Tema 2/3 Formaţii de intervenţie specifice

Probleme de ănvăţământ:
1. Formaţiuni de intervenţie specifice Inspectoratului General pentru Situaţii de
Urgenţă.
2. Formaţiuni de intervenţie specifice al Serviciului de Urgenţă Profesioniste.
3. Formaţiuni de intervenţie specifice al Serviciului de Urgenţă Voluntare.
4. Formaţiuni de intervenţie specifice al Serviciului de Urgenţă Private
5. Organizarea şi formaţiunile de intervenţie specifice Celulei de uregenţă.
6. Atribuţiile formaţiilor de intervenţie specifice.
Durata: 2 ore.

Generalităţi

Formaţiunile de intervenţie specifice sunt componente ale structurilor

Sistemului Naţional de Management a Situaţiilor de Urgenţă.
Acestea execută misiuni specifice pentru limitarea şi înlăturarea efectelor
dezastrelor şi a efectelor conflictelor armate (situaţiilor de urgenţă)
Specificul formaţiunilor de intervenţie se stabileşte în funcţie de:
o riscurile identificate în arealul (zonă, raion, sector, obiectiv etc.) de competenţă
al unităţii;
o inventarierea riscurilor şi ierarhizarea unităţii în funcţie de clasificarea de
protecţie civilă, a acesteia, în catalogul local;
o funcţiile de sprijin pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă
(stabilite în H.G.R.nr. 2.228 /2004).
Formaţia de intervenţie este o structură specializată, constituită în vederea limitării
şi înlăturării urmărilor situaţiilor de urgenţă.
Echipa specializată este structură specializată pentru anumite tipuri de intervenţie.
Echipaj/Grupă de intervenţie - structură încadrată cu personal voluntar şi/sau
angajat care încadrează şi deserveşte o autospecială ori un utilaj mobil.
Sector de competenţă - unitatea administrativ-teritorială pe a cărei rază serviciul
voluntar îşi îndeplineşte atribuţiile legale.
Capacitate de răspuns - potenţialul forţelor destinate intervenţiei de a rezolva o
situaţie de urgenţă.
Timp mediu de alertare - intervalul mediu cuprins între momentul alarmării în caz
de situaţie de urgenţă şi cel al constituirii formaţiei de deplasare în vederea
intervenţiei.
Timp de răspuns - intervalul cuprins între momentul alertării forţelor destinate
intervenţiei şi intrarea acestora în acţiune.

1
 1. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă este componentă a Sistemului

Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă şi face parte din forţele de protecţie
ale Sistemului de Securitate şi Apărare Naţională.
Formaţiunile de intervenţie specifice sunt:
- Unitatea specială de intervenţie în situaţii de urgenţă, pregătită pentru misiuni
specifice interne şi internaţionale.
- Unitatea specială de securitate civilă pregătită pentru misiuni de intervenţie la
obiective de importanţă deosebită.

2. Formaţiuni de intervenţie specifice al Serviciului de Urgenţă

Profesionist

o Serviciile de urgenţă profesioniste (Inspectoratele pentru situaţii de urgenţă

judeţene) constituite ca servicii publice deconcentrate în subordinea
Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, se înfiinţează, în fiecare judeţ
şi la nivelul municipiului Bucureşti, în scopul managementului situaţiilor de
urgenţă pe tipurile de risc din competenţă.
o Inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene îşi îndeplinesc misiunile
specifice într-o porţiune din teritoriul naţional, denumită zonă de competenţă, care
coincide, de regulă, cu teritoriul judeţului.
În cadrul inspectoratelor se constituie şi funcţionează:
o Grupuri de prevenire şi intervenţie, detaşamente, detaşamente speciale, secţii,
staţii, pichete, echipe şi echipaje, ca structuri de intervenţie de pompieri, de
protecţie civilă, securitate civilă şi mixte.
o În cadrul structurilor de intervenţie se constituie un număr variabil de echipe şi
echipaje specializate pe tipuri de intervenţii.
o Pentru situaţiile de urgenţă care impun concentrări masive de forţe şi mijloace
de intervenţie, inspectoratele stabilesc din timp nevoile estimate şi solicită în
sprijin grupări operative ori subunităţi specializate, care vor acţiona temporar în
afara zonelor de competenţă.

3. Formaţiuni de intervenţie specifice al Serviciului de Urgenţă

Voluntar

Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, se constituie în: comune, oraşe şi

municipii, în subordinea consiliilor locale.

3/1Clasificarea serviciilor voluntare

Serviciile voluntare se clasifică în funcţie de componenta preventivă, de dotare şi de tipul
intervenţiei, astfel:
a) serviciu de categoria I - având în formaţia de intervenţie doar echipe specializate, pe
tipuri de riscuri;

2
b) serviciu de categoria a II-a - având în formaţia de intervenţie grupe care încadrează
autospeciale, altele decât cele pentru stingerea incendiilor, precum şi echipe specializate,
pe tipuri de riscuri;
c) serviciu de categoria a III-a - având în formaţia de intervenţie grupe de intervenţie,
dintre care una încadrează o autospecială pentru stingerea incendiilor, şi echipe
specializate, pe tipuri de riscuri;
d) serviciu de categoria a IV-a - având în formaţia de intervenţie grupe de intervenţie,
dintre care cel puţin două încadrează autospeciale pentru stingerea incendiilor, şi echipe
specializate, pe tipuri de riscuri.
Toate categoriile de servicii voluntare au în compunere, în mod obligatoriu, un
compartiment pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă.

3/2Formaţii de intervenţie specifice:

Formaţia de intervenţie are în compunere: grupe de intervenţie şi/sau echipe
specializate.
Grupele de intervenţie se organizează în funcţie de atribuţiile pe care le au, precum şi în
raport cu categoriile şi tipurile de autospeciale folosite pentru îndeplinirea atribuţiilor lor.
Grupele de intervenţie se încadrează cu personal stabilit conform prevederilor
instrucţiunilor şi cărţilor tehnice de utilizare a autospecialelor
Echipele specializate sunt constituite în funcţie de tipurile de riscuri identificate în
sectorul de competenţă, pe următoarele domenii principale:
-incendii, înştiinţare-alarmare, cercetare-căutare, deblocare-salvare, sanitar, evacuare,
protecţie chimică, radiologică, biologică şi nucleară, transmisiuni şi suport logistic.

3/3Prevederi speciale:
o Serviciul voluntar îşi îndeplineşte atribuţiile, în condiţiile legii, într-un sector de
competenţă stabilit cu acordul inspectoratului pentru situaţii de urgenţă
judeţean/al municipiului Bucureşti.
o Teritoriul fiecărui sector de competenţă trebuie să fie acoperit, din punct de
vedere al intervenţiei, în timpul de răspuns stabilit, cu cel puţin o autospecială de
intervenţie.
o Până la asigurarea dotării la nivelul prevăzut de reglementările în vigoare,
consiliile locale încheie, în mod obligatoriu, contracte sau convenţii de intervenţie
cu alte consilii locale sau cu operatorii economici care au constituite servicii
voluntare/private dotate cu autospeciale de intervenţie.
o La amplasarea în teritoriu a formaţiilor de intervenţie ale serviciului voluntar se
ţine seama de timpul mediu de alertare: în funcţie de anotimp şi de ora la care s-a
produs situaţia de urgenţă - 5 - 10 minute.

3/4Timpul de răspuns are următoarele limite maxime:

1. La operatorii economici, din subordinea consiliului local, care prezintă risc ridicat
- 15 minute;
2. În cel mai îndepărtat punct al sectorului de competenţă stabilit - 20 de minute;
3. În celelalte localităţi sau la ceilalţi operatori economici cu care s-au încheiat contracte
sau convenţii de intervenţie - 30 de minute.

3
 4. Formaţiuni de intervenţie specifice ale Serviciului de Urgenţă
Privat

Constituirea si dimensionarea structurilor serviciilor private se fac pe baza

urmatoarelor criterii:
a) concluziile rezultate din scenariile de securitate la incendiu;
b) masurile stabilite in Planul de analiza si acoperire a riscurilor;
c) natura si volumul prestarilor de servicii ce urmeaza a fi efectuate in baza contractelor
sau conventiilor incheiat.

4/1Clasificarea serviciilor private

Serviciile private se clasifica in functie de structura, astfel:
a) serviciu de categoria I - numai compartiment/ specialisti pentru prevenire.
b) serviciu de categoria a II-a - avand in formatia de interventie, salvare si prim ajutor
doar echipe specializate pe tipuri de riscuri, inclusiv cele de supraveghere si punere in
functiune a instalatiilor speciale de prevenire si stingere a incendiilor.
c) serviciu de categoria a III-a - avand in formatia de interventie, salvare si prim ajutor
un echipaj/o grupa de interventie la un utilaj mobil si echipe specializate, pe tipuri de
riscuri.
d) serviciu de categoria a IV-a - avand in formatia de interventie, salvare si prim ajutor
un echipaj/o grupa la o autospeciala de interventie si echipe specializate, pe tipuri de
riscuri.
e) serviciu de categoria a V-a - avand in formatia de interventie, salvare si prim ajutor
doua sau mai multe echipaje/grupe la doua sau mai multe autospeciale de interventie si
echipe specializate, pe tipuri de riscuri.

4/2 Prevederi speciale:

o Serviciile private pentru situatii de urgenta de categoriile a II-a-a V-a au in mod
obligatoriu in compunere compartiment/specialisti pentru prevenire.
o Serviciile private dotate cu nave de stins incendii din porturile fluviale si
maritime sunt de categoria a V-a.
o La organizarea serviciilor private constituite de operatorii economici care
desfasoara activitati in domeniul nuclear, pe calea ferata, la metrou, aeroporturi
si porturi maritime sau fluviale se vor aplica reglementarile specifice, precum si
criteriile si recomandarile elaborate de organismele internationale de profil.
o La organizarea serviciilor private constituite pentru interventia la exploatarile
miniere subterane se tine seama si de criteriile specifice stabilite de autoritatile
abilitate in domeniul respectiv.
o In functie de suprafata sectorului de competenta, formatiunile de interventie din
cadrul aceluiasi serviciu privat pot avea sedii amplasate in locuri diferite.
o Serviciul privat isi indeplineste atributiile legale intr-un sector de competenta
stabilit cu avizul inspectoratului judetean/al municipiului Bucuresti pentru
situatii de urgenta.
o Sectorul de competenta cuprinde in mod obligatoriu teritoriul operatorului
economic sau al institutiei publice care a constituit serviciul privat.

4
 4/3 Formaţiuni de intervenţie specifice
Una sau mai multe formatii de interventie, salvare si prim ajutor.
Formatia de interventie are in compunere: echipaje/ grupe de interventie si/sau echipe
specializate.
Echipajele/grupele de interventie se constituie in functie de specialitatea pe care o au,
precum si in raport de categoriile si tipurile de autospeciale si utilaje mobile utilizate
pentru indeplinirea atributiilor.
Echipele specializate sunt constituite, in functie de tipurile de riscuri identificate in
sectorul decompetenta, pe urmatoarele domenii principale: incendiu, protectie chimica,
biologica, radiologica si nucleara, sanitar, cercetare-observare, deblocare-salvare,
adapostire, transmisiuni-alarmare, evacuare, pirotehnic si suport logistic.
Serviciile private organizate de operatorii economici care lucreaza cu material
exploziv au in structura si echipe pirotehnice.

5. Organizarea şi formaţiunile de intervenţie specifice

Celulei de uregenţă

Celula de urgenţă
o Este organizată pentru prevenirea, gestionarea şi managementul situaţiilor de
urgenţă, în scopul îndeplinirii funcţiilor specifice pe timpul stării de alertă în
situaţii de urgenţă, precum şi pe timpul unor exerciţii, aplicaţii şi antrenamente
pentru pregătirea răspunsului în astfel de situaţii.
o Se constituie şi funcţionează - ca organism de sprijin al managementului siţuaiilor
de urgenţă. sub conducerea nemijlocită a conducătorului instituţiei publice sau
operatorului economic(denumit în continuare conducatorul unităţii ) –în calitate
de preşedinte.
o Celulele de urgenţă de la operatorii economici organizează înştiinţarea
personalului cu atribuţii de acţionare a mijloacelor de alarmare şi de cercetare-
observare.

5/1 Organizarea celulei de urgenţă

 Preşedintele (Seful) celulei de urgenţă – conducatorul unitatii.

 Vicepreşedintele celulei de urgenţă – director adjunct.
 Inspectorul de protectie civila – persoana încadrată cu atribuţii în
domeniul protecţiei civile. Încadrarea se face în funcţie de clasificarea
institutiei publice/ operatorului economic din punct de vedere al
protecăţiei civile şi în funcţie de complexitatea şi volumul atribuţiilor
de serviciu ce revin inspectorulului de protecţie civilă acesta putând
îndeplini prin cumul şi atribuţiile cadrului tehnic în domeniul apărării
împotriva incendiilor.
 Membrii celulei de urgenţă

5
 o Din celula de uregnţă fac parte un numar variabil de membrii
numiţi dintre şefii de departamente, servicii, sectoare, şefi ai
punctelor de lucru etc.din organigrama unitaţii, care îndeplinesc
funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă.
o Membrii celulei de urgenţă -sunt persoane încadrate cu atribuţii în
domeniul protecţiei civile.
1.Membru cu probleme de organizare, pregătire pentru
intervenţie şi de cercetare- observare.
2.Membru cu probleme tehnice şi de inştiinţare-alarmare
3.Membru cu probleme de adăpostire şi deblocare-salvare
4.Membru cu probleme de protecţie N.B.C. şi sanitare/ sanitar-
veterinare.
5.Membru cu probleme P.S.I.
6.Membru cu probleme pirotehnice.
7.Membru cu probleme logistice şi de transport.
 Condultanţi
Consultanţii sunt stabiliţi prin decizie a conducatorului unităţii,
dintre specialişti şi experţi ai aparatului propriu şi/ sau ai structurilor
subordonate.
 Secretariatul tehnic
o Gestionează documentele celulei de urgenţă şi baza de date
referitoare la situaţiile de urgenţă- coordonat de inspectorul de protecţie
civilă.

Prevederi speciale:
Activitatea desfasurată de celula de urgenţă face parte din sarcinile de serviciu.
o Celula de urgenţă se constituie din personalul aparatului propriu.
o În funţie de clasificarea unităţii, numărul membrilor şi consultantilor poate fi
mărit sau micşorat, funcţiile cumulate putând fi separate sau cumulate în funcţie
de riscurile existente şi situaţiile de urgenţă estimate.
o Membrii celulei de urgenţă se numesc prin decizie a conducătorului unităţii.
o Celula de urgenţă întocmeşte documentele proprii :
1.Documente de conducere (organizarea celulei de urgenţă ; regulamentul de
organizare şi funcţionare a celulei de urgenşă ;decizia de constituire a celulei de
urgenţă ; decizia de numire în funcţie a membrilor şi a consultanţilor celulei de
uregenţă, decizia de constituire a secretariatului tehnic al celulei de urgenşă şi de
numire în funcţie
a membrilor acestuia, decizia de constituire a formaţiunilor de intervenţie specifice
planul de muncă anual al celulei de uregenţă ; analizele semestriale şi bilanţul
anual al activităţilor desfăşurate de celula de urgenţă.) ;
2. Documente de pregătire în domeniul situaţiilor de uregenţă (planul de pregătire
în domeniul situaţiilor de urgenţă : anuală şi lunară, pe teme, antrenamente, exerciţii şi
pe categorii de personal şi participarea la aplicaţiile naţionale şi internaţionale ;
evidenţa participării personalului la pregătire şi rezultatele obţinute : nominal şi
centralizat numeric ) ;

6
 3. Documente operative (Schema de înştiinţare- alarmare a celulei de urgenţă ;
Schema fluxului relaţional pentru managementul situaţiilor de urgernţă ;Planul de
protecţie civilă ; Plan de analiză şi de acoperire a riscurilor ; Planul de protecţie şi
intervenţie la incendii ; Planul de apărare împotriva cutremurelor şi alunecărilor
de teren ; Planul de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice
periculoase şi poluărilor accidentale ; Planul de protecţie şi intervenţie pe timpul
transportului de produse periculoase etc.
Planul de evacuare în situaţii de uregenţă/ conflict armat ;
4. Pentru operatorii economici clasificaţi după H.G.R. nr. 804/ 2207 – în plus :
- cu risc major (notificare ; raport de securitate ; planul de
informare a populaţiei privind pericolul şi modul de comportare
în caz de accident nuclear / urgenţă nucleară sau accident
chimic / urgenţă chimică ; .)
- cu risc minor (notificare ; politica de prevenire a accidentelor
major. )
5. Documente de cooperare, colaborare, convenţii, contracte – pe linia situaţiilor de
urgenţă :
- cu operatorii economici vecini şi din zona administrativ-
teritorială ;
- cu servicii de urgenţă etc
6. Documente logistice
Planul privind asigurarea cu resurse materiale şi financiare ;

5/2 Formaţiuni de intervenţie specifice celulei de urgenţă

Una sau mai multe formatii de intervenţie în funcţie de numărul personalului angajat, de
tipurile de riscuri la care este expusă unitatea.şi de tipurile de riscuri colaterale.
Formaţia de intervenţie are în compunere: echipaje/ grupe de intervenţie şi/sau echipe
specializate.
Echipajele/grupele de intervenţie se constituie în funcţie de specialitatea pe care o au,
precum şi în raport de categoriile şi tipurile de autospeciale şi utilaje mobile utilizate
pentru îndeplinirea atribuţiilor.
Echipele specializate sunt constituite, în funcţie de tipurile de riscuri identificate în
sectorul de competenţă ( teritoriul unităţii şi vecinătăţile) pe urmatoarele domenii
principale: incendiu, protecţie chimică, biologică, radiologică şi nucleară, sanitar, sanitar-
veterinar, cercetare-observare, deblocare-salvare, adăpostire, transmisiuni-alarmare,
evacuare, pirotehnic, suport logistic, transport etc.

6. Atribuţiile formaţiunilor de intervenţie specifice

6.1. Tipuri de formaţiuni de intervenţie

Acţiunile de intervenţie au ca scop salvarea vieţii oamenilor, salvarea bunurilor
materiale de valoare, înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă şi normalizarea
activităţilor economico- saociale.
Instituţiile publice şi operatorii economici pot organizeaza formaţiuni de intervenţie
de tipul:
- echipa ( 1 şef de echipă şi 4 salvatori = 5 persoane),

7
 - echipajul /grupa (1 şef de echipaj/ grupă fiecare cu 2 – 3 echipe = 11- 16 persoane )
(se organizează câd au dotare mijloace de intervenţie mecanizate/ autospeciale de
intervenţie).
- detaşament tip.I ( 1 şef Dt.; 1 Ajut. Şef Dt.; 3 Dt. Tip.II totalizând 90
persoane,fiecare detaşament având câte un cdt. =95 persoane)
- detaşament tip. II (1 şef Dt.; 6 Gr.a câte 10 persoane fiecare = 31 persoane),
de aceeaşi specialitate sau specialităţi diferite în funcţie de riscurile identificate pe
teritoriul unităţii şi în vecinătăţile acesteia oranizate pe misiuni specifice astfel:

a) Formaţiune de cercetare/ observare/ căutare

b) Formaţiune de protecţie şi decontaminare N.B.C.
c) Formaţiune de transmisiuni- alarmare
d) Formaţiune de adăpostire
e) Formaţiune sanitară
f) Formaţiune de deblocare- salvare
g) Formaţiuni tehnice
h) Formaţiune pirotehnică
i) Formaţiuni de prevenire şi stingere incendii
j) Formaţiune sanitar- veterinară
k) Formaţiune de evacuare
l) Formaţiune de protecţie şi intervenţie la inundaţii
m) Formaţiune de suport logistic şi transport
n) Formaţiune de pază

Se vor organiza şi alte formaţiuni de intervenţie în funcţie de:

- riscurile specifice instituţiilor publice, operatorilor economici, localităţilor – care
le înfiinţează şi dotează,
- misiunile structurilor Sistemului Naţional de Management a Situaţiilor de
Urgenţă.
Exemplu: formaţiuni de intervenţie în caz de accidente aviatice, maritime,fluviale,
rutiere, feroviare, inclusiv pe timpul transportului de produse deosebit de
periculoase, accidete la construcţiile hidrotehnice etc.

6.2. Atribuţiunile comune membrilor formaţiunilor de intervenţe

MembriI formaţiunilor de intervenţe – trebuie:
o Să îndeplinească operativ şi de calitate sarcinile stabilite prin fişa postului.
o Să execute pregătirea de specialitate şi să participe la antrenamente, exerciţii
şi aplicaţii de protecţie civilă;
o Să-şi însuşească cunoştinţele de specialitate şi să-şi formeze deprinderile
necesare îndeplinirii misiunilor specifice, inclusiv în folosirea tehnicii şi
aparaturii de intervenţie;
o Să întreţină şi să menţină în stare de funcţionare aparatura şi tehnica din
dotare;
o Să-şi însuşească şi să aplice pe timpul antrenamentelor, exerciţiilor şi
aplicaţiilor, precum şi în situaţii de urgenţă măsurile şi regulile de: protecţia

8
 muncii, de protecţie individuală şi colectivă (protecţia personalului împotriva
electrocutărilor, dărâmăturilor, contaminării N.B.C. etc.)
o Să aplice măsurile specifice intervenţiei pe timp de iarnă, caniculă şi pe timp
de noapte;
o Să execute misiunea primită eficient şi să respecte termenul de îndeplinire a
acesteia;
o Să participe la repunerea în funcţiune a instalaţiilor tehnologice avariate.
o Să prezinte rapoarte şefului ierarhic privind:
- pierderile şi distrugerile rezultate ca urmare a declanşării situaţiei de
urgenţă;
- necesarul în personal, mijloace şi tehnică de intervenţie pentru
menţinerea capacităţii de acţiune;
- starea de sănătate fizică şi psihică a personalului de intervenţie;
- cererile de necesitate (aprovizionare cu mijloace specifice intervenţiei
şi de întreţinere);
- stadiul realizării acţiunilor de intervenţie;
o Să cunoască:
- locul unde se află şeful ierarhic, modalitatea de luare a legăturii cu acesta şi
înlocuitorul la comandă;
- locul punctului de conducere a intervenţiei;
- locul de odihnă, de igienă individuală, de asistenţă medicală;
- programul de intervenţie ( prin respectarea turelor de lucru) şi programul de
odihnă;
- locul de adunare a tehnicii deteriorate;
- modul de folosire a mijloacelor de legătură;
- locul surselor de apă potabilă avizate medical;
- locul de distribuire a dozimetrelor individuale, de control dozimetric şi de
distribuire a radioprotectorilor şi antidoturilor;
- regulile de protecţie ce trebuiesc aplicate în caz de epidemii / epizootii;
- locul punctelor de decontaminare pentru personalul şi tehnica de intervenţie;
- tehnicile de acordare a primului ajutor sanitar;
- locurile de incinerare a cadavrelor animaliere,
- locurile de identificare a persoanelor decedate de către rude,
- formaţiunile cu care cooperează;
o să se prezinte la locul de adunare după îndeplinirea misiunii;
o să participe la completarea documentelor de intervenţie;

6.3.Aptitudinile necesare membrilor formaţiunilor de intervenţie

o Bună comunicare orală şi scrisă,
o Rezistenţă fizică şi psihică,
o Apt să execute misiunile primite, să aplice procedurile şi să acţioneze în
conformitate cu acestea,
o Structurat, organizat în muncă şi perseverent în rezolvarea îndatoririlor,
o Bun organizator,
o Rapid în luarea deciziilor,

9
 o Calm, calculat, curajos,
o Optimist/ încrezător în forţele proprii şi cele ale echipei,
o Spirit de responsabilitate,
o Spirit de sacrificiu,
o Receptiv la nou,
o Dorinţă de perfecţionare,
o Cunoscător al spiritului uman,
o Bun subordonat,
o Impunător şi ferm în relaţiile cu subalternii,
o Flexibilitate în luarea deciziilor de intervenţie,
o Adaptat la munca în echipă,
o Aptitudini psihologice (de consiliere psihologică a persoanelor afectate de
dezastru şi de implementare a încrederii în reuşita acţiunilor de intervenţie),
o Deprinderi practice conform specialităţii/ meseriei/ funcţiei.

6.4.Meserii pentru membrii formaţiunilor de intervenţie

o Topograf, topometrist, maistru constructor,instalator, fizician, chimist
şofer etc. (Cc./ Obs/ Cat.)
o Operator chimist, dozimetrist, instalator apă/ termice/ gaze/ canal, şofer,
laborant chimist, fizician, microbiologie, asistent medical, şofer etc(Dc. N.B.C.)
o Electrician, electromecanic, lăcătuş mecanic, şofer etc. ( Trs-Alr.)
o Maistru constructor, instalator, electrician, asistent medical, şofer etc.(Adp.)
o Medic, asistent medical, laborant microbiologie, psiholog, maiştru, asistent cruce
roşie, şofer (San.)
o Maistru constructor, sudor, instalator apă/ gaze/ canal/ termice, electrician,
alpinişti industriali, lăcătuş mecanic, electromecanic, buldozerist , excavatorist,
macaragiu, muncitor,şofer etc. (Dblc-Sv.)
o Instalator apă/ gaze/ canal/ termice, electrician, mecanic auto,
mecanic motopompă, motocompresoe, excavatorist, macaragiu,
buldozerist, electrician auto, şofer etc. (Teh.)
o Artificier, pirotehnist, mecanic, lăcătuş, strungar, şofer etc.( Pir.)
o Pompieri (şef echipaj, servanţi,şofer etc. ) (Prv. Stg. Inc.)
o Medic veterinar, tehnician veterinar, hingher,medic epidemiolog, şofer etc.
(San-Vet.)
o Medic, asistent medical, psiholog, muncitor, şofer etc.(Ev.)
o Barcagiu, scafandru, muncitor, mecanic motopompă, mecanic motocompresor,
budozerist, excavatorist, pirotehnist, medic, asistent medical, psiholog
şofer etc.(Pr. Intv.Inund.)
o Economist, contabil, muncitor, şofer etc. (Log./ Tp.)
Membrii încadraţi în formaţiunile de intervenţie, în funcţie de specific , se vor numi:
cercetaşi, decontminatori, dozimetrişti, salvatori, servanţi etc.
a). Formaţiune de cercetare/ observare/ căutare
Formaţiunile de cercetare / observare sunt destinate pentru stabilirea datelor referitoare
la natura şi caracterul atacurilor din aer/ urmările dezastrelor şi determină:
1. Limitele zonelor de distrugere şi marcarea acestora.

10
2. Clădirile distruse/ avariate/ care ameninţă cu prăbuşirea şi securizarea zonei.
3. Avariile la instaslaţiile tehnologice şi marchează căile de ocolire.
4. Locul în care se găsesc răniţi / contaminaţi şi numărul acestora.
5. Adăposturile distruse, avariate, blocate.
6. Căile de acces distruse, blocate şi plantează indicatoare de direcţionare pentru
formaţiunile de intervenţie.
7. Starea intersecţiilor, trecerilor de nivel, podurilor, viaductelor etc. Şi depistarea căilor
ocolitoare.
8. Avariile la reţelele de utilitate publică şi iau primele măsuri de marcare/ izolare/
întrerupere a funcţionării sau de remediere sumară a acestora până la sosirea
formaţiunilor de intervenţie specializate.
9. Locul incendiilor de masă şi izolate, direcţia de propagare şi posibilităţile de extindere,
existenţa unor bunuri în apropiere şi posibilităţile de salvare, căile de ocolire sau de
trecere prin zona incendiilor.
10. Locul şi numărul bombelor neexplodate (în situaţia unui atac terorist).
11.Direcţia de deplasare a norului radioactiv / toxic şi a ţintelor aeriene.
12. Marcarea locului unde a descoperit muniţie rămasă neexplodată, anunţă formaţiunile
de intervenţie vecine şi asigură paza până la sosirea formaţiunilor pirotehnice.
13. Gradul de camuflare a luminilor pe timp de noapte.
14.După îndeplinirea misiunilor specifice participă la acţiunile de salvare, de prim ajutor
şi transport al răniţilor, de aprovizionare cu apă sau alte bunuri materiale necesare
formaţiunilor de intervenţie.
b). Formaţiune de protecţie şi decontaminare N.B.C.
Formaţiunile de protecţie N.B.C. sunt destinate pentru:
1.Punerea în funcţiune punctelor de decontaminare şi executarea acţiunilor de
decontaminare a personalului (P.D.P.), echipamentului (P.D.E.), terenului, clădirilor,
(P.D.T.C.), utilajelor, mijloacelor tehnice şi de transport (P.D.M.T.), puncte de
decontaminare veterinară (P.D.V.)
2. Ambalarea produselor contaminate şi transportul acestora în depozite speciale în
vederea neutralizării şi / sau distrugerii.
3.Executarea cercetării chimice şi de radiaţie a zonei contaminate (C.N.C.)
4. Executarea cercetării şi observării în zona de competenţă.(C. Obs.)
5. Stabileşte limitele zonelor contaminate radioactiv de 0,5, 5, şi 30 roentgheni / oră ( de
100 roentgheni / oră când se folosesc mijloace blindate de cercetare), instalează semnale
de marcare, la vedere pe căile de acces probabile ale formaţiunilor de intervenţie şi
urmăreşte schimbările survenite în scăderea nivelului de radiaţie.
6. Stabileşte natura substanţei toxice şi gradul de contaminare chimică, locurile cu
concentraţia cea mai puternică, delimitarea porţiunilor contaminate şi căile de ocolire prin
semen de marcare.
7. Stabileşte locul şi natura mijloacelor bilogice întrebuinţate (în situaţia unui atac
terorist) şi ridică probe pentru analiza de laborator.
8.Stabilirea surselor radioactive / chimice/ biologice care pun în pericol viaţa personalului
angajat şi executarea izolării acestora.
9. Execută marcarea zonelor contaminate N.B.C. şi a celor interzise.
10. Executarea de misiuni specifice în caz de E.A.D.A. (emisii altele decât atacul).

11
11 Luarea de probe din sol, vegetaţie, apă, alimente şi înaintarea acestora laboratoarelor
de specialitate pentru efectuarea analizelor şi stabilirea riscului în funcţie de situaţia de
urgenţă existentă..
12.După îndeplinirea misiunilor specifice participă la acţiunile de salvare, de prim ajutor
şi transport al răniţilor la diferite structuri medicale şi sprijină acţiunile întreprinse de
E.M.A. (echipe mobile antiepidemice).
c). Formaţiune de transmisiuni- alarmare
Formaţiunile transmisiuni – alarmare sunt destinate pentru:
1. Executarea întreţinerii, reparării şi verificării funcţionării (prin impulsuri scrte) a
mijloacelor de transmisiuni- alarmare.
2. La ordin execută acţionarea mijloacelor de alarmare – prin semnalele stabilite pentru
diversele situaţii de urgenţă.
3. Alarmează comunităţile şi obiectivele situate în zona de risc.
4. Transmite mesaje utile personalului propriu, vecinilor / populaţiei (după caz).
5. La ordin suplimenteză mijloacele de alarmare.
6.Stabilirea legăturilor de transmisiuni între formaţiunile de intervenţie şi cele cu eşalonul
superior.
6. . După îndeplinirea misiunilor specifice participă la acţiunile de aprovizionare cu
tehnică şi materiale a formaţiunilor de intervenţie şi acordă sprijin formaţiunilor tehnice.
d). Formaţiune de adăpostire
Formaţiunile de adăpostire sunt destinate pentru:
1.Conservarea adăposturilor.
2. Aducerea în stare de funcţionare a adăposturilor în situaţia atacurilor din aer /
dezastrelor (exemplu: accident nuclear/ chimic etc.).
3. Adăpostirea personalului angajat / populaţiei.
4. Menţinerea ordinii în adăposturi prin anunţarea regulilor de comportament şi
neadmiterea încălcării acestora.
5. Realizarea unui climat de calm, prevenirea panicii şi ţinerea la curent a persoanelor
adăpostite cu modul de desfăşurare a managementului situaţiilor de urgenţă.
6.Coordonarea personalului adăpostit prin ieşirile de salvare ( în situaţia blocării ieşirii
principale ).
7. Spijinirea formaţiunilor de deblocare- salvare (în situaţia adăposturilor blocate/
avariate).
8. Acordarea primului ajutor medical şi consilierea psihologică a persoanelor adăpostite.
9. Raţionalizarea apei şi a alimentelor ( în situaţia unei adăpostiri prelungite).
10. La ordin, execută adăpostirea bunurilor materiale, valorilor culturale şi de patrimoniu.
11. După îndeplinirea misiunilor specifice acordă sprijin formaţiunilor de
deblocare- salvare.
e). Formaţiune sanitară
Formaţiunile sanitare sunt destinate pentru:
1. Instalarea punctului de adunare răniţi (P.A.R.).
2. Amenajarea unor spaţii pentru asistenţă medicală.
3. Acordarea primului ajutor sanitar persoanelor cu traumatisme, inclusiv a celor
surprinse sub dărâmături, în adăposturile blocate / avariate, folosind diferite
proceduri în funcţie de starea victimelor şi de căile de acces posibile.
4. Transportul victimelor de la locul intervenţiei la P.A.R.

12
 5. Trierea şi supravegherea victimelor până la preluarea acestora de către ambulanţe.
6. Acordarea asistenţei sanitare persoanelor evacuate (pe timpul transportului, în
locaţiile de evacuare, inclusiv în taberele de sinistraţi).
7. Distribuirea de radioprotectori şi antidoturi populaţiei (în caz de urgenţă
radiologică / chimică).
8. Distribuirea de hrană, apă, medicamente sinistraţilor.
9. Participarea la instituirea măsurilor de carantină (în caz de epidemii/zoonoze) şi la
aplicarea măsurilor profilactice specifice.
10. Acordarea asistenţei psihologice victimelor.
11. Transportul cadavrelor în locaţii special amenajate/ înhumarea cadavrelor.
12. După îndeplinirea misiunilor specifice participă la acţiuni în sprijinul P.P.A.M.T.E.
(puncte de prim ajutor medical triaj şi evacuare) şi / sau a
D.P.A.M.C. (detaşamente de prim ajutor medico- chirurgical) sau E.M.A
(echime mobile antiepidemice).
f). Formaţiune de deblocare- salvare
Formaţiunile de deblocare- salvare sunt destinate pentru:
1. Deblocarea adăposturilor distruse, avariate, blocate.
2. Asigurarea cu aer, apă, medicamente, alimente ( în măsura posibilităţilor) a
persoanelor surprins în adăposturile blocate, avariate, distruse sau sub dărâmături.
3. Executarea trecerilor printre şi peste dărâmături.
4. Amenajarea căilor de acces pentru forţele de intervenţie şi a căilor de acces
necesare pentru evacuare.
5. Demolarea sau sprijinirea elementelor de construcţie care prezintă pericol de
prăbuşire.
6. Căutarea persoanelor surprinse sub dărâmături şi scoaterea acestora.
7. Căutarea persoanelor surprinse sub pământ sau zăpadă (în situaţia producerii de
alunecări de teren sau avalanşe).
8. Salvarea victimelor de la înălţime.
9. Executarea iluminatului locurilor de intervenţie.
10. Participarea temporară la acţiuni de refacere a construcţiilor şi a unor lucrări de
mică dimensiune.
11. Pe timpul intervenţiei acţionează împreună cu formaţiunea tehnică.
12. Decolmatarea fântânilor, evacuarea apei din subsolurile inundate, scoaterea
aluviunilor din imobilele afectate de inundaţii.
13. După îndeplinirea misiunilor specifice acordă sprijin formaţiunilor
de suport logistic, formaţiunilor de evacuare.
g). Formaţiune tehnică
Formaţiunile de instalaţii sunt destinate pentru:
1. Coordonarea menţinerii în stare de funcţionare a instalaţiilor utilitare ale unităţii.
2. Verificarea instalaţiilor sursă de risc şi remedierea neajunsurilor.
3. Remedierea avariilor produse la instalaţiile utilitare ale unităţii (de alimentare cu
apă, gaze, agent termic, energie electrică).
4. Remedierea avariilor la reţelele de utilitate publică din apropierea adăposturilor şi
a clădirilor blocate/ avariate ( în care au fost surprinse persoane).
5. Asigurarea cu aer a persoanelor blocate în adăposturile de protecţie civilă.
6. Evacuarea apei din locurile de acţiune.

13
 7. Asigurarea cu apă a punctelor de decontaminare.
8. Filtrarea apei şi asigurarea cu apă potabilă a formaţiunilor de intervenţie.
9. Organizarea punctului de adunare a tehnicii deteriorate şi deservirea acestuia.
10. Asigurarea cu aparatură şi tehnică a formaţiunilor de intervenţie.
11. Adaptarea tehnicii unităţii pentru nevoi de protecţie civilă.
12. Evacuuarea apei din subsoluri tehnologice , canale, pivniţe etc.
13. Decolmatarea fântânilor, evacuarea apei din subsolurile inundate, scoaterea
aluviunilor din imobilele afectate de inundaţii.
14. Deservirea tehnicii de deblocare salvare: budozere, excavatoare, automacarale,
motocompresoare, autostaţii de filtrare a apei etc.
15. Pe timpul intervenţiei acţionează împreună cu formaţiunea de deblocare – salvare.
16. . După îndeplinirea misiunilor specifice acordă sprijin formaţiunilor de
transmisiuni- alarmare.
h). Formaţiune pirotehnică
Formaţiunile pirotehnice sunt destinate pentru:
1. Monitorizarea instalaţiilor şi surselor de risc de explozii.
2. Neutralizarea surselor de risc de explozie.
4. Limitarea şi înlăturarea efectelor exploziei.
3.Organizarea de poligoane (provizorii sau special amenajate ) pentru distrugerea
muniţiei.
4.Identificarea muniţiei sau a obiectelor trucate rămase neexplodate sau nefuncţionale.
5. Dezgroparea muniţiei pătrunse în pământ sau în construcţii.
6. Tatonarea şi tractarea de la distanţă a muniţiei periculoase sau necunoscute.
7. Dezamorsarea sau distrugerea muniţiei asanate în poligoane sau la locul de cădere.
8. Deblocarea căilor de acces (cu material exploziv).
9. Demolarea construcţiilor care amenenţă cu prăbuşirea.( cu material exploziv).
10. Distrugerea zăpoarelor (cu material exploziv).
11. Realizarea de breşe în diguri pentru inundări controlate.
10.Acţionează în cooperare cu formaţiunea de prevenire şi stingere a incendiilor.
i). Formaţiune de prevenire şi stingere incendii
Formaţiunile de prevenire şi stingere incendii sunt destinate pentru:
1.Monitorizarea instalaţiilor şi surselor de risc de incendii şi respectarea regulilor de
apărare împotriva incendiilor.
2. Stingerea incendiilor.
3. Marcarea hidranţilor interiori şi exteriori.
4. Alimentarea cu apă, spumogen praf sau lichid a autospecialelor de intervenţie.
5. Depistarea unor surse suplimentare de apă în apropierea arealului de competenţă.
6. Amenajarea (la nevoie) unor surse de apă pentru alimentarea autospecialelor.
7. Supravegherea lucrărilor cu foc deschis şi a lucrărilor cu pericol de producere
a unui incendiu.
8. Evacuarea apei din subsoluri tehnologice , canale, pivniţe etc.
9. Transport de apă potabilă pentru formaţiunile de intervenţie, sinistraţi, pentru punctele
de decontaminare etc.
10. Decontaminarea terenului/ clădirilor în cooperare cu formaţiunea de intervenţie
N.B.C. (nucleară, biologică şi chimică).
11. Operaţiuni de desfaceri, tăieri, demolări etc. ( în cooperare cu formaţiunile de

14
 intervenţie de deblocare- salvare).
12.Salvarea persoanelor de la înălţime ( în cooperare cu formaţiunile de
Intervenţie tehnice).
13. Salvarea persoanelor şi animalelor în caz de inundaţii ( în cooperare cu formaţiunile
de protecţie şi intervenţie la inundaţii).

j). Formaţiune sanitar- veterinară

Formaţiunile sanitar – veterinare sunt destinate pentru:
1. Punerea în funcţiune / constituirea adăposturilor pentru animalele comunitare.
2. Constituirea punctelor de prim ajutor sanitar- veterinar.
3. Constituirea punctelor de decontaminare (chimică/ radioactivă) veterinară.
4. Executarea de gropi pentru adunarea cadavrelor animaliere,în vederea
decontaminării iniţiale până la realizarea incinerării.
5. Acordarea primului ajutor sanitar- veterinar animalelor cu traumatisme
multiple.
6. Sacrificarea animalelor care nu mai au şanse de vindecare.
7. Adunarea animalelor comunitare şi transportul acestora la asăposturile
speciale în vederea expertizării sanitar- veterinare.
( pentru prevenirea unor epizootii ).
8. Executarea decontaminării tuturor adăposturilor animaliere (indiferent de
forma de proprietate).
9. Executarea vaccinării animalelor.
10. Participarea la instituirea măsurilor de carantină (în caz de epizootii /
zoonoze) şi la aplicarea măsurilor profilactice specifice.
11. Monitorizează respectarea de către populaţie a măsurilor de interzicere a
comercializării şi achiziţionării de carne şi produse animaliere.
12. Spijină acţiunea de realizare a evacuării animalelor şi însoţeşte transporturile
animaliere.
13. Cooperează cu formaţiile sanitare (zoonoze), E.M.A.(vaccinări), formaţiunile
de decontaminare teren- clădiri (acţiuni de decontaminare N.B.C.)
k). Formaţiunea pentru constituirea eşaloanelor de evacuare
Acţionează în cadrul punctului de adunare în cadrul unei structuri care cuprinde
formaţiuni de: îndrumare şi fluidizare a circulaţiei, medicale, ordine şi siguranţă publică,
logistice.
Formaţiunile de evacuare sunt destinate pentru:
1.Constituirea eşaloanelor / indicativelor de evacuare.
2. Evidenţa persoanelor, animalelor, bunurilor care se evacuează.
3. Pregătirea punctelor de îmbarcare/ debarcare în vederea evacuării.
l). Formaţiune de protecţie şi intervenţie la inundaţii
Formaţiunile de salvatori inundaţii sunt destinate pentru:
1. Construirea de diguri improvizate.
2.Salvarea persoanelor surprinse de viituri.
3.Salvarea bunurilor materiale ale cetăţenilor.
4. Căutarea persoanelor dispărute.
5. Asanarea teritoriului inundat de aluviuni, cadavre umane şi animaliere.
6. Transportul cadavrelor la locurile stabilite.

15
7. Decolmatarea fântânilor.
8. Evacuarea apei din locuinţe li beciuri.
9. Srijină acţiunile formaţiunilor de deblocare- salvare la acţiunile de sprijinire a
elementelor de construcţie care amenin-ă cu prăbuşirea şi la demolări.
10. Sprijină acţiunea de evacuare a populaţiei din zonele inundate sau
inundabile.
11.Participă la aplicarea măsurilor epidemiologice.
m). Formaţiune de suport logistic şi transport
Formaţiunile de support logistic sunt destinate pentru:
1.Punerea în funcţiune a depozitelor, a planului de apovizionare a formaţiunilor de
intervenţie şi aplicarea prevederilor actelor normative care reglementează evidenţa şi
mânuirea bunurilor materiale.
2. Stocarea şi întreţinerea materialelor în conformitate cu normele şi regulile de
depozitare.
3.Asigurarea aprovizionării cu mijloace de intervenţie, carburanţi- lubrifianţi etc a
formaţiunilor ce acţionează pentru limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă.
4. Asigurarea aprovizionării cu echipament/ îmbrăcăminte a punctelor de decontaminare
personal.
5. Asigurarea aprovizionării cu mijloace de protecţie individuală a formaţiunilor care au
acţionat într-o locaţie contaminată.
6. Asigurarea de ambalaje pentru produsele contaminate şi transportul acestora la
depozitele speciale în vederea neutralizării / distrugerii.
7. Tinerea evidenţei consumului şi crearea stocurilor suplimentare.
8. Constituirea punctului de adunare a tehnicii şi utilajelor deteriorate.
9. Constituirea punctului de adunare a tehnicii şi utilajelor contaminate.
10. Sprijinirea instalării punctului de decontaminare a tehnicii şi utilajelor.
11. Asigurarea şi amenajarea autovehiculelor pentru transportul sinistraţilor.
12. Asigurarea şi amenajarea autovehiculelor pentru evacuare (personae, animale, apă,
alimente, medicamente, diverse bunuri materiale de primă necesitate); asigurarea
aprovizionării cu produse alimentare, farmaceutice şi alte produse de strictă necesitate
(necesare la evacuare).
n). Formaţiune de pază şi ordine
Formaţiunile de pază sunt destinate pentru:
1.Asigură paza:
- punctului de conducere a intervenţiei / punctului de comandă,
- depozitelor de medicamente, radioprotectori, antidoturi, vaccinuri etc.
- zonelor declarate în carantină,
- obiectivelor de importanţă deosebită (strategice: gări, autogări, aeroporturi, unităţi
militare, spitale de boli infecţioase, depozite militare etc şi al obiectivelor cu regim
special: laboratoare de testări nucleare/ chimice, laboratoare de igiena radiaţiilor,
laboratoare de microbiologie, combinate chimice, alte unităţi care pot fi ţinta unor
atacuri teroriste.),
- transporturilor (terestre, maririme, fluviale aeriene) de produse periculoase
(radioactive, chimice, biologice, contaminate, explozive, incendiare etc.),
- arealelor de intervenţie (zone, raioane, sectoare, obiective etc.).
2. Asigură ordinea la punctele de îmbarcare/ debarcare în vederea evacuaării.

16
 3. Asigură evitarea:
- aglomeraţiei şi a blocajelor pe căile de comunicaţie,
- confuziei şi panicii,
- dezordinii şi a actelor antisociale.
Cooperează cu formaţiuni de intervenţie specializate:
- formaţiuni de îndrumare şi fluidizare a circulaţiei;
- formaţiuni de ordine şi siguranţă publică;
4. Misiuni, la ordin.
Notă:
- Misiunile formaţiunilor de intervenţie pot suferii modificări, în funcţie de
necesităţi şi sunt stabilite de către organismele şi organele cu putere de decizie
(în vederea constituirii), conform prevederilor legale.
- Acţiunile de intervenţie vor fi consiliate de psihologi şi de asistenţă religioasă.
Întrebări
1.Prezentaţi organizarea unei celule de urgenţă.
Organizarea celulei de urgenţă

 Preşedintele (Seful) celulei de urgenţă – conducatorul unitatii.

 Vicepreşedintele celulei de urgenţă – director adjunct.
 Inspectorul de protectie civila – persoana încadrată cu atribuţii în
domeniul protecţiei civile. Încadrarea se face în funcţie de clasificarea
institutiei publice/ operatorului economic din punct de vedere al
protecăţiei civile şi în funcţie de complexitatea şi volumul atribuţiilor
de serviciu ce revin inspectorulului de protecţie civilă acesta putând
îndeplini prin cumul şi atribuţiile cadrului tehnic în domeniul apărării
împotriva incendiilor.
 Membrii celulei de urgenţă
o Din celula de uregnţă fac parte un numar variabil de membrii
numiţi dintre şefii de departamente, servicii, sectoare, şefi ai
punctelor de lucru etc.din organigrama unitaţii, care îndeplinesc
funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă.
o Membrii celulei de urgenţă -sunt persoane încadrate cu atribuţii în
domeniul protecţiei civile.
1.Membru cu probleme de organizare, pregătire pentru
intervenţie şi de cercetare- observare.
2.Membru cu probleme tehnice şi de inştiinţare-alarmare
3.Membru cu probleme de adăpostire şi deblocare-salvare
4.Membru cu probleme de protecţie N.B.C. şi sanitare/ sanitar-
veterinare.
5.Membru cu probleme P.S.I.
6.Membru cu probleme pirotehnice.
7.Membru cu probleme logistice şi de transport.
 Condultanţi
Consultanţii sunt stabiliţi prin decizie a conducatorului unităţii,
dintre specialişti şi experţi ai aparatului propriu şi/ sau ai structurilor
subordonate.

17
  Secretariatul tehnic
o Gestionează documentele celulei de urgenţă şi baza de date
referitoare la situaţiile de urgenţă- coordonat de inspectorul de protecţie
civilă.

Prevederi speciale:
Activitatea desfasurată de celula de urgenţă face parte din sarcinile de serviciu.
o Celula de urgenţă se constituie din personalul aparatului propriu.
o În funţie de clasificarea unităţii, numărul membrilor şi consultantilor poate fi
mărit sau micşorat, funcţiile cumulate putând fi separate sau cumulate în funcţie
de riscurile existente şi situaţiile de urgenţă estimate.
o Membrii celulei de urgenţă se numesc prin decizie a conducătorului unităţii.
o Celula de urgenţă întocmeşte documentele proprii :
2. Enumeraţi tipul de formaţii de urgenţă specifice.
 Formaţiune de cercetare/ observare/ căutare
 Formaţiune de protecţie şi decontaminare N.B.C.
 Formaţiune de transmisiuni- alarmare
 Formaţiune de adăpostire
 Formaţiune sanitară
 Formaţiune de deblocare- salvare
 Formaţiuni tehnice
 Formaţiune pirotehnică
 Formaţiuni de prevenire şi stingere incendii
 Formaţiune sanitar- veterinară
 Formaţiune de evacuare
 Formaţiune de protecţie şi intervenţie la inundaţii
 Formaţiune de suport logistic şi transport
 Formaţiune de pază

Cursanţii sub îndrumarea formatorului vor întocmi organigrama celulei

de urgenţă şi a formaţiilor din subordine pentru un obiectiv economic
sursă de risc chimic.

Bibliografie:

-Lege nr. 481 din 08/11/2004 privind protecţia civilă în România.

-Hotărâre nr.1490 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului de
organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de
Urgenţă.
-Hotărâre nr.1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare,
funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste.
-Ordin nr. 718 din 30 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind
structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă

18
-Ordin nr. 158 din 22 februarie 2007 pentru aprobarea Criteriilor de performanta
privind constituirea, incadrarea si dotarea serviciilor private pentru situatii de urgenta

Întocmit

19