Studiu de caz: Mihai Eminescu

Mihai Eminescu (n. 15 ianuarie 1850, Botoşani sau Ipoteşti, d. 15 iunie 1889,
Bucureşti) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica
literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura română, supranumit şi
„luceafărul poeziei româneşti”.
1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În 12/24 ianuarie
moare profesorul de limba română Aron Pumnul. Elevii scot o broşură, Lăcrămioarele
învăţăceilor gimnazişti (Lăcrimioare... la mormântul prea-iubitului lor profesoriu), în care
apare şi poezia La mormântul lui Aron Pumnul semnată M. Eminoviciu, privatist. La 25
februarie/9 martie (stil nou) debutează în revista Familia, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu
poezia De-aş avea. Iosif Vulcan îi schimbă numele în Mihai Eminescu, adoptat şi de poet şi,
mai târziu, şi de alţi membri ai familiei sale. În acelaşi an îi mai apar în „Familia” alte cinci
poezii.

1869 1878 1885 1887

„Aşa l-am cunoscut atuncea, aşa a rămas până în cele din urmă momente bune: vesel
şi trist; comunicativ şi ursuz; blând şi aspru; mulţumindu-se cu nimica şi nemulţumit
totdeauna de toate; aci de o abstinenţă de pustnic, aci apoi lacom de plăcerile vieţii; fugind
de oameni şi căutându-i; nepăsător ca un bătrân stoic şi iritabil ca o fată nervoasă. Ciudată
amestecătură! – fericită pentru artist, nefericită pentru om!”

I.L. Caragiale, În Nirvana, în Ei l-au văzut pe Eminescu,

Antologie de texte de Cristina Crăciun şi Victor Crăciun,
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989 pag. 147

„Ceea ce caracterizează mai întâi de toate personalitatea lui Eminescu este o aşa
covârşitoare inteligenţă, ajutată de o memorie căreia nimic din cele ce-şi întipărise vreodată
nu-i mai scăpa (nici chiar în epoca alienaţiei declarate), încât lumea în care trăia el după
firea lui şi fără nici o silă era aproape exclusiv lumea ideilor generale ce şi le însuşise şi le
avea pururea la îndemână. În aceeaşi proporţie tot ce era caz individual, întâmplare externă,
convenţie socială, avere sau neavere, rang sau nivelare obştească şi chiar soarta externă a
persoanei sale ca persoană îi era indiferentă.”

Titu Maiorescu, Critice, vol. II, Editura pentru literatură,

Bucureşti, 1967, pag. 331
  Exerciţii:
1. Pe baza surselor de mai sus şi a informaţiilor suplimentare realizaţi o prezentare a
personalităţii şi operei lui Mihai Eminescu după modelul:
Date biografice
.............................................
.............................................
.............................................
.............................................
.............................................
.............................................
.............................................
.............................................
.............................................
.............................................
.............................................
.............................................
.............................................
.............................................
.............................................
.............................................
.............................................
.............................................
.............................................
.............................................
Domenii de creaţie
..................................................................
..................................................................
..................................................................
..................................................................
..................................................................
..................................................................
..................................................................
..................................................................
..................................................................
..................................................................
..................................................................
..................................................................
..................................................................
..................................................................
..................................................................
Portret fizic şi moral
.........................................................
.........................................................
.........................................................
.........................................................
.........................................................
.........................................................
.........................................................
.........................................................
.........................................................
.........................................................
.........................................................
.........................................................
.........................................................
.........................................................
.........................................................
.........................................................
.........................................................
.........................................................
.........................................................
.........................................................
Opera
……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
…………………………………………………….
 Studiu de caz: Ateneul Român

Ateneul Român este o sală de concerte din Bucureşti, clădire situată pe Calea Victoriei în Piaţa George
Enescu (partea nordică a Pieţei Palatului). Tot aici se află sediul Filarmonicii George Enescu.
Locul unde s-a ridicat Ateneul aparţinea familiei Văcăreştilor. În 1886 a început construcţia actualului edificiu;
o parte din fonduri au fost adunate prin subscripţie publică, la îndemnul Daţi un leu pentru Ateneu. Planurile
clădirii au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron astfel încât să poată folosi fundaţia deja turnată
a manejului început de „Societatea Equestra Română”.
Clădirea este precedată de un peristil, sprijinit pe şase coloane ionice. Sub peristil se află cinci
medalioane în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari domnitori ai ţării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun,
regele Carol I, Vasile Lupu şi Matei Basarab. Construcţia se termină cu o cupolă bogat decorată.
În interior, sala de concerte are 600 de locuri la partere şi 52 de loji (în total aproximativ 794 de locuri).
Deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepţia locului unde se află scena, se desfăşoară o
frescă lată de 3 metri şi lungă de 70 de metri, operă a pictorului Costin Petrescu. Fresca este alcătuită din 25 de
scene reprezentative din istoria României.

 Exerciţii:
1. Pornind de la textul de mai sus şi folosind diverse surse de informare alcătuiţi un text,
răspunzând la întrebările:
 Care este destinaţia acestei clădiri?
 Cum a fost finanţată construirea Ateneului Român?
 Ce stiluri arhitectonice studiate şi folosite aici recunoaşteţi?
 Ce modalităţi de decorare a folosit arhitectul?
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
........................................................................................