând zone de acţiune ce pot cuprinde localităţi întregi şi unităţi economice izolate.
 Suprafaţa de contaminare este perimetrul de răspândire pe sol sau în spaţiul de retenţie, pe o suprafaţă ce
poate avea dimensiuni de căteva sute sau mii de metri pătraţi, a substanţei toxice industriale, sub formă lichidă sau de
gaze lichefiate.
 Nor toxic emiterea substanţei toxice industriale în mediul înconjurător, sub formă de gaz sau vapori,
comprimat sau la presiune normală instantaneu sau într-un interval scurt de timp sau ca urmare a unor procese complexe
de evaporare-evaporizare de pe suprafaţa de contaminare, împreună cu vaporii generaţi de scurgerea iniţială.
 Zona de acţiune a norului toxic deplasarea de către vânt a norului toxic într-o anumită zonă, în funcţie de
direcţia vântului. Zona de acţiune a norului toxic are o formă tronconică. În condiţii de calm atmosferic, zona de acţiune a
norului toxic are formă emisferică.
 Dimensiunile zonelor de acţiune a norului toxic se stabilesc pentru valori letale şi pentru valori de
intoxicare.
 Zona letală este considerată zonă de acţiune a norului toxic în care concentraţia substanţei toxice
(concentraţia letală) are o valoare la care prin inhalare, se produce moartea unei persoane într-un timp de 15 minute.
 Zona de intoxicare este considerată zona de acţiune a norului toxic în care concentraţia substanţei toxice
(concentraţia de intoxicare) are o valoare la care acţiunea sa timp de 1 la 15 minute poate produce intoxicarea
organismului uman, fiind necesar tratamentul medical (limita de suportabilitate).
 Persistenţa sau durata de acţiune a norului toxic reprezintă timpul cât norul toxic se menţine în zona de
acţiune cu valori ale concentraţiei mai mari decât concentraţiile admise.
 Focar chimic este spaţiul în care substanţa toxică industrială îşi manifestă acţiunea vătămatoare, ca urmare
a unui accident chimic. Parametrii focarului chimic se determină de către agentul economic sursă de pericol chimic.
 Substanţe (mărfuri) periculoase
Substanţele periculoase (SP) sunt considerate acele produse chimice care, pe timpul transportului, cu mijloace auto
sau pe calea ferată (în cisterne, containere ori alte ambalaje), datorită unor accidente de circulaţie, avarii la mijlocul de
transport sau ambalaj, reacţii chimice neprevazute, nerespectări ale normelor tehnice de ambalare şi transport sau altori
factori neprevăzuţi, pot conduce la apariţia unor explozii, incendii, emisii de gaze, vapori toxici sau răspândiri de
substanţe periculoase pe sol şi în mediul inconjurator.
 Focar toxic
Unitatea/instalaţia în care se produce, prelcrează, utilizează, depozitează sau se transportă substanţe toxice
industriale.

9.Planul de intervenţie la accident nuclear/ urgenţă radiologică

Structura planului:
Scopul şi obiectivele, legislaţia, termeni şi definiţii, mărimi dozimetrice şi unităţi de măsură,
elementele de bază ale planificării la urgenţă (obiectivele planificării, zonele de planificare,
sistemul de clasificare, urgenţe radiologice ce se iau în considerare), fluxul informaţional
decizional, concepţia acţiunilor de intervenţie(atribuţiunile instalaţiei nucleare, a autorităţilor
publice la toate nivelele, notificarea urgenţei, activarea autorităţilor cu putere de decizie),
conducerea intervenţiei pe etape, asistenţa internaţională, dispoziţii finale (recuperare/ reabilitare/
restabilirea capacităţii de acţiune/ dezactivarea), actualizări şi revizuiri ale planului.
Termeni, definiţii
a) accident nuclear = evenimentul nuclear care afectează instalaţia nucleară şi provoacă iradierea sau
contaminarea populaţiei sau a mediului peste limitele permise de reglementările în vigoare (NSFR, CNCAN,
M.Of. nr. 404 bis/29.08.2000;

22
 = orice eveniment neaşteptat (inclusiv erori de operare, defectarea
echipamentelor sau alte situaţii asemenea), ale cărei consecinţe nu sunt neglijabile din punctul de vedere al
radioterapiei sau securităţii radiologice (IAEA, TECDOC 953,2003).

Evenimetele radiologice se clasifică în:

a) accidente;
b) incidente;
c) deviaţie (de la condiţiile/starea normală/operaţională);
d) anormalitate (fără impact, risc, fără semnificaţie asupra siguranţei)
b) urgenţă radiologică: = situaţie consecutivă a unui accident nuclear sau a unui alt eveniment
implicând surse de radiaţii, care necesită o acţiune urgentă de protejare a persoanelor expuse profesional, a
persoanelor din populaţie, sau a populaţiei, fie parţial, fie ca un întreg (NSFR, CNCAN, M.Of. nr. 404
bis/29.08.2000);
= situaţie neobişnuită sau eveniment care necesită acţiuni prompte
pentru a limita şi reduce un pericol/risc sau consecinţele adverse pentru sănătatea sau siguranţa umană
(persoanelor sau populaţiei), calitatea vieţii, proprietatea sau mediul înconjurător; dacă riscul sau cauza
acestuia este de natură nucleară sau radiologică (IAEA, TECDOC 953, 2003).
c) instalaţie nucleară: generator de radiaţie nucleară, instalaţia, aparatul sau dispozitivul care extrage,
produce, prelucrează sau conţine materiale radioactive;

Se va utiliza sistemul de clasificare cu trei clase de urgenţă recunoscut pe plan internaţional.

 Alerta
 Urgenţa pe amplasament
 Urgenţa generală
 Alerta: reprezintă evenimentul care conduce la o descreştere semnificativă sau necunoscută a
nivelului de protecţie a populaţiei sau a personalului de pe amplasamentul nuclear. La acest nivel se
recomandă ca organizaţiile de răspuns din interiorul şi din exteriorul amplasamentului să-şi ridice nivelul de
operativitate şi să se realizeze evaluări suplimentare ale situaţiei.
 Urgenţa pe amplasament: reprezintă evenimentul care conduce la o descreştere majoră a
nivelului de protecţie a populaţiei sau a personalului de pe amplasamentul nuclear.
Aceasta include:
1) o descreştere majoră a nivelului protecţiei asigurate împotriva miezului reactorului sau a unor
mari cantităţi de combustibil ars;
2) condiţii în care orice alte disfuncţionalităţi suplimentare pot conduce la avarierea miezului
reactorului sau a combustibilului ars;
3) doze de radiaţie mari în interiorul amplasamentului sau doze de radiaţie în exteriorul
amplasamentului peste nivelurile de intervenţie prevăzute pentru acţiunile de protecţie urgente.
La această clasă de urgenţă trebuie întreprinse acţiuni pentru controlul dozelor personalului de pe
amplasament şi trebuie realizate pregătiri pentru implementarea acţiunilor de protecţie în exteriorul
amplasamentului.
 Urgenţa generală: reprezintă evenimentul care presupune sau implică risc substanţial al unei
eliberări radioactive care necesită implementarea acţiunilor de protecţie urgente în exteriorul
amplasamentului.
Aici sunt incluse:
1) avarierea sau iminenţa avarierii miezului reactorului sau a unor mari cantităţi de combustibil ars;
2) eliberări radioactive în exteriorul amplasamentului care conduc la doze radioactive care depăşesc
nivelurile de intervenţie pentru acţiuni de protecţie urgente.
La declararea acestui nivel se trece la implementarea imediată a acţiunilor de protecţie urgente pentru
populaţia din vecinătatea centralei.

23
 10.Planurile de intervenţie la epidemii/ epizootii / zoonoze

Structura planurilor:
 Scopul şi obiectivele
 Legislaţia
 Principiile implementării planului
 Managementul medical:
– Concepţia acţiunilor,
– Autorităţile publice cu responsabilităţi în managementul situaţiei de urgenţă
specifice (atribuţiuni),
– Structuri specializate în managementul situaţiei de urgenţă (epidemii/
epizootii/ zoonoze) (atribuţiuni),
– Responsabilităţile formaţiunilor specializate,
– Responsabilităţile formaţiunilor (de sprijin, cooperare, pe bază de contract/
convenţie, internaţionale),
– Notificarea,
– Alertarea,
 Acţiunea de răspuns:
– Evaluarea situaţiei (cauzele producerii situaţiei de urgenţă, urmările
epidemiei/ epizootiei/ zoonozei; nevoile medicale/ sanitar- veterinare),
– Supravegherea sănătăţii publice / sănătăţii animaliere,
– Personalul destinat pentru îngrijiri medicale/ sanitar- veterinare şi
atribuţiunile acestuia,
– Protecţia personalului/ formaţiunilor de intervenţie,
– Echipamente şi materiale pentru asistenţă medicală/ sanitar- veterianră,
– Evacuarea victimelor/ animalelor,
– Înhumarea persoanelor decedate/ incinerarea cadavrelor animaliere,
– Tratamentul spitalicesc al victimelor/ treatamnentul sanitar- veterianr al
animalelor,
– Vaccinarea,
– Controlul vectorilor biologici,
– Controlul apei potabile (staţii de filtrarea apei, fântâni/ iazuri etc.)
– Activarea echipelor de răspuns (medical / sanitar- veterinar),
– Informarea publică,
– Introducerea restricţiilor (de consum, comercializare, deplasare),
– Siguranţa medicamentelor şi a formaţiunilor de intervenţie,
– Coordonarea cererilor,
 Introducerea carantinei (în situaţii extreme)
 Dispoziţii finale: acţiuni de recuperare, reabilitare// actualizarea şi
revizuirea planului.

11.Planurile la urgenţă internă/ externă

Planul la urgenţă internă se întocmeşte în scopul planificării măsurilor specifice pentru reducerea
riscului asupra sănătăţii angajaţilor, calităţii factorilor de mediu şi integrităţii bunurilor materiale, în
caz de evenimente în care sunt implicate substanţe periculoase, produse pe amplasamentul unor
obiective – sursă de risc chimic, incendiu, explozii şi poluări.
Planul la urgenţă externă se întocmeşte în scopul planificării într-o concepţie unitară a măsurilor
necesare pentru protecţia vieţii, proprietăţii şi calităţii factorilor de mediu, în caz de evenimente în

24
care sunt implicate substanţe periculoase, din afara amplasamentelor unor obiective – sursă de risc
chimic, incendiu, explozii şi poluări.

Structura cadru a planurilor:

1) Lista cu distribuţia planului.
2) Evidenţa actualizărilor / revizuirilor.
3) Cuprins.
4) Generalităţi.
5) Informaţii despre obiectiv.
6) Cadru general.
7) Organizarea centrului de coordonare a intervenţiei:
- schema de organizare,
- table cu încadrarea funcţiilor.
8) Identificarea şi clasificarea evenimentelor.
9) Clasificarea urgenţelor.
10) Notificarea, informarea şi alarmarea.
11) Declararea şi introducerea stării de alertă.
12) Organizarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie:
- Proceduri specifice pentru fiecare formaţiune de intervenţie,
- Tabel sinteză al forţelor de intervenţie,
- Acţiuni pe termen lung.
13) Comunicaţiile.
14) Logistica.
15) Monitorizarea factorilor de mediu.
16) Încetarea stării de alertă.
17) Comunicarea cu mass- media şi informarea publică.
18) Verificarea planului.

Planul de intervenţie la incendiu

 În cazul operatorilor economici şi al instituţiilor având numai construcţii, instalaţii tehnologice sau platforme de
depozitare cu risc mic de incendiu şi care nu se încadreazã în categoriile de clãdiri înalte şi foarte înalte, fãrã sali
aglomerate ori cu aglomerari de persoane şi fãrã depozite de mari valori, nu este obligatorie întocmirea
planurilor detaliate prevãzute la pct. 6 din structura-cadru. În aceste situaţii, în conturul construcţiilor,
instalaţiilor tehnologice şi al platformelor de depozitare, marcate în planul general al incintei unitãţii (pct. 2) ori
într-un tabel separat, se înscriu suplimentar: destinaţia, suprafata, numãrul de niveluri, rezistenta la foc şi, dupã
caz, categoriile pericolului de incendiu.
 Un exemplar al planului de intervenţie avizat se pune la dispoziţie inspectoratului pentru situaţii de urgenta
judeţean/al municipiului Bucureşti pentru efectuarea recunoasterilor şi a studiilor tactice şi pentru punerea
acestora în aplicare cu prilejul exerciţiilor, aplicatiilor tactice de intervenţie, precum şi în situaţiile de urgenta.
Structura cadru:
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1. Datele de identificare:                                                   │
│ - denumirea operatorului economic sau a instituţiei;                         │
│ - adresa, numãr de telefon, fax, e-mail;                                     │
│ - profilul de activitate.                                                    │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 2. Planul general al unitãţii (la scara), pe care se marcheaza:              │
│ - amplasarea clãdirilor, instalaţiilor tehnologice şi a depozitelor în       │
│   incinta;                                                                   │
│ - cãile de acces şi de intervenţie din incinta şi cele adiacente acesteia;   │
│ - reţelele şi sursele proprii de alimentare cu apa;                          │
│ - rezervele de agenţi de stingere şi de mijloace de protecţie a personalului │
│   de intervenţie;                                                            │
│ - reţelele şi racordurile de alimentare cu energie electrica, agent termic,  │
│   gaze şi alte fluide combustibile;                                          │
│ - reţelele de canalizare;                                                    │
│ - vecinãtãţile.                                                              │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

25
 │ 3. Conceptia de organizare şi de desfãşurare a intervenţiei în caz de        │
│  incendiu:                                                                   │
│ - concluzii privind intervenţia, rezultate din scenariul de securitate la    │
│  incendiu sau din evaluarea capacitãţii de apãrare impotriva incendiilor;    │
│ - particularitãţi tactice de intervenţie pentru:                             │
│ * evacuarea utilizatorilor (persoane şi, dupã caz, animale sau bunuri),      │
│   acordarea primului ajutor şi protejarea bunurilor periclitate;             │
│ * localizarea şi lichidarea incendiilor;                                     │
│ * protecţia personalului de intervenţie;                                     │
│ * protecţia vecinatatilor;                                                   │
│ * înlãturarea efectelor negative majore produse de incendiu.                 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 4. Forte de intervenţie în caz de incendiu:                                  │
│  - serviciul privat pentru situaţii de urgenta (dotare, încadrare);          │
│  - servicii publice voluntare pentru situaţii de urgenta cu care se          │
│  coopereazã (categoria, localitatea, distanta, itinerarul de deplasare,      │
│  telefonul sau alte mijloace de alarmare şi alertare);                       │
│  - subunitatea de pompieri militari de raion (localitatea, distanta,         │
│  itinerarul de deplasare, telefonul sau alte mijloace de alarmare şi         │
│  alertare);                                                                  │
│  - alte forte cu care se coopereazã şi modul de anuntare (de exemplu,        │
│  ambulanta);                                                                 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 5. Surse de alimentare cu apa în caz de incendiu, exterioare unitãţii:       │
│  - reţele de alimentare cu apa:                                              │
│ * debite;                                                                    │
│ * presiuni;                                                                  │
│ * amplasarea hidrantilor exteriori şi stabilirea distantelor fata de         │
│   incinta unitãţii;                                                          │
│ - alte surse artificiale sau naturale de apa:                                │
│ * felul şi capacitatea acestora;                                             │
│ * platforme (puncte) de alimentare şi distanţele fata de unitate.            │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 6. Planul fiecãrei construcţii, instalaţii tehnologice sau platforme de      │
│   depozitare (la scara), pe care se marcheaza ori se înscriu date privind:   │
│ - destinaţia spaţiilor (încãperilor);                                        │
│ - suprafata construitã şi aria desfasurata;                                  │
│ - regimul de înãlţime (numãrul de niveluri);                                 │
│ - numãrul de persoane care utilizeazã construcţia, pe niveluri şi pe total;  │
│ - cãile interioare de acces, evacuare şi de intervenţie;                     │
│ - natura materialelor şi a elementelor de construcţii;                       │
│ - nivelurile criteriilor de performanta privind securitatea la incendiu      │
│   asigurate;                                                                 │
│ - instalaţiile utilitare aferente;                                           │
│ - instalaţiile, sistemele, dispozitivele şi aparatele de prevenire şi        │
│   stingere a incendiilor cu care este echipata;                              │
│ - dispozitivul de intervenţie în caz de incendiu.
│                    

3. Structura documentelor pentru informare

 Raportul privind intervenţia

Cuprinde date informative referitoare la modul în care s-au desfăşurat acţiunile de intervenţie şi
anume:
 Rezultatele îndeplinirii misiunilor de limitare şi înlăturare a urmărilor
atacurilor adversarului sau a dezastrelor;
 Situaţia subunităţilor şi formaţiunilor subordonate, a celor primite ca
întărire şi a celor cu care cooperează;
 Măsurile luate pentru continuarea îndeplinirii misiunilor;
 Modul cum terenul, detaliile de planimetrie, când este cazul, au influenţat
desfăşurarea acţiunilor;
 Cererile adresate eşalonului superior.
 Raportul se transmite eşalonului superior la sfârşitul fiecărei zile, după
finalizarea unor acţiuni importante sau când intervin modificări ale acţiunilor
de protecţie civilă.

26
  Jurnalul acţiunilor de protecţie civilă

 Încadrarea pe funcţii a comitetului şi a formaţiunilor subordonate

nemijlocit;
 Urmările atacului adversarului sau dezastrelor;
 Situaţia subunităţilor şi formaţiunilor ă înainte de producerea atacului sau
dezastrelor şi după îndeplinirea fiecărei misiuni;
 Concepţia ducerii acţiunilor de intervenţie;
 Misiunile subunităţilor şi formaţiunilor ;
 Desfăşurarea acţiunilor de intervenţie pe zile şi rezultatele lor;
 Documentele trimise (primite) la (de la) eşalonul superior, respectiv la (de
la) subordonaţi, denumirea şi conţinutul pe scurt;
 Cereri de forţe şi mijloace şi modul de cooperare cu acestea;
 Organizarea conducerii şi a cooperării;
 Concluziile cu privire la acţiunile întreprinse în ultimele 24 de ore,
însemnătatea lor, cauzele succeselor sau insucceselor;
 Recompensele propuse a fi acordate celor care s-au distins în acţiunile de
intervenţie.

 Jurnalul acţiunilor de evacuare, primire/repartiţie

Cuprinde principalele elemente privind organizarea, declanşarea şi desfăşurarea acţiunilor de

evacuare, de primire/repartiţie. Se completează pe măsura evoluţiei acţiunilor şi conţine:
 Date şi concluzii despre evoluţia situaţiei de urgenţă şi consecinţe;
 Data, ora şi autoritatea care a hotărât aplicarea măsurilor prevăzute în planul de evacuare şi
primire/repartiţie;
 Acţiuni în curs de desfăşurare;
 Măsurile de asigurare a acţiunilor de evacuare întreprinse;
 Graficul desfăşurării acţiunilor de evacuare şi primire/repartiţie;
 Concluzii din desfăşurarea acţiunilor de evacuare şi primire/repartiţie;
 Pierderi umane şi pagube materiale înregistrate pe timpul evacuării;
 Cereri către eşalonul superior;
 Cereri de la subordonaţi şi modul de rezolvare;
 Concluzii la încheierea acţiunilor de evacuare.
 Jurnalul acţiunilor medicale
Va cuprinde activităţile desfăşurate pe timpul intervenţiei.
 Jurnalul acţiunilor veterinare
Va cuprinde activităţile desfăşurate pe timpul intervenţiei.
 Registrul cu evidenţa mesajelor de protecţie civilă

 Indicativul telefonic al unităţii care transmite şi al unităţii care primeşte;

 Data transmiterii (ziua, luna, anul, ora şi minutul);
 Textul mesajului;
 Numele şi prenumele celui care transmite şi al persoanei care primeşte.
Nr. inregistrare Cabinet ministru .................

27
 Registrul de control pentru instalaţiile de detectare, semnalizare,
alarmare,alertare, limitare şi stingere a incendiilor

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Denumirea instalaţiei                                                       │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Producãtor/importator/furnizor                                              │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Caracteristici principale (loc amplasare, zone protejate, componente etc.)  │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Certificat CE/Certificat de conformitate al produsului/Agrement             │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Documentaţie tehnica aferentã certificatului                                │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Persoana fizica/juridicã ce a executat proiectarea                          │
│Certificat atestare                                                         │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Persoana fizica/juridicã ce a executat montarea                             │
│Certificat atestare                                                         │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Persoana fizica/juridicã ce executa verificarea, întreţinerea, repararea    │
│Certificat atestare                                                         │
│Contract nr. ..................                                             │
│Perioada contractului                                                       │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Solicitare service deranjamente                                             │
│Telefon, e-mail, fax                                                        │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Personal responsabil                                                        │
│Data                                                                        │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Date evenimente
┌────┬────┬─────┬───────────┬─────┬─────────┬───────────────┐
│Nr. │Data│Locul│Evenimentul│Cauza│Acţiune  │Numele în clar │
│crt.│    │     │           │     │corectiva│ - Semnatura - │
├────┼────┼─────┼───────────┼─────┼─────────┼───────────────┤
├────┼────┼─────┼───────────┼─────┼─────────┼───────────────┤
├────┼────┼─────┼───────────┼─────┼─────────┼───────────────┤
├────┼────┼─────┼───────────┼─────┼─────────┼───────────────┤
└────┴────┴─────┴───────────┴─────┴─────────┴───────────────┘

   1. În registrul de control pentru instalaţiile de detectare, semnalizare, alertare, alarmare,

limitare stingere a incendiilor se consemneazã toate datele relevante privind:
  a) executarea controalelor stãrii de funcţionare, a operaţiunilor de verificare, întreţinere şi
reparaţii;
  b) executarea de modificãri;
  c) actionarile în situaţii de incendiu;
  d) evenimente produse: alarme de incendiu, alarme false de incendiu, defecte, întreruperi,
declansari intempestive, teste, dezactivari temporare - cu menţionarea cauzelor care le-au
determinat şi a acţiunilor corective efectuate.
  2. Datele consemnate trebuie sa indice clar şi precis data (anul, luna, ziua, ora, dupã caz,
minutele şi secundele) şi locul de producere a evenimentului.
  3. Toate evenimentele trebuie înregistrate corespunzãtor.
  4. Registrul se completeazã pentru fiecare instalatie din dotare.
  5. Se numeşte un responsabil pentru completarea registrului; numele  responsabilului este
trecut în registru.
  6. Se noteaza componentele înlocuite şi cauzele înlocuirii.

 Notă telefonică
(Cutremur)

28
 Laboratorul retea nationala a statiilor seismice, din cadrul Institutului National de Cercetare
Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, transmite urmatorul comunicat:
"In ziua de ........................, la ora ................ (ora Romaniei) s-a produs in
zona ................................... un cutremur cu magnitudinea ...................... pe scara Richter, la
adancimea de ........... km si cu intensitatea in zona epicentrala ................ pe scara Mercalli.
Cutremurul s-a simtit/nu s-a simtit la Bucuresti."
Alte date comunicate:
.......................................................................
.......................................................................
.......................................................................

Din partea INCDFP, transmis comunicatul:

Ziua: ..................................
Ora: ...................................

Numele: ................................
Functia: ...............................

Din partea Centrului operational de instiintare, Din partea MTCT, primit comunicatul:
alarmare si interventie, primit comunicatul:
Ziua: .................................. Ziua: ..................................
Ora: ................................... Ora: ...................................
Numele: ................................ Numele: ................................
Functia: ............................... Functia: ...............................

 Notă telefonică
(Cutremur)
Prefectura ..................................................... transmite urmatorul comunicat:
"In ziua de ....................., la ora ............... s-au inregistrat efecteleproduse de seism/alunecari
de teren ......................................................................
Efecte semnalate:
pierderi de vieti omenesti: .......................... raniti: ..................
cladiri avariate/distruse: ......................................................
gospodarii si anexe gospodaresti avariate/distruse: .............................
drumuri afectate, km: ........................ CF afectate, km: .................
poduri afectate: ................................................................
retele vitale: energie electrica, gaze, alimentare apa, termoficare cai de comunicatie etc.
afectate: .....................................................................................
functiuni si servicii: reteaua medicala, invatamant, pompieri, administratie, etc. afectate:
.................................................................................
Alte date comunicate:
................................................................................"

Din partea prefecturii, transmis comunicatul:

Ziua: ..................................
Ora: ...................................
Numele: ................................
Functia: ...............................

Din partea Centrului operational de instiintare, Din partea MTCT, primit comunicatul:
29
alarmare si interventie, primit comunicatul:
Ziua: .................................. Ziua: ..................................
Ora: ................................... Ora: ...................................
Numele: ................................ Numele: ................................
Functia: ............................... Functia: ...............................

 Continutul-cadru al raportului operativ

1. Locul, data si ora producerii dezastrului; elemente descriptive;
2. Situatia la locul evenimentului:
- Persoane decedate;
- Persoane traumatizate: raniti, arsi, contaminati, etc.;
- Persoane in pericol/evacuate/relocate;
- Locuinte si anexe gospodaresti afectate:
. Distruse
. Avariate
- Suprafata de manifestare a dezastrului:
. Judete
. Localitati
- Surse de mare risc;
- Obiective socio-economice;
- Teren agricol;
- Situatia cailor de comunicatii: drumuri nationale, judetene si comunale avariate sau distruse,
poduri si podete avariate sau distruse, a liniilor de telecomunicatii si transport a energiei electrice,
precum si a retelelor de transport a agentilor energetici;
- Animale mari moarte sau amenintate;
- Distrugeri de alte bunuri.
3. Forte si mijloace de interventie;
- existente;
- necesare din alte judete.
4. Masuri urgente intreprinse;
5. Data si ora trecerii de la o etapa a operatiunilor de interventie la alta;
6. Cereri de forte, materiale, mijloace si asistenta tehnica interna si internationala;
7. Alte date si elemente in raport de evolutia situatiilor critice intervenite, durata acestora,
masuri intreprinse: forte si mijloace cu care s-a actionat, rezultate obtinute, nr. persoanelor si
gospodariilor evacuate, masuri de cazare, ajutoare asistenta sanitara.
Nota:
Rapoartele operative se transmit din 12 in 12 ore de la notificarea dezastrului si ori de cate ori
situatia impune. Rapoartele comisiilor locale de aparare impotriva dezastrelor se transmit
secretariatelor tehnice permanente ale comisiilor judetene, respectiv al Municipiului Bucuresti de
aparare impotriva dezastrelor si de catre acestea din urma catre Secretariatul tehnic permanent al
Comisiei centrale pentru prevenirea si apararea impotriva efectelor seismice si alunecarilor de teren si
catre Secretariatul tehnic permanent al Comisiei Guvernamentale de aparare impotriva dezastrelor.

 Continutul-cadru
al raportului de evaluare a interventiei
1. locul, data si ora producerii dezastrului specific;
2. cauza si imprejurarile declansarii dezastrului; descrierea succinta a evolutiei acestuia;
3. efectele dezastrului: pierderi de vieti omenesti, locuinte si anexe gospodaresti afectate adica
distruse si/sau avariate - pagube cantitative si valorice, obiective socio-economice afectate - pagube
30
cantitative si valorice, animale/pasari moarte - pagube cantitative si valorice, terenuri agricole
afectate - pagube cantitative si valorice etc., comunicand urmatoarele:
- victime umane;
- localitati afectate;
- locuinte afectate - numeric si valoric - total, din care:
. numarul si valoarea locuintelor distruse;
. numarul si valoarea locuintelor avariate;
. numarul si valoarea anexelor gospodaresti distruse/avariate;
- hectare si bunuri agricole afectate - pagube cantitative si valorice;
- animale si pasari moarte - pagube cantitative si valorice;
- obiective social-economice afectate - pagube cantitative si valorice;
- drumuri afectate - total, din care:
. drumuri nationale - km, pagube cantitative si valorice;
. drumuri judetene - km, pagube cantitative si valorice;
. drumuri comunale - km, pagube cantitative si valorice;
. drumuri forestiere - km, pagube cantitative si valorice;
. poduri, podete, pagube cantitative si valorice;
- cai ferate afectate, numeric si valoric - total, din care:
. avariate, km, pagube cantitative si valorice;
. distruse, km, pagube cantitative si valorice;
- retele electrice - numeric si valoric - total, din care:
. avariate, km, pagube cantitative si valorice;
. distruse, km, pagube cantitative si valorice;
- retele de telefonie, numeric si valoric - total, din care:
. avariate, km, pagube cantitative si valorice;
. distruse, km, pagube cantitative si valorice;
- retele de alimentare cu apa, numeric si valoric - total, din care:
. avariate, km, pagube cantitative si valorice;
. distruse, km, pagube cantitative si valorice;
- retele de alimentare cu gaz metan, numeric si valoric - total, din care:
. avariate, km, pagube cantitative si valorice;
. distruse, km, pagube cantitative si valorice;
- alte pagube.
4. organizarea si desfasurarea actiunilor de interventie operativa pe etape ale interventiei;
5. modul de actiune a conducerilor tehnico-administrative ale agentilor economici si
institutiilor, precum si a populatiei, pe baza avertizarilor primite si in raport cu prevederile planurilor
de aparare si cu regulamentele specifice;
6. propuneri de imbunatatire a activitatii de aparare, actiuni si masuri preventive cu referire
asupra functionarii sistemului informational-decizional, a modului de raspuns a organismelor si
institutiilor implicate, situatiei resurselor, viabilitatii planurilor intocmite si a reglementarilor privind
protectia si interventia in cazul producerii unui dezastru specific.
Nota:
Rapoartele de sinteza se intocmesc de catre comisiile judetene, respectiv Comisia
municipiului Bucuresti de aparare impotriva dezastrelor, pe baza constatarilor efectuate si sunt
validate de prefecti si presedintii consiliilor locale, respectiv de Consiliul general al Municipiului
Bucuresti. Rapoartele de sinteza se transmit in termen de 20 zile de la producerea dezastrului catre
Comisia centrala pentru prevenirea si apararea impotriva efectelor seismice si alunecarilor de teren.
Comisia centrale transmite rapoarte de sinteza pentru toate zonele afectate cu termen de 30 de
zile catre Comisia Guvernamentala.
 Rapoarte de informare către nivelul superior de decizie
Privind: evenimentul produs, cuzele şi efectele acestuia, stadiul intervenţiei, stadiul evacuării etc.
31
  Notificare privind transportul de substanţe periculoase
Se notifică de către unitatea transportatoare, indicându-se tipul materialelor transportate,
mijlocul de transport, traseul (punctual de plecare şi destinaţia), conducătorul auto (numele şi
prenumele, permisul auto, cartea de identitate), persoana de legătură (numele şi prenumele, calitatea
acesteia, cartea de identitate, numărul telefonului / raditelefonului etc.), orele de comunicaţii, ora de
trecere dintr-un judeţ în altul etc.
Transportul se execută în baza avizului dat transportatorului de către: inspectoratulpentru
situaţii de urgenţă şi agenţia de protecţie a mediului- din judeţul de reşedinţă al transportatorului.
Notificările pe timpul transportului se fac între transăportator şi dispeceratul inspectoratului
pentru situaţii de urgenţă judeţean.
 Situaţia sancţiunilor contravenţionale în anul …

4. Structura documentelor de planificare

1. Planul de pregătire

1. Planuri de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă.

Pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă, se execută pe tipuri de riscuri de către toţi factorii cu
responsabilităţi în domeniu/ personal angajat / populaţie.

2. Planul de activitate

 Activităţile ce se desfăşoară de preşedintele comitetului pentru situaţii de

urgenţă şi de specialişti pentru pregătirea şi ducerea acţiunilor de intervenţie;
 Cine execută sau participă la aceste activităţi;
 Termenele când se execută.

3. Planul de control

 Subunităţile şi formaţiunile ce se controlează şi procedeul de executare a

controlului;
 Obiectivele (problemele) ce se controlează;
 Persoanele care execută controlul;
 Mijloacele de transport şi de transmisiuni folosite pe timpul controlului;
 Termenul de executare;
 Modul de raportare a rezultatului.

4. Planul de planificare bugetară

În conformitate cu prevederile legii nr. 481 din 08.11.204 privind protecţia civilă în România şi a
actelor adiacente şi conexe.

5. Documente diverse

Documentele diverse sunt:

 Aceste documente pot fi: rapoarte lunare (ori de câte ori este nevoie) de informare către
prefect referitoare la activităţile desfăşurate pe linia situaţiilor de rgenţă sau când s-au produs
asfel de evenimente; scheme; calcule; fotografii;afişe; pliante;filme; procese verbale (predare
32
 – primire funcţie; predare – primire gestiune; sanţionarea contravenţiilor), documente de
avizare – autorizare (pe linie de apărare împotriva incendiilor şi protecţie - civilă), cereri
( băneşti, materiale, personal, transport),
communicate (către populaţie, către foruri internaţionale, mass-media), notificări, bilanţuri.,
carnete de studio individual, fişe tehnice (chimice şi apărare împotriva incendiilor), fişa
obiectivului, fişa localităţii, permis de lucru cu foc deschis.

6. Elaborarea şi prezentarea documentelor

de conducere a acţiunilor de intervenţie

Se vor prezenta cursanţilor modele de documente (de conducere, planificare, control şi

documente adiacente/ conexe documentelor de bază).
Întrebări
1. Care sunt elementele expuse unei situaţii de urgenţă direct sau indirect?
Elementele expuse direct sau indirect efectelor unei situaţii de urgenţă specifice sunt:
a) populaţia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile;
b) construcţiile: clădiri de locuit, clădiri pentru învăţământ şi social-culturale, structuri sanitare,
capacităţile productive: fabrici, platforme industriale, ferme zootehnice, amenajări piscicole, porturi,
aeroporturi, barajele şi alte lucrări hidrotehnice etc.;
c) căile de transport rutiere, feroviare, aeriene şi navale;
d) reţelele de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi
canalizare, staţiile de tratare şi de epurare;
e) reţelele de telecomunicaţii şi altele asemenea;
f) mediul natural: ecosisteme, păduri, terenuri dispuse pe versanţi sau având caracteristici
defavorabile, intravilanul localităţilor şi altele;
Aplicarea măsurilor de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă specifice se realizează în
mod unitar pe baza Planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor, precum şi a Planurilor de intervenţie
şi cooperare, întocmite la nivel de judeţ, municipiul Bucureşti şi sectoarelor acestuia, localitate,
operator economic şi instituţie publică.
2. Care este scopul întocmirii documentelor de gestionare a situaţiilor de urgenţă?
Documentele de gestionare a situaţiilor de uregenţă se întocmesc în vederea:
 conducerii acţiunilor – pentru:
- realizarea măsurilor stabilite la capacitatea de protecţie civilă,
- executarea evacuării,
- desfăşurarea acţiunilor de intervenţie în situaţii de protecţie civilă (situaţii de urgenţă) de
către ,,elementele sistemului naţional de management a situaţiilor de urgenţă,,
3. Clasificaţi documentele de gestionare a situaţiilor de urgenţă, după destinaţie.
După destinaţia lor, documentele de gestionare a situaţiilor de urgenţă se clasifică în :
A. Documentele pentru conducere
1. Planuri de protecţie şi intervenţie ( pe tipuri de situaţii de urgenţă),
2. Decizii pentru: realizarea capacităţii de protecţie civilă,executarea evacuării, intervenţiei etc.
3.Ordine de deplasare, intervenţie etc.
B. Documentele pentru informare
1.Rapoarte: operative, de evaluare (a intervenţiei, evacuaării etc.) etc.
2. Jurnalul acţiunilor de evacuare, primire/ repartiţia,
3.Jurnalul acţiunilor de protecţie civilă,
Jurnalul acţiunilor medicale/ sanitar- veterinare,
4.Registrul de evidenţa mesajelor de protecţie civilă
5. Notificări a situaţiilor de urgenţă etc (note telefonice etc.)
33
C. Documente de planificare
1. Planul de activitate
2. Planul de pregătire
3. Planul de control
4. Planul de transport în vederea evacuaării etc.
4. Planul de planificare bugetară (pentru finanţarea şi dotarea stucturilor şi acţiunilor în situaţii de
urgenţă civilă)
D.Documente diverse/ conexe

Bibliografie
- OMAI nr.1184 din 06.02.2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea activităţii de
evacuare în situaţii de urgenţă.
- HGR nr.2288 din 09.12.2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care
le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea
şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.
- OMAI nr. 132 din 29.01.2007 pentru aprobarea metodologiei de elaborare a ,, Planului de
analiză şi acoperire a riscurilor.
- Criteriu din 29.06.2005 – Criteriu de clasificare a unităţilor administrativ- teritoriale, instituţiilor
publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de riscurile
specifice.- aprobat prin HGR nr. 642 din 29.06.2005 publicată în ,, Monitorul oficial nr.
603/13.07.2005.
- OMAI nr. 1995/1160 din 18 noiembrie 2005
pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice
riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren.
- Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările ulterioare conform Legii nr. 112/2006;
H.G.R. nr. 1212/2000 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comitetelor de bazin;
HGR nr. 638/420/12.05.2005/11.05.2005 Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă
generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi
poluări accidentele; hgr NR. 1854/22.12.2005 – Srategia naţională de management a riscului la
inundaţii; Ordinele nr. 823/1.427/15.08.2006/11.09.2006 – procedurile de codificare a atenţionărilor
şi avertizărilor meteorologice şi alertărilor hidrologice. Ordinul nr. 278/11.04.1997- planurile de
prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare.
- Instrucţiuni nr. 1420/03.081992 privind protecţia şi intervenţia în caz de accident chimic.
- Recomandărilor privind transportul mărfurilor periculoase, elaborate de ONU, în ediţia a 8
a revizuită, cu nr. ST/SG/AC 10/1/ Rev 8/1994;
- Acordului european privind transportul internaţional al mărfurilor periculoase, ADR,
publicat de ONU în ECE/ TRANS/100, vol.1;
- Legea nr. 111/1996 modificată şi republicată privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor
nucleare;
- Ordinul nr. 242 privind planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de accidente nucleare
sau urgenţe radiologice;
- Legea sanitar- veterinară nr.75/1993 cu modificările ulterioare.
- OMAI nr. 647 din 16.05.2005 pentru întocmirea planurilor la urgenţă internă/ externă.în caz
de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase.

Întocmit

34
  

                   
                   

35
 Home
     |     
 Prezentare
     |     
 Module
     |     
 Preturi
     |     
 Contact
     |     
 Site map
     |     

36
37