Tulburarea de personalitate dependentă

Tulburarea de personalitate evitantă

Tulburarea de personalitate obsesiv-
compulsivă

Curs Formare CBT APSC

6 -7 iulie 2019
 Dependenţa este un fapt normal într-o
anume măsură
 Există o diferenţiere conferită de lentila
psihologiei şi a psihopatologiei
 Problema independenţei
 Dependenţa extremă aflată sub incidenţa
patologiei ne permite încadrarea în tulburarea
de personalitate
 Nevoia exagerată a unei persoane ca altcineva
să aibă grijă de ea, care conduce la un
comportament pervaziv de supunere şi
dependenţă şi la frica de separare de
persoana de care depinde, şi care debutează
la vârsta de adult tânăr, se manifestă în
diverse situaţii, şi îndeplineşte cinci (sau mai
multe) din următoarele criterii:
 1. Are dificultăţi majore în luarea deciziilor în
probleme cotidiene dacă nu primeşte
numeroase sfaturi şi încurajări din partea
celorlalţi
 2. Are nevoie ca alţii să îşi asume
răspunderea pentru majoritatea aspectelor
importante ale vieţii sale
 3. Are dificultăţi în a-şi exprima dezacordul
faţă de ceilalţi de teamă să nu piardă sprijinul
şi aprobarea acestora. (Notă: Nu se va include
aici teama justificată de pedeapsă)
 4. Are dificultăţi în a demara proiecte proprii
în mod independent, sau în a-şi planifica
activităţi proprii (din cauza lipsei de încredere
în capacitatea de judecată şi abilităţile proprii,
nu din cauza lipsei de motivaţie sau energie)
 5. Face eforturi excesive pentru a obţine
sprijin şi ocrotire din partea celorlalţi,
mergând chiar până în punctul în care se
oferă voluntar pentru activităţi neplăcute
 6. Se simte incomod sau neajutorat când este
singur, din cauza fricii exagerate că este
incapabil să aibă grijă de el însuşi
 7. Imediat ce a încheiat o relaţie apropiată,
caută să stabilească alta care să îi asigure
sprijin şi protecţie
 8. Este preocupat în mod nejustificat de
teama că va fi lăsat să se descurce pe cont
propriu
 Elementul cheie al TPD este nevoia exagerată
şi pervazivă a unei persoane ca altcineva să
aibă grijă de ea, conducând la un
comportament de supunere, dependenţă şi la
frica de separare
 Comportamentul de supunere şi dependenţă
emoţională are scop obţinerea de protecţie şi
sprijin continuu, şi are la bază convingerea
persoanei că nu este capabilă să se descurce
fără ajutorul altora
 comportamnet pasiv
 depind de regulă de un părinte sau un
partener de viaţă
 exista nevoia ca alţii să îşi asume
responsabilitatea în locul lor acest lucru
depăşind cu mult nevoia de ocrotire şi sprijin
specifice anumitor vârste şi situaţii
 dificultăţi în exprimarea dezacordului
 sunt de acord cu lucruri pe care le consideră
greşite doar pentru a nu risca să piardă
sprijinul celor de la care aşteaptă indrumare
 le lipseşte încrederea în sine
 se oferă voluntari pentru activităţi neplăcute
 fac sacrificii extraordinare sau pot tolera
abuzuri verbale, fizice sau sexuale
 se simt incomod sau neajutoraţi când sunt
singuri, din cauza fricii lor exagerate că sunt
incapabili să aibă grijă de ei înşişi
 caută de urgentă o altă relaţie care să le
satisfacă nevoia de ocrotire şi îngrijire
 Tulburarea de personalitate dependentă
apare frecvent în asociere cu alte tulburări de
personalitate, în special cu tulburarea de
personalitate borderline, evitantă şi
histrionică
 Afecţiunile fizice cronice sau tulburarea
anxioasă de separare în copilărie sau în
adolescentă sunt factori predispozanţi pentru
dezvoltarea TPD
 La copii şi adolescenţi, acest diagnostic
trebuie stabilit cu mare prudenţă, sau nu va fi
pus, deoarece în cazul lor comportamentul
dependent poate fi adecvat vârstei
 În populaţia generală, prevalenţa este de 2,5
%
 Apare mai frecvent la femei
 Este una dintre cele mai frecvente tulburări de
personalitate întâlnite la populaţia clinică
spitalizată
 Alte tulburări mintale şi afecţiuni medicale
 Tulburarea de personalitate dependentă
trebuie diferenţiată de comportamentul
dependent apărut ca o consecinţă a altei
tulburări mintale
 tulburare depresivă
 tulburare de panică
 agorafobie
 sau ca rezultat al unei alte afecţiuni medicale
 Alte tulburări şi trăsături de personalitate
 Deşi multe tulburări de personalitate se
caracterizează prin trăsături de dependenţă,
tulburarea de personalitate dependentă poate
fi diferenţiată prin comportamentul de
supunere, reactiv şi nevoia de ataşament

 Atât tulburarea de personalitate dependentă

cât şi cea borderline se caracterizează prin
frica de abandon
 Individul cu tulburare de personalitate
borderline reacţionează la abandon prin
sentimente de vid emoţional, mânie şi
revendicări
 individul cu tulburare de personalitate
dependentă reacţionează prin resemnare şi
reorientare rapidă către o altă relaţie care
poate să-i satisfacă nevoia de îngrijire şi
susţinere
 TPB se diferenţiază de cea dependentă şi
printr-un tipar caracteristic de relaţii instabile
şi intense
 Indivizii cu tulburare de personalitate
histrionică, ca şi cei cu personalitate
dependentă, au mare nevoie de încurajare şi
aprobare, şi pot părea copilăroşi şi cu
tendinţă exagerată de ataşament

 Totuşi, spre deosebire de tulburarea de

personalitate dependentă, caracterizată
printr-un comportament şters şi supus, TPH
se caracterizează prin sociabilitate
exuberantă şi căutarea permanentă a captării
atenţiei celor din jur
 Atât tulburarea de personalitate dependentă
cât şi cea evitantă se caracterizează prin
sentiment de inadecvare, hipersensibilitate la
critici şi nevoia de încurajare
 Persoanele cu TPE au o frică atât de mare de
umilinţă şi respingere încât rămân retraşi
până când sunt siguri că vor fi acceptaţi
 Persoanele cu TPD au un comportament de
căutare şi menţinere a relaţiilor cu persoanele
importante pentru ei, nu de evitare sau
retragere din relaţii
 Dependetul alarmat/agitat
 Carateristici evitante
 Trăsături de personalitate: nelinişte,
îngrijorare, vulnerabilitate faţă de abandon,
singuratic cu excepţia persoanei semnificative
de care se agaţă
 Cei mai mulți trăiesc o existență parazită
susținută de instituții abilitate
 Singurătatea și izolarea sunt semne obişnuite
 Depresivi, experimentează respingerea; fizic
sunt epuizaţi și bolnavi
 În aceste condiții, responsabilitățile simple
solicită mai prea multă energie din partea lor
 Viața este văzută ca fiind goală şi grea
 Carateristici masochiste
 Trăsături de personalitate: renunţarea de
bună voie la propria personalitate, este gata
să fie încorporat de către un altul, devine o
extensie a altuia
 Caracteristici pure
 Trăsături de personalitate: nehotârîre,
incapacitatea de a-şi asuma responsabilităţi
 Caracteristici histrionice
 Trăsături de personalitate: graţios, vecinul
binevoitor, agreabilitate, benevolenţă, neagă
sentimentele negative sau perturbatoare,
adoptă imediat rolurile submisive
 Caracteristici schizoide
 Trăsături de personalitate: incompetenţă,
neproductivitate, caută o viaţă fără probleme,
refuz de a se confrunta cu orice fel de
dificultăţi, netulburat, gata să o ia pe calea
scurtă şi comodă mereu
 Un model pervaziv de întărire parentală
pentru dependenţă de-a lungul tuturor
fazelor de dezvoltare
 Familiile persoanelor cu TPD sunt
caracterizate prin expresivitate scăzută şi un
grad înalt de control
 Ataşamentul nesigur este o însuşire a TPD
 Părinţi care le comunica copiilor într-un fel
sau altul că independenţa este asociată cu
pericolul
 Clientul dependent caută îngrijire si ajutor din
cauza anxietăţilor ce zac ascunse sub
suprafaţă
 Dependenţa extremă maschează adesea
agresiunea
 Persoana care este obiectul agăţării
dependente a pacientului poate simţi cererile
pacientului ca fiind ostile şi apăsătoare
 Formă de evitare a reactivării experienţelor
traumatice anterioare
 Nu pot să fac nimic de unul singur
 Sunt slab şi incapabil să mă descurc singur
 Ceilalţi sunt mai puternici şi pot să mă ajute

 Scheme condiţionale
 Dacă nu voi fi iubit, mă voi simţi în
permanenţă nefericit
 Dacă nu va exista o persoana puternică sa ma
sprijine, voi fi pierdut
 Dacă nu ma ajuta cineva ori de câte ori am
nevoie, mă voi prăbuşi
 Nu contrazice pe nimeni, pentru că ai nevoie
de oameni
 Fă tot ce îţi cer ceilalţi, chiar dacă este dificil
 Nu lua niciodată decizii de unul singur

 Stări afective
 Anxietate + Depresie
 Gânduri automate
 Nu pot să fac nimic de unul singur
 Nu pot suporta să fiu abandonat
 Ceilalţi s-au plictisit de mine
 Comportamente supradezvoltate
 Nevoie de suport
 Ataşament

 Comportamente subdezvoltate
 Autonomie
 Mobilitate

 Strategia
 Ataşament
 Pacienţii cu TPD tind să aibă o rată mai
scăzută de reducere a simptomatologiei decât
alte tulburări de personalitate (Karterud et al.,
2003; Shea et al., 1990)
 Psihoterapia prezintă o dilemă terapeutică
imediată - pentru ei - depăşirea problemelor
de dependenţă presupune întâi dezvoltarea
unei dependenţe faţă de terapeut
 Această dilemă devine o formă specifică de
rezistenţă în care pacientul vede dependenţa
de terapeut mai degrabă ca pe un scop în
sine, decât ca un mijloc spre a atinge un scop
 Singurul lor scop devine întreţinerea
ataşamentului faţă de terapeut
 Ingroziţi de terminarea relaţiei terapeutice, ei
îi pot reaminti terapeutului, în mod repetat,
cât de îngrozitor se simt, pentru a asigura
continuarea tratamentului
 Dacă terapeutul comentează asupra oricărei
îmbunătăţiri, starea pacientului se poate
deteriora sau înrăutăţi paradoxal, deoarece
gândul progresului este echivalent cu
terminarea terapiei
 O regulă de bază în tratamentul pacienţilor
dependenţi este reamintirea faptului că ceea
ce ei spun că vor nu este probabil ceea ce ei
au nevoie
 Pacienţii vor încerca să-l facă pe terapeut să
le spună ce să facă, evitand luarea deciziilor
şi declararea propriilor dorinţe
 Terapeutul încurajează la pacient gândirea
independentă şi acţiunea
 Anxietatea produsă de această frustrare este
tolerabilă şi, de asemenea, productiva prin
faptul că poate conduce la identificarea
originii dependenţei
 Pacientul începe să privească terapeutul ca pe
un atotştiutor şi afişează o dorinţă de a-i lăsa
toată responsabilitatea deciziilor importante
acestuia
 Adesea pacienţii îşi închipuie că soluţia
tuturor problemelor lor este să devină exact
ca terapeutul
 Această dorinţă de a ocoli munca dificilă de a
găsi un simţ autentic al Sinelui diferit de cel al
terapeutului trebuie confruntată pe parcursul
terapiei
 Pacienţii se schimbă ca parte a unui „comerţ
transferenţial" cu terapeutul (Wallerstein,
1986)
 Ei sunt dornici sa facă anumite modificări în
viaţa lor, în schimbul recunoaşterii
terapeutului
 Alţii pot deveni „condamnaţi pe viaţă", care
pot menţine schimbarea atât timp cât ştiu că
terapeutul va fi întotdeauna acolo pentru ei
 Aceşti pacienţi pot avea rezultate bune chiar
şi când terapeutul reduce numărul de şedinţe
la una la câteva luni, cu condiţia să nu existe
pericolul terminării relaţiei
 Clientul/pacientul are o personalitate
ruşinoasă sau timidă, denumită de asemenea
fobică
 Individii sunt uşor de rănit/jignit şi sunt
senzitivi la rejecţie
 Sunt retraşi social, necesitând acceptare
necritică din partea altora
 Adesea este prezent un „complex de
inferioritate“: pacientul nu are încredere în
sine şi este [excesiv de] modest
 Personalitatea evitantă se caracterizează
printr-un pattern de inhibiţie socială,
sentimente de inferioritate şi sensibilitate
exagerată la evaluările negative ale celor din
jur
 Evitarea este mecanismul prin care acestia se
apară de respingerea celorlalţi, iar
sentimentele trăite cel mai des sunt
teama/frica şi ruşinea/jena
 PE=model activ cu rădăcini în teoria
biopsihosocială a personalității lui Millon
 Termenul de tulburare de personalitate evitantă a
apărut în 1969, când Millon a facut distincţia
dintre aceasta şi tulburarea de personalitate
schizoidă, principala diferenţă fiind motivul
izolarii sociale: în cazul tulburarii de
personalitate schizoida detaşarea se face fără
durere psihica, cu indiferenţă
 In cazul TPE pacientul îşi doreşte contacte
sociale, dar frica de a fi rejectat este atât de mare
încât, de teama eşecului, preferă să se izoleze
 hipersensibilitate la critici, izolare socială
autoimpusă
 timiditate extremă sau anxietate socială şi
sentimentul puternic de a termina relaţia
 evită contactul fizic, deoarece este asociat cu
stimuli neplăcuţi şi dureroşi
 evită relatiile interpersonale, are sentimentul
de neadaptare
 respect de sine slab, lipsa încrederii în alţii
 distanţă impusă intimităţii
 autocriticism asupra relaţiilor sale cu alţii
 probleme în funcţionarea profesională
 percepţie de singuratate
 foloseşte fanteziile pentru a scăpa de
gândurile dureroase
 susceptibilitate la consum de droguri pentru
a scăpa de sentimentele sale
 Taylor şi colab. (2004) au efectuat o serie de
experimente care au confirmat tendinţa
acestor persoane de a evita activ situaţii noi şi
sentimente intense, fie ele plăcute sau
neplăcute
 De asemenea, au dificultăţi în a-şi exprima
sentimentele şi credinţele negative despre
ceilalţi
 De multe ori ajung să prefere compania
animalelor
 Persoanele cu TPE au adesea un istoric de
dependenţă faţă de o familie compacta şi
închisă, îşi amintesc că, în copilărie, erau
adesea ţinta umilinţei şi jignirilor, în timp ce
în familie s-au simţit protejaţi de lumea care
îi rejecta
 Această relaţie de dependenţă este motivul
pentru care, conform unor opinii, tulburarea
de personalitate evitantă şi dependentă apar
adesea împreună
 În populaţia generală, prevalenţa este de
0,5%-1%
 Apare la 10% dintre pacienţii cu tulburări
psihice trataţi ambulatoriu
 Apare cu aceeaşi frecvenţă la bărbaţi şi femei
 Există date care sugerează faptul că la adulţi,
tulburarea de personalitate evitantă devine
mai puţin evidentă ori se remite odată cu
avansarea în vârstă
 Individul este extrem de precaut când trebuie
să-şi asume riscuri personale sau să se
implice în activităţi noi de teama de a nu se
face de râs
 Înclinat spre exagerarea eventualelor pericole
ale situaţiilor rutiniere, iar din necesitatea lui
de certitudine şi siguranţă poate rezulta o
restrângere a stilului de viaţă
 Factorii etiologici posibili sunt:
 Deprecierea/dezaprobarea parentală
manifestă
 Hiperprotecţia sau elementele fobice ale
părinţilor înşişi
 Evitarea şi inhibiţia au caracter defensiv
 Frica manifestă de rejecţie acoperă
agresivitatea subiacentă, fie oedipală, fie pre–
oedipală
 TPE – se îndoieşte şi se teme că nu va obţine
afecţiunea dorită
 TPD – încrezător şi se bazează pe ceilalţi fără
rezerve, considerând că eforturile sale trebuie
răsplătite cu afecţiune şi protecţie
 Se deosebeşte de tulburarea de personalitate
dependentă prin faptul că pacientul nu caută
grija cuiva, ci aprobarea şi încrederea
 Se deosebeşte de fobia socială prin
extinderea evitării unor situaţii concrete până
la evitarea oamenilor în general
 Pacientul trece de la idealizare la blamarea
celorlalţi la fel ca şi în tulburarea borderline,
dar nu are golul interior al acestuia
 Sentimentele de inadecvare sunt cauzate de
temeri de respingere şi umilire, şi nu de
dorinţa de protecţie întâlnită în tulburarea de
personalitate dependentă
 Există dorinţa de relatii sociale, dar este
incapacitată de teama de critică şi nu de
faptul că s-ar simţi mai bine, cum se
întâmplă în tulburarile de personalitate
schizoida şi schizotipală
 Lipsa de încredere are la bază teama de a nu
fi pus in dificultate, nu frica de intenţii
maliţioase întâlnită în tulburarea de
personalitate paranoidă
 Se deosebeşte de panică cu agorafobie prin
faptul că mecanismele de evitare apar după
debutul atacurilor de panica şi pot varia în
funcţie de frecvenţa şi intensitatea acestora
 Sunt o persoană lipsită de valoare, nu pot să
plac celorlalţi
 Ceilalţi oameni îmi sunt superiori

 Scheme condiţionale
 Dacă ceilalţi mă vor cunoaşte cu adevarat, ei
mă vor respinge
 Dacă voi intreprinde vreo acţiune, voi deveni
ridicol
 Anxietate
 Tensiune psihică
 Depresie

 Gânduri automate
 Voi eşua cu siguranţă
 Ceilalţi nu mă iubesc
 Sunt o persoană slabă
 Comportamente supradezvoltate
 Vulnerabilitate socială
 Evitare
 Inhibiţie
 Comportamente subdezvoltate
 Asertivitate
 Spirit gregar
 Strategii de actiuni
 Evitare
 Clientul să-şi înţeleagă tulburarea din punct
de vedere al dezvoltării şi dinamicii
 Clientul să înveţe să-i înţeleagă pe ceilalţi
 Să înveţe să facă diferenţa între stimulul real,
accidental şi imaginar
 Dezvoltarea şi internalizarea unor puncte de
referinţă realiste pe baza cărora să judece
comportamentele
 Îmbunătăţirea imaginii de sine
 Corecţii cognitive - lucrul cu schemele
aversive
 Utilizarea unor metode de distragere cum ar
fi interacţiunile sociale pozitive
 Creşterea capacităţii de a achizitiona abilităţi
sociale critice
 Încercarea de noi experiente, pentru a-i
creşte motivaţia şi a-l ajuta să monitorizeze
şi să corecteze comportamentul maladaptativ,
gândurile automate şi credinţele iraţionale
 Învăţarea clienţilor cum să gestioneze
anumite situaţii sociale pe care nu le pot
evita: prezentarea la un interviu, cum să-şi
facă prieteni/iubite/iubiti, cum să vorbească
in public, etc.
 Expunerea gradată
 Jocul de rol
 Abordarea paradoxală
 Jurnalul
 Tehnici de relaxare
 Expunerea în grup
 Hipervigilenţa este partea centrală a stilului
cognitiv
 Evitanţii în permanenţă monitorizează
contextul pentru a detecta o primejdie
 Rezultă un sistem de procesare a
informațiilor copleşit de stimuli excesivi care
împiedică totuși participarea la multe dintre
cele mai obișnuite acţiuni pentru individul în
cauză
 Pentru a-și recâștiga liniștea, clienţii se
angajează într-o serie de reinterpretări și
digresiuni, blocând activ, distrugând și
fragmentând propriile gânduri, încercând să
deconecteze relațiile dintre ceea ce văd, ce
sens atribuie percepțiilor lor și ce sentimente
trăiesc ca şi răspuns la evenimente
 Defensiv, ei distrug în mod deliberat
claritatea gândurilor prin intruziunea
distragerilor irelevante, a ideilor tangențiale și
emoțiilor discordante
 Evitanţii introduc în mod conștient gânduri
irelevante și emoții în fluxul cognitiv, pentru a
înlătura conținutul anxietăţii care poate avea
un aspect neutru
 De fapt, au învățat să perturbe procesarea
automată a stimulării cu o formă de
interferență cognitivă practicată în mod
conștient
 Benjamin (1996, 2000) sugerează că sub o
suprafață de reticență și neliniște este un
rezervor profund de furie
 Care este dovada pentru aşteptările mele
alarmiste?
 Dacă se va întâmpla lucrul de care îmi este cel
mai teamă, ce se va întampla, de fapt?
 Dar…
 Prognosticul terapeutic pentru personalitatea
evitantă este remarcabil de slab
 Datorită sensibilității lor intense la evaluarea
negativă, relația terapeutică se află în
permanenţă într-un stadiu critic
Avoidance of occupational
activities involving significant
social contact out of fear of
criticism, disapproval, or
rejection
Unwillingness to become
involved with others unless you
are certain that they will like
you
Holding back in intimate
relationships out of fear of
being ridiculed or humiliated
Preoccupation with criticism or
rejection in social situations
Inhibition in new social
situations due to feeling
inadequate
Feelings of being socially inept,
unappealing, or inferior to
others
Tulburarea de personalitate
obsesiv-compulsivă
 Un tipar pervaziv caracterizat prin
preocuparea pentru ordine, perfecţionism şi
pentru a deţine controlul mental şi în relaţiile
interpersonale în detrimentul flexibilităţii,
receptivităţii şi eficienţei, care debutează la
vârsta de adult tânăr, se manifestă în diverse
situaţii şi îndeplineşte patru (sau mai multe)
din următoarele criterii:
 1. Preocupare pentru detalii, reguli, liste,
ordine, organizare sau programe în asemenea
măsură încât scopul principal al activităţii se
pierde
 2. Grija excesivă pentru perfecţiune în cele
mai mici detalii interferă cu efectuarea
proiectelor (e.g., este incapabil să termine un
proiect deoarece standardele sale personale
excesiv de riguroase nu sunt respectate)
 3. Este excesiv de dedicat muncii şi
productivităţii, ceea ce nu lasă timp pentru
prietenii şi activităţi relaxante (orele lungi de
muncă nu pot fi explicate de nevoi financiare)
 4. Scrupulozitate, rigiditate morală excesivă
şi inflexibilitate în materie de etică şi valori
(comportament care nu se explică prin norme
culturale sau religioase)
 5. Este incapabil să arunce obiecte uzate,
stricate sau nefolositoare chiar dacă nu au
nicio valoare sentimentală
 6. Refuză să delege altora sarcini sau să
lucreze cu alte persoane dacă aceştia nu
acceptă să facă lucrurile după regulile sale
 7. Adoptă un stil de a cheltui foarte restrictiv,
atât faţă de sine cât şi faţă de alţii; consideră
că banii trebuie economisiţi pentru eventuale
catastrofe
 8. Sunt rigizi şi încăpăţânaţi
 Elementul cheie al tulburării de personalitate
obsesiv-compulsive este prezenţa unui tipar
stabil caracterizat prin preocuparea
permanentă pentru ordine, perfecţionism şi
pentru a deţine controlul mental şi în relaţiile
interpersonale în detrimentul flexibilităţii,
receptivităţii şi eficienţei
 Acest tipar debutează la vârsta de adult tânăr
şi se manifestă în diferite situaţii
 Indivizii cu tulburare de personalitate
obsesiv-compulsivă încearcă să îşi alimenteze
sentimentul că deţin controlul prin
respectarea riguroasă a regulilor, detaliilor
nesemnificative, procedurilor, listelor,
programelor sau formei, în asemenea măsură
încât obiectivul principal al activităţii se
pierde
 Excesiv de atenţi şi au tendinţa către repetare
 Perfecţionismul şi standardul de performanţă
foarte înalt pe care şi le autoimpun determină
suferinţă şi distuncţie importantă la aceşti
indivizi
 Pot deveni atât de implicaţi în realizarea
absolut perfectă a fiecărui detaliu al unui
proiect încât nu-l mai termină niciodată
 Dedicaţi faţă de muncă şi productivitate, ceea
ce nu lasă timp pentru activităţi relaxante de
timp liber şi prietenii
 Adeseori se concentrează excesiv asupra
activităţilor casnice (fac o curăţenie
exagerată, repetată)
 Excesiv de conştiincioşi, scrupuloşi
 Au o rigiditate morală şi inflexibilitate în
materie de etică şi valori
 Se critică fără milă pentru propriile greşeli
 Indivizii cu această tulburare respectă rigid
autoritatea şi legile şi insistă să fie respectate
literal, neacceptând circumstanţe atenuante
 Privesc aruncarea obiectelor ca pe o risipă
 Dau instrucţiuni foarte detaliate despre felul
în care trebuie efectuată o activitate, şi sunt
surprinşi şi iritaţi dacă alţii le sugerează
alternative creative
 Alteori pot refuza propunerile de a fi ajutaţi
chiar dacă nu se încadrează în termen,
deoarece nu cred că altcineva poate face
respectiva activitate corect
 Prizonieri ai propriei lor perspective, acceptă
cu dificultate punctul de vedere al altora
 Prietenii şi colegii se simt frustraţi de această
rigiditate constantă
 Indivizii cu această tulburare sunt adesea
zgârciţi şi meschini şi au un standard de viaţă
mult inferior celui pe care şi l-ar putea
permite, deoarece consideră că trebuie să
ţină sub control riguros cheltuielile pentru a
se asigura împotriva unor posibile catastrofe
 Pot deveni supăraţi sau mânioşi în situaţiile în
care se simt incapabili să controleze mediul
fizic sau interpersonal, chiar dacă de obicei
această stare nu este exprimată direct
 Sunt deosebit de atenţi la statutul lor relativ
în relaţiile de dominare-supunere, astfel încât
pot fi excesiv de obedienţi faţă de autorităţile
pe care le respectă, dar în schimb vor
manifesta lipsă de supunere faţă de
persoanele pe care nu le aprobă
 Persoanele cu TPOC îşi exprimă afecţiunea
într-o manieră foarte controlată sau
nefirească şi se simt stingheriţi în prezenţa
persoanelor care îşi exprimă emoţiile
 Sunt adesea preocupaţi de logică şi aspecte
intelectuale, şi intoleranţi faţă de
comportamentul afectuos al celorlalţi
 Pot avea dificultăţi şi probleme în viaţa
profesională, mai ales atunci când se
confruntă cu situaţii noi care cer flexibilitate
şi compromis
 Nu trebuie incluse acele comportamente care
reflectă obiceiuri, tradiţii, mentalităţi sau
moduri de relaţionare interpersonală
acceptate în grupul cultural din care face
parte individul
 Anumite grupuri socioculturale pun un accent
deosebit pe muncă şi productivitate
 Diagnosticată de aproximativ două ori mai
frecvent la bărbaţi
 Tulburarea obsesiv-compulsivă este una
dintre cele mai frecvente tulburări de
personalitate în populaţia generală, cu o
prevalenţă estimată cuprinsă între 2,1-7,9%
 Tulburarea obsesiv-compulsivă. In ciuda
denumirii similare, TOC poate fi diferenţiată
cu uşurinţă de tulburarea de personalitate
obsesiv-compulsivă, deoarece în TOC sunt
prezente obsesii şi compulsii reale
 Dacă sunt îndeplinite criteriile atât pentru
tulburarea de personalitate obsesiv-
compulsivă cât şi pentru TOC, vor fi
înregistrate ambele diagnostice
 Tulburarea de colecţionarism
 Diagnosticul acestei tulburări trebuie avut în
vedere în special atunci când acumularea de
obiecte este exagerată (păstrarea unor stive
de lucruri inutile poate reprezenta un pericol
de incendiu şi face dificilă deplasarea prin
casă a celorlalţi locatari)
 Dacă sunt îndeplinite criteriile atât pentru
tulburarea de personalitate obsesiv-
compulsivă cât şi pentru cea a colecţionării
compulsive de obiecte, vor fi înregistrate
ambele diagnostice
 Alte tulburări de personalitate pot fi
confundate cu tulburarea de personalitate
obsesiv-compulsivă deoarece au unele
elemente comune
 De aceea este importantă deosebirea acestor
tulburări pe baza diferenţelor între trăsăturile
caracteristice
 Dacă un individ prezintă trăsături care
îndeplinesc criteriile pentru una sau mai
multe tulburări de personalitate, alături de
tulburarea de personalitate obsesiv-
compulsivă, trebuie înregistrate toate aceste
diagnostice
 Indivizii cu tulburare de personalitate
narcisistă pot fi şi ei preocupaţi de
perfecţionism şi cred că ceilalţi nu pot realiza
lucrurile la fel de bine ca ei, dar au tendinţa
de a considera că au atins perfecţiunea, în
timp ce indivizii cu TPOC sunt de obicei auto-
critici
 Indivizii cu TPN sau antisocială sunt lipsiţi de
generozitate dar se respectă pe ei înşişi, în
timp ce indivizii cu tulburare de personalitate
obsesiv-compulsivă sunt zgârciţi atât faţă de
ei cât şi faţă de ceilalţi
 Tulburarea de personalitate schizoidă cât şi
cea obsesiv-compulsivă se caracterizează
prin formalism şi detaşare faţă de relaţiile
sociale
 In TPOC însă, acest comportament provine
din faptul că indivizii se simt inconfortabil
atunci când au emoţii şi din devotamentul
excesiv faţă de muncă, în timp ce în
tulburarea de personalitate schizoidă există o
incapacitate structurală de a avea relaţii
apropiate
 TPOC trebuie diferenţiată de modificările de
personalitate cauzate de alte afecţiuni
medicale, în cazul cărora trăsăturile rezultate
pot fi atribuite efectelor acelei afecţiuni
asupra sistemului nervos central

 Tulburările consumului de substanţe.

Tulburarea de personalitate obsesiv-
compulsivă trebuie diferenţiată de
simptomele cauzate de consumul cronic de
substanţe
 Sunt responsabil pentru mine şi pentru
ceilalti
 Ceilalţi oameni nu sunt demni de încredere

 Scheme condiţionale
 Dacă nu voi reuşi în proporţie de 100%, va fi
un eşec total
 Dacă nu îmi voi îndeplini datoria în mod
precis şi sistematic, se va instala haosul
 Ceilalţi oameni trebuie să fie punctuali şi să-
şi ţină promisiunile
 Trebuie să prevezi cele mai mici detalii
 Realizează totul perfect, pentru că altfel nu are
valoare
 Trebuie să menţii permanent cel mai înalt
standard de performanţă

 Stări afective : anxietate, depresie

 Gânduri automate
 Nu trebuie să comit nici o eroare
 Dacă greşesc, va fi o catastrofă
 Trebuie să fac totul singur, pentru că altfel se va
strecura o greşeală
 Ar trebui să fac ceva util, în loc să citesc acest
roman
 Control exagerat
 Responsabilitate
 Perfecţionism

 Comportamente subdezvoltate
 Spontaneitate
 Comportament ludic
 Căldură afectivă

 Strategia - Perfecţionism
 Persoanele cu TPOC adesea vin în terapie
deoarece nu mai sunt capabile să facă faţă
situaţiilor cotidiene
 Se plâng de depresie şi de o anume inabilitate
de a fi productivi
 Un alt motiv este apariţia somatizărilor,
datorită problemelor pe care le au în a
descărca emoţiile
 Acuza simptome de anxietate, imobilizare,
impotenţă şi oboseală excesivă (Millon, 1981)
 Ingrijorarea unor alte persoane în legătură cu
comportamentul acestor persoane
 Diminuarea intensităţii simptomelor
 Intărirea mecanismelor de coping existente şi
pe învăţarea unor deprinderi noi şi a unor
stiluri de a gândi alternative
 Un obiectiv terapeutic important poate fi
acela de a-l determina şi asista pe client în a-
şi examina propriile stări emoţionale, mai
degrabă decât să recurgă mereu la
intelectualizare şi la distanţare de emoţii
 Este recomandată în acest sens utilizarea
unor jurnale ale emoţiilor
 Un alt obiectiv important în terapie este
focalizarea asupra nevoii de control
 Pentru a obţine schimbări semnificative,
aceste persoane trebuie să dezvolte toleranţă
pentru:
 Propria lor vulnerabilitate emoţională
 Lipsa lor de control asupra oamenilor şi
situaţiilor
 Prezenţa şansei, incertitudinii, şi a lipsei de
permanenţă şi constanţă în vieţile lor
 Pentru a obţine schimbări aceste persoane
trebuie să dezvolte toleranţă pentru:
 Propria lor vulnerabilitate emoţională
 Lipsa lor de control asupra oamenilor şi
situaţiilor
 Prezenţa şansei, incertitudinii, şi a lipsei de
permanenţă şi constanţă în vieţile lor
 Dar...există o lipsă de deschidere şi
flexibilitate nu doar în rutina zilnică dar şi în
relaţiile şi aşteptările interpersonale
 tehnicile de autocontrol
 trainingul deprinderilor
 tehnicile care îi vor învăţa să recunoască din
stadiile incipiente distresul emoţional precum
şi strategiile prin care să evite pierderea
bruscă şi extremă a controlului emoţional
 desensibilizarea sistematică
 creşterea toleranţei asociate anxietăţii
 înţelegerea modului în care obsesiile şi
compulsiile interferează cu funcţionarea
zilnică
 identificarea pierderilor, a activităţilor la care
persoana nu are timp să participe sau a
fricilor care împiedică participarea la alte
activităţi dezirabile
 activarea suportului social
 accentuarea emoţiilor pozitive pe care
persoana le resimte atunci când sparge
pattern-ul obsesiv-compulsiv
 Beck, A. T., & Freeman, A. (1990). Cognitive Therapy of
Personality Disorders. New York: Guilford Press and Associates.
 Kernberg, O. F. (1996). A psychoanalytic theory of personality
disorders. In J. F. Clarkin, & M. F. Lenzenweger, Major Theories of
Personality Disorder (pp. 106–140). New York: Guilford Press.
 Millon, T., & Davis, R. (1996b). Disorders of Personality: DSM-IV
and Beyond. (2nd ed). New York: John Wiley & Sons.
 Skodol AE, Bender DS, Gunderson JG, Oldham JM. The American
Psychiatric Publishing Textbook of Psychiatry, Sixth Edition.
Chapter 25. Personality Disorders. March 2014.
 https://digest.bps.org.uk/2019/03/18/first-study-to-explore-
what-its-like-to-live-with-avoidant-personality-disorder-safe-
when-alone-yet-lost-in-their-aloneness/

 https://www.youtube.com/watch?v=z2zkUSC-Zm4
 How to Cope With an Avoidant Partner