Curs 7

Datele necesare unei cercetări pot proveni atât din surse principale, cât
și din surse secundare.
Cel mai adesea se apelează la sursele principale.
Acestea permit colectarea directă a datelor prin intermediul unor
metode precum observația, experimentul psihopedagogic, ancheta pe baza
de chestionar, interviul, metoda analizei documentelor, testele și altele, având
certitudinea unor date reale și valide. Și sursele secundare conțin date și
informații valoroase din punct de vedere științific acestea provin din cercetări
deja realizate. Putem apela la anuare statistice, rapoartele unor organizații sau
instituții naționale sau internaționale sau rapoarte de cercetare existente în
diferite baze de date.
Metodele de cercetare
Într-o cercetare științifică, metodele de cercetare se utilizează în
sisteme metodologice, ceea ce permite interacțiunea acestora și valorificarea
integrala a calităților, valențelor unei metode. Limitele unei metode pot fi
diminuate prin exploatarea avantajelor altei metode. Utilizarea metodelor în
sistem se datorează și necesității de a surprinde, de a explica și de a înțelege
cât mai bine fenomenul educațional investigat.
Metodologia cercetării pedagogice se constituie din următoarele
componente: sistemul metodelor de colectare a datelor (observația,
experimentul psihopedagogic etc). Avem apoi un sistem de măsurare a datelor
(metode ca numărarea, compararea, clasificarea, raportarea). Urmează apoi
sistemul metodelor de organizare, prezentare și prelucrare matematico-
statistică a datelor (tabele de rezultate, grafice, anumiți indici statistici).
Metoda observației (metoda de colectare de date)
Observația joaca un rol important în ansamblul metodelor de colectare de
date.
Observația consta în urmărirea intenționată, metodica și sistematica a
fenomenelor educaționale, în condiții obișnuite de existenta și desfășurare în
scopul cunoașterii, explicarii și
Avantajelor metodei observației
- Oferă posibilitatea de a colecta date primare
- Surprinde comportamentele în condiții naturale de desfășurare
- Este slab reactiva în comparație cu experimentul sau ancheta, adică nu
induce modificări în comportamentul celor observați, reacția subiecților
nu e atât de mare ca în situația în care ar fi supuși unor anchete
- Permite analize longitudinale, prin înregistrarea faptelor într-un timp mai
îndelungat, luni sau ani de zile (observația participativa), spre deosebire
de ancheta sau experiment.
Dezavantaje
Observatorul nu poate interveni pentru a controla influenta unor variabile
Observația participativa și observația structurată
Observația participativă
Este realizată de un observator participant, implicat mai mult sau mai puțin în
situația investigată.

Descrierea fenomenelor se face din interior, prin perspectiva celor din

interiorul grupului, a celor aflați într-o anumita situație sau...?
Descrierea este una dinamica, flexibila, urmează firul evenimentelor.
Observația structurată