INSTITUȚIA PUBLICĂ UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

”NICOLAE TESTEMIȚANU”
CATEDRA EPIDEMIOLOGIE

ȘEFUL CATEDREI: Angela Paraschiv,

d.h.ș.m., conf. univ.
COORDONATOR: Diana Spătaru,
d.h.ș.m., asist. univ.

TEZA DE CURS

ANALIZA EPIDEMIOLOGICĂ A MORBIDITĂȚII

PRIN SIFILIS ÎN REPUBLICA MOLDOVA ȘI
MUNICIPIUL CHIȘINĂU PENTRU PERIOADA
ANILOR 2004-2019

EXECUTORI: Candîba Arina

GR. MP1502

CHIȘINĂU 2020
 CUPRINS
CAPITOLUL 1
SCHEMA model de analiză epidemiologică...............................................................

CAPITOLUL 2
Date informative despre sifilis la nivel mondial și local……………...................
Scopul și Obiectivele studiului………........................................................................

CAPITOLUL 3
Rezultatele cercetării.Analiza dinamicii multianuale prin sifilis în Republica
Moldova și mun.Chișinău , pe perioada anilor 2004 - 2019………………………...
3.1. Aprecierea dinamicii mutianuale a morbidității prin sifilis în intervalul anilor
2004 - 2019.......................................................................................................
3.2. Determinarea tendinței dinamicii multianuale a morbidității prin sifilis în
Republica Moldova și mun.Chișinău, pe perioada anilor 2004 - 2019.......................

CAPITOLUL 4
ANALIZA MORBIDITĂȚII ÎN DINAMICA ANUALĂ.
4.1. Distribuția morbidității prin sifilis în mun.Chișinău, pe parcursul lunilor anului
2019..................................................................................................................
4.2. Indicele variaţiei sezoniere...................................................................................
4.3. Indicele sezonier..................................................................................................
4.4. Coeficientul sezonier............................................................................................
4.5. Indicele creşterii sezoniere...................................................................................
4.6. Sezonalitatea pe anotimpuri a morbidității prin enterobioză în mun. Chișinău,
pe perioada anului 2019..............................................................................................

CAPITOLUL 5
DETERMINAREA GRUPELOR DE RISC.
5.1. Analiza morbidității prin sifilis în Republica Moldova și mun. Chișinău
perioada anilor 2004 - 2019 , după diferite contingente de populație ……………..
5.2. Analiza morbidității prin sifilis în Republica Moldova și mun. Chișinău
perioada anilor 2004 - 2019 , după categorii de vîrstă……………………………...
5.3. Analiza morbidității prin sifilis în Republica Moldova dupa mediul de
reședință, pentru anul 2004 – 2019………...………………………………………..

CAPITOLUL 7
Planul de măsuri împotriva sifilisului în RM și mun.Chișinău………….……..…
 Capitolul 1
SCHEMĂ MODEL DE ANALIZĂ EPIDEMIOLOGICĂ
I. Elaborarea programului de investigaţie pe forme nozologice
1.2. Determinarea sarcinilor şi direcţiilor analizei epidemiologice retrospective
1.3. Determinarea volumului informaţiei necesare

II. Acumularea informaţiei primare

2.1. Informaţii despre morbiditate
2.2. Date demografice
2.3. Informaţii despre factori naturali şi sociali. Caracteristica sanitară a teritoriului

III. Prelucrarea informaţiei

3.1. Alcătuirea şi structurarea tabelelor
3.2. Analiza dinamicii morbidităţii multianuale
3.2.1. Aprecierea dinamicii multianuale
3.2.2. Determinarea tendinţei multianuale
3.2.3. Determinarea nivelului mediu al morbidităţii multianuale
3.2.4. Aprecierea indicelui morbidităţii pentru anul curent

IV. Analiza dinamicii anuale a morbidităţii (sezonalitatea)

V. Analiza morbidităţii după anumite semne epidemiologice

5.1. Analiza morbidităţii după gen
5.2. Analiza morbidităţii după contingente de vârstă
5.3. Analiza morbidităţii după contingente profesionale
5.4. Analiza distribuţiei teritoriale a morbidităţii
5.5. Analiza surselor de infecţie
5.6. Analiza factorilor şi căilor de transmitere
5.7. Analiza structurii etiologice a morbidităţii
5.8. Analiza morbidităţii după particularităţile clinice de decurgere a bolii
5.9. Analiza factorilor de risc (fenomenului cauză-efect)
5.10. Analiza focalităţii

VI. Analiza măsurilor de profilaxie şi antiepidemice

6.1. Analiza adresării, depistării, diagnosticării, spitalizării
6.2. Analiza măsurilor îndreptate spre întreruperea mecanismului de transmitere a
agentului patogen
6.3. Analiza măsurilor de profilaxie specifică

VII. Stabilirea diagnosticului epidemiologic

7.1. Formularea variantei de manifestare a procesului epidemic cu determinarea
„teritoriului de risc”, „timpului de risc”, „grupelor de risc”, „factorilor de risc” etc.
VIII. Formularea pronosticului dezvoltării procesului epidemic
IX. Determinarea problemelor prioritare a patologiei respective în teritoriul
deservit
X. Evaluarea importanţei epidemiologice şi social-economice
XI. Concluzii
XII. Elaborarea planului de măsuri de profilaxie şi antiepidemice
 CAPITOLUL 2
Date informative despre Sifilis la nivel mondial și local

GENERALITĂȚI
Sifilisul este o boală sistemică cauzată Treponema pallidum subsp pallidum
(T.pallidum) și se clasifică în sifilis dobândit (de obicei pe cale de contact sexual)
și congenital (pe cale verticală transplacentară). Sifilisul dobândit se divizează în
sifilisul precoce şi cel tardiv. Sifilisul precoce include sifilisul primar, secundar şi
latent recent. Centrul European de Control al Maladiilor (ECDC) și IUSTI definesc
sifilisul precoce (sifilisul infecțios) ca unul dobândit la <1 an precedent, iar
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ca unul dobândit la <2 ani precedenți.
Sifilisul tardiv include sifilisul latent tardiv (inclusiv ocult) și sifilisul terțiar
(gomos, cardiovascular și neurosifilisul). ECDC definește sifilisul tardiv ca unul
dobândit la ≥1 an precedent, iar WHO ca unul dobândit la ≥2 ani precedenţi.
Sifilisul congenital se clasifică în precoce (primii 2 ani de viaţă) şi tardiv (după
primii 2 ani de viață), incluzând semnele și stigmatele sifilisului congenital.
În Republica Moldova, pentru conduita clinico-terapeutică a pacientului, este
recomandată clasificarea propusă de ECDC și Ghidul European de conduită a
sifilisului (IUSTI, 2014). Ce ține de raportarea statistică, inclusiv cea externă, se va
aplica Clasificatorul Internațional al Maladiilor CIM-10 propus de OMS.

Caracteristice clinice
Perioada de incubaţie: variază între 10-90 zile, care preced apariţia şancrului dur
(sifilis primar) în evoluţia simptomatică.
Sifilisul primar: o ulceraţie sau eroziune (şancru), de obicei, însoţită de
limfadenopatie regională, mai rar și de limfangită. Ulceraţia (eroziunea) este
solitară, indoloră cu fundul curat şi indurat, acoperită de o serozitate clară, fiind
localizată în regiunea anogenitală. Ocazional şancrul apare atipic: multiplu,
extragenital, bipolar, dureros, purulent (complicat), inclusiv balanita sifilitică
Follmann. Orice ulceraţie anogenitală se consideră sifilitică dacă nu s-a demonstrat
altă origine. Sifilisul primar durează, de regulă, 6-8 săptămâni (perioada
seronegativă de 3-4 săptămâni și cea seropozitivă de 3-4 săptămâni).

Sifilisul secundar: interesare multisistemică datorată bacteriemiei, cu posibilă

recurenţe și în al doilea an după infectare. Manifestările clinice: erupţie
generalizată nepruriginoasă, cu afectarea frecventă a palmelor şi plantelor; leziuni
cutaneo-mucoase (rozeole, papule, inclusiv condiloame late, pustule, vezicule),
limfadenopatie generalizată. Mai rar: alopecia sifilitică (areolară, difuză, mixtă);
leucomelanoderma (în plasă, maculoasă, mramorescentă), uveita anterioară (ex.:
sifilis ocular, care de asemenea determină sclerita, irita, retinita, papilita, neurita
optică); meningita; paralizia nervilor cranieni; hepatita; splenomegalia; periostita şi
glomerulonefrita. Durata de 2 ani a sifilisului secundar este stabilită convențional,
perioda secundară ar putea să se extindă și la 3-20 ani. Astfel, durata sifilisul
secundar cu o durată totală <1 an precedent se referă la sifilisul precoce, iar cu o
durată ≥ 1 precedent se consideră un sifilis tardiv.

Sifilisul latent: teste serologice pozitive în lipsa manifestărilor clinice de infecţie

treponemală, dar și cu un lichid cefalorahidian normal. Se clasifică arbitrar în
recent, dacă-i dobândit la <1 an precedent, şi în tardiv, fiind dobândit la ≥1 an
precedent (conform clasificării ECDC).

Sifilisul tardiv include:

· Sifilisul terțiar (gomos): noduli, tuberculi, plăci eritematoase terțiare sau ulcere
tipice, de rând cu afectare viscerală și osteo-articulară
· Neurosifilisul: meningovascular, parenchimatos (pareza generală, tabes
dorsalis), asimptomatic (lichid cefalorahidian [LCR] modificat patologic)
· Sifilisul cardiovascular: aortita (asimptomatică), anghina, regurgitaţia aortică,
tenoza orificiului coronarian, aneurismul aortic (îndeosebi toracic)
· Sifilisul latent tardiv, inclusiv sifilisul latent ocult (când nu se cunoaște durata
bolii).
Depistare activă (screening)
Testul de rutină (de screening) pentru sifilis trebuie indicat pentru:
· toate femeile gravide
· toți donatorii de sânge, produse din sânge, sau organe solide
· persoanele din grupele cu risc sporit pentru sifilis:
o toți pacienții recenți cu infecții cu transmitere sexuală (ITS)
o persoanele cu HIV
o pacienții cu hepatita B și/sau C
o pacienții suspecți pentru un neurosifilis precoce (cu pierdere acută
inexplicabilă de vedere și/sau auz, cu semne de meningită, etc.)
o persoanele ce au un comportament sporit de risc pentru ITS (bărbații ce
fac sex cu bărbații, lucrătorii sexului comercial, în caz de comportament
cu promiscuitate sexuală, etc.)
Testul de screening trebuie propus tuturor pesoanelor referite pentru consultații în
clinicile ITS sau de sănătate sexuală.

Diagnosticul de laborator
Treponema pallidum din leziuni sau nodulii limfatici afectaţi în sifilisul precoce,
este depistată prin:
· Microscopia în câmp întunecat
· Test de imunofluorescenţă directă – în cazul leziunilor bucale sau altor leziuni
unde e posibilă contaminarea cu treponeme comensale
· Reacţia de polimerizare în lanţ (PCR).
Serodiagnosticul sifilisului include:
· Teste reaginice (cardiolipinice / netreponemice): reacţia de microprecipitare
(RMP), Venereal Disease Research Laboratory test (VDRL), Rapid Plasma
Reagin test (RPR)
· Teste specifice (treponemice): test de hemaglutinare pentru T. pallidum (TPHA
– T. pallidum haemagglutination assay), test de microhemaglutinare pentru T.
pallidum (MHA-TP – microhaemagglutination assay for T. pallidum), test de
aglutinare corpusculară a T. pallidum (TPPA – T. pallidum particle
agglutination test), test de imunofluorescenţă indirectă (FTA-abs test –
fluorescent treponemal antibody absorption test), reacţia imunoenzimatică
treponemală (EIA/IgG – treponemal enzyme immunoassay), test IgG imunoblot
(IgG immunoblot test for T. pallidum)
· Teste specifice (treponemice) pentru anticorpii IgM anti-T. pallidum: test
IgMimmunoblot pentru T. pallidum, testul imunoenzimatic IgM-EIA pentru T.
pallidum, testul 19S-IgM-FTA-abs; indicaţiile pentru testarea anticorpilor IgM
anti-T.pallidum sunt sifilisul congenital şi infecţia recentă.
Testele de screening preliminar (teste de triaj sau de selectare):
· În Republica Moldova testul screening de rutină este RMP
· TPHA, MHA-TP sau TPPA pot fi folosite pentru un screening solitar
· Testul EIA/IgG este un test alternativ de screening (triaj)
· Testele IgM-EIA, IgM-imunoblot și IgM-FTA-abs pot fi aplicate în calitate de
primul test, atunci când este suspectat sifilisul primar sau sifilisul congenital
precoce, acestea fiind pozitive în 70-90% cazuri.
Testele de confirmare diagnostică în cazul unui test de screening pozitiv:
· În Republica Moldova testul de confirmare este TPHA sau EIA
· De regulă, un alt test treponemal – TPHA de confirmare dacă EIA e folosit
pentru screening; EIA de confirmare dacă TPHA e folosit pentru screening
· Testul IgG-immunoblot pentru T. pallidum dacă testele: TPHA/MHA-TP şi/sau
testul FTA-abs se suspectă a fi fals-pozitive.
Testele pentru estimarea activităţii serologice a sifilisului şi monitorizarea
eficacităţii tratamentului:
· În Republica Moldova testul de monitorizare este RMP cantitativ
· Testul VDRL sau testul RPR cantitativ.
Diagnosticul de laborator: serodiagnosticul fals-negativ în sifilis
· Testul reaginic (cardiolipinic) poate fi fals-negativ în sifilisul secundar datorită
fenomenului de “prozonă” din cauza utilizării serului nediluat
· Testul reaginic (cardiolipinic) temporar negativ a fost raportat ocazional în
sifilisul secundar şi la pacienţii cu HIV-infecţie concomitentă (devine pozitiv la
testare succesivă.

.
CONDUITA TERAPEUTICĂ

· Nivelul treponemicid de antibiotic trebuie obţinut în ser, precum şi în LCR în

caz de neurosifilis. Se consideră treponemicid nivelul de penicilină >0,018
mg/l, care e substanţial mai mic decât nivelul de concentraţie maximală eficace
in vitro, acesta fiind cu mult mai înalt (0,36 mg/l)
· Durata concentraţiei treponemicide de antibiotic ar trebui să fie cel puţin de 7-
10 zile ca să cuprindă un număr de cicluri de diviziune a treponemelor (30-33
ore) în sifilisul precoce cu un interval subtreponemicid de nu mai mare decât
24-30 ore. Durată mai lungă de tratament se cere odată cu prelungirea duratei
infecţiei (mai multe recidive s-au observat după cure scurte de tratament în
stadiul respectiv), posibil din cauza vitezei mai mici de diviziune a
treponemelor în sifilisul tardiv. S-a demonstrat că treponemele persistă în ciuda
tratamentului aparent reuşit. Semnificaţia acestei descoperiri nu este pe deplin
elucidată
Opţiuni terapeutice de elecţie:
· Benzatin benzilpenicilina în 2 doze săptămânale a câte 2,4 mln unităţi,
intramuscular (IM), câte 1,2 mln unităţi în fiecare fesă, efectuate în ziua 1-a şi a
8-a; folosirea soluţiei de lidocaină ca solvent va reduce disconfortul produs la
injectare, sau
· Procain penicilina* 1-1,2 mln unităţi, IM, doză zilnică unică, 14 zile, sau
· Benzilpenicilina 1 mln unităţi, IM, 4 ori/zi, 14 zile.
Alergie la penicilină sau refuzul la tratamentul parenteral:
· Doxiciclina 100 mg de 2 ori pe zi, 14 zile, sau
· Tetraciclina 500 mg de 4 ori pe zi, 14 zile, sau
· Eritromicina** 500 mg de 4 ori pe zi, 14 zile, sau
· Alte opţiuni: azitromicina 500 mg o dată pe zi timp de 10 zile, ceftriaxona 500-
1000 mg IM o dată pe zi timp de 10 zile.

CONDUITA PARTENERILOR
· Toţi pacienţii cu sifilis vor fi informaţi despre necesitatea identificării
partenerilor săi, educaţia pentru sănătate, profilaxia ITS şi anunţarea oricărui
tratament în anamneză
· Cu toate că diviziunea sifilisului latent în precoce şi tardiv este utilă pentru
tratament şi identificarea partenerului, folosirea acestei clasificări va fi
problematică pentru supraveghere, aşa încât, conform unui studiu, un număr
substanţial de pacienţi cu sifilis tardiv (incluzând sifilisul latent cu durată
neconcretizată) consideraţi ipotetic necontagiosi, s-au dovedit a fi cazuri de
sifilis latent precoce considerate contagioase
· Recidiva sifilisului secundar poate survine în decurs de 2 ani de la infectare,
astfel sifilisul se consideră a fi contagios pe parcursul a 2 ani de la contracararea
acestei infecţii
· Identificarea partenerilor necesită eforturi din partea societăţii pentru a reduce
incidenţa maladiei, ridicând responsabilitatea etică pentru combaterea reţelelor
cu risc de contaminare. În ciuda programelor de identificare a partenerilor,
rezultatele pot fi insuficiente şi sifilisul rămâne o problemă de sănătate publică
având o morbiditate importantă
· În cazul pacienţilor cu sifilis primar, vor fi notificaţi partenerii sexuali pe
parcursul a ultimelor 3 luni, deoarece perioada de incubaţie poate dura până la
90 de zile. În cazul pacienţilor cu sifilis secundar cu recidive clinice sau cu
sifilis latent precoce, notificarea partenerilor va acoperi perioada a 2 ani
precedenţi
· Pacienţii cu sifilis precoce vor infecta estimativ 46-60% dintre partenerii săi
sexuali, inclusiv şi partenerele gravide
· Trebuie iniţiat tratamentul epidemiologic (preventiv) imediat pentru partenerii
sexuali (în special pentru gravide) fără manifestări clinice şi serologie pozitivă,
în cazul când din momentul contactului au trecut mai puţin de 3 luni:
- Benzatin benzilpenicilină, doză unică de 2,4 mln unităţi, IM, divizată a câte
1,2 mln unităţi în fiecare fesă, sau
- Doxiciclină 200 mg, doză zilnică, 14 zile, sau
- Azitromicină 1 g, doză unică; doza respectivă poate fi repetată în ziua a 8-a
i a 15-a.
Testele serologice pentru sifilis trebuie efectuate la prima vizită şi repetate la 6
săptămâni şi 3 luni.
MONITORIZAREA POST-TRATAMENT
Controlul post-tratament pentru a verifica însănătoşirea şi a descoperi reinfectarea
sau recidiva se obţine prin evaluarea răspunsului clinic şi serologic.
· În cazul sifilisului precoce, investigaţiile clinice şi serologice (testele
cardiolipinice / netreponemice cantitative: RMP, VDRL sau RPR) se vor
efectua conform schemei: la 3, 6 şi 12 luni după tratament. Examinarea
postterapeutică a pacienţilor HIV-pozitivi trataţi pentru sifilis precoce va fi mai
frecventă: la 1, 2, 3, 6, 9, 12, 18 şi 24 luni; se va finaliza cu examinarea LCR:
- după un tratament adecvat al sifilisului precoce, titrul testelor cardiolipinice /
netreponemice ar trebui să se micşoreze cu 2 trepte de diluţie (de 4 ori) timp
de 6 luni (timp de 1 an pentru pacienţii HIV-infectaţi)
- dacă nu se obţin rezultatele aşteptate, se stabilește diagnosticul de sifilis
serorezistent, supravegherea continuă pe durata a 2 ani, perioadă în care se
administrează tratamentul adițional (ca și pentru sifilis tardiv); dacă
răspunsul clinic este inadecvat sau imposibil de monitorizat, cum ar fi în
sifilisul latent, se va decide în favoarea unui tratament adiţional repetat (ca și
pentru sifilis tardiv).
· În cazul sifilisului tardiv (inclusiv cel latent) răspunsul serologic al testelor
cardiolipinice / netreponemice după tratament este frecvent absent. Este
indicată supravegherea acestor bolnavi pe parcursul a 2 ani pentru administrarea
tratamentelor adiționale, reevaluarea cazului și a statutului HIV
· Recidiva clinică precoce are tendinţa de apariţie la nivelul oral şi anal
· O majorare cu mai mult de 2 trepte de diluţie (de 4 ori) a unui test cardiolipinic
/ netreponemic sugerează reinfecţia sau recidiva sifilisului
· Examinarea post-terapeutică a LCR trebuie efectuată peste 1 și 2 ani după
tratamentul neurosifilisului
· Testele treponemale specifice pot rămâne pozitive pentru toată viaţa, chiar şi
după tratamentul adecvat; documentaţia corespunzătoare trebuie întocmită
pentru argumentarea emiterii de către medicul dermatovenerolog a unui
certificat ce atestă statutul de sechele serologice specifice post-tratament
· Reinfecţia sau recidiva vor fi tratate repetat, preferabil în condiţii de spital,
pentru asigurarea complianţei terapeutice, iar partenerii sexuali vor fi
remonitorizaţi
· Dacă supravegherea post-tratament nu poate fi realizată (se pierde contactul cu
pacientul în cauză) pe o perioada ce depășește 12 luni, cazul se documentează
ca unul închis, iar adresarea repetată a pacientului respectiv cu reacții
serologice pozitive se consideră caz nou de sifilis
Notificarea cazurilor
Toate cazurile de sifilis, în orice formă, trebuie să fie declarate conform
actelor normative în vigoare ale Ministerului Sănătăţii.

*Scopul studiului: Determinarea particularităților epidemiologice și legitățile de

evoluție a morbidității prin sifilis în mun. Chișinău și Republica Moldova, pe
perioada anilor 2004-2019.
*Obiectivele
1. Aprecierea dinamicii multianuale a morbidității prin sifilis în R.Moldova și
mun. Chișinău, pe perioada anilor 2004-2019.
2. Determinarea tendinței dinamicii multianuale a morbidității prin sifilis în
R.Moldova și mun. Chișinău, pe perioada anilor 2004-2019.
3. Distribuția morbidității prin sifilis în mun. Chișinău și Republica Moldova,
pe parcursul lunilor anului 2019.
a. Indicele variaţiei sezoniere. Indicele sezonier. Coeficientul sezonier. Indicele
creșterii sezoniere.
b. Sezonalitatea pe anotimpuri a morbidității prin sifilis în mun. Chișinău și
Republica Moldova, pe perioada anului 2011.
4. Analiza mordidității prin sifilis în mun. Chișinău și Republica Moldova pe
anul 2004-2019, după diferite contingente de populație.
5. Analiza morbidității prin sifilis în R.Moldova și mun.Chișinău pe anii 2004-
2019, după diverse categorii de vîrstă.
6. Analiza morbidității prin sifilis în R.Moldova și mun.Chișinău pe anii 2004-
2019, dupa mediul de reședință.
7. Elaborarea planului de măsuri de profilaxie și antiepidemice.

CAPITOLUL 3.
REZULTATELE CERCETĂRII. ANALIZA DINAMICII MULTIANUALE.
3.1. Aprecierea dinamicii multianuale a morbidității prin sifilis în R.Moldovs și
mun. Chișinău, pe perioada anilor 2004-2019
Indicii intensivi pot fi exprimaţi în promile – ‰ (un caz la 1000 de persoane),
prodecimile – %oo (un caz la 10 000 de persoane) sau procentimile – %ooo (un
caz la 100 000 de persoane). Se calculează după formula:
, unde:
I.I. – indicele intensiv;
a – numărul persoanelor care au contractat boala într-o anumită perioadă de timp;
b – populaţia expusă la risc estimată pentru aceeaşi perioadă de timp;
k – raportul faţă de un număr constant de populaţie (10n).
Indicele demonstrativ (intuitiv) serveşte pentru compararea mărimilor de valori în
dinamică, unde mărimea iniţială (dar şi o altă mărime a şirului), luată ca bază, este
egală cu 100, iar celelalte mărimi ale şirului se recalculează în raport cu mărimea
iniţială. Se exprimă în procente.

Tab.3.1. Morbiditatea prin scarlatină în R.Moldova pe perioada anilor

2004-2019, indicatori intensivi și demonstrativi.
Cazuri Indice Indice Numarul
Anul absolute intensiv demonstrativ populatiei
2757 65,09 100 3607435
2004
2591 61,16 93,96 3600436
2005
2672 63,27 97,20 3589936
2006
3006 71,48 109,81 3581110
2007
2714 64,6 99,24 3572703
2008
2673 65,34 100,38 3567512
2009
2472 60,43 92,84 3563695
2010
2297 56,12 86,21 3560430
2011
2421 59,17 90,90 3559541
2012
2335 57,36 88,12 3559497
2013
1882 46,2 70,97 3557634
2014
1952 40,08 61,57 3555159
2015
1628 40,42 62,09 3553056
2016
1327 32,94 50,60 3550852
2017
1417 35,25 54,15 3547539
2018
1423 35,49 54,52 3542708
2019
F=A1*100/65,9
 Fig.3.1. Dinamica multianuală a morbidității prin sifilis în R.Moldova, pe
perioada anilor 2004-2019.

120

100

80

60

40

20

0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Indice intensiv Coloană1

Concluzie: Conform fig.3.1, din anul 2007 până în anul 2019, morbiditatea prin
sifilis în R.Moldova este in continua scadere.În anul 2007 se observă o tendință de
creștere a infecției. Din 2017 se înregistrează o crestere usoara față de anii
precedenti.

Tabelul 3.2.Matricea pentru calcularea tendinţei prin Sifilis in Republica Moldova

în dinamica multianuală prin metoda pătratelor minime

Anii X Ireal X Ireal X2 Iteor Ireal–Iteor (?)

2004 - 15 65,09 -976,35 225 71,7 -6,61
2005 - 13 61,16 -795,08 169 69,26 - 8,1
2006 - 11 63,27 -695,97 121 66,82 -3,55
2007 -9 71,48 -643,32 81 64,38 +7,1
2008 -7 64,6 -452,2 49 61,94 +2,66
2009 -5 65,34 -326.7 25 59,5 +5,84
2010 -3 60,43 -181,29 9 57,06 +3,37
2011 -1 56,12 -56,12 1 54,62 +1,5
2012 +1 59,17 +59,17 1 52,18 +6,99
2013 +3 57,36 +172,08 9 49,74 +7,62
2014 +5 46,2 +231 25 47,3 -1,1
2015 +7 40,08 +280,56 49 44,86 -4,78
2016 +9 40,42 +363,78 81 42,42 -2
2017 +11 32,94 +362,34 121 39,98 -7,04
 2018 +13 35,25 +458,25 169 37,54 -2,29
2019 +15 35,49 +532,35 225 35,1 0,39
?n = 16 ?x = 0 ?Ireal = 854,4 ?XIreal = -1667,5 ?X2 = 1360 ??- =35,47
??+= 35,47

80

70

60

50

40

30

20

10

0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

I real i teor

3.2Dinamica și tendința morbidității prin scarlatină în R.Moldova , în anii 2004-2019.

Pornind de la sumele calculate, determinăm Imed şi B.
371,2
Imed = I real/ 16 16 = 53,4;
−897,2
B= 1667,5/1360 1360,0 = – 1,22

Apoi calculăm valorile şirului redresat (Iteor):

a. 2004 53,4 + (-1,22 · -15) = 53,4 + 18,3 = 71,7
a. 2005 53,4 + (-1,22 · -13) = 53,4+15,86 = 69,26
a. 2006 53,4+ (-1,22 · -11) = 53,4 + 13,42= 66,82
a. 2007 53,4 + (-1,22 · -9) = 53,4 + 10,98 = 64,38
a. 2008 53,4 + (-1,22 · -7) = 53,4 + 8,54 = 61,94
a. 2009 53,4 + (-1,22 · -5) = 53,4+ 6,1 = 59,5
a. 2010 53,4 + (-1,22 · -3) = 53,4+3,66 =57,06
a. 2011 53,4 + (-1,22 · -1) = 53,4+1,22 = 54,62
a. 2012 53,4 + (-1,22 · +1) = 53,4- 1,22 =52,18
a. 2013 53,4 + (-1,22 · +3) = 53,4 – 3,66 =49,74
a. 2014 53,4 + (-1,22 · +5) = 53,4 – 6,1 = 47,3
a. 2015 53,4 + (-1,22 · +7) = 53,4- 8,54 = 44,86
a. 2016 53,4 + (-1,22 · +9) = 53,4- 10,98= 42,42
a. 2017 53,4 + (-1,22· +11) = 53,4 – 13,42 = 39,98
a. 2018 53,4 + (-1,22 · +13) = 53,4- 15,86= 37,54
a. 2019 53,4 + (-1,22 · +15) = 53,4- 18,3 = 35,1

Tabel 3.3. Morbiditatea prin scarlatină în mun.Chisinau pe perioada

anilor 2004-2019, indicatori intensivi și demonstrativi.

Cazuri Indice Indice

Anul absolute intensiv demonstrativ
739 94,76
2004 100,00
672 86,15
2005 90,91
747 95,83
2006 101,12
796 101,7
2007 107,32
749 95,4
2008 100,67
712 90,59
2009 95,59
622 79,14
2010 83,51
611 77,55
2011 81,83
617 77,89
2012 82,19
689 86,38
2013 91,15
499 62,18
2014 65,61
494 61,02
2015 64,39
409 50,24
2016 53,01
435 53,43
2017 56,38
2018 479 58,19 61,40
 425 51,03
2019 53,85
F=A1*100/94,76

. Dinamica multianuală a morbidității prin sifilis în R.Moldova, pe

perioada anilor 2004-2019

250

200

150

100

50

0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Indice intensiv Indice demonstrativ

Concluzie: Conform fig.3.3, din anul 2004 până în anul 2013,

morbiditatea prin sifilis în mun. Chișinău se menține la valori in scadere.
Din 2013 se înregistrează o creștere. Apoi în 2014- 2019 se înregistrează o
situatie stabila a morbiditatii prin sifilis.

Tab 3.4Matricea pentru calcularea tendinţei prin Sifilis in Municipiul Chisinau în

dinamica multianuală prin metoda pătratelor minime

Anii X Ireal X Ireal X2 Iteor Ireal–Iteor (?)

2004 - 15 94,76 -1421,4 225 90,74 +4,02
2005 - 13 86,15 -119,95 169 88,82 -2,67
2006 - 11 95,83 -1054,13 121 86,9 +8,93
2007 -9 101,7 -915,3 81 84,98 +16,72
2008 -7 95,4 -667,8 49 83,06 +12,34
2009 -5 90,59 -452,95 25 81,14 +9,45
 2010 -3 79,14 -237,42 9 79,22 - 0,08
2011 -1 77,55 -77,55 1 77,32 +0,23
2012 +1 77,89 +77,89 1 75,47 +2,42
2013 +3 86,38 +259,14 9 73,46 +12,92
2014 +5 62,18 +310,9 25 71,54 -9,36
2015 +7 61,02 +427,14 49 69,62 -8,6
2016 +9 50,24 +452,16 81 67,7 -17,46
2017 +11 53,43 +587,73 121 65,78 - 12,35
2018 +13 58,19 +756,47 169 63,86 -5,67
2019 +15 51,03 +765,45 225 61,94 -10,91
?n = 16 ?x = 0 ?Ireal = ?XIreal = ?X2 = 1360 ??- =33,87
1221,48 -1309,69 ??+=33,87

120

100

80

60

40

20

0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

I Real Coloană1

Fig3.4 Dinamica și tendința morbidității prin scarlatină în R.Moldova , în anii 2004-

2019.

Pornind de la sumele calculate, determinăm Imed şi B.

371,2
Imed = I real/ 16 16 = 76,34;
−897,2
B= 1309,69/1360 1360,0 = – 0,96

Apoi calculam valorile siruui redresat (I teoretic):

b. 2004 76,34 + (-0,96 · -15) = 76,34+ 14,4 = 90,74
 b. 2005 76,34 + (-0,96 · -13) = 76,34+12,48 =88,82
b. 2006 76,34+ (-0,96 · -11) = 76,34+ 10,56 = 86,9
b. 2007 76,34 + (-0,96 · -9) = 76,34+8,64 = 84,98
b. 2008 76,34 + (-0,96· -7) = 76,34 + 6,72 = 83,06
b. 2009 76,34 + (-0,96 · -5) = 76,34+ 4,8 = 81,14
b. 2010 76,34 + (-0,96 · -3) = 76,34 + 2,88 = 79,22
b. 2011 76,34 + (-0,96 · -1) = 76,34 + 0,98 = 77,32
b. 2012 76,34 + (-0,96 · +1) = 76,34 – 0,96 = 75,47
b. 2013 76,34 + (-0,96 · +3) = 76,34 – 2,88 = 73,46
b. 2014 76,34 + (-0,96 · +5) = 76,34 – 4,8 = 71,54
b. 2015 76,34 + (-0,96 · +7) = 76,34- 6,72= 69,62
b. 2016 76,34 + (-0,96 · +9) = 76,34 – 8,64= 67,7
b. 2017 76,34 + (-0,96· +11) = 76,34 – 10,56= 65,78
b. 2018 76,34 + (-0,96 · +13) = 76,34 – 12,48= 63,86
b. 2019 76,34 + (-0,96· +15) = 76,34 – 14,4 =61,94

Tab 3.5 Repartizarea cazurilor de Sifilis pe parcursul lunilor anului 2019

Lunile I II III IV V VI VI VII IX X XI XII Total
anului I I
Mun. 40 51 29 57 19 39 42 43 30 20 15 40 425
Chisinau
Republica 99 91 168 57 151 145 43 152 195 80 177 65 1423
Moldova

Tab 3.6 Distributia morbiditatii prin Sifilis pe parcursul anului 2019

Lunile anului
Anii

Indicii Tot
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
al
Abs. 40 51 29 57 19 39 42 43 30 20 15 40 425
% 9,41 12 6,82 13,4 4,47 9,17 9,88 10,1 7,05 4,70 3,52 9,41 100
1 1
 Nr.med
1,29 1,82 0,93 1,9 0,61 1,3 1,35 1,38 0,96 0,66 0,48 1,29 1,16
caz zi
Indicel 111, 156, 80,1 163, 52,5 112, 116, 118, 82,7 56,8 41,3 111,
e 2 89 7 79 06 37 96 9 7 2
variație
Mun. Chisinau

i
sezonie
re
Media abs =425/12=35,41 ; 100%/12= 8,33
lunară
99 91 168 57 151 145 43 152 195 80 177 65 142
Abs.
3
11,7 10,5 10,1 10,6 13,6 12,3
% 6,91 6,35 3,98 3,00 5,58 4,53 100
3 4 2 1 1 6
Republica Moldova

Nr.med
3,1 3,25 5,41 1,9 4,87 4,83 1,43 4,9 6,5 2,58 5,9 2,09 3,89
caz zi
Indicel
e
variație 79,6 83,5 139, 48,8 125, 124, 36,7 125, 167, 66,3 151, 53,7
i 9 4 07 4 19 16 6 96 09 2 67 2
sezonie
re
Media abs =1432/12=119,33 ; %=8,33
lunară

100%

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0%
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Republica Moldova Media Chisinau

S
Fig3.6.1Sezonalitatea morbiditatii prin Sifilis pentru anul 2019 pentru
Chisinau si R.Moldova (diagrama liniara)
 Chisinau Media Fig
I
3.6.2
XII 20 II

XI III
10

X 0 IV

IX V

VIII VI
VII
Sezonalitatea morbiditatii prin Sifilis in mun.Chisinau pentru anul 2019
( diagrama polara)

Republica Moldova Media Fig

I 3.6.3
XII II
20

XI III
10

X 0 IV

IX V

VIII VI
VII

Sezonalitatea morbiditatii prin Sifilis pentru anul 2019 , in Republica

Moldova
( diagrama polara )
SS
 Indicele variaţiei sezoniere
Indicele variaţiei sezoniere se exprimă în procente. IVS se calculează după formula:
nr .cazuri / zi, lună
IVS = nr . cazuri/ zi, an x 100;

4.3. Indicele sezonier

Indicele sezonier reprezintă raportul dintre numărul de cazuri în lunile de creştere
sezonieră faţă de celelalte luni ale anului.
nr .cazuri lunile de creștere
IS = nr . cazuri celelalte luni ;

ISChisinau=232/193=1,20; ISR.Moldova=942/481=1,95.

4.4. Coeficientul sezonier

Coeficientul sezonier reprezintă raportul dintre numărul de cazuri în lunile de creştere şi
numărul total de cazuri pe an, se exprimă în procente.
nr .cazuri lunile de creștere
CS = nr . total cazuri/an x 100;

232 942
CSChisinau = 193 ×100 = 120,2 %; CSR.Moldova = 481 ×100 = 195,84 %

4.5. Indicele creşterii sezoniere

Indicele creşterii sezoniere reprezintă cota-parte a îmbolnăvirilor în limita de creştere,

apărute ca rezultat al acţiunii factorilor sezonieri. Se calculează după formula:

A−B
B− ∙m
12−m
S= A
x 100, unde:

S – indicele creşterii sezoniere;

A – numărul total de cazuri pe an; x
B – numărul de cazuri în lunile de creştere;
m – numărul lunilor de creştere.

SChisinau= 47,01%; SR.Moldova=56,7%.

 Tabel 5. Indicele demonstrativ al populației
infestate cu sifilis, în %

Anotimpuri/Ani Chisinau Republica Moldova

Iarna 30,82 18,30
Primăvara 24,72 26,29
Vara Iarna Primavara
Iarna Primavara
Vara Toamna
Vara Toamna 29,17 23,75
Toamna 15,29 31,66

Fig 5. Sezonalitatea pe anotimpuri a morbidității prin Sifilis în mun.

Chișinău si Republica Moldova, pe perioada anilor 2019

m Concluzie: În general sifilisul nu este o infecție care își manifestă caracterul

tipic sezonier, totuși în baza analizei morbidității în diferite luni ale anului
observăm că atit in Mun.Chisinau cit si in Republica Moldova , infectia are o
raspindire preponderent egala din punct de vedere sezonier.

CAPITOLUL 5
DETERMINAREA GRUPELOR DE RISC
Analiza morbidității prin scarlatină în Republica Moldova și mun. Chișinău
perioada anilor 2004 - 2019, după diferite contingente de populație
Tab.6.Analiza morbiditatii prin sifilis în funcție de categorii de copii/adulti in
Republica Moldova
 120

100

Anii 80
Total Copii<17
abs Adulti
60
abs abs % abs %
2004 2757 76 2,75 2681 97,24
2005 40
2591 87 3,35 2504 96,64
2006 2672 76 2,84 2596 97,15
2007 20
3006 101 3,35 2905 96,65
2008 2714 102 3,75 2612 96,24
2009 0
2673 95 3,55 2578 96,44
2010 2472
2004 2005 108
2006 2007 4,36
2008 2009 2364
2010 95,63
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

2011 2297 83 3,61 2214 96,38

2012 2421 93 3,84 Copii 2328Coloană196,15
Adulti
2013 2335 91 3,89 2244 96,10
2014 1882 65 3,45 1817 96,54
2015 1952 106 5,4 1846 94,56
2016 1628 69 4,23 1559 95,76
2017 1327 53 3,99 1274 96,01
2018 1417 59 4,16 1358 95,83
2019 1423 58 4,07 1365 95,92
media 60,59 1539,24

Fig.6.Morbiditatea prin sifilis în R.Moldova, anii 2004-2019 în dependență de grupele de

copii/adulti, %.

Fig.6.1.Morbiditatea prin sifilis în R.Moldova, anii 2004-2019 în dependență de grupele de

copii/adulti,%.

Copii Adulti

Tab 6.Analiza morbiditatii prin sifilis în funcție de categorii de vîrstă in

or.Chisinau
 120

100

Anii
80
Total Copii<17 abs Adulti
abs abs % abs %
2004 739 30 4,05 709 95,94
60
2005 672 32 4,76 640 95,23
2006 747 26 3,48 721 96,51
40
2007 796 36 4,52 760 95,47
2008 749 28 3,73 721 96,26
20
2009 712 21 2,94 691 97,05
2010 622 18 2,89 604 97,10
0
20112004 2005 2006 611
2007 2008 27
2009 2010 20114,41 2012 2013 2014 5842016
2015 2017 95,58
2018
2012 617 29 4,70 588 95,29
2013 689 35 Copii Coloană1
Copii Adulti
5,07 654 94,92
2014 499 17 3,40 482 96,59
2015 494 21 4,25 473 95,74
2016 409 16 3,91 393 96,08
2017 435 20 4,59 415 95,40
2018 479 21 4,38 458 95,61
2019 425 19 4,47 406 95,52
media 4,096875 95,89313

Fig.6.Morbiditatea prin sifilis în or.Chisinau, anii 2004-2019

în dependență de grupele de copii/adulti,%.

Fig.6.1 Morbiditatea prin sifilis în or.Chisinau, anii 2004-2019

în dependență de grupele de copii/adulti,%.

Tab.7.Analiza morbiditatii prin sifilis in functie de virsta in R.Moldova

 7%
3%

120

Anii Total 0-2ani 3-6ani 7-17ani

100
copii
80
abs abs % abs % abs %

2004 60 76 11 14,47 2 2,63 63 82,89

2005 87 8 9,19 5 5,74 74 85,05
2006 40 76 7 9,21 1 1,31 68 89,47
2007 101 3 2,97 90% 2 1,98 96 95,04
2008 20 102 7 6,86 1 0,98 94 92,15
2009 0-2ani
3,15 3-6 ani 7-17 ani 3,15 89 93,68
95 3 3
2010 0 108 6 5,55 1 0,92 101 93,51
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
2011 83 3 3,61 2 2,40 78 93,97
2012 93 8 8,60
0-2 ani 3-6 ani 2 7-17 ani 2,15 83 92,24
2013 91 2 2,19 1 1,09 88 96,73
2014 65 3 4,61 4 6,15 58 89,23
2015 106 7 6,60 7 6,60 92 86,79
2016 69 4 5,79 4 5,79 61 88,40
2017 53 3 5,66 1 1,88 49 92,45
2018 59 6 10,16 2 3,38 51 86,44
2019 58 3 5,17 2 3,44 55 94,82
media 6,574666667 3,076666667 90,536
Fig.7.Morbiditatea prin sifilis în R.Moldova, anii 2004-2019 în dependență de grupele de
vârstă,%.

Fig.7.1.Morbiditatea prin sifilis în R.Moldova, anii 2004-2019

în dependență de grupele de vârstă,%.

Tab.8.Analiza morbiditatii prin sifilis in functie de virsta in or.Chisinau

Anii Total 0-2ani 3-6ani 7-17ani
copii
abs abs % abs % abs %
2004 30 6 20 1 3,33 23 76,66
 2005 32 0 0 0 0 32 100
2006 26 2 7,69 0 0 24 92,30
2007 36 1 2,77 1 2,77 32 88,88
2008 28 2 7,14 0 0 26 92,85
2009 21 0 0 0 0 21 100
2010 18 0 0 0 0 18 100
2011 27 1 3,70 2 7,40 24 88,88
2012 29 3 10,34 1 3,44 25 86,20
2013 35 1 2,85 1 2,85 33 94,28
2014 17 0 0 2 11,76 15 88,23
2015 21 0 0 2 9,52 19 90,47
2016 16 2 12,5 1 6,25 13 81,25
2017 20 0 0 0 0 20 100
2018 21 0 0 0 0 21 100
2019 19 1 5,26 0 0 18 94,74
media 4,466 3,154666667 92

Fig.8.Morbiditatea prin sifilis în or.Chisinau, anii 2004-2019

în dependență de grupele de vârstă,%.

120

100

80

60

40

20

0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

0-2 ani 3-6 ani 7-17 ani

Fig.8.1.Morbiditatea prin sifilis în or.Chisinau, anii 2004-2019

în dependență de grupele de vârstă,%.
 4% 3%

92%

0-2 ani 3-6 ani 7-17 ani

Tab.9.Analiza morbiditatii prin sifilis in functie repartizarea populatiei

rurale/urbane in R.Moldova
anii Total Populatia rurala Populatia urbana

abs abs % La 100000 abs % La 100000

de de populatie
populatie
2004 2757 1213 43,99 52,48 1544 56,00 104,4706538
2005 2591 1244 48,01 53,76 1347 51,98 91,25843141
2006 2672 1212 45,35 52,60 1460 54,64 99,33135033
2007 3006 1425 47,40 62,03 1581 52,59 106,9680808
2008 2714 1237 45,57 53,92 1477 54,42 100,0602936
2009 2673 1302 48,70 57,72 1371 51,29 92,87994911
2010 2472 1285 51,98 56,97 1187 48,01 80,38296694
2011 2297 1146 49,89 50,95 1151 50,10 77,68125175
2012 2421 1198 49,48 53,42 1223 50,51 82,31444252
2013 2335 1130 48,39 50,75 1205 51,60 80,75514437
2014 1882 968 51,43 43,51 914 48,56 60,81187175
2015 1952 1032 52,86 46,83 920 47,13 61,03770737
2016 1628 866 53,19 39,64 762 46,80 50,4284766
2017 1327 656 49,43 30,03 671 50,56 44,23749005
2018 1417 671 47,35 30,91 746 52,64 49,01786852
2019 1423 712 50,03 33,04 711 49,96 46,54716288
media 48,940625 51,049375
60

50

40

30

20

10

0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Populatia rurala Populatia urbana

Fig.9.Morbiditatea prin sisilis în R.Moldova, anii 2004-2019

în dependență de grupele de populatie rurala/urbana,%.

Populatia Rurala Populatia Urbana

Fig.9.1.Morbiditatea prin sifilis în R.Moldova, anii 2004-2019

în dependență de grupele de populatie rurala/urbana,%.
 Tab.10.Analiza morbiditatii prin sifilis in functie repartizarea populatiei
rurale/urbane in or.Chisinau
Anii Total Populatia rurala Populatia urbana

abs abs % La 100000 abs % La 100000

populatie populatie
2004 739 53 7,17 80,06 686 92,82 0
2005 672 32 4,77 47,90 640 95,23 0
2006 747 48 6,42 70,80 699 93,57 0
2007 796 84 10,55 123,08 712 89,44 99,98623785
2008 749 55 7,34 80,53 694 92,65 96,82108747
2009 712 50 7,02 72,64 662 92,97 92,32914923
2010 622 41 6,59 59,57 581 93,40 81,01275707
2011 611 44 7,20 63,31 567 92,79 78,7945408
2012 617 43 6,96 60,90 574 93,03 79,3378743
2013 689 59 8,56 82,40 630 91,43 86,45984009
2014 499 25 5,01 34,55 474 94,98 64,78259562
2015 494 23 4,65 31,29 471 95,34 63,98891402
2016 409 30 7,33 40,41 379 92,66 51,22293057
2017 435 28 6,43 37,71 407 93,56 54,59774741
2018 479 30 6,26 39,88 449 93,73 397,8944383
2019 425 29 6,82 38,10 396 93,17 52,3293844
Media 6,8175 93,17312
5
120

100

80

60

40

20

0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Populatia Rurala Populatia Urbana

Fig.10.
1.Morbiditatea prin sifilis în or.Chisinau, anii 2004-2019 în dependență de grupele de
populatie rurala/urbana,%.

Populatia rurala Populatia urbana

Fig.10.2.Morbiditatea prin sifilis în or.Chisinau, anii 2004-2019

în dependență de grupele de populatie rurala/urbana,%.
Tab.11. Incidența și prevalența prin sifilis în mun.Chișinău, anii 2004-2019 în
dependență de categoriile de vîrstă.
anii Total 0-2ani 3-6ani 7-17ani

abs extensiv extensiv extensiv

2004 739 0,31 0,04 99,65
2005 672 0 0 100
2006 747 0,1 0 99,9
2007 796 0,04 0,04 99,92
2008 749 0,09 0 99,91
2009 712 0 0 100
2010 622 0 0 100
2011 611 0,04 0,06 99,9
2012 617 0,1 0,03 99,96
2013 689 0,03 0,03 99,94
2014 499 0 0,06 99,94
2015 494 0 0,05 99,95
2016 409 0,07 0,02 99,91
2017 435 0 0 100
2018 479 0 0 100
2019 425 0,03 0 99,97

Concluzie: După cum observăm în Tab 11, morbiditatea prin sifilis înregistrează
cifre semnificative mai des la vârsta cuprinsă între 7-17 ani. atinge valoarea cea
mai înaltă .
Tab 12. Incidența și prevalența prin scarlatină în R.Moldova, anii 2004-2019
în dependență de categoriile de vîrstă.
anii Total 0-2ani 3-6ani 7-17ani

abs extensiv extensiv extensiv

2004 2757 0,09 0,01 99,9
2005 2591 0,07 0,03 99,9
2006 2672 0,06 0,01 99,93
2007 3006 0,02 0,01 99,97
2008 2714 0,06 0,01 99,93
2009 2673 0,02 0,02 99,96
2010 2472 0,05 0,01 99,94
2011 2297 0,02 0,01 99,97
2012 2421 0,06 0,01 99,93
2013 2335 0,02 0,01 99,97
2014 1882 0,02 0,02 99,96
2015 1952 0,05 0,04 99,91
2016 1628 0,03 0,02 99,95
2017 1327 0,02 0,01 99,97
2018 1417 0,05 0,01 99,94
2019 1423 0,03 0 99,97

Concluzie: dupa cum observam in tabelul 12, morbiditatea prin sifilis in rindul
copiilor este reprezentata aproape in totalitate de copii cu virsta intre 7-17 ani

CAPITOLUL 7
Profilaxia Sifiliului
Ţinȃnd cont că modalitatea de transmitere în majoritatea cazurilor este prin contact
sexual, măsurile de prevenție trebuie să includă folosirea prezervativului, dar
trebuie avut în vedere faptul că acțiunea acestuia este limitată.
Este importantă respectarea regulilor morale și este de preferat abstinența până la
căsătorie.
Înainte de căsătorie ambii soți vor face o serie de analize pentru prevenirea
infecțiilor cu transmitere sexuală.
Testarea obligatorie a gravidelor