Discurs Influențe străine asupra limbii române

Satul mult stimată audiență! Mă bucur să văd astăzi, aici pe toți cei dornici de a pune încă o dată în
discuție valoarea limbii române pentru toți vorbitorii ei nativi, la fel ca și pentru persoanele străine. Mă
tot gândeam la faptul că deja există o mulțime de publicări, referate și multe alte studii pe această temă
și sincer vorbind mă descuraja acest fapt. Cum pot cunoaște eu mai mult decât cunosc cei ce au studii ăn
domeniu și activează de ani de zile? Mereu când ăncerc să îmi formulez gundurele sau o opinie asupra
unui anumit fapt, simt cu creierul (sufletul) se zbate în căutarea unei variante deosebite, originale, de
pare că sunt un scriitor începător ce își caută stilui propriu. Deci, chear și aici, am decis să aleg
influențele străine asupra limbii noastre și în același timp să adopt o viziune a unui călător prin
meleagurile noastre ce își dorește nu doar a comunica cu noi la un nivel elementar ci să savureze din
arta originală (tradițională) a literaturii noastre cuprinzând în sine adevăratul și atât de multilateral sens
al cuvintelor.

Deodată ce pășești hotarele Moldovei te întâlnești cu minunatele peisaje verzi ce încântă ochiul, o
,, luncă bogată” în flori și fluturi ce se plimbă ,,iute” de la culoare la culoare. Merge spre ,,pajiștea”
împânzită cu fel de fel de animale ce le întâlnești pe la noi precum capre, vaci, oi, cai ce se ,,dovedesc” a
fi păzite de niște dulăi ciobănești. Se vor întâlni în cale cu gospodari ce împreună cu ,, maică-sa, nevastă-
sa și alte rude își muncesc ogoarele” sau pur și simplu își fac munca prin ,,grădină” cu fel de fel de
instrumente precum :,, plug, clește, coasă ” iar alții ,,se obosesc” la casele lor făcând reparații în ,,
povniță sau în pod” întrebuințânduse de ,, ciocan sau topor” căci cine știe ce ,,vreme” vine. Trebuie să
fie gata la orice ,,ceas” de a se întâlni cu fre-un ,,vifor sau zăpadă”. Când ,,sfârșesc munca toți se
odihnesc” la o masă unde gospodinele prepară cele mai alese bucate din carne de ,,cocoș sau gâscă”
bine coapte în niște prăjiturică din ,,ulei cu morcof și puțin oțet” pe lângă toate fiind pe masă și niște
,,slănină” cu mămăligă și ouă prăjite alături de o (rașcă)? Cu vin ce crează un ,,chef” de mâncare și voie
bună oferindui cinei un ,,farmec” deosebit unde se uită și de ,,belea și de dușmani” discutânduse
ultimele evenimente de prin localitate cu timpul ajungând până și la ,,talpa” vieții.