Inri ncces e mecanismului de feedbefore. car. pcnllrr ir purcx rleF. (lc.

r/r'l
rhrl; bn)lo8ici cxistcDli nr celull, rta cum d fi lilnmiD! E, A 9i C, precunt
ti lhvonoizii ti aruplile tiolic€, fumizate de alinentalie. Unele alinente pot
(lc t'scn'cncr iDhib! absorblia unor substanletoxice, pot avea un efect anti
(l(n, pot influenta Detabolismulunor substanlediunitoare Si a$a mai departe.
l.ccitinclc qi fitoste,olii, conlinuti in legun noase, acidul linoleic, din uleiul
rlc soia, p.ecunr rsj acidul e;cosapentanoicdin untum de pelte, pot avea un
cli:ct hipocolesteroleniant.Fibrele alinent e din painea neagrl, leSune $
liuctc pot absorbi substanleletoxice rti lipidele $i a:a n)ai departe.De aceea,
pc la'Dsi efectul nutdtiv, unele alimente, a€a cum ar fi legunele ti fmctele.
pc.rteleoceanlc, lactatele femrentate,cerealelegerminate !i fibrele aljmenta
rc, pot .rven !i un efect terapeutic(rab€l 3.1.8).
4.2. Nevoi.t de informalie. Pe l6di,ge
6L
aer. apl !i hrda. orFdni.nrulumaJ! mai ar
\ .r nevoie, pentru funclionar€a mecanilmelor stlle
de |'egl E fi de ;nformalia Seneratdde modi
cei rrd rdec!atl pre!enirii lulbudrilor carc s-tt puteu producc,ar. nc!()r(
de cit urri n,ulte infofmalii pivind starea nrediului hconju|ntor'
nunrri Pcntru lLrr(
Dar info,ma(iileprinite din afari nu sunt necesxre
ale orgdisnrului Ele sunt neccsrfe li l)(rl
lionruea rltecanismelofde rcglafe
tru siuctur er si restruclurareaunor or8ane, a\saculn !r fi sistcrttul rtcrr,,'
Pentru ci ssuctufa sisternului nervos depinde nu nunrai de infortra;ir g$rL
ricd, ci qi de infornr.rliapdnitd din nediu inconjufitor. Noi a'n ariilat cii \L:
temul nervos se structureazdlii se restucturcazdin pernananF sub influ.rr(,|
irrfor aliilof pinite din afard. Dupl cum a uitat D. Hebb, conexiunile(lirrrr.
neuroni se nodifici in tunc1iede gadul ir care neuronii rcsp€ct;v;surrl so
licitali din punct de vedereinformalionil. Dupa cum a Nitat M. Rosenwz\\e1!.
solicitare,rinfornalionali poate duce la creqtereacu 6% a greutlitii l; cu 15',
a volumului cLeierului la qoarecii solicitali. Iaf G. Kempemann Si Ii (i,,ij.
N ditat cir neuronii din hipocampse rcgerereazlmai intens la,so,,r.,r,
solicitali infornralioDal.

0 Adicd p€nrru a se pulea sqxctufa, crcierul are nevoie nu nutr'rr {lL

fictuile dinnunt'ul $i d;n afara lui.
Anr \i/ur (, infonr:r1iae.te necev'i in
a pI|nrul frnd penuu s||1rctud]orproprii.
:a 'inle/i
Dar ea este necesald 5i penh functionarea
"/ acestor structuri! p€ntru adaptarea prcceselor de
reglare la conditiile foarte triabile ale mediu-
LrJ lui interior ti ale mediuluj inconjur5tor, de'
informalia geDetici. ci $i de infonnatiile ofe|ite de nrediul incorjuritor l),r(.
crcierul nu pfimelte la tinp inforntagiilenecesare,atunci el nu se !a frrt..l
structura 9i fesrructuranornul De aceeaomul iue nu nunrai o foilllre (le rlr
mente. ci :ii o foame de inforna(ie Ei de afecti!itate pe ca,e le crulii irl
mediul inconjuritor.
in concluzie, am putea spune ctr strrdtateaeste rezultatul Lrror pr1)(es,

2
V/t
l0
oarece informalia esle cea care asigurtreficac;-
tatea necanismelor de rcelarc. De aceea pe
langi schimbul de substanleplastice:i enerse-
tice. orgdnisnul unr!D n)ai trebuie si intr€tinl
de reglare, pentru a ctuor desft$urareeste nevoie de o anumittr shucturii. (n'
o anuNitl organizareti de un .numit apo'1 de substdrle. de enerSic ,sr ,1,

6
un perDranertschimb de infornal;i cu Drediut
in care tilje;te
h acesl seDs. orglrn;sDrulunran dispune
de ni$te organe de sinrqcu .rjutorul clrora porte 3.2. DIAGNOSTICULDE SANATATE
\esizx c rrralrle infi're d. .ub\',nli' 5i e')e'fi.
/ , 1 .r / // l).o rr... p .nlr u a geDerate de nodificinle din nrediulexte,n sub
t r k x r\rirfu on crcilll.r x t . a
r \|n.l,r \rl|I. f.gl,uc. org!- fo.nri de unde lunrinoase,ucustice,sr rlrcle. Inrporlanladagnoslcului de san:tate in MF
care sunt puiitoare de hfo nalii (fi8 :l.l.l7) OLncllalrrediaqnclrculu' de san:lalo
rrrr..nnrndc rl. n rlnn rrnlt . el Toate nrfolJnaljileprin,irc din,rfrrI ,\i intr€patrundereadntra sanelale ti boaa Absenla taciorior d€ ns
t l Atr,' tr,,1.. rrultn iic dc o r Sane
t l ( . ! I rl, t ) r'i n n.'rrr(lru l ci nt r n uJne))isentiD in'el,'ed'ul,,ro' .r,,,'dl,,(,\"t; Oezvollareaarmonoase a ollansrn,
:i tu (t)lr'rc1 c .xr nr . r sunt treculenr cele din urrrl Pe niflc rx)lccul.. Nol'ur!,. ,lo fonnn tu ci '..a r e a .o r n r 6 5 a o r !..sn n r l L r ' '
'Irt
r' rn
lr' ,il(trrrxtir trnrrd 0 (lc nr e nrni i'riar;pe nred;rlotiisirnpti.i. ;rpoipc netrro
, l n' i' rt,f u,a rr l\rl):l .trr r \ c
\ f , lt. ,1i" (., l(X)r)il. rrrr lI nl. h.'r"'onr. tt horrrr,'rri.pin,t ':"xl 'i,,nf tli,'
, l L lirll t , . ( r,. i' ,,i.Jl in lic inrernrcdiul rnrBi\lrrlci ttrrs\crsal. r $stc',,,,1,,' S trc ( lcosbi'e de ceihlli specir li\ sli.M I 'esr c ( lc r r r ulr e ( 'i obliSir l si
Ln . nl t rtr,11rr.,lLtrl rtr((i r t ur l dc conruniclliial orgrrtisrttujti. pi l lr (ntin.k' nnbrl crscl nunr ai diagnosl; cul de boild, . i \ \ i ( iilSnost icul ( ic sinllllr .
! 1t r. rL ,1 (.\('rt r.tr\\. n \ r l 'lup; r iicnt ul v|cr s: 1 sc angaicr zr ir ) lFLr r rir nt r r r r its( r vr ciu, , r lo, ) . 1
' rt if, A r| ,rrr cr nt l
rt\rir. / f ll) !r'ln'rr',n br \ i qrrl
' r ( \' L t r' kr r ,1rl lnlorrrrrliileprirrrit, rlirt rlrtll 'ttnt tnr sd cl. ( t u. / ( o r r unr it l ir t ivr t in( \ ir r r ur r r r r r r r ilsP( 1, cl i, s( 'li. r r a
t'. ' l c.r
, 1, .lfl r, \x .,rtrrr'l rr r f s,'rc (l(slrituririilrNtsrkr rk rcllnr( l,l. s,,,tt Ml oI . ct r r li( r r r l. \ iur I t r r . it r x( ( ir sli silonlr c, M l t r cbuic sI r lr l) r k1r s. l ( r l
' \!\r l.r rr\r L \^ k t r i1
, tr. !1r rtir
' nrrcrarc rrrlarri'rr.l,r rlc icc,llt,tr l. ,irt , tt rr.tt ,1. \l ri l t,^ cslr t '. r .r . r ht l t t st x( t iv r ii ( li'. 1 . l t x) r t . . |( 1r r r , r ir r lr ! ilt r l,n r r slxll'! a

||l
I t t)
 l. Intrepi(rundcrqr dinirc slnitate lii boali- Diagnosticulde
sltrllttltc esle desrul de dificil de stabilit deoalecefoane nrulte boli, .rSacum
i|r li hipcrtensiuneainleiali, diabetul zahi at, atercsclerczasau cancerul. pot
sI evolueze o lungi p€fioadl de tinrp asinrptomatic.Alte boli, a$a cum ar'
li clzul ulcerului duodenal,pot si evoluezein pusee.iar alte bol;. aja cun'
xr fi cazul asnrulu; bron$ic, al nri3renei, sau al epjlepsiei, pot sA evolueze
nr cfize sau in pusee.
Pe de alta pa(e, MF nu dispune de prea multe mijolace de investi
galie. Ala spre exeDrplu el nu dispune de un electroencefalografpentru a
putea depista un focar epileptic, sau de un laborator pentru a putea depista
un diabet zahant, sau o hepatittrcrodca. Este adevirat cd el poate uinite
piciertul lr serviciile respectivepenbu efectuareainvestigagiilornecesare.Ddr
pcntru a pute{ efectua iuvestigaliilepaaclilice necesac, el nebuie sn esiaze
nrai iDte; posibilitateaexistenlei acestorboli. De aceead;agnosticulde sturi-
Ilte rtrrnarreun diagnostic chiar nui dificil gi uneoi chiar nai riscant decit
rlirgnosticuldc boa1i.
Anl vdzul ci la pastraieasAnid$i organis ului contribuic o seie in-
rfeagl de factori obiectivi rcl . -zentali de nrodul de funclionare a necanis-
Irelor de reglare $i o serie inh€agl de factori subiectiri, repr€zentalide starea
de bine. de $ulfumire ti de confoft. Insi ace$ti facto nu evolueazl intot-
deruna pdalel Deoareceinie nodificidle obiective $i nanifeslidle lor cli-
nice nu existd o liniaritate absolud gi deoarccefactorii psihologic; pot influ-
cnt. fun4ioDaed o,sJnelo' inte'rre, de multe ori starea subiectivi de btue a
prcientului nu exprinn nrtotdeaunastarea reali de sAnAtaEa or3eisnrului.
Dupi cuDr aii E. O. Prince, unii indjvizi se consideranrai slndtoti, id altji
Inai bolDavi decat sunt in rcalitate. De aceeastdea de riiindtatenu poate fi
rpreciatn nul)rai pe baza faciodlor obiectj!i sau a factorilor subiectivi cii€
interv;n nr nrentinereaei. Pentu a putea ajunge la aceeaslar€ de bnle fizic.
psihic $i socit'l, toli frcloii subieclivi !\i obiecrjvi. care se afli intFo inteF
(lcpendenldrcciprocn, trebuie si conlucrczei; sn se sup'?puni pe ect.
2. lmportanta proccsclor dc rcglarc. Pentru a-!ji putca nrcntiDe
sliler de sinihte, organisrlul uman uebuie si se adaptez.ela nrediul fizic
I'iolo8ic lsi socirl, in care el trtrie$e. Aceasri rdaplare nrtegra,ea or3anis
rLrluinr mediul in cm€ trliege, se face, dupi cuD anr'ivizul, locnrai priD i'r-
lerrediul nrec:rnisnrelor de rcglare.care se opun de fapt, nunrero;ilorfactori
pcrrurbrd(i, f.rctori de $ !i frtcto'i pilogeDi cnrc nc(ioncrzil ni pef,Danenli
irruprr lui. Anr vizur cI o'ga isnrul u art dispuncd. fo11. D)ulrenrccr
oi$rc dc roglarc.in.ep:rndcu rnecrni\,!rele geretice.cnr. Iuctcrz:iptttt pt,,
grarrr.rrr, continuirndcu ,)rccr.isnrele dc l.c(lbr.l. crtc luctel'/ri1rttt,,'trr
rt|rcr croril(n ,si cu rrrecorisnrul dc feedbcforc,clrc lucreVii prirr prctctrirc,r
uorik)r, l:lcirndrsrlil posibill irxlcpli,rirtrl)roir.'llrulur;tnctrc rhi,rr 1i rrr
tr rrrr rrrcrliunr crrc sc ptorluc e!cni|lrr'!rr(,rl( riirn .,),r\(rn{( nr .,r r",rt
lnrkr lr (orc.trrc
( u ltr(o,ul itr.\ror rrcunr\Ik rle r.Fhr.. ,'r!,ur.Irrl rIr.Ir t.{\r..\k'
rr (r ,trir,,' . r,trr," r rir( '
r,rri
r,.'ru'r,n'{i "\.r'
r r { r , ' r r ,ri ' . | ' , ,
l l : " -',,,
g.ni, clre i$ puter afect.ilstrnitate!ti sI-li trsigureo rnunritiiindtP.tt(ifnl:l
fr(i de modificirile din mediul in carc triie$e Daci toate acesrc r"ccrr'rsrlr'
funclionezi nonlal. atunci organismul ili va putea pistra par,rDrctii sai rrr
linriti nolmale chiar daci in mediul incoDjufntor se ploduc 1i evenirrrirrtc
ctue ar pute.r str ]e pertu$eze. Dar sinltatea nu se rezund ll acestrtl lun'(i'
homeostlt;ci, pentru ci mecanismelede reglare reupsc nu n mai s, Plsrte/'
o anu riti stare. c; sI asiSure$i evolulia orgmismulu; uNan
Fii'rd rczultltul unor prccese de rc8lart, sinrtatea nu este o strrc. (l
un prees. De ac€eaSanseledepisttrii pr€coce a unor boli cresc dacl orll
nisnrul este investigrt in mod dinanic, pi. solic;tdreadifeitelor func{ii. ':r'
cunl se intampli in cazul electrocardiosfameide efoft' cu ajutorul 'irtr'i
ouren' depi.t.,tulbufti pe cale nu le pLrrerldepi'tr in ron.lilii de t'; '
'
.]. importatrla iritcriikrr Dcgalivt. De rr",lreori 'e cor^i'hr ' '
pacientul este sinitos daci el nu acuzi n;ci o boald. De acecr unul (lirrrr'
iLiteriile de stabilirea diaglrosticuluide sitlrtate il rcprez;nti abscnll bolil"
in general. dacn un individ nu,lre n;ci o boa]i evidenti. el se considcri s:l
nitos. deti nm vlzut ci multe boli pot evolua o lungi perioadi dc tirrrl'
rsiptomatic. Desieu cn absenla unei boli evidente poate rcpezent.run rr.-'l
rent important pentu diagnosticulsttrrii de strnitate Dar el nu este un u."t'
lnent suficient din monrent ce pot exista boli c e sii evolueze asrnrPlorrrrrlr
4. Importanla criteriilor statisticc. Tocnrd; penn! cI eslc (lill"l
de st.rbiln. di multe ofi in locul de dirgnost;cului de sinit.rte se iol()s'\ri
tefnrenul de norlnal, carc est€ ceva Drai rclati\' lsi se refefi la anunrrlr l;rr"
nretrii carc se i0cadreazl in .Inunrite lirnite. stabilite statistic De rtcLrr trr
dcfinireasnniti(ii, pe absenlabolilior. nrai intcrv;n lsi anunriteclikrrr
stat;stice. Acesle 'anei
critedi statistice se oblin pin studiul unof Srupc (l'
'r'rrr
popul.rtie Iar astizi d;spunemde valoite consideratenormale dir punrt rl'
tedrc sratistic, ale tututor pa|ametrilor ofgmismului
Desigur ci fiind deteuninatestatistic, !alorile consideratenorlrr'l' lhr
<liferedc ll o populalielt alta, nu nunra;nr funclie de flctor;i gcn'ri'i'
':i
cr \i de obiceiurile ti stilul de viiili diD cornunitaiel fespeclivi
Critdiile sritistices^u notnrativeau o inrporitrntili rtriri|rIc nLh
lrnir.n srinlrr-rlii nrintrle C:lci d.tcnru linenr sc.rttade norlnelecullrirxl' I'
\)(ixlc. nu putcrr strbili nici diaSrrosricul de bodi \si nici dilSnosricrrl(l'
\rirrliln[ ninl.rli I)aci silnlrrteusonuticapoJlo fi defiriti $i seprrrr (l( rrtr
,liul sl{irl. \i-nrirrr.rInintali nu Poxtr fi dcfiDirat. duPi.ur)r irf'ti Il I'nrrrlrl.
(i...,r ,,, ri,,,({i( ,le indi!i(luluicu c.ilxlli I)rcil nu lincrn seir rrr (l{
'cl,tliilc
tltralrols,rr,rl .'r culttrralrlin carc Pto!int ilr(li!i(lulrcsPccir\'rr!cr!" \ii (t'r'
\,h,,i,,, ,,,{",.'l 1^rhr. urr rnrlri,l brlrrr ,.i tntct'
I'errtrusrrhilirca(lirFtroslicului (le slrriitltc rrrintilla,pc lirngiirlialttg;t
!r\.\tifi(ir l'r('l(,8k(,sc rpcltrzll fi h rritsrtrcsic psihohgni irrsir ((|rrr irr l1
rcn.l.,l, tx1v,r).rlirit(.(1. rrl.liF(nli ,.i r.\x I'Lri rlel)rrlt
1 ttirtxrrll$tl! crilr:riikrr lt{rzili!c' ltn.(r'rrirr'r ('1'ttrrrLIrrrlrrt()
, , ! {. ! ! , {r . 1 ,{,1 .,.r 'l i ,r .. tr u tr r n i Il c\1 . i r r \1 r t. s'r \' ''|l r r r tl l 'l r i r ttte l 'r
'l l r tr ,j 'r r 'r N r r r 'r ftr r r \
\i d \i fr r r . Y r l '/!( n l n ''i '
, '', I " '| | r ; l \|( ( l i r . k- r | \l r r .
||t
rrrlur. (l.rcrIrnnn(l r(cle critcrii pozili\e ciue suDt necesdre pcDtrudir8nos, 6. (;radclc dc sinitatc. 'trccerea de nrulre o'i fon e lcnril (k rrl
(lrirF
li.ul slri||i (le \rilritric. \tIer de slnitnte I! starca de boali in8euneazt insi, de nrultc ofi
dintrc slntrtate borll lr'c l
l)e !.ccr nr diirgnosticulsttuji de sinihre, pe liirgi criteriile negari!€. nosticul de sdnitate. Aceasti intrcpltundefe li '
nici slnito;i nici bolDa\i (('rsl'l
Inirin(l rl,scn(i bolilor, qi criterijle statisrice,nai sunt necesareg o seie in unii indivizi si nu poattr fi etichetali li
I'cr8I (le.filerii pozi(ive, rcprczentatede peffomran(elede cde sunt in stare aduce in dis.ulie conceptul gradelor de snnitate. Pentru cn inh€ doi in(li\i/r
rrrccrnisDrele de reslareale organisnrului (tabel3.:.1). cue nu Drezin;I nici un senrn d€ boaln !i care au to(i Patanretriirnrrol)r'l('
rrrutrttltl"
;-icr.birxhrnnciri p.ihologici.in lin te norrrraleeel c:rleprelntl
TABEL J 2 1 i"'i ae ri'c. .,.a.uilr a, fi consunrul de alcool. )i lurrrJrul l'"rl
'edentlitnrul de ri!
Critcrlil. dr stabilirc a diagnonicdui de sinit{tr fi considemt;rai putin snndtos decat cel ciue nu are aceqti fnctori
De aceea se plate vorbi desprc o sdndtate ideall' spre carc se lrrll(
( nt:llit! (re nu rrrrr"ri
!i cJre e.te greu de arins.despit o sinitlle dePlini 'n '
Abknla &nild nrlnife(e cl1Di. iru.renr nici-un fel de boala ri nici un fncrorde fi{ dJf 3\enr r'rr" \'r'l
Abrnla bliltr clre .volucrza i'r dte sao in tu$ nele pozitive al€ stirii de snndtat€'desprc o sdn,tate satisficlto!rc' i'r '!'
I
Ahenl! bolilor .si,nflon,xri.. ae"i iu avenr nici un \emn de boile..unt prelen(itoruli anurrriliirr'ri
b*nla facrorilor de nsc ,i-c.... n'"i curind sru nrri Lirriu !ot influenl' *tdreJ de "Snlrrr':"""'
l)ezvolr.rertorfologici ronuln nismului. desprc o sinitate indoielnicA in carc unii pdanletrii atin3 lirrrrl'lt
prrrrxl''
FuDqionlre.non li r oreuclor extfeme ale nornralului, despre o sinitate subnrinati. in care aprr
Conrprux,enr nonnd semne de boalI. despre o sinltate conpromisn' ?n carc apar nrodificrjri 'lr
jn ('11'
Vigof. !i dafrlbilit.le rice si paraclinic€ c;ructeistice bolii li desprc o strnitate pieduti'
n.rdrxrec Frr.ulcrrlur oe linef modificu-ile clinice ii paraclinice.aptu o serie in!€agi de corr'l'll
Corcspondcnl.conrpoir,'enrrlui cu norDElc Llii ,g*'-l starca de boali (tabeL3 2 2)
"i'" 1 1t\ltl)
Vdralii srdrisliccdc h o societarel. all.
D{rgDostlctrl smd€lo' li tbnncl'r' dc snnitatc
'
Crilefiile pozitive suDt reprezentatenai intai de paramelrii antropo elementu de .li4grostit
logici, aqa cunr .r fi inilt;nre $i greutatea.Se cunosc foa(e bine rela$ile din $$nla s.rmekr dc borrr
rrc i,rillin,e ,.i g|eutate,Ja o anum;tn in linre corespunzendo anunriti Sreu lbs.nla l..trild dc fls.
tirrc. Vrlofl€rt optinr:r dintre cei doi pmamebii este insolitd de o morbidirare })N/cn1r s.n'n.lor n,r1\.
!io.rn. si reTislrnla deos.brl
nrri nricil decit valorile cue se abat de Ia rapoftul optim!1. lb*nla sflrlerr de D')xrx
ir rfru l de parametri anhopolo8ici. .i;"tl q;- alte citeri; pozitive p
!bs.n(r fdorilor dc i,s.
li'n.lioDrlc. Mecdnisr ele de regl:re ale unui individ slnntos au capacirarea d i l c cl n r .. ti Br .( h n n r r tr ,
(lc se opune factorilor pertufbanti ti de a-!i plsb'a stabilitateape un front nr.ttrlN s.nnrclrtr lolirLv.
'
, Inri larg decit la un jndivid bolnav.Indjvidul sinitos .re capacitatea \inirnlr' srlrsli.i!h.trt \ r xdiul'k su{cf r , h, lr,r. p r e zcn l nr .cttr r tr t ..'r !
'rr.
(lc n (lcpuDecfbrluri nrult nrai nrari decartun jndivid bolnav. cee. ce poate dbscn(r setrn.kt dc horlil
d a l ..1 n r i .. ti Pr r i .In n . i n
li invcstigrl lsi cu ljutorul unor teste de l t'ontor.
In ceeca ce privelstestrntrtateanriDtlld, pe larngi criteiile negatjve de ,.r,,nr ii;l-a F./enlr l..tfrM d. ir*
,rbsent:1 ,' bolikr. rrebuiesi existede asemenea, o se'ie inrreaS,de criter;i
,h r !1 . cl i N .t l i p r r x.L l r r n . r 1
pr)zitivc.I)upI cunr rr ll O. KliDebefe.un individ s:lDltosrrcbuiesI lib:1 o Itr "fu n i r \tr j i i 1 r i 0 'r r r r tr r tr '
inrirFirrc .ofcctl (lesprcsine. sil i1i cunoascilinritele,\i crlitltilc. sil rcalizczc 0 'r /.i r l x l i .l ( tr r r tr d . ' 'sr
{i t'(,ccp.,c rorcct:1a realitilii, f:lfi s:l o dcfo,Irezc.onfo,,),do'in(clo' snlc. ( 1 . l r ".r l r
tft/!d l x \.r r n n n r
sI ribl o rr,rc c|prcitnlede rdph'c. \I ribl o coccpticcofectl dc\pre virl:l i l n h n n ,i !!. r tr r r tr .
"r r !1 r r x( '( tr ,r r L ( 'n
\i !i,l,nilc.', \I ribl c.pr.ii.cn (lc i lcli{nri'libcr i!) contcxtulvaLrilu roci t( tn l n
I r ( l r l tr tr L ( l r f( . 5 r I'r r r .tr l
.lnlii ,o (n'c r.ilicgc l()nrc rc.src c'irc'ii tx)zitrvc(1. \ItrItnt. tr,i,itrlt1.srnr
.ri clc rr li cclc lririrrl sllnlltatca
sorrxltcl.tczulti|tulun0r proccscrlc rc1l.rrc. r r , lir l d, iiir i, r liu
\nu rr.r' l)Ir. ,rs r(/ull.rlul rrx,r pr(x\.s( (1.(r/nnr,rh.
.\tt.rlh.
'rl,nrrilr,rxl
!ul,lrl.. (.o. \',li.sllir|('[1 ir srst.rrul tl.rr,*

1
|.1
 ,k ..rttl'.rrertI Inni l'lr l)'r "rlr'l rrc'r''lc I hrrjrrl 'r\rr ''l
l )(.r ( . . r it unc i c ;i n d e s te s o l i c i rri s i p rn l d;rgD osti cul de si ni hte.
1,,"' rr'rpc d( d(,\olrJre l u rrct'rlc rrrdr"lc rh rrrrrlLrifi'lr''
M lrtrtb rri i. s i ( iDi s er ri r D L r n u n ra i d e a b s c n l a b o l i i l i de prczenl a cri reri
i.,rr',i.
".f,.
',,,'a..'."" iir c,re el .e rfl:r' de \'rr\rir lur' 'lc cr :r 'l( :(rr\rr"r"'
rl,rr pozitirc. ci \si de absenla factorilor de isc qi a predispozifilor prenror
.r.i".i, *", un.1. 'gn1 nstoile nredrcrlr''le 'opilulur r"i' -'i :rl' l ''rrrl
rl'
l',.a""r. .rle bitindui' duptr cu unele sunt nevoile nrcdicrrlc
"'..
bi(lc,\i \I stabileascli Bradul de strndtate al individului resp€ctiv.
I'c de lltl pa(e nu intotdeaura va trebui si stabileasc, diagnosticul de ".i.ir.-,ra"ft.,* altele nevoile nte(ir(:rl'
desfiio.ri o activiiatea sedentari $i
!ilntrlilc, uneo.i putand recuEe la diagosticul de clinic slnItos, de normal. "^"i 'in condilii de tcnr|(!
ale unui adul ca|e desfXqoario activitate fizictr erea'
\i|l| (lf;rpt pentru o anuniti activitate. decizii care sunt lnai p'4in Fan$ te rrrulle(r'rpr' \rI
(lccitl dcciz;r de satnitos. Jrur:rnrltr. llr onrul trecede-a lungul rielii 'lle prin r)rii
fo:ri1e inrpotrJnr penrr" \rr'
ue lrecrre neroile sJle Prniculare.ceeJ ce esre
r" g.l.i. lui ata; copii, cat !i adu\i $ bitani (tabel 331)
.*"
-. 1t\l tl ) .t 1l

P.intipalete etape de {lc 6inl'i tr;nsnc

3.3. NEVOILEMEDICALEALE DIFERITELOR 'lcz'oltsrc
ETAPEDE VIATA

II
I t,poe de dezvollare are litrlei umane 9colarulmic, 7 10 ani 112 luni
Pubertatea, 11 15 ani I[
llrlrcuaritalile dileritelorelape Adoles@nla, 1618 anj IV
Novoie ned@le ae diferiteloreiape Adlliul laner,1+35 ani
AdLltulmalur,35 50 ani
I l,rp. d6 nou nascLl, sLb o lunE PBsen*enla 51 60 ani \'l
r npil! l sLb u n an , 1 1 2 luni 1i l5 aDi
Aeli;nul,75{5 ani
vlI
( i4! lu pre 9coa r,46 a ni Longevivul,pe6te85 de ani vtI
II l9 l5 rni
Deoruecesinitatea este .ezultatul unor procesede reglare care au aru- x 15'50 ani
rrilc linrite li anumite nevoi, pistrarea sdnitilii va depinde de modul in care )o
srnt fespectite linitele qi satisflcute nevoile respective. (,lis
xt -
De aceeanu numai omul bolnav, ci,si omul sintrtos, sau aparent sini XIII
r,^. are nevoie din cerld tn cand de:rjutorul medicului, care cunoa{te mai r'tr" rl5 ""1
X IV
hirn. liDirele t; nevoile fiinte; umane. Iar unele dinne nevo; sunt satisfdcute
(hixr prin idnrinistr.r€r unor Dredicrnrente.ala cunl ar fi prepalatelede cal
atat de rr"'
.i,' (lc fief, de vihmine $ ata nlai depaie. in slrsit. viata modeml a devenit ltat de compticlti Sj
inn agr de factori de fisc incat nu nutlai ontul bolnrr!
Problrnrr Devoilor rDedicaleale onrului sinntos se complicn insi foafe .,*,nr'a.;'
l' i; .'""r ".ri. rre n-e'oiede stu'urile)i de insrijitile net"r"
Irt'lr rlcoarecc,dalo'iti nrJrilor slle pos;bililiti de substiruire qi de conrpen 'tl'* -nredicului
optinri z nevorlorsub.ru$ale er)erSerice v rrrio'I'tlroIrrreFn,
sarc, orgarisnrul uDtaDpoate supoia uD limp foaie indelun3al incilcarea Ii 'ari'.locere, unof condi(iide mediu ii penrruprevenrreJ
|lir.kn ti nevoilor sale ftid a se produce nici un fel de tulbullri evidente. u.
(!c;t)(l$-sc.stfeliDpresir cI linritele:;i nevoiJeo'Barlis'llului por fi inc:llcare :t t:)'".p*,"..,
rrn'rlizitrcrrt
liljl urr {el dc coDseciDle.Aceasr:liDrpresieesre falsil. deorfece p:ini la Dc rcecu iret'oile nredicrte ale omului s?initos v'n- trebui
tun(ln .l( errpJ de dr7\olr.trer fiin1ei utttrte
r"I "ici
se prodoc lotu!\i ni$e tulbu ri inc!illbile. carc rr fi putut fi cvirrtc - ''-'
l'cl]lrLrc11in Dirturillol ceea ce se porle intirfirplase t; i'rlirnrplJti pc!)l'o liiii,o intrautcrini. Plrr"r er'1i in rpirritirri itr d(/\('l.r'rr"
Irc'in'r Irrrrl'
(:1 i'r lolrl se pliltetle.Dc accei Du existl in(:llclri ule ncvoilo! ,\i ll||rt(r Lrrrrlrc.ste r.prezentJtlde elrp' inlrrulerrtr:1l\lor'r'r
tdicl dirr rl)nr'ntul nt.c'r'' spl
')rlur:1cnrc s11ru se pltrrerscll.
rl. lirril.kn i'rlr-un l.l sru rlrr'1. ,"",i'* i,,*t- din rnourentulfecund^(ici.
'.. u')clrc cLr ovulul Asrfel (lin cetc doul tlLrle htrPk'idc cr''
I l)(pondon(! ncvoil(,r mcdicrlo {l( onrului sinirtos in ,,,.,i,'r,'r,i',1
xnrrc cLl'rlr '{r'
lirrre(ir rlc rhlx.lc dc dcrvr)lltr( nlc liinlri unrrn(. ()rrulnr. Jru ,tn't;r f i.(r'c e.,r.,' p rrirrrr:r'irrrlli 'l' lr '1t t'n111'Torrri(r"ttr'^'rrrr
(.1"h .liph'ntr vt I\'l't
ur t . trt',r .,r. nr , s nn tl i n r!.n h u n rrr' rrn ' l t tl .r l , ur.,r,nt.r r.'"liri'",r , c\r. o "r 'rr 'hrl'lu 'lc
" ' .,1x.' 1,,1,' ""
lt7
I lt '