4.

TIPURI GENETICE DE RELIEF

A. RELIEFUL PLUVIODENUDAŢIONAL

Este generat de pluviodenudare (dizlocarea, împrăştierea şi scurgerea particulelor fine, din sol sau din
scoarţa de alterare, sub acţiunea picăturilor de ploaie). Pe versanţii înclinaţi, alcătuiţi din roci friabile (argile,
marne etc.), pluviodenudarea poate genera:

a. Şiroiri: mici scurgeri sub formă de şuvoaie;

b. Rigole: şănţuleţe cu adâncimi de câţiva cm;

b. Ravene: aspectul unor şanţuri cu adâncimi de câţiva m;

Ravenă

c. Ogaşe: ravene care s-au extins foarte mult atât în adâncime, cât şi în lungime (sute de m);

Ogaș

d. Badlands: versanţi acoperiţi în cea mai are parte de ravene şi ogaşe.

Badlands
 e. Torenţii: cursuri efemere de apă care sunt activate doar în timpul precipitaţiilor, forma specifică de
relief fiind numită organism torenţial. Acesta este alcătuit din 3 elemente componente:

A - bazinul de recepţie (proces dominant: eroziunea);

B - canalul de scurgere (proces dominant: transportul);
C - conul de dejecţie (proces dominant: acumularea).

Cauze: defrişările, agricultura iraţională (monocultură, aratul în lungul pantei etc.).

B. RELIEFUL FLUVIAL

Generat de apele curgătoare, forma specifică de relief fiind valea. O vale este alcătuită din:

a. Talveg (canal de etiaj): porţiunea abia schiţată prin care râul se scurge la debite minime;
b. Albia minoră: porţiunea prin care un râu se scurge la debite normale. Este mai bine conturată, fiind
alcătuită din maluri şi pat de albie. Prin eroziunea laterală, malurile concave sunt erodate, iar cele convexe-
aluvionate, cu timpul albia minoră formând nişte bucle numite meandre;
c. Albia majoră (luncă): suprafaţa netedă prin care râul se scurge la debite maxime;
d. Versanţii: suprafeţele înclinate dispuse la marginea albiei majore. Atunci când, urmare a unor
scufundări tectonice, râul este obligat să sape o nouă albie minoră, sau chiar mai multe, acestea pot căpăta
aspectul unor trepte suspendate numite terase fluviatile. O terasă fluviatilă este alcătuită dintr-un pod
terase (suprafaţa plană) şi fruntea terasei (suprafaţa înclinată).
Suprafaţa de pe care un râu îşi colectează afluenţii se numeşte bazin hidrografic, iar cea dintre două văi –
interfluviu.