UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ- NAPOCA

FACULTATEA DE MECANICĂ
SPECIALIZAREA: Ingineria Transporturilor și a Traficului

PROIECT DE SEMESTRU
LA DISCIPLINA FRAT
Tehnologia de fabricare și de recondiționare a arboreli cotit de la
motorul D-110

Conducător: Student:
Prof. dr. ing. Ferenc GASPAR Mihai PĂHUȚĂ

2018
1
Cuprins

1. Importanța arborelui cotit...............................................................................................................3

2. Rolul funcțional și variante constructive ale arborelui cotit...........................................................4
2.1 Aspecte funcționale ale arborelui cotit....................................................................................4
2.2 Particularități constructive ale arborelui cotit..........................................................................5
3. Condoții tehnice impuse la fabricarea arborelui cotit.....................................................................7
4. Fabricarea arborelui cotit................................................................................................................9
4.1 Materiale pentru arbori cotiți și semifavricate.........................................................................9
4.2 Tehnologia de prelucrare mecanică.......................................................................................11
5. Recondiționarea arborelui cotit.....................................................................................................16
6. Concluzii.......................................................................................................................................20
7. Bibliografie...................................................................................................................................21

2
 1. Importanța arborelui cotit
Arborele cotit, numit și vilbrochen din limba franceză, transformă mișcarea rectilinie a
pistonului, prin intermediul bolțului și a bielei, în mișcarea de rotație. De asemenea arborele cotit
antrenează unele sisteme auxiliare ale motorului (distribuția, pompa de ulei, pompa de apă,
compresorul, alternatorul etc...).
Arborele cotit a primit această denumire, datorită configurației axei sale, care cotește alternativ
de la un fus palier, la un fus maneton și înapoi la fusul palier. Din punct de vedere mecanic, arborele
cotit este cea mai solicitată piesă a motorului deoarece, prin intermediul pistonului și a bielei, preia
forțele datorate presiunii din cilindru. La motoarele cu ardere internă în doi timpi, în general la cele
de motociclete, motorete și scutere, sau la drujbe, compresoare ori alte utilaje, arborele cotit se mai
numește ambielaj. Chiar și unele autovehicule cum ar fi de exemplu autoturismul Trabant, care era
dotat cu un motor în doi timpi, folosea un astfel de arbore cotit cu denumirea de ambielaj. În general,
arborele cotit (vilbrochenul) este acela de pe care se pot demonta bielele, despărțindu-le pe jumătate,
prin intermediul unor piulițe, pe când la arborele cotit de tip ambielaj, aceste biele nu se pot demonta,
fiind presate din fabricație pe arbore și neputându-se despărți, fiind turnate dintr-o singură bucată.
Arborele cotit este poziționat în interiorul motorului, fixat de blocul motor, prin fusurile paliere.
În timpul funcționării motorului, acesta este supus următoarelor eforturi: forța rezultantă transmisa
prin bielă, forțele de inerție ale maselor excentrice proprii, forțele de frecare și reacțiunile din lagăre.
Ținând seama de condițiile de fucționare, arborele cotit trebuie să satisfacă următoarele cerințe:
 să asigure o rezistență și rigiditate mare,
 suprafețele de frecare să prezinte o bună rezistență, la uzură,
 să evite rezonanța oscilațiilor de răsucire,
 să fie echilibrate static si dinamic.
Deoarece funcționează în condiții dezavantajoase, arborele cotit are o construcție complicată care
este influențată și de tipul motorului pe care îl echipează (in linie, in V etc...).
Cele mai timpurii modele de arbori cotiți operați manual au apărut în China în timpul dinastiei
Han (202 î.Hr.-220 d.Hr.), și a fost utilizați ulterior, în China, pentru depănarea mătasei și rotirea
cânepei, pentru ventilatoare agricole , pentru măcinarea făinii și pentru alimentarea cu energie
hidraulică. Pentru a crea un mâner prin intermediul unei roți care să se rotească ușor , chinezii au
inventat manivela și au aplicat principiul ventilatorului centrifugal în secolul 2 î.Hr.

3
 2. Rolul funcțional și variante constructive ale arborelui cotit

2.1 Aspecte funcționale ale arborelui cotit

Arborele cotit participă alături de bielă la transformarea mișcării de translație a pistonului în

mișcare de rotație și transmite spre utilizator momentul motor.
Elementele componente ale unui arbore cotit sunt: fusul palier care constituie reazemul, fusul
maneton, pe care se montează capul bielei, brațul care face legătura fusului maneton cu fusul palier și
contramasele care serversc pentru echilibrare, acestea putând fi observate în Figura 2.1.
Faptul că arborele cotit este principala piesă a motorului este atestat de importanța pe care o
reprezintă funcțional, de masa acestuia (8...15% din masa motorului) și de prețul de fabricație
(25...30%) din prețul motorului.

Figura 2.1 Părțile principale ale arboreli cotit

În timpul funcționării, sub acțiunea forțelor datorită presiunii gazelor și a forțelor de inerție,
în părțile componente ale arborelui cotit apar solicitări de întindere, compresiune, încovoiere și
răsucire. Solicitările de încovoiere conduc la deformarea arborelui cotit, ceea ce compromite
coaxialitatea fusurilor și cuzinețior.
O rigiditate insuficientă a arbprelui cotit, corelată cu uzura accentuată a lagărelor și un carter
insuficient de rigid, poate provoca ruperea arborelui cotit prin încovoiere.
Solicitarea la oboseală a arborelui cotit, datorită caracterului variabil al forțelor, se
accentuează foarte mult când jocurile de montaj nu sunt bine alese.
În cazul unor solicitări normale, durata de funcționare a arborelui cotit depinde în mare
măsură de condițiile ungerii fusurilo. Presiunea pe periferia fusurilor fiind variabilă, în cursul unei
rotații este necesar ca fusul prin care pătrunde uleiul să fie plasat în acea parte a fusului în care
presiunea medie pe cilindru este minimă.

4
 Trecerea uleiului de la fusul palier la maneton se face prin orificiile de legătură, acestea fiind
prezentate în Figura 2.2. Fusurile paliere se etanșează cu capace de metal moale 3, iar fusurile
manetoane sunt libere, pentru a evita creșterea forței centrifuge (Figura 2.2, a).

Figura 2.2 Orificiile de legătură ale arborelui cotit

La unele construcții de arbori cotiți forța centrifugă se folosește pentru filtrarea parțială a
uleiului. În acest caz, trebuie etanșate ambele fusuri cu capacele 3 (Figura 2.2, b) iar conducta 4
pătrunde în partea centrală a fusului, de unde preia uleiul fără impurități, acestea sedimentându-se la
periferia părții interioare a fusului. Sunt și soluții mai perfecționate pentru separarea impuritățiilor
mecanice însă mai costisitoare.

2.2 Particularități constructive ale arborelui cotit

La proiectarea arborelui cotit se vor adopta acele soluții care să permită obținerea unei
rigidități maxime. În acest scop fusurile paliere se amplasează după fiecare cot, diametrele lor fiind
mărite, iar lungimile se micșorează. Performanțele cresc proporțional cu mărimea dimensiunilor
brațelor.
O rigiditate satisfăcătoare se obține printr-o suprapunere a secțiunilor fusului. Astfel se
mărește practic secțiunea brațului în zona cu cea mai mare concentrare a tensiunilor.
În scopul atenuării efectului de concentrare a tensiunilor, racordările dintre fusuri și brațe se fac
după un arc de cerc, elipsă sau parabolă, având raze cât mai mari. Pentru mărirea suprafeței de sprijin
a fusului, racordarea se execută sub forma unui arc cu raze variabile. În acest fel se obține o reducere
a eforturilor unitare cu 20...30% diminuându-se însă suprafața portantă a fusurilor. Pentru a ușura
rectificarea fusurilor se prevăd praguri cu o grosime de 0,5...1,5 mm și un diametru mai mare cu
8...15 mm decât diametrul fusului. Pragurile se racordează către braț cu reaze de 0,5...1,0 mm.
La stabilirea diametrului fusului maneton se urmărește obținerea unor dimensiuni ale capului
bielei care să-i permita trecerea prin cilindru la montaj. De asemenea, pentru a se asigura o bună
comportare a cuzineților de bielă, diametrul fusurilor se va determina și condiția impusă de viteza
periferică, care nu trebuie să depășească 11 m/s.

5
 Pentru a se ruduce greutatea arborelui și forțele centrifuge, fusurile manetoane se găuresc la
fel ca în Figura 2.3. Prin adoptarea acestei soluții se asigură și o distribuire mai convenabilă a
fluxului de forțe. În acest caz rezistența la încovoiere și la torsiune crește cu 20...30%, iar rezistența
la oboseală până la 100%.

Figura 2.3 Soluții constructive ale brațului arborelui cotit

Pentru echilibrarea arborelui cotit, cât și pentru descărcarea lagărelor paliere, pe brațe se
atașează la arborii forjați sau la cei obținuți direct din turnare, contragreutăți. Forma lor se concepe
astfel încât un cuplu static cât mai mare să aibă un moment de inerție cât mai mic.
Capătul anterior al arborelui cotit se execută în trepte pentru montarea pinionului de acționare
a distribuției, fuluiei de antrenare a ventilatorului și a pompei de apă, pe care uneori se montează
amortizorul de oscilații de torsiune.
La realizarea canalelor de ungere, care asigură comunicarea între fusurile paliere și cele
manetoane se evită soluția cu canalul plasat într-un plan înclinat cu 45º față de planul cotului,
întrucât în acest plan se produc tensiuni maxime de torsiune.

6
 3. Condoții tehnice impuse la fabricarea arborelui cotit

La execuţia arborilor cotiţi dat fiind importanţa lor în ansamblul mecanismului motor se
impune un grad ridicat de precizie dimensională de formă şi de poziţie reciprocă a diferitelor părţi
componente, de rugozitate, tratamente termice, precum şi de realizarea unui produs perfect echilibrat.

Rugozități
Rugozitatea fusurilor se stabilește din condițiile de uzură, de ungere și de cost. Reducerea
rugozității are ca efect creșterea capacității portante a peliculei de ulei, dar antrenează cheltuieli
suplimentare de fabricație. Rugozitatea fusurilor arborelui cotit nu trebuie să fie mai mare decât 0,4
m la MAS de turisme și 0,8 m la MAS și MAC de autocamioane și tractoare. Cât despre ovalitatea
fusurilor, aceasta nu trebuie să depășească 0,02 m, iar conicitatea la 100 mm, 0,02...0,03 mm (la
motorul Saviem 797, fabricat în România, se prescriu o ovalitate si conicitate maxime de 0,02 mm;
la motorul MAN-D2156 HMN, fabricat în România se prescrie o valoare maximă de 0,01 mm).
Abaterea de la paralelism nu trebuie să depășească 0,02...0,03 mm pe o lungime de 100 mm.

Toleranţe privind poziţia spaţială

Se referă la concentricitatea fusurilor şi rectilinitatea axei arborelui cotit care trebuie să fie în
limitele 0,025...0,0035 mm precum şi la neparalelismul axelor fusurilor paliere şi manetoane care se
admite să fie 0,015...0,025 mm/100 mm în planul acestor axe şi 0,030...0,050 mm/100 mm în planul
perpendicular pe acesta.

Toleranţa la lungimea fusurilor

Se admit în limitele 0,15...0,35 mm, pentru paliere şi manetoane şi 0,05...0,15 mm pentru

fusul palier de ghidare.

Calitatea şi duritatea suprafeţelor.

Calitatea suprafeţelor fusurilor paliere şi manetoane este estimată prin rugozitatea acestora la
Ra egal cu 0,1...0,2 m. Pentru a asigura rezistenţa la uzură, duritatea fusurilor trebuie să fie de
52...65 HRC, iar adâncimea stratului călit de 2,5...4,5 mm.

Pe suprafeţele şlefuite nu se admit rizuri sau pete negre. Pe suprafeţele prelucrate nu se admit
lovituri, fisuri interioare, incluziuni metalice, bravuri. Pe suprafeţele neprelucrate nu se admit resturi

7
de oxizi, suprapuneri de material, pojghiţe, exfolieri, sau crăpături. Muchiile ascuţite ale arborelui se
vor rotunji cu raza minima de 1 mm uramt de polizare.

Condiţii de echilibrare

Pentru a evita apariţia unor dezechilibre perturbatoare se aplică echilibrarea dinamică a

arborelui cotit, care constă în corectarea masei acestuia astfel încât axa principală de inerţie să
coincidă cu axa de rotaţie. Practic se fixează valoarea minimă pe care nu trebuie să o depăşească
forţa centrifugă creată de dezechilibrare, iar valoarea respectivă se limitează la 5% din masa
arborelui cotit. În cazurile uzuale echilibrarea dinamică se execută în limitele de 1,0...4,0 N/mm, la
fiecare capăt.

Tratamente termice

Este în funcţie de materialul folosit şi se realizează în două etape. În prima etapă pentru
semifabricatele din oţel, se aplică un tratament termic de normalizare (încălzire la 840...860 ºC,
răcire în aer), în vederea executării operaţiilor de prelucrare prin aşchiere. Pentru semifabricate
turnate din fontă se aplică un tratament de fertilizare: încălzire la 930 ºC,se menţine timp de 5 orela
aceasta temperatură, iar apoi se răcește în cuptor cu o viteză de 20 ºC/oră până la 600 ºC, urmat de
răcire în aer.

8
 4. Fabricarea arborelui cotit

4.1 Materiale pentru arbori cotiți și semifavricate

Atunci când vine vorba despre fabricarea arborilor cotiți un aspect foarte important îl
reprezintă materialele utilizate. Față de materialul pentru arborele cotit se impun următoarele cerințe:
mare rezistență la oboseală, posibilitatea obținerii unei durități ridicate a fusurilor, bună
prelucrabilitate, ușurința obținerii semifabricatului.
Pentru a satisface aceste condiții arborii cotiți se execută din oțel sau fontă cu următoarele
caracteristici:
 Dintre calitățile de oțel cel mai mult se folosesc oțeluri de îmbunătățire cu și fără
elemente de aliere. Oțeluri carbon de calitate din mărcile OLC 45X, OLG 60X, STAS
880-79. Oțeluri aliate de tipul Cr-Ni, Cr-Ni-Mo, sau Cr-Mo din mărcile indicate în
STAS 791-79.
 Dintre calitățile de fontă cele mai bune rezultate s-au obținut cu fontă modificată cu
grafit nodular cu o rezistență la rupere de 650...750 N/ mm2 și duritate 212...270 HB.
De asemenea se folosesc fonte special aliate cu Cr, Ni, Mo, Cu. Arborii cotiți turnați
în comparație cu cei forjați prezintă anumite particularități și anume semifabricatul
este mai precis ceea ce determină micșorarea volumului de prelucrări mecanice cu
25...30%, reducerea consumului de metal și reducerea duratei de fabricație; sunt puțin
sensibile la concentrarea tensiunilor, au o rezistență la oboseală ridicată, au însă o
rezisntnță la încovoiere mai mică decât arborii forjați din oțel din care cauză se
execută cu dimensiuni mărite; incluziunile din grafit oferă înalte calități de amortizare
a oscilațiilor de torsiune.
La execuția arborilor cotiți pentru automobile și tractoare semifabricatele se obțin prin forjare
în matrițe închise sau prin turnare.
Prin forjarea arborilor cotiți se obține fibrajul corespunzător care asigură rezistența la
oboseala precum și o mare productivitate. Semifabricatul este forjat succesiv în matrițe inchise prin
mai multe încălziri. După matrițare semifabricatul este trecut la tratamentul termic de normalizare,
redresare și în final la sablare.
În cazul producției de serie, procesul de elaborare a semifabricatului poate fi automatizat pe
linii de forjare în matrițe, tratament termic și control la fel ca în Figura 4.1.

9
 Figura 4.1 Automatizarea forjării arborilor cotiți :
1 – cuptor de încălzire la 240ºC; 2 – presă de dbitare; 3 – încățzire prin inducție până la
temperatura de forjare; 4 – formarea prealabilă la două prese de forjare; 5 – matrițare; 6 –
debavurare; 7 – matrițare de finisare; 8 – refularea flanșei la mașina orizontală de forjat; 9 –
debavurare; 10 – îndreptarea arborelui cotit.

Turnarea arborilor cotiți se face în forme uscate sau în coji de bachelită, care permit turnarea
de precizie cu un grad înalt de mecanizare. Pentru a evita anumite defecte de turnare arborii cotiți
mai mici se toarnă în poziție verticală.
Semifabricatele utilizate se supun controlului privind precizia dimensională de formă și de
poziție, defectele interne și defectele de suprafață. Controlul suprafețelor interne se face prin metode
nedestructive (cu ultrasunete sau prin defectoscopie electromagnetică). Controlul defectelor de
suprafață se face vizual, iar depistarea fisurilor se face prin feroflux sau cu ajutorul lichidelor
fluorescente.
Tratamentul termic aplicat este în funcție de materialul folosit și se execută în două etape. În
prima etapă pentru semifabricatele din oțel se aplică un tratament termic de normalizare (încălzirea la
840...860ºC, răcire în aer), în vederea executării operaţiilor de prelucrare prin aşchiere. Pentru
semifabricate turnate din fontă se aplică un tratament de fertilizare (încălzire la 930 ºC, se menţine
timp de 5 ore la aceasta temperatură, iar apoi se răcește în cuptor cu o viteză de 20 ºC/oră până la 600
ºC, urmat de răcire în aer.

În etapa a doua care are loc înaintea operațiilor de finisare pentru durificarea suprafețelor
fusurilor se aplică călirea prin curenți de inducție, iar în cazuri particulare cementare sau nituire.

10
 4.2 Tehnologia de prelucrare mecanică

Rolul funcțional de mare importanță în ansamblul motorului precum și complexitatea formei

impune o tehnologie deosebit de pretențioasă și dificilă. Este necesar să se realizeze o precizie înaltă
a poziției spațiale a manetoanelor și a altor suprafețe. Se cere precizie dimensională și calitate a
suprafețelor de lucru. Rigiditatea relativ mică determină așezarea arborelui pe mai multe reazeme, iar
antrenarea să se facă central sau bilateral. În plus arborii cotiți trebuie bine echilibrați.
La prelucrarea mecanică se execută urmatoarele grupe de operații: alegerea și prelucrarea
bazelor de așezare; prelucrarea de semifinisare a fusurilor paliere și manetoane; operații de găurire;
tratament de durificare; operații de finisare a fusurilor; echilibrare; operații de control.
Organizarea fluxului tehnologic depinde în mare măsură de mărimea seriei de fabricație. În
cazul producției de serie mare și de masă se trece la automatizarea procesului de fabricație.
Principalele baze de așezare sunt găurile de centrare. Pentru prelucrarea lor se utilizează
mașini bilaterale de frezat-centruit cu așezarea fusurilor extreme pe prisme. Rigiditatea necesară în
timpul prelucrării se asigură alegând ca bază suplimentară fusul palier din mijloc (sau fusurile plaiere
din mijloc, pentru arborii lungi). În acest caz fusul se strunjește și eventual se rectifică.
Operațiile de prelucrare mecanică care pregătesc suprafețele înaintea finisării lor se pot
efectua prin strunjire sau frezare.
Strunjirea arborilo cotiți este un procedeu cu mare aplicabilitate. Se utilizează strunguri
semiautomate care permit prelucrarea simultană a suprafețelor cilindrice și frontale a fusurilor.
Prelucrarea fusurilor paliere și a fusurilor de capăt în producția de serie se execută pe
strunguri semiautomate,arborele fiind sprijinit între vârfuri și antrenat cu ajutorul unui dispozitiv
central care în același timp servește ca reazem suplimentar pe palierul din mijloc, Figura 4.2.

Figura 4.2 Prelucrarea simultană a palierelor arborilor cotiți utilizând antrenarea centrală

11
 Prelucrarea suprafețelor exterioare și frontale a fusurilor manetoane se execută în funcție de
utilajul existent și tipul arborelui astfel: prelucrarea manetoanelor perechi pe același ax de rotație;
prelucrarea simultană a tuturor manetoanelor.
În primul caz axul de rotație al manetoanelor coincide cu axul de rotație al arborelui principal
al mașinii unelte. De fiecare dată se prelucrează câte doua manetoane, arborele fiind așezat pe câte
două fusuri paliere.
În al doilea caz prelucrarea se execută pe strunguri cu destinație specială. Arborele cotit se
așează între vârfuri și se sprijină cu fusul palier central într-o linetă. Strungul este prevăzut cu un
număr de cărucioare portcuțit egal cu numărul manetoanelor. Fiecare cărucior are două cuțite, unul
pentru strunjirea suprafețelor frontale, iar celălalt pentru strunjirea suprafețelor cilindrice ale fusului
maneton.
Cărucioarele portcuțit urmăresc mișcarea fusurilor manetoane asemenea unor biele fiind
comandate de arbori etalon, șabloane sau came, care au mișcarea sincronizată cu arborele de
prelucrat. Procedeul asigură o mare productivitate și precizia necesară.
O metodă modernă de prelucrare a arborilor cotiți în deosebi cei de dimensiuni mari este
frezarea. Prin frezare se obține: ridicarea productivității pe seama prelucrării cu viteze mari de tăiere
(90...150 m/min); o mare precizie datorită micșorării forțelor de așchiere și micșorarea
corespunzătoare a deformațiilor; o mare durabilitate a sculelor și o mai bună utilizare a mașinilor
unelte.
Frezarea se poate face cu freze cu dnatură exterioară sau cu freze cu dantură interioară.
Rezultate îmbunătățite s-au obținut în cazul al doilea deoarece arcul de contact al dintelui frezei cu
fusul care se prelucrează se mărește. Drept consecință funcționarea mașinii este mai lină, se asigură
durabilitatea sculei, mărirea preciziei de prelucrare, ceea ce permite stabilirea unor adaosuri mici
pentru prelucrările finale (rectificare).
În Figura 4.3 se arată schemele principale de prelucrare a arborelui cotit prin frezare cu freze
cu dantură exterioară și cu freze cu dantură interioară. Prelucrarea are loc la o rotație a arborelui în
jurul axei fusurilor paliere. Se poate executa separat prelucrarea fusurilor paliere și a fusurilor
manetoane sau prelucrarea ambelor fusuri la o singură așezare.

12
 Figura 4.3 Schemele de principiu pentru frezarea arborilor cotiți:
a – frezarea fusurilor paliere; b – frezarea fusurilor maneatoane; c – frezarea brațelor
În cazul prelucrării ambelor fusuri la o singură așezare, mașina este prevăzută cu două sănii.
Una dintre acestea deservește pentru prelucrarea fusurilor paliere, iar cealaltă pentru cele manetoane.
Pentru prelucrarea găurilor de la capetele arborelui cotit (găurile din flanșă, locașul pentru
rulmentul de presiune și gaura filetată de la capătul opus pentru clichet) se folosesc mașini
semiautomate bilaterale cu mai multe poziții de lucru care le execută simultan la fel ca în Figura 4.4.
arborele se așează pe două fusuri paliere situate la extremități pe prisme sau într-un dispozitiv cu
prisme.

Figura 4.4 Executarea găurilor de la capetele arborilor cotiți:

a – burghiere; b – burghiere-teșire; c – adâncire-filetare.

Găurile canalelor de ungere prezintă anumite particularități determinate de faptul că fac parte
din categoria găurilor adânci care ridică probleme în legătură cu ghidarea sculei, răcirea ei precum și
eliminarea șpanului. Prelucrarea canalului se execută pe mașini agregat multiaxe în două faze:
a – adâncirea și teșirea începutului găurii la un diametru mai mare pentru a înlesnii centrarea și
ghidarea burghiului în poziție înclinată față de suprafața fusului; b – găurirea canalului de ungere.
După tratamentul termic de durificare se trece la finisarea acestor suprafețe prin rectificare.
Rectificarea fusurilor paliere se poate face individual, pe perechi sau simultan la toate fusurile prin
13
așezarea arborelui între vârfuri, discul sau discurile de rectificat fiind așezate independent de către
motoare special destinate în acest scop. Fusurile manetoane se rectifică individual sau pe perechi, cu
fixarea arborelui între vârfuri într-un dispozitiv care permite aducerea axelor manetoanelor pe linia
axei mașinii de rectificat. Pentru asigurarea rigidității în timpul prelucrării este necesar sprijinirea
arborelui pe o linetă sau pe mai multe în funcție de dimensiunile acestuia. Mașinile de rectificat sunt
mașini speciale, cu avans radial și longitudinal, cu sisteme de control activ care asigură schimbarea
automată a avansului și oprirea la cotă. Rectificarea se face în două operații: de degroșare și de
finisare.
După rectificare, pentru a asigura suprafeței fusurilor o calitate deosebit de netedă (oglindă),
se trece la superfinisare sau la lustruirea acestora.
Suprafinisarea se execută cu un anumit număr de barete abrazive fixate într-un suport special
numit cap de superfinisat, pe mașini speciale semiautomate. Se prelucrează simultan toate fusurile
paliere și manetoane, mișcarea fiind comandată de un arbore cotit etalon sincronizat cu mișcarea
arborelui cotit care se prelucrează.
Lustruirea se execută cu benzi abrazive de pânză sau hârtie la toate fusurile paliere și
manetoane. La unii arbori cotiți pentru ridicarea rezinstenței la oboseală se aplică la racordări metode
de netezire și durificare prin rulare, vibroapăsare etc.
Operația de echilibrare dinamică se introduce în procesul tehnologic pentru corijarea masei
arborelui cotit astfel încât centrul de masă să coincidă cu axa de rotație.
Echilibrarea se face pe mașini speciale în cadrul cărora efectul unui dezechilibru se manifestă
printr-o rezonanță localizată. Se realizează echilibrul dinamic acționînd în consecință asupra mesei,
reparației și poziției unghiulare a surplusului de material. Mașinile moderne de echilibrat indică
precis locurile unde trebuie să se elimine materialul. Se admite o anumită dezechilibrare măsurată la
capetele arborelui cotit ca de exemplu, 5,9 Nmm la motorul D-115; 6,0 Nmm la motorul D-110; 3,0
Nmm la motorul ARO; 500 gmm la motorul 797-05; 600 gmm la motorul D-2156 HMN.
La prelucrarea arborilor cotiți se prevede un control complex dimensional de formă și poziție,
controlul calității și durității suprafețelor, conform condiției tehnice. Pentu reducerea timpului de
control se utilizează dispozitive speciale mecanice, pneumatice, electrice sau combinate care permit
la o așezare a arborelui efectuarea unui număr mare de măsurători.
Succesiunea principalelor operații pentru execuția arborilor cotiți forjați din oțel are
desfășurarea exemplificată în Tabelul 4.1.

14
 Tabelul 4.1
Itinerarul tehnologic de prelucrare a arborelui cotit forjat

Nr. Denumirea operației Mașina unealtă

operației
1 Frezarea suprafețelor frontale și executarea găurilor Mașină specială de frezat și
de centrare centruit
2 Strunjirea fusului palier din mijloc în vederea Strung adaptat operației
utilizării ca bază de așezare
3 Strunjirea simultană a fusurilor paliere (degroșare, Strung semiautomat multicuțite
finisare)
4 Rectificarea de degroșare a fusurilor paliere Mașină specială de rectificat
arbori cotiți
5 Calibrarea găurilor de centrare Strung
6 Filetare în vederea realizării labirintului de etanșare Strung
7 Strunjirea simultană de degroșare a două fusuri Strung special
manetoane
8 Strunjirea simultană de degroșare a două manetoane Strung special
centrale
9 Rectificarea de degroșare succesivă a fusurilor Mașină specială de rectificat
manetoane arbori cotiți
10 Găurire simultană a canalelor de ungere Agregat special de găurire
11 Găurire pentru canalele de ungere Mașină de găurire
12 Executarea găurilor în flanșa arborelui Mașină de găurit
13 Frezarea canalelor de pană Mașină de frezat
14 Tratament termic Agregat de călire prin inducție
15 Control duritate Mașină specială de control
16 Roluire Mașină de roluit
17 Redresare Presă
18 Rectificarea, semifinisarea fusurilor paliere Mașină de rectificat
19 Rectificarea, semifinisarea fusurilor manetoane Mașină specială de rectificat
20 Echilibrare dinamică Mașină de echilibrat dinamic
21 Rectificare de finisare a fusurilor paliere și a fusurilor Mașină specială de rectificat
manetoane
22 Superfinisarea fusurilor paliere și manetoane Mașină de superfinisat
23 Control final Aparatură adecvată

15
 5. Recondiționarea arborelui cotit

În urma unei funcţionări îndelungate a arborelui cotit, apar defecţiuni ca: încovoierea

şi torsionarea, uzarea fusurilor manetoane, uzarea canalului de pană, uzarea locaşului bucşei
arborelui primar, uzarea orificilor filetate de la flanşa de fixare avolantului, modificarea lungimii
fusurilor manetoane şi a fusului palier, bătaia frontală a flanşei de prindere a volantului etc...; După
demontare, se spală, se curăţă în solvent, la fel ca în exemplul din Figura 5.1, se desfundă canalele
interioare de ungere, se suflă cu aer apoi se supune controlului.

Figura 5.1 Spălarea, degresarea și desfundarea arborelui cotit

Vizual, se observă starea suprafeţei fusurilor şi filetelor prezentate în Figura

5.2, loviturile, zgârieturile superficiale se înlătură cu o piatră abrazivă de granulaţie foarte fină, iar
cele accentuate, numai prin rectificare. Se controlează încovoierea şi torsionarea pe o placă de
control, arborele aşezându–se pe două prisme, prin utilizarea ceasului comparator  plasat la

16
fusul central se verifică încovoierea. Aceeaşi verificare se execută şi la flanşa arborelui de
circumferinţă.
Pentru a verifica torsionarea arborelui, ceasul comparator se plasează în partea frontală a
flanşei. Determinarea ovalităţii şi conicităţii fusurilor se face cu micrometrul, stabilindu-se şi treapta
de reparaţie.

Figura 5.2 Uzura fusurilor maneton ale arborelui cotit

Încovoierea şi răsucirea se înlătură prin îndreptarea arborelui cotit la rece, cu

o presă hidraulică, arborele fiind sprijinit pe două prisme. Abaterea admisă este de 0,005 mm pentru
autoturisme. La arborii cotiţi din fonta nodulară, îndreptarea se face numai când săgeata are valoare
mică. Uzarea fusurilor este cauzată de acţiunea forţelor centrifuge, frecarea cu suprafeţele
cuzineţiilor, impurităţi în uleiul de ungere etc...; Fusurile manetonate au în general, o uzură mai
redusă faţă de fusurile palier; de obicei, fusul palier central este mai uzat din cauza dezechilibrului
dat de volant. Remedierea constă în rectificarea fusurilor de maşini de rectificat arbori cotiţi,
prezentate în Figura 5.3, la treapta de reparaţie corespunzătoare. Fusurile paliere se rectifică,
respectând coaxialitatea lor. La palierul principal se va menţine în limitele torelanţelor în cazul
lăţimii, cât si raza de curbură. În timpul rectificării, o instalaţie specială a maşinii stropeşte fusurile
cu jet continuu de soluţie cu 5% sodă calcinată.
Rectificarea finală este de finisare, iar lustruirea se face cu un disc cu pânză îmbibată cu pastă
de rodat sau cu pânză abrazivă foarte fină. La Dacia 1300, se va respecta galetarea fusurilor pe o
porţiune de 140 grade pentru asigurarea ungerii laterale. Orificiile de ungere se teşesc la margine, iar
canalele se spală şi se suflă cu aer comprimat
17
 În cele din urmă se trece la verificarea rectificării aecasta constând
în măsurarea fusurilor, neadmiţând abateri peste limitele normale la concentricitate şi ovalitate, bătăi
radiale ale fusurilor în raport cu axa fusurilor paliere, rugozitatea, duritatea.
În final, se face echilibrarea statică împreună cu volantul şi ambreiajul. În cazul în care
rectificarea arborilor a atins cota maximă, acesta se recondiţionează prin majorarea diametrului
fusurilor, folosind una din metode:
 metalizarea cu aliaje dure, apoi rectificarea şi lustruire;
 încărcare prin sudură în mediu gazos de protecţie ( 75% argon si 25% CO );
 încărcare prin vibrocontact cu electrozi care se pot căli, apoi rectificare şi lustruire;
 cromare poroasă, rectificare, lustruire.

Figura 5.3 Utilaj utilizat pentru rectificarea arborilor cotiți

Locaşul bucşei arborelui primar uzat se recondiţionează prin depresarea bucşei de bronz şi
montarea alteia cu diametrul exterior majorat. Dacă este rulment, atunci acesta se extrage, se
alezează locaşul, se presează o bucşă cu srângere de 0,07 – 0.10 mm, după care se alezează la cota
nominală şi se montează rulmentul. Se mai poate remedia şi prin utilizarea unui rulment cu
diametrul exterior majorat prin cromare dură. Filetele uzate se refac la trepte de reparaţie. Bătaia
frontală a flanşei se înlătură odată cu îndreptarea arborelui. Rebutarea arborelui are loc când: prezintă
fisuri, crăpături pe fusuri care nu dispar la rectificare, diametrul fusurilor este sub cota minimă,
lungimea fusurilor este peste limită, prezintă răsucire, crăpături sau rupere. Înlocuirea
semicuzineţiilor arborelui cotit se face când motorul este demontat, pentru a se putea efectua
măsurători ale fusurilor si semicuzineţilor şi constatarea abaterilor fată de jocurile prescrise. La
fusurile paliere, măsurarea se face cu micrometru de interior, iar semicuzineţii se montează cu
18
capacele respective, şuruburile fiind strânse cu cheia dinamometrică la forța de strângere prescrisă.
Prin calcule, se constată jocurile și treapta de reparaţie corespunzătoare diametrului rectificat; aceştia
se montează în locaşuri, se aşează arborele şi se strâng capacele pentru verificarea respectării
jocurilor de montaj şi a suprafeţei de contact a fusurilor cu semicuzineţii, precum şi a rotirii uşoare a
arborelui. Numai după aceasta probă se finalizează montajul, şuruburile capacelor de
la lagărele paliere strângându-se la momentul indicat. 
La biele, procedeul este asemănător, verificarea făcându–se pentru fiecare semicuzinet în
parte. Marcarea semicuzineţiilor se face pe trepte de reparaţie dimensională. Suprafaţa stratului de
material de antifricţiune al semicuzineţiilor trebuie să corespundă următoarelor cerințe și anume: să
nu aibă zgârieturi, urme de gripaj sau exfolierii, să nu aibă porţiuni lustruite, să nu se observe
material suprapus sau exfolieri datorită oboselii sau ruperii. Înlocuirea semicuzineţilor se face când
nu mai corespund treptelor de reparaţie,suprafaţa interioră este deteriorată sau proeminentele de
fixare în locaş sunt distruse,ca urmare a rotirii în lagăr.

Figura 5.4 Verificarea arborelui cotit cu ceasul comparator

În principiu defectiunile ce pot apare la arborele motor sunt: incovoierea şi torsionarea
arborelui, uzarea fusurilor paliere şi manetoane (ovalitate şi conicitate), uzarea orificiilor filetate din
flanşa pentru şuruburile de prindere a volantei, modificarea lungimii fusurilor de biela, bataia
frontala a flanşei de prindere a volantului.
Pentru a înțelege mai bine cum se realizează rectificarea la o cota de reparatii pe o maşina de
rectificat în continuare sunt prezentate cotele de reparații pentru motorul D 797-05 în funcție de
treptele de precizie:
Diametral nominal - 70,00 mm
Diametm pentru reparatia I -69,75 mm

19
 Diametru pentru reparatia 11 - 69,50 mm
Diametm pentru reparatia III - 69,25 mm
Diametru pentru reparatia IV - 69,00 mm

6. Concluzii
Mecanismul motor are rolul de a transforma mișcarea rectilinie în mișcare de rotație, fiind
alcătuit din o serie de ansambluri și subansambluri. Una din cele mai importante piese ale
mecanismului motor fiind arborele cotit. Faptul că arborele cotit este principala piesă a motorului
este atestat de importanța pe care o reprezintă funcțional, de masa acestuia (8...15% din masa
motorului) și de prețul de fabricație (25...30%) din prețul motorului.

Prețul de execuție este justificat prin tehnologiile de fabrocație a acestora, și anume la

execuţia arborilor cotiţi dat fiind importanţa lor în ansamblul mecanismului motor se impune un grad
ridicat de precizie dimensională de formă şi de poziţie reciprocă a diferitelor părţi componente, de
rugozitate, tratamente termice, precum şi de realizarea unui produs perfect echilibrat. Rolul
funcțional de mare importanță în ansamblul motorului precum și complexitatea formei impune o
tehnologie deosebit de pretențioasă și dificilă. Este necesar să se realizeze o precizie înaltă a poziției
spațiale a manetoanelor și a altor suprafețe. Se cere precizie dimensională și calitate a suprafețelor de
lucru. În plus arborii cotiți trebuie bine echilibrați.

Toate aceste argumente plaseaza arobrele cotit pe un pidestal în clasamentul pieselor

mecanismului motor.

20
 7. Bibliografie
[1]***, www.wikipedia.com, https://en.wikipedia.org/wiki/Crankshaft, 11.03.2018
[2]***, www.e-automobile.ro, http://www.e-automobile.ro/categorie-motor/20-general/24-arbore-
cotit-motor.html, 02.03.2018
[3]***, www.scribd.com, https://www.scribd.com/doc/200099541/Proiect-FRA-Arbore-Cotit,
18.03.2018
[4]***, www.scritub.ro, http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Mecanismul-
motor931161519.php, 23.04.2018
[5]***, www.scribd.com, https://www.scribd.com/document/171458026/Repararea-arborelui-cotit,
28.03.2018
[6]***, www.wikipedia.ro, https://ro.wikipedia.org/wiki/Arbore_cotit, 16.03.2018
[7]***, www.creeaza.com, http://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Constructia-
arborelui-cotit876.php, 11.04.2018
[8] Bohosievici Cazimir, Pruteanu Octavian, 1979, ,,Tehnologia fabricarii masinilor’’, II
[9] Fratila Gh., Fratila Mariana, Samoila St., ,,Automobile: cunoastere, intretinere si reparare’’ –
Manual pentru scoli profesionale anul I, II, III.
[10] Caleui Gheorghe, Groza Alexandru, Saviuc Samoil, 1985, ,,Metode si prelucrari practice
pentru repararea automobilelor’’, Bucuresti
[11] Cazacu Claudia, Crasmaru Ion, Dornescu Renata, ,,Tehnologia meseriei – mecanic auto’’
[12] D. Marincaș Abăitancei, ,,Fabricarea și reapararea autovehiculelor rutiere’’, Editura didactică
și pedagogică, București – 1982
[13] Bătagă, N., Burnete, N., Căzilă, A., ,,Motoare cu ardere internă’’, Editura didactică și
pedagogică, București – 1995

21