Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3.4.învățătura Etică A Lui Isus Hristos
3.4.învățătura Etică A Lui Isus Hristos
Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva
voastră, minţind din pricina Mea . În Fericiri sânt date virtuţi precum: simplitatea,
blândeţea, mila, nevoia de dreptate, de pace etc., virtuţi care, prin simpla lor prezenţă în
inima omului, aduc cu sine recompense precum: împărăţia cerului, moştenirea pământului,
mângâiere sufletească, îndestulare, apropiere de Dumnezeu.
După cum ne arată Evanghelia, Hristos este fiul lui Dumnezeu ce s-a născut într-un mod
supranatural şi a fost trimis pe pământ de către Dumnezeu cu misiunea de a pregăti oamenii
către judecata de apoi, ca prin sacrificiul său să arate oamenilor calea spre mântuire, pe care
ei, în virtutea caracterului păcătos al fiinţei lor, nu sânt în stare să o găsească.
În învăţăturile lui Iisus Hristos sunt redate condiţiile ce se cer oamenilor spre a fi fericiţi.
Fericirea este o stare de adâncă mulţumire a sufletului omenesc. Oamenii au dorit-o
întotdeauna şi mereu s-au întrebat cum se poate ajunge la fericire. Vechii filozofi greci şi
romani au explicat-o în diferite chipuri, punând temeiul ei în avere, răbdare, plăcere,
putere etc.
Putem menţiona că, faţă de eticile precreştine, care combat prin pedepse efectele
exterioare ale acţiunilor omeneşti considerate rele, etica creştină suprimă cauzele
interioare, subiective, rădăcinile sufleteşti ale răului posibil. Altfel spus, etica creştină
caută să facă imposibilă apariţia cauzelor potenţial rele, prin cultivarea unor virtuţi
sufleteşti necondiţionat bune.