coNsu[rATlEl

- Rdul F.c€6lor inrmaliml€i€ozidtalo - Parlicularit4ilo @nsultali6i in MF

- lmpdisnls consuh4bi ln Faclba m6di6la - Ldd (b d6ligurac a 66ultaliei
StuduE co.uult4bi - sttuctuE pad6rlilor
- lmpdianla inlqm4isi tn p|l)cul do diag-
- Mil@@l€ t€hnice di6ponibil6
- PciHlr4ite d€ o,legm a inlom4iid
- lmpondF n6lod€lor clini@
Posittnelb invFlisaliilo. pabclini@
- Esmenul obirctiv al bolnawli Scopurib @6unali6i

Loosulraqia reprezind tma ditr activilSijle obisnuite. am pulea sPurre

chiar tma dintre activit4ile^ c€le mai obitnuite, ale medicului AproaPe toli
medicii acordl consultalii. In cadrul consultaliilor, ei stau de vorbx cu Pa'
cientii, ii examineazi, irrcercand str sobileasctr diaSlosticul sau str ltrmureascil
problcma pentru care pacienbl s-a pr€zentat la medic.
Duptr cum arattr P. Freeling, din punct de vederc clasic o consultalic
incepe cu niSte phDteri ale pacientului. Ea se continu?l cu dialoSul dintre
nlcdic qi pacienl, cu exiunenul clinic al bolnavului qi cu niqte investigalii, calt
conduc la un diagnostic, la un prognostic !i la un tratament Desigur cl
ecstc cutpc sc inulPhund, iar uncori pur Si simPlu, se sar anumite ctape. In
urgcnlclc mari, asa curn ar fi o hemoragie nrasivn, se Poate tr€ce mai raPid
pcstc consultalia clasic{, tccandu-s€ direct la cxaminarca bolnavului 9i la
invcstiratii si tlrtanrnt.
i. lniporfanF informatiilor penlru proc€sulde diagnostic.l.
timpul consultalici,mcdiculcauttrsI culcagl informaliilcnccesarcpcntu il
{jungc h dccizir dc diagnosticli tratanrent.Dc aceca,practica ncdic,altr
r;pdzintl dc fapt o succcsiuncdc procesc infornralional dccizionalc lnfor-
$lrliil€ dc plccur sunt fumizltc chial dc pacicnt.Plciantul aducc cu cl o
|.rla Inu!!8tr dc infomtalii subicctivcrii obicctiv., pc carc nEdicul trebuic
dt ic dl lc lrl|cuh!$ ri lc ob$.rvc.
 l)iliculrrtcn cotrst:lirr faprul ci nu pre.rexislAsenrneparognomonice.
irll(ri r'r II(r cxistl senrtrcspecifice fiecirei bolj. Mrjoitarea sjnrptonelof xu eloluat fenonreDele.care este Sltv;trtea srtfernrtelot$i ala mai (lePrrr.
lht \i .rt).'rr h rrai nulte boli. Adicii sinrpronrelesunt de obicei foarre lagi ir aceasti etapi, nedicul incepe de obicei sn il exaDrinezepe bolnrv l\
l)i,r itrcsresinrptonre comunesunrde mulre ori siDgurele prenize de la carc lceea partea a doua a consullat;eieste ceva mai echilibrati. deoarccer c(lkrrl
t'1.i,(i l\'lliirr proccsuldiagnosricului. De aceer,semnele,sin)proDleie ti il int'eabn,iar bolnavulrnspundela intrebi1ile'redicului
il exaririneazn
!i orice Paftea a o€;a a conlultaliei este domhati de nredic, care temrira c\,1
ml(,rr.'lI cflc ar putea conduce1a dcciziade diagnosticqi l]aranr€nt.re-
|'||, !i|||.||i I' prelucr:Iecu rr.,re enli. onnarea ii ii cxptici bolnavului nttura pfoblenrelor sale li hatlnrentDl .ri.
:. lmportalla d uebui umrat (fiS. 5.1.1).
obscrvalici pcntru culcger€a inlorma{iilor.
l)(!)ue(c coDsultn{ianrcepe de obicei cu o pliingere d pacienrutui.nredicul I] M IT
tr(huic s:i ltie si rscultefi si obsene. Obser!!lia reprezinrifonra cea nrai
siIrpll ti nrai directi a cunoatteri;. De ,rceea.ta baza silnlului clinic. despfe B N'F
..nr sc vorbege in medicini, se .Ifl, obseNalia ti de aceeactinica reprEzinr'i.dupi
(,,,,, fl,,rli L H.4ie3anu,o ttiinln bazari pe obsnalie
!\; :rbi! apoi pe d;atog. l\{1, B
tx iN.srisrtie ! pe crcerxe. Deci medicutlrbuie si $ie n1 pn ul rrnd sn obserle.
PrinrelenrtornrNliipriviid tipul constilulional,nrirudinea,fizio o )ia.
1,rlca. ochii. conrporameDtul boln,]v'rluiqj nrulre !ttele, sunr obljnureprjn
irrcrrnediui obserlaliei. h unele cazuri nredicul poare observa foane ugoi ci
t,rcicn(ul prczint:t o erup(ie faciali, s!u nirjte ridud perpend;cutalep€ buze
(.,r. i | \uFefere.liItno.!icul de :.leroder,,)ie
In-rlte cazurieste oecesaIi.nrsi, o obser\llie Druti ai ateDti!i mai Ita 5 / /
t2 3
4 J,U
G
tr\\ AN
ltirr3 tdrc a di.loeului dinkc medic (l!tF) ti bolnav (B). $b ddnn.tli d' or'
. " , , t . t o t 'r r , . cr .. i ti .r p u n e u n .o r i r u l u \ d e xn r n r u n l e .N f.r l n ( .l c u l e l a a .n I d r !. i
irrl.luns:rt:ia bolnavului,penru r obsenn cuDrr nrilci. cunr se comporli.
( ri'll rorbe$te,etc. c.tr. Nll nr.rf. si dirloeltze cu bolndvul. .sle c.! nri 0clril,bnli. d0odr.e I{| n)1i' '
dc MF .ir. iirf '
)i t\,!n!\ul rl\purd. Prlcr ! rei. a didkrgului esle d! ohic.i dorrinrl!
Observalja aleDri poate confirnr! autenricitateasinrprometofacuzate de \ii 1 .\fh.. trolnriului nrcblemele leg!t. d. slrrei siniln1i sxle
l)olni\. A\a sp|e exenrplu, autentic;trteaunei colici ren,le poate fi obserrari
,\i pe lala bolnavului, care exprinri suferirla. +. Iixam€nul lizic integral al bolnavului. Dup:l ce a obsef!,rl
3. Importanla anamn€zei. Alrtu'i de observalie,un loc deosebir bohr.rrul. dupi ce I-a ascultnt cu atenlie, MF tl€ce la exanrinaeir t]rtegr'!lii
in c,'dful corsult liei il are anln]neza. convortirea. conrunicdrea.diaiogui cu r pacientului. Iidifefent de pireile Pe carc qi le a fncut, el rcalizeiz:i o 'r'l
minare gcnerall a pacientului.Chiar dacl in umla pirerilor pe caie qi le a ficul
I)in acestpunct de veder€consuitatias-tx.puteainrpii{i tn fti pilli: prinra insi\r:i nrai flult asupfa unor anumite aspecte.nredicul tfebu;e si r€ttlizeze('
|rtrrc donrrnaliide bolDirv,a doua p re mai echilibrrri !i a r'eir prtte donri- e\rnrinlc intejrfrll . bolnavului.
in cadrui rrrn,inerii se cont;nudditlogul :ii obseNaliabolnavului I)'
An' v'izut ci consuhr(ianrcepede obicei cu o plinsere a bolialului. drrx accrstr.dialogulestedoninrt de nredic,care il intrc$i de exenrPluP'
l)c .rcccarrerlicul rrebuiesI I lase pe bolDr! si !i exprinrc.i!s, cu r porre l.olr.r\ (li,.il dc dureri lr nrobilizare, 1.rp.rlpttre, etc
,\i (Lrr \\tie .1, sufcrinlelesale. Penrrx ci sunt rsp€.re, irv cunr ar fi duferea. I).siSur cii in u,rrr discu!iilorti a erx,rrinifii bolnavului.nr€diculrr'
{li\.orlorlul- xsleDirti rltele,..rc nu por fi aflJte dec:tlde 1r bolrr! De hu1. irtur::ilh o rnumiti coDcluzie. CoDcluziu rcersl.r nu este.de obicri.
'i ('l,ic.i. ufme!zi nilte inveslitr(ii
.k.r,,. pr larUriobservrjiaatenri,nrediculrrebuiesi ttie sji nscutre.De rceea rl,.lrrririr:i l)c dupl ex.nrinarer bolni!ulu;
s. st'rnc cri prnr.r prfe I dialosuluiesredonrinrradc obi.ei de botnx\ c e (n. l:,lrr,,r(r, ni,rrccrpldfui lunc(ionrlc. eic.. duPI carc se:tlung.
'ttd;oloSice.
,!-, r\t)un. !,l,in(ele srlc l.r ,rr (li,rr|ro\rrc(lcli|liri!
1r lIrI cc .rsculrI\i obsenl cu i'rtefe!. rcdrcul i..i frc( o t,iir.r. s Pl|r(iculttriti(ilt consultalici in Ml". Consrrltalia nrcdi(rliic\r.
trr!irrl sirurli.rb(,lrrr!ului l)e.rceer.dufi.e fircicnrul;r rerrrrin:rr rtr.crlN.. ,.1.,r,\ ,,v r,.ir:ir,',r( io l('ire sl[cirliril(ile I)rr .\isri \i d.oscbiriinrr. o corl
sirtprtr.,rr eu riutor(l Ir.(licului sUf(riI{.1. '.,,1r.,t,.(lc rrUr,,l,'!ic.(1. psihirnic,dc ollrlnrologie.(lt 3irrc.ologi.,.r<l( tri.
incr;r'rte ir|r u'j ,t,.,t()iin
(:!i||rl cl|Ur,r Ir(rli.ul crnri sI ljln)ur(x\.ri'.rlc
l\p..r(l( rr.(1,I. \i \ii,r:i\.,r\i ,[,,,i !,r(,,,.] l!r rn.l. \pccirliti{i,rt\l curirrr I ncu()loiiiir, c\.rrnul Itnrrrr\
.,! !,,'rtxir.i,(.' rr.I rr,tr. (|t1.'r crr
rliwrrlir ll
h,nrrrrrrn cinrl nt l)sihi,rrrr"
i ! r rll. \ I Ir | | )| () | | tr. . i | | . r "r , r ' r l' \ l c \ l) ' r s e 'r'rl
l, ' .!,.,\r:i r'r.,t).i i, c o, , s , , k r l( r
\,{l',',.' dI lr'lr,r\1,1.,,c ,) r t!nt.Lr(,1rrr,rirrr'rrtlle(.ir .r,rrrr.rrrrl(n)i"rr\
, ' n11, . , ' l . . , 1, r : i . . , i t , i , , , , , , c . , \ . : r 1 r 1 , , , , , r , . 1
(,,,, Ilr.,(rr,l, Nll v ,le,rscbc;\rc irNt,n .,'r{rlrr(iile rlirr r')rl( "l''
, , !,1, , , 1 , r rirt,i.rr!!L lUi I r . ' r r r , r i i\ r , r r ( |l l\ ' t |. j ,rtUt .( .rlj.||r ..,
'| | . , r . l,1r' t..',1,r.il' ,,',,,,,,,,.,,tl,'r tnrrrl ,1, \,rl(r. rrr',it,rl. ti .si,lirr 1rr8t 'l'
'r l
v(ld.' :,1
.k,cului
uRle se dcsftto.ri, .1 strucruriipacieDlilor,
al dmpulu; dis Desigur ci o consultalicnu se poate desfillutu h fel in cibinetul rrcdl
txnril,il. 11 nri.iloacclorrehnice avute 1a dispozilii, al mijtoacetor.ctinice qi cxl, ncrsd sau la locul accidentului.Desigur cn acas:lla pacient nredicul nL|
t)n'ircliDice ti al scoputuiurmirit (abel 5.1.1). Jc .rceleaii conditii pe care le are la cabinetul Dedical. Pe langi frPiul cI
acasi ln pacient el nu dispune de toate aparateleli instmnentele neces''',
'llrrJr:L 5 I l .rcolo rsiitr de obicei la consultaEe9i alte persoane,este 8Uisie' se eDrit
I'rrlic{lirililile .oN laliel de l\tF in funclie .te ronriiliite de dstarur.R., pirei ti ,rta nrai departe.
-
{lc slr{crura l'lcieDlilo., de lihptrl dirponibit, de huloacctc rehntcc Fe lingl dez.tvantajelepe care le are, desfiqurareaconsultaliei ih nlrc
g dc scoptrt trmirit locuri poate avea ti anumiie avantaje.
eqa spre exernpl.r,cu ocazia consultagieila donriciliu MF are posibili
tatea si cunoasce nediul de viati al pacientului, precunr Si ceilall; nrembri
la doniiciliulpacienruhi ai familiei, ceea c€ pentru MF, care nu este numai nedicul persoanei'ci
'si
.rl familiei. este foane impodant. Acelaqi lucru se poate spune t; desprc con
unconi" condilii nntrcFii sultatiile pe cde le efectue,rzila Scoal, s.ru Ia locul de ntuncd, care ii ofe' ii
l. MF se porr tezenl! ortce p&rcnr. .u orcc problcnr, MF posibilitatea de a cunoaqk condit;ile de viatn $i de nruncn pe cafe lc
se lirgciE fodnc Drull eia de .cl'!'!arc. .rek dificultalilc au eGvii qi muncitorii respectivi,si descoPereanumili factofi de risc pe catc
paadox.l MF dispune de u. lnnl nui scun penh dialnosli; nu i u outea desoperi ahfel ii ala nraj depdne
esre obljgat si ia decizii raDide 5:. Parti.uldritdlilc Jeterminate Je .{ruclura Parien{ilot. lt1, '
d'stune dc foaneluline nralo&. tehni.e din d€finitie anr vtrzut cii MF acordi asistenF medical, tuturcr pacienlilor.
MF esrc icfrnu de sinc, indifercnt d€ versttr, de sex, sau de afecliunea de care suferd. Iar acerrsli
MF est oblear si r..urge r,.lcxlel. clinice.lr obrryalir, sbucturi fonne var;,rti a pacienlilor impfinrn li ea consultaliei de MF antr
anDne2!, extunenulcLinic
.v.nrale ri de2avrnhje
te panicularittti(tabel 5.1.3).
'
scoprl p.incilal eslc lesiZe.a prcblenri .G I,a ndus p. TABLL 5 1 :
racienrh ncdi. ti lbia .I)oi
irnplicacr picicnrului I,arti.uls.i&lile consltaltei del.min'td de srruclura pacientilor
In Ml: * ,barc pRzenla onc. pac'enl
Lt nce.a MF rrebuie si ia in considewc loali pablogia um.ni
,. .5.1..Parl.icularitdlile determirate de bL.ul de desfdsurare a con_
.\uuu{leL ln li.bur si cuNa*, Problemeh nr.dicrle rle omuhi stnilos
.ljntp ce consukaliite din celetattespecialitali se des{4oard de tr.tuie sl cunoas; posibihe{il. de fte.crc dc l. snntrare la
,,l,r.i i cJbiDetele de \pecrntilared,r potrLt,ni(J..aui;.pirJt. (o;.ukari!
,l( VF.e po.'rederf.r)ur:r i;:bur ,e cunolRt aormelede drhur Jl( bolLlor
oriunde.rrjr in cJbjnetutn,edicit.cit ,i ac$:i ta
Iirbui. \i in\tsligheze bolna!ul inle!.r!1
,.(o,,l,rI! lo.ul de n,uncr si,u oriundeMF e{e chenrrr\t a\iste o urrenri 'Ii.hur \i rihn abilitfti de a tr..c de I. ur cz l! iltul
li rce{ luc,u i,rp" ,i con\utrJ(iei de MF dDun,ire prrricutaridtirrabel5-.r.i;.

T\R t:t, 5 | 2 l-n NIF se porte prezenta orice pacient, cu oLice suferin$. in fclul
|artiNhritllik dctenbinal. de ldtrt de dsGra.are n ronsutr{id accstr NIF nsiStfi accesibilitateatuturcr pacienlilor la asist€nldmedicali. Pc
(1. xltri pdrc, acertstitpadiculaitate este foafte utiln pentru pacient' care
trD(trcordilii 'lc
^b\.rlr rrrulrcori nLrtlie lx cc speciilisrsI rpel€ze.prccum:ji Pentrusistemulnredr
Ncc0silrk'r (i.tlhilril l. (ionri.itiu dcoarecefiecrrepacientajungein timp uiil h locul
erl. rrrrcrn <lcconrplicat,
r1f/rrlx r n f lls om e p('r!r\rt l)rr cr l:1'ge,\te foir(e ult uria de act;vititted MI' El nu sc poatc
Abrlrlrrrr (l( n. ic . r ! r c ons t r lht innr r.\tr.rrf( ir\[prn unor rnunrite p'oblenre,cr interrlistul. .r endoctirologul.srtu
Ahilirrl.r,1 . I lalL) s i. or l|ll lr ' r r t r cr rrrrr,rl<'gull)irt'Fnriv:1,el I'ebuiesI aibl in vederetorte problenreleMl;
lrlr||/ri..L r\r nt r Nnt r d! Nulr . 1' - t . ' , 1, ui, , t , " o,brk r:1 .,rrt. (lir8oo\li(ul nu nurrraiprinrrebolile inle rc, endocrrnc,sr!
s*,",., ,,",,r't"i; ,t o trinrr( torrc &rlilc g,sihile. I). trceel MIrt'cbuic si po.lr'1
',;t,l 'n!!,1,'r!..
\r:r/rr.r lrt r , r r l, t r ! lt . J r v hr f ] lr r t ' .r,r,l.r rrrrrrrrrrrri('.,nrsultx(it (lc rrrc(licirrl intcrnl, ci .\i o.onstrlttr(r((le B'
i,r,j,r;,:,];i1.,,,,r,. {l|.,r,r( ,h.i,trrlrr,loF,c.nc ncrrrologrr'. srrurlc girrdologic lll lrth"ic \I li(il
^r,,rtr,..,,,;;rlrr,;l|
t , ,tu."., p,,rrriiirlr,; ;i, , ,, I r,.r' Lnf ,|!,r;rt''rr rliti'rcnlirl ltr lirr'l).. inttrrrisll'lsru 8io.(('l"frrl hil
^,r".,.. ,r, | | , r-,
 (r el Iol'^i
zi'n(lu se pe f:rptul ctr au de-a face cu bolnavi seleclionali,se pot rcstrinse ,xrc Sr JCe.ternrci nu rf puleJ fi lolosireinlc"'iv Pentru
n,ufr ,,r"i r. apar.rrul Rocntpen.€lecuoencefrlos'rful'uu nriogrrful dc(r' l''
lr l|ri lor de activit te, MF !€buie str ia mereu in consideraretoate bolile
posibile. Acest luclu este in avantajul bolnavului, care est€ privit inte8ml, rolo.escr.rdiotogul ii neurologul De ateea. nedispunimd de pre'i nrulte Insrrt'
rinrp Ml
(hr iDpcuneazi foarle mult munca MF. Ac€st lucru nu poate fi insi evitat >i apar:rri.MF esreo medicini nrai ietrina Daf. in acelali
',,enre
.sre o niedicinl nr.ri sbuca Pentru (e MF nu zut niciodale toare Jpufirr'l'
deolrce reprczintninslli rEiuea de a fi a MF. 'i
y irtiBrlnre'rlele ar lea nevoie De rceetrMF trebuie \i se descttlr
5.3. Patliculafudlile delerminate de timpul disponibil DeailvtF de.are
;" ...., * are h dispozilie cel nr:Ii acce'ibil rni!loc de cate di'ptt't''
t'cord21asistenF Dedicau continue,in mod p adoxal el are, de fapt, la dis- ;i
oriunde s-ar afla atlt i; cabinet, cit ti 'casl la bolnav' sau la locul de
1'rzrlir rnri puli" rinrp pentru o con\uha!€ dec;t au ceilal$ 'peciali$. in
spital bolnavul ste mai multe zil€. El vine in spital cel putin cu o suspici- muncir, est€ rePrez€ntatde nletoda clinicl (tabel 5 1 5)
une de diagnostic.5i totuli specialistuldin spital are de obicei nrai nrult .I'ABLL
5 I \
titDp pentru a stabili un diagnostic decat are MF. Atunci cand vrea si
iDtenrezeun bolnav, MF stabileqteun diagnosticde intemare p€ntu a cirui l'..ricolariritilc consllaliei detemlnttc dc mijloatel€ tehntce dc €re dtsPtrne IIf
stilbilirc nu dispune de prea tuult timp Di de prea multe nijloace. Chiar 9i tt,tF arspun. rle fode ftrlinc Inijl.tut lelrnr.
specialistul din policlinicl are la dispozile mai nlult tinp p€ntru a consulta 2 a. , lit r r r r . m r r i r edu. a'. inr c{, gJliilcr t 'xclr ni
bolnavul deoa€c€ plin prograntuile care se fac ai prin reducereanurnlrului 1 rft" de fm.; r.cnrul Ilc crodelc c|nice
ile pacienli pe care ii vede, el i$i poate planifica ntai bine activitatea. La "
Ne.esilarc, ,L a;dti.a o comuni.{c bune cu l'n ienlul
MF, cu toate pro8ranftile, se adun, de obicei mai mulli pacienti, care vin Nrsrrarea ae a rcalizi o dnmnezd.ore.l6
5
cu problenre mult nla; var;ate ti nra; urgente decat la specialistul din poli- Naesirie de a rc"tiN crmEn obiecd! intgr.l
cliDicn. Nici acasi la pacient el nu poate sta prea lnult timp. Desigur cd el ac r*i aez'"ttr smtut,trnic
Niiliiier
este favorizat, intr'o odrecar€nltrsurl de faptul cd de obic€i il cunoaqtepe
bolnav. cn 'il nrai poate vedea ti in ilele ullndtoare.Dar inE o urSentn,spre (lirr
cxemplu, el are la dispozilie mult nai pulin tinp decat ceilalti speciali;ti. In 5.5. Predominenta melodelor clinice. Dac, medicul specialist
ncest tjmp el t€buie si ajungi la o decizie, de cire depinde, de nrulte ori, .oital s.ru din ooticlinici poate apela oficilnd.in linrpul consultatieilJ rrl
viala bolnavului. tn spital nedicul specialistpoate sI amane decizia deoarece la un elictroencefclogtaf la o investiSalie radiolosicS lr
"i""r,oc"raiosai.
rru chirr la o lonrc8rafieconrPuleri/ata. MF trebuiesi se tezutttc
bohrvul este umrlrit in permaneDln.De aceea,MF este de obicei presar de un e.ogr.f,
rirrp, pc carc Febui€ st gtje sd il foloseffci cat mai bin€ (tab€l 5.1.4). <teobiier h n)ijloJ.ele clinice Pe care le Jre. De\igur ci Si el ponre J\{'
rcces la investigaliile paraclinice Dar penhu el este mult mai dificil sn t| r'
IABEL 5.1.4 itl un bolnav a" *""4, *" dintr o comuntr indepil(atn' la o investigalic
P.nicularitnfile coNult.tiei detenrinite de timpul dir"orit'il rdioloSicd decat Pendu sPecialistuldin sPital sau din. PoUclinicd. De
-rceer'
cl e.re-oUtigat de-inpr€juitui si se rezume de obicei la metoda clinici' c rc
NlIr dhtune {le un rinp relriv surl
ir-e:rrrm:iot.erv"1ie.rninrnezl 1i exanrin:ueSenerrli I bolnrrvului In.felul
Tr.huic si rihn,hililatea de r uliliz! oflim lnnpul dc cdc dispunc
.'ccsl.',in rrredicrnrnlodemi 'e redli/erzi de fJpt. ti un anunrrlechrlrbrlr
AbiLir.rcrdc a conduc.di3lo8ul I'cnrru.l rcordbJ o foane nrre in!estig€Urlor paracliniceceilt li
Ahilirrtr,' ,lr , ' . f c r r ur . ur ' ( nul l / n i' iI ' f u ! i l sDecirlittipot 'ntpo'1antl
ilnora ind'o odecare n'asufl Invesugrqaclrnr(a n.Dol
rl.L fi!irJr( | d c J \ c \ t r h r il hl. r ' r lr lr t . J r c l . t r . / i n l i i h . l r J \ u l "rcd'c' Ei .t.ru nrxi Durinde vo$i cu bolnrvul il errnrineazanr't' putrn \l
nrvulur
.-,tJ, irJL , lc ar i r r e3ni/ a
' im t ul
ir m oJ Jr . \ t ' n / : 1 1
' ,ccurg for,l€ repe<teia investigaliile paraclinice care sunt absolut necesare
aa r'u p.'r inlocui investi8atiaclinicn Fiind obligat de in'Prejr'rrlri s:l fecutel
5.1. I>arti.uldridlile delerminate de nijktdt ele k,hni.c de .are la intcirig:'1ia clinici, MF iealizeazi astfet un anunrit echilibru intl€ inves-
lispune MI'. Spre deoiebne de c€ilalli spcialitti. MF dispunc dc [rijloace iir,,fi,, p,,inirini.:r:' bolnrtvuluila care recurSceilal!i sPecialiltiiti invesii
lchnice foa'le rcdusc. De$i p'oSresultehnoloS;ca influenlat fo:ute nrult nxiul rtrtrn
' cllr(ll lu .re e.le el obliSJ' sI Ie('r'!a
dc pflclic:'re a rrredicirei,:rcestr a influenlat rull putin ticlivihrca N'lF 5t' l\tl ulnrit,ttih ,h'termintre tlc st't'ltul (ttn\ull'tlt"t t'crlt!
$i n) crbi'retul Ml- s ar put€a sI nriilninr u'r "rxi
elcctrorardiosrrt. un ecoglrf, ..i1.'l(i spcci,'litri$oPul corrsultrlieieste acel:rde a strbili un dilSnosii'
sru Un lDi'lyscr,cu toale aceslelMF dispuncde nrult orii pu{incxplnxlc.\i ,r",',rrc"cr-rrr,r".r rncrge la specialistpent|u o bortll Deriguf cI '\i Mll
irsrrut'rcntc(lc.i]r ..ilrl(i sff,cirli,\ti.Aco|rii'r(lrsistroll nrcrlicrll tttlurot bol rn0rilr.lk (1. obr<ci sI srahilcarcllun (iirrSno\ticDu. PcotlrrMF diirgnos
trrvilor, inrlilcrcntdc tx,alalot, rvi'nd (lcci (it a frlc tu o p,rt(,1,'8r. l,,.rtt(' lnrl ru.\1. si'rrr'rtl scdp rl corrsultrlicil).oirrc.c pr(rcnlul se porl( Prc7'o
(livr'\i, cl nici no nr pl|tcr (lisfurc dc k rc irt):rir.l.;r rtrstrurr.'|l.lc In !r txnt'lr pr,'lncrri.',N'lIr!x n.hui sI 'ribil.rs'1 n) prirrnrlritirrl'lr'
'|ra. 'lr,:
 cstc problel)a pentru ciue a venit pacientul. Ce vrea pacientul, este bolnav
s.||ru rrrxt. pen!u un.stJr.penou per\ozmatuj sau penrruc€ilat!i membri al De multe ori dialogul c! pacje.tul poate fi tulburat de o serie nrlr.irp.l
r.ri||ilier Ll \r treboi \i stabileasc,dacj esle vorba de un aaT nou, de firctori intemi sau extemi, aqacum ar fi dificultllile de vorbirc nle bolnrlrl
de lui. duredle foarte mari, prezenlaaltor penoanei; ata nui departe(tabel 517)
cvolulir unei boli rechi. de o problenrln)edicalasau de o problenrd\ociatr.
lrr.,Enosrrcul nu e\re. decr. singu'!t scop at con\utralieide MF. enr purea
sl)ure,^chru ca sesi{ffea problen,ei esre de fdpr scoput principd at consul_
ritrcr. De JceeddirSnosricut de MF esren,d targ decdtdiagnosiicul din c€te_ Fs.to.ii car€ pot Inntrent{ dhlogul cu bolnatrl
lrlre rpecidlilili, el cuprinzAndnumai asp€c!esonrdtice,c|'i nspecrepsiho_
xrSrce li \oclnte rot atat de lnroortaote.
Yf nrJ purei urmiri in rinrputcon.utta!;eis5 \rabitea{a un dialie
- rrrr
c.rl - cu bolDrvul coinleresarea
bun botnatutuila ingrijireapropriei sali
snnltitj f a$a mai dep.rrte.
.De .rceea. dupa cum aratap. Freeling,consultalia de MF urnrdrelrenu
st!bilirer diaSnosricutui.
ci yi de atG obiecdr; (ubet 5.t6).
'ru|lrri
IABEI,5 1.6
Scopurile coNultaltet dc ltt'
Itezenl. uno. pe.$'ne srrninc
D$(upcfl Ri ptublernetorps'enrutdi
rab ilird n r ur i' ac . s r or t r obt c m e
Te.din!. de , asund. adcvirul

De aceea MF tsebuie si dea dovadn de multn abilitate pentru n puk,'

S r abr lr ec
r o n rc rru L u
i nr c m a " a a mr avea un dialog eficeient cu bolnavul.
Dc { oper na u n o r,o tu ti tp rb d e " te
Din acest punct de vederc MF poate folosi un stil centrat pe r)re(li('
Itupl,cder p{ienrutu, in rctot!4€ sau un stil centrat pe pacient. Unii nEdici folosesc un stil mai autodtlr. Iii
Ur iliz { eJop rx ,,a , ri rn p ,r,"5 i ,.* * t,r nu apeleaz, prea mult ta inlelegerea9i la ajutorul pac;entutui.Allii foloscsc
un slil mai conciliant, cdutand impreuni cu pacientul diagnosticul 9i solulir
Sp,e deo\ebi'€de con.utta(ia djn cetetahe spec;atitili.consuhatia de Mt- d€ urnlat. Un MF bun ar trebui sI stlpnneascn toate stilurile !i si1 lc
flc. defi, dnunuteplnjculjlir.Iticareoebuiecuno\cure fotositede cao€ MF. foloseascdin funclie de panicularitllile pacientului.
ti
MF xebuje:r te preSdrit\5 acorde(onr,rtruliipenuu orice p,.obtemd
..
nredrcJta. De a(eenel o€buiesi Jbd cunortinlein lodte don|eniitepentfr a
t,uteJ \e\rza >r :,pfec|l) corecr problenrd nredicrtri a paLientilor sii. ii acesl
lucru u e\te.deloc upr. PeDrrua puk.r tace f!(I ruluror siruu(iitor.'etoe.
buie sli seleclionezedin roati medicina ceea ce ii este cel nrai neceslr oen-
nu a putea rezotva problerneleridjcare de prinrut contacl, de as;srenll n;edi
5.2. SURSELEDE INFORMATIE
IN MEDICINA
(rll (oDtinu..de r\'\renp n,edicattd pe,.sodnei, FAMILIEI
a frnritiei si ,r cote;dUtrrii
...51. lntportdnla tl,muniJrii in Ml.. Deorete.p,. a.*.Ui,. ir.
cclel.'lrc in tonsululir de MF predonrinri nrelodx.trnici.pr l:rn8:1
"pec'rlirlli-
(L'rrorr|trlele rc,li(rde.un rol foarreinrpon.rnr jt : e co llrni( er rU p.rcienr,t No,o$'l,rlor trrioftal'lor nr praclL€ modi€la Inlormdli priviid aparli€ 9r evoLla bolLr
Ml;lrehur( si :'ie \1 ohs€'\e. s:l :rre \J r\cohe. \:l \rre \I (tiscute,s:l tecr pri(xlfod'on'@ hrlomali pirvnd stiul do vrale
uD rlr.,luF..I o Lo' u'ricrre (.ir r,,r cficictrrrtu nacrcrrrrislr jrr rr'o(,(trntrrn(n60nnrok' laql Inlomalil€ ofBnlo do m€du
'eili/c/esjl
*".,.1 rrehujc Nntr$ri.|ton clnrtrcAnrsrnrplomolor hromali privind eliolosia exogena
":-"r1 irjc sa n\cr!trc.\il f.,crtrrcre,t,*Lrg,i. \ll rtrr,.hc.\:i
rl.r|1lnl lu(r' \I \tnbilc.h(il r,,letc\u|ltct,.il (\ptkc {r,|urij( )r rr,,\rt,l ' lrnormatrloopd.'nioloqico
r.'r,''ul'.lo or,n'lr no boln,v
lrrll'lc ik crrc'1(.
(lispuDaIrerii,in,'.I:t r,(hu;e \il it rrrrB:t lino'n'alr pnvild ra6pnndtro. borror k rn
|t( p."".,,r,.i it ,u l"r'trntrrloh'rtr'flrr rrrt tn di,gr.
.rx"JCi/r.sll-rolcrr inlb'rnrtiilcncccslrc,\isr t(,tosci,s(ill,r \ril (,n.spull/in, h'r!trrx'lol.',trrwr, iohrntrn'l hd(x,'(:
h'rirnnl'r.' r,"vrn, 6lr'kxld .r,,rrrdrh nl.nn'{r p"v'nl holrkn niilrrin
'ihpnndnr^
r'rft'r''l rt !r. {rtrrlrnnl,nr
'i 'ri.
.:('l )
l(' I
 I)coflece aclivitatea nredicall reprezintno succesiunede procese in{or-
rlecizionale. medicul adund mereu infornalii penuu a lua deciziile A5PLCTUL CLNTR\ I
"'r'lio[r'l
{lc (lirSnoslic ai tratanlent.Cea mai marc pate din nctivitateamedicului este , \ TTI JI ) I NE\
rcprczcnlnilltocnrai de culegereainformaliilor. ln tinpul co.sultaliei, al exam M TR5UI
intlrii bolnrvului qi al investigatiilor pal'aclinice,el cautl sl culeagl infor-
,r,'liilc necesarepentlu a putea ajunSela deciziile corespunzrtoare.Firtr aces- COMPORTAMLNT\]I
rc i"linr)ri'lii el nu poate stabili nici dia8nosticul qi nici conduita terapeutici AN I L C ED EN IL
(ca Inai eficace. Infornalia este de fapt, cea carc asiSurn eficacitaiea ACUZLSTJBI LCI I VF
r'lliunilor sale. De aceea,nedicul trebuie sd culeagd nrai intni anunrite infor I ) LSUTUI
nnlii privind nodul de desfAgurarea fenomenelorpe baza cxrora sI stabi- tvoLrJIIA
lc$cil srarea bolnavului, adicd sn ajunBi Ia un anumit diagnostic pentu a MODII'I I cllNlcL
putcr lua apoi o anumittr decizie de hataDent. D,rr pentru a putea culege M OD Il M O RFO LO ( i(t
irfo laliile Dec€sare,MF t€buie sn cunoasci suNele de infornr.rlie. M O DI FI CRt Slocl llM lct
Cea ma; inrpoftanttr sursn de infornralii este reprezentati de blnav. 5IJRSTLT
ll)lrrrvul rcprczinti de obicei cea mai imporrrurti !;i cea nlai bogatl sursl de DI: RUDT
irtfo'1'raliipentru tedic. Dar el nu rcprez;.ti sinSurasursi de infomalji pen TN FOR MAI Tf
vtctNl
tfu MF. Sprc deos€birede ceilalli specialisticife iii indreapti atenlia aproape
I 'RI LTt NI
exclusiv lsupra bolnavLtlui.MF arc la dispozi;ie gi alte surse de informalie
cor Fol
rcprczentatede apa{inltoi, de nediul fizic, biologic;i social in carc trd'
i.tte boltra\.ul!i de stat€aepidenioto3ici a colecdvitllii resp€ctive(fig. 5.:.1).
5()ct\l
Adici in timp ce specialigii de profil cautl sn culeagl cu ajutorul
I AM I LI AI
rchnoloSieide care dispun. cat mai multe infornagi de la bolnav, MF cauti
sI-Si extindi ciutirile $i asupra altor surse de informatii. Flzt(.
L lnformatiilc ofcritc dc bolnav. Bolnavulrcprezintlcea mai cHtMtc
irnpoilurtn ri de oucei cea nai bogad sursi de;nfomutii pent! diagnostic.De l l l L ) l OC l C
ccea este foafte inponant sa $tim ce informalii ne poate oferi bolnavul. A|lM ENTAJI A
t.t. Infonl@lii privind simptomatologia. Degi MF nu rrebuie si NO XF LI C
{ite niciodatl c21existtr foaft nulte boli care pot str evolueze asinptonatic,
putcnr spune totuti cI infonraliile pivind suferinlelesubiectiveale bol'ravului rNcrDINTA
au o inrportanli deosebit:Ipentru MF deoarcceacestesufeLinlesubiectivercpre PRI V\ I ENlA
,inii de obice; punctul de plecareal MF ciitre diagnostic.Bolnavul poate avea
o rsienie. o cefalee,sau o tulbumi€de vedefe.El expune MF acestesinlpto'lle. / , , t <. '/ l ( r fR t _ r ,r "r .h _ Fr r .l c {^ "l u 'i l r i 'l u r r r r 'l r r I t 'r e f'Jr c a o e lr VI: i r ' l '
l);ficulidte. consttr in faptul cI aceste sinrptone sunt de obicei foure va3i. !e \u l J. I'r P.u r r c
lile pot si1 apal.ilin foarle nrulte boli. Dupd cun atn nr.; arrtat, in patologia
urnt|nl nu existl prca multe sennrepatogDonronice. De aceea.MF trebu;e sI zintil prenrisle diagnosticttlui.$i numai plecand de la ele iti analiz'ndule nr
sc .hinuie s:l chrifice siDrptoDrele vagi expus€de bolnnv :ji sI Eis€ascdacea cclc irai nrici det.tlii, MF porte sI ajun8n la dia8nosticul bolii respective
(ol'rl,i'r:rlicde sinrptonecar€ aI senina cel nrai bine cu o anumitilboali. De acee.j.duptr ce a luat cunoljtinll de pi rcle simPtome acuzate dc
l)nr cir ,si cirnd irccstlucru nu ar fi suficicnt, nici scnrncle\'agi nLr suDt h,l'rrv. ,"cdicul r'ebui€nrx; intni sI le decodifice.si le clasifice'si Ie intc'
oliite k'rlc (lc h inceput, in rrod spoDirn de clle boln!!, ci ltebuic clulate pt.tc/c. sjl cnrittr ipoteze pe care s, le analizeze sl le confi'1ue v'u sI Ic
fu rrc lrcDlic dc Drcdic.I.or|le rar, bolDirvuloferi de la ir)cepurbrte sinrpk! inllrrrc Arlic;l lxnlru r pute rjLrnge h dingnostic.NIF este obilSnt sil pll
Ix.l., (c,' c,i I'ce. (lc obicei,inrposibilLrndi,rgnosric rnfi(i .\i elob,'I.l! ,'cccr c'lrri o \ctie int S:l de proceseiDfoanr'{ional decirblale (fi8 5::-) .
rhi r qi scrrurclcvagi trcbuiedc rruhc or; cr'rut.rtc,ri cl ilicrtc {1. l). Ay sprc.rerrrplu,llu.I bohr.!tr1rcu-/;1o durcrc prccordi'lI, Mlrtr'
"'.(li( (l(.
,,bir(i ,r(1,.,.1fbolnn!ului sunr folnrc \.'ii ..r f,:l'rtc puliI .,rr,r(r(1i\tir., bri. \n \r.'hil.\n(li (ln(l csk'!orbr dc o (lurcrc!;ol.nril sau nra' Put'n !r('
,\uc(r trt irl)arcir rr.ri l|rulk'boli I)ir r..\t(' sarrtt,,Ix sut!r(.k .,u.,rtr,rr hrrn. .lNn ('ur.ror l| rvrrl L,r (lcbL,lbrusc sau rrraiPU(rrtJrus(,dlcll crr I'c
1,,,,rrtnrl ,,k.Ili,, l!n,rn\llri rsnprnrll.!ri,ii stii,ii \rl. (1. slnilrt. li r.t,'. l|r (.rl|trrr (ort\t||(lrv (k'thclrl, (l( rrrctrFhirl\;ru rlt irrlcPIIrrfIPrrrxlilirt

li'-l
 t)tA(iNo5ltcUl
DiaBn6tic
/.iB 52.2 D.ci boln.vul lezinu 0n sedD palognonDnic.rtunci lucrurile sunt foule snnple
(lco&e.e elrnul esF.rr!.onduce dtrpcr h dragosli.. D{ cele nui null. ori. insl, bolnalul nu
fnzi'iri nici un enn paro8nomonic.In acesre..zun. penm a pure. ijunge la diaenosric.esre
nc.csdb nnaliza cxtrcrr dc minun(itn a sinrftonr.lor n.specifice l'e caF le acuT-nboln.vul,
Iltnlru r descopcri pdiculdl4ilc lo. ti clcnrual c.tlaltc sinrtronr. cn care cle se aecirn
||)i, dacl iradiazn in bratul sltug, in spate sau in jos, in abdonren,dacii are
un caracter continuu sau interniteDt, daci survine in repaus,dupn un efon
fizic sau dupn un stes enlolioDal. Mai intii, rnedicul cauti si stabilea.scn,
cu ajutorul infomra('ilof culese de la bolniiv, daci durerea esle ints-adevdr
de origine cad;aci, pentru ci durer€a precordialn poate fi qi de odeine
extracntdiaci- Ea poate fi deteminali de nrulte ori, de afecllunj ale pereteluj
loracjc, ata cunl se intanplS in miozite. lpondilite. spondiloze,nelralgii inter-
costale, zona zoster, n elomul multiplu, sau alte tuDori ale nuschilor. sau
ale oaselor. Apoi, ea poate fi deternrinati de afecliuDi ale visce,elor toraci-
ce! a$a cunr se intimpld in pneunro ie, pleur€zie, embol;a pulmonarS,pneu-
nrotoraxul spontan, sau cancerul pulnro ar, sau chiar afecliuni €xtratoracice,
ata cunr se intanrpu in ulcerul Sastroduodenal, Iitiaza biliarn, pancreatita
acuti, hemia diafragmaticnqi rqa mai deparre(tabel 5.1.1).
Dar informagiile oferite in nrod spontan de ciltr€ bolna! nu surt de
obicei suficiente pentru ltibilirea diagosticului definiti\ De aceea MF tre-
buie si cirute !i alte semne gi siDrptonrecar€ ar putea fi p|ezente.
AnaliziDd simptonele culese de la bolna!, medicul iicearci nra; intai
sl1delimiteze cet nrni bine nlullilnea bolilor in care ar putea apare sin)tonrele
rcspective. Pennu ci pdrrul obiectiv al medicului n€buie sI fie, nta cunr
rrrlii R. l{e8gliD, acelr de a tece in revisrd loate bolile in care d putea si
rprri sinr onrul respectiv.Avand de a face cu bolnr!i selection.'ti,spe
cialirtii de profil nu iru in considerare, de obicei, toate bolile iD cnfe rl
putcr rprrc sinrplonrulrespectiv. CaDdun speciilisldre probleDrc.e(lrpirics.
.ui., sp.ci.litllji srlc, el rpelerzjll,r specirlisrulde p'ofil nr do,rcnirl cil,uin
inl'ii l)orlr rcspcctivL Fiird nredic'rldc prinr contrct. NIF esr. obliFrt (1.
in'prcilt'ifi sI;r nr cor\i(l(rrte loatc bolilc ir ca!c rt purcr apr!. \i.'rl)r,)
rrrl ,ku7rl ,lc holnirv hr runrirul r..slor boli .s1.. (l..elr rrnr rrult.,nr.
l(,rrt. Inrrr l). r((.n. l\'lli {Jular sii rc(|tcii trrol,rr DUlniirul.k!..t,r h'll
lirlllr r hr(.r.,r l('r..1 .rtrti1.rrlr int,r (.!' nr,r hrr. srrlt,'r,cl.
'ri fl,Irlr(.
Oigin.a durcnhr preordialc
.nevrismul {lisccdl de ronA
B.li rlL Ii!turrlui ronr rc
ulcerul 8.r1ftxluod.nal
lcuzate de bolna!. si ia in considerare ti celehlte Dranifesttrd ale bolir t\i .r
stabileascn din ce clasl de boli al putea face pane boala care a dctcr'!rrrr,,'
simptomul rcspectir'. adicl sA shbileasci daci este vo$a de o bol1i rir;'c
ti\i, I sirterrului nerlos. sau a aparatului cadiovascular'.
Astfel. daci constatd ci bolnavul tue o durcre precordiali liolenli. (rl
debut brusc. apirape locdnt, medicul feule$te si reduci foarte nlull nurrrirrrl
bolitor posibile. Fiind vorba de o dulele violenti cu debut brusc. aptortpc
\ocrnt. nrullinre1l bol;lor posibile se reduce, tebuind lude n1 d;sculit ,,,.'l
rl es anginr pect or ali. inf dr ct ul niocar dic. Pneum ot or axul spont an, elr r l, ( , 1, . 1
t)ul r ona r ii \ t : r ngl , si . r ne! f ism ul disccr nt al aof ei, li m ai pDlin per ic, r t {lir , r .
pl curi tn. pneunr o! i! , r r r edilst iniu sau dur cr ca int ef cost alS, 'n car e dur e'cr ( \ r ,
rrl i pul ir r ! iolenr : i li cu un debut Dr ai pu! ; n bnr t al. Deli nu r epr ezr nla I nc: l
u| l (l i rsn o. r i. . . i. . r sr : i r educer e a c: ir npuhi de pr obabilit at e, c: r r c cullif ( 1,
(.' rr.rr b oli r lin put er sii r ibs t ot ut i o Pf ob bilit at c cc! ir r r r : , 1
rr.I.. r. pr . / inr ii o ipor cz: i de lucr u c\ ir er r r de ut il: i. Penr r u c: i in f Lr n( ( i. ( l(
.., \. \tr ( , i! r r cclclr lt e inf or nr . 4ii nccesr r e dir Snosli. ult ii def ir ir i! I ) r . r i r l,
.u .\r\r,r , n! \ r . , li. r 3no. r r ccipot ct icc.( 1. clipr i. cdt sI I ir r ( lr ePlesP'c cr i'r l, r r . . l
trr!,r .rrulr r lr . . ior pr , , l|k. Nll: s I |ult . r pii'r ( lc in r r r ul( r nr calut 'r r , ) r sr r "li
rrrrrl ,r 1"''il, r lc . \ . . \ r r if ( n. / c il i, ir r r : 1lr r r t lli. \ i. r t r l. ir ccl. sir r r lr , 'r r i
...,| .r cl( , , r . ( 1. r . . . r r r t pur . J . , , , r 1i, f lr , ,\ , , r r inilr r r r . r ( \ i\ r . , ) t . , r r n. r . r r r r l
,,!rr l r' 11 r 1. , 1\ '1) . - r r
l ), . r , 1. ' , , , . 'r , , r , r , , 1 i, , 1, r , , , . , ( r r l, (! 1, 1. ! ( nl. ' 1! , 1, , '\ r r nlit , , L ( . , , '. i, , , , '
l ,t' .' rr' I r . 'lr l, , r : , i ( l( i r l, 'r ( r . , r 1r ) l, "lr ( r r llt l\ r l lr "', t l r r . r r r , , 'i r l, l
, ,,, r,,,, j' , l . 1, ' , , . , ', , l , , i r i, l, , , ii , , ( , , , , , . , "r . , r ' l, l: r , , t , ! , 1. 'r , lr r lr r r ,'

t.\aLt 5::
lniilt F.a.. l. d{ti u dumre Dr&or.tialn in lunclie dc panicutsrjrlluc snlc
Bolile in dr. pak upue
uiozil.. stondillt.- nevrrlg! nncr.oi!le. zona-bslcr.
Dielou rrulliflu. esof.Bne, tunnxi mcdi.ii !le. plourc7ie.
pneutrnnric,hernia diafragnalicb. Fri.irdita
l )tr i11 rc ul . . riolc . e!rbolic fulnronarli. inltftt nriocardi.. treurrtdu sl]onlii.
aNvrishul {lis.caDl rl loner. lnginr peclorila
.fldic ti nr anEina pectorali, sau dirci arc calader de jun8h; a,ra cunr se
intinrplarnr enrbolia puhronarS.dacn duferea iradiazii sp,e gir |ti spre
sridrsi. Lrtr cunr se iDlinrpltr in nrfa.tul nrjocardicti tu rn€dnapectorati.'rena
daci
iftdiazn ir1 jos sprc abdomen, a$! cum se iDanrplS in anevrisnrutdisecanr
(lc ro'1i, sau nu i.adiazl deloc, aiia cunr se iDtaDrpliiin enrbolia pulmonare.
l),'cii du.e,ea arc un c acter consrici;! de eheari. daci iradiazn in SAt Si
ir|tl:ln
st:!r8i, cinpul de probabjlitatese feduc€ !i nrai nrutr crescandpro-
hi,bilitrtea de l fi \ofba dc o angini peclorrlii sau de un infarct nrio.rdic.
Pentru i le diferenlia nrai deprde. |rledicrll trcbuie s:i stab;leasc!con-
(liliile it] carc a apimt durer€a:daci I apirut dupri un efoi fizic. dupi expu
nere la frig sau dupii uD abuz alimenrar.Ap ilia paroxisrici. ta repetrea efor,
tului, pledeaz:ipentru diaSnosdculde aneinii peclorlli rjpic: Deti sunt destul
(lc cvocatoarc.nici aceste sennle nu sLrntsuficiente penrx a pune diagnos-
licul definiiiv de anginiipectodn fi a inlitura coDrpletdiagnosticut
nulr nra;
Bfiv, de infarct r]rioca,dic.
De rceea, chiar dach in u.nra ananrnezeise tljun8e ta un dja3nosric
.cvr rBi plauzibildcctt celelnlre,acestanu feprezintiirrcli un dirgrroric de
((rlitudine.ci do:n un dirgnosticde prcbrbilitare. in corrinuare
(oniirrral sau infifD).rr.Pennu confirnr ea sau iDfirnr er' tui. chirr nr;tinte
(lc rcrnrrnurn,D:rnrrezei. |rediculrece la ir\esrieufercl;ricj irreg h ! hot
nrvului l)eti rcc,srr'lexlnrinarcclinic:itl-ebuicsi fie inkrrrlar. et \r ciurr
roru!\icu predilecli. .nunrite sir)rplonreln crzut ,nrlihr. ct \i eiiur., ir)
(lcos.bisil slll)ilcnscldrcri r"-nsiuner tulcrirliinr. rcrxlinl.,lL,sci1(t.r...!.\i.u,,l
s d prr!.r irrlilrph in iDf.nctulrrir)c.rdic.srLrrrc r.r(liD(.rrlt. rrc.srdc..r.s.r
(oD \ n' Iutc.r i')t ph in rDgini pc.nrrli Ll \.r c,iul.,,rp()i\i \1.'tJit..r\.jr
,l.r(:il),rlr,r!ul:rc tr:rrFpir;4ii. c\rr.Iriri(i r.(i. rU]h'ri,i (l( rirIr tr.(iir|,r tr.rl
( ir,lr.. \r !,l)l.l,riLl.,r
l),tri] .r!sl. \i rtn,,Ir. lrt,\.s(. c,c.\r.In,,l'.rl'ilri.,l..,.,nl,Irer
t\'(r,!.,t..r, ..{.!t{.
Ir, ' l ' .,1,, l ,t.rt,.,! rIl.rr rrrlrrrrrrrr,rrrlr
culesede I! bolna! cu ljuk'ul
Da, i,rio,D)t'!iile clrnice lrr
')tijlorcck'
defiD;tiv dc nnSin'
sunr dc obicei suiiciente penru a stabili di.rgnosticul Ir'(
torrlii. de infar.t n)iocudic sau de ulcer g.!s[ic. De acee't' nredicul csle ohll
g.ri de obicei si caute $i alte informalii privird substratulbiologic ll tull)rl
rauilof clinice acuzrte de bolnav
in cazul anginei pectomle !i al infarctului niocardic el tebuie si sl:l
bilcasci daci este vorba de o iri3arc insuficientn sru de o obstuaE I Lrn'rl
n oc,Idicn cosecutivi D€ aceeape langi infoml.lliile ptilir)(l
sinrptorlr.'tolo3ia.el trebuiesi caute:ii;nforlllaliile pivind patogenirh('lrL
'
1.1.Inforrutliite prilind substratulhiologit' al bnlii Daci inn'
nraqiile privintt siniptomitolosia sunt culese cu aFtorul metodelo clini'(
inf,i'maliire privind pltoSenia sunt culese cu aFtorul metodelor Ptr''clitri('
A;a spre exenrplu penru a culge informaliile necesarePriv;nd.patogeniabi'lil
ln-caz'l anginei pector e 9i al infarctului de nrioctud. MF trcbui si efectu'/'
o electocardiogl.rtri, o ecocardioEramtrqi niqte examene de labofator' ir\il
cuni aL fi leucog|ama. viteza de sedinrentarea hematiilor, fibrnrogenerrri'r'
'l etc ( rr
glicenlia, coLeste'olemia.transaminazele,creatinkinaza.tropodnr
ijutorul acestorinvestigalii paraclinice,N'tF va putea descopei substratul hii'
logic al bolii !i stabili dacn este vorba de o lnginl pectorall sau de Lrn rri
faict nriocardic. pentru r putea alege apoi decizia cet nrai adeclatii P'rrrrrl
Acehli lucru este valabil li in cazul ulcerului gasnic, il h€Patitei rrr)
nice. sau al litiazei renale. Pentru a putea coDfirnradiagnosticulde ulcct ;"'
tric. pe lin8il durefile epigastriceli ritmicitatea lor, MF trebuie sii tc(uril
ll ui pasrj baritar. sru la endoscopiesasdicil. pcntru a stabilii drcri csr!
vorba rie o ulceL.rliegastLici li care sunt caractelisticiieei De asenrerr't
penr,u a stab;li daci este vorba de o inflamalie. de citolizi, sau dc rir\1r
procese autoinmne. in cazul uni bolna! suspectatde hePaiiti cfonici,. N1l
irebuiesi recuLgilr o sefieinbeagi de investira!;ipaLaclinice;i accstlu'tt
este !rlabil nu nunr.ri in cazul bolilor sonatice' ci Iti in cazul bolilor rsi
hice. itr cunr se r'ntinrplnin cazul depfesiilorpsihicein crre se portc irisl
d \ci-rdcrL'acrlecohllinelof Si a s€fotorriDei li alsamri deparlc'
Adica. pe l,-trr3a info'm.r!iilepri!ind sinrptonatologia sa bolnrrrul tr
rn'.,r(, rcri ., to.,rrr |lUlrc ir)lorl1Jtripri\i,rd rrbntrrul biol'riit rl b^rii 'r'
' r tir"nntlii ln n'l t ,n'1,,!,nr r h'tlil"r' tttl't "t"
"t1;)l 'ri
.,,,r\ril1rr.utrtl( l-li. r\! cuor at fi riunrltisnrele\i ctrrerr!clcPot li Pr{xhrs'
(k l.,.r(jrir (lc rr.(liu. rltc boli,
difltrc Irtcrdii (l': I're(lrrl
,nr.,,.rlii.\r .trnccrul.por li pf(,.luscile conlucrarea
{ t.trr,i,,,!.,n-||.r 1.,,rlrc boli. a.srcurrr ar ii sirdrorrtrIlKlrncleltcr.\i lkrrr"
irlr.'. .'rrr pr,'1,''. tle l!.rorii :err(ri.i li\rslii (lt(i. o scrrc irrlrcriii (l( 1tr
t,',, ik ,r\( rrr.rrr..r..r c rrr.rr li i.r\1. {le {lr\lrprrlLrrrrrl'
susccpril'ilil'rr'. \l
l,r1r'rr.r,,rrrr.,,,tr. lln (.nt'il'ui h r|.rrr1,r .rtcrr^clct"z.r. I)rc''rr!'\r 'rllr
'rr(
|.,, ,1, , ,! Lrl1r,,,,,r( l!n.,nlrrlrti l.r rlrrrrilr.r.rlt'rlr)lt l)nil lr 'rrr l!rl
r,r' ,r,1.',r,|,.r1, ,,,1i(rr,r,,rri,.\(!tr irrr I' t,'l,str"ltrtrtr lr 'r rrrflr(r'rrrIrrr'r
 crcsculc, rtuDci s,l' putca sI fie vorba de o alcroscierozi.De alenrenea.dacii gashicilncsisrerrtrlr/:rri1
crnceruluigrshic. un bolnnv arc o sinrptomatologie
Lr un bl'bal cu Sincconlastieti arpect de eunuc von descoperidoi cronro,
este $ri probabil si aibi c.ncer Sastic. Astfel datele epidenrilos;ceil lx'l
','Iri X .,runciesre rorba de un.indronr yJinefelter.c:ire are o eLioloFie
xjut.r pe MF in procesul de diagnostic$; tratament.De acee . chixt (irca rrrl
Fc'rerjcrl.De .rsenrener dactrId un botnd\ cu dureri dte colodneivenebrdle.
apeleazl la cifrc exacte, MF trcbuie sd iti insuleasci o S,urdire slrli\ri(i
cu sensibilitatela per.cugiacolanei, cu tnrirlri ate mobil;dtji coloare; vene,
.rdici sI ia in consideLare nu nunai informaliile oferite de bolnav. ci \; in|r
hr.rlc rr (u ircrpul de cifoz6. Ba\;nrdnriFenutde tuirocompadbilirdre HLA
827, atunci este vo$a de o spondilanrird anchilozanri, care are o orisine maliile epiden olosice. pri!;nd frccventa ti reptutilia bolilor trrrsnrisi{'i1c ','
ruereru.nri.ibilein colectivilalea re\pecli\4.
predonrul eenerici )i ala mdi depafle.
in concluzie puten spune cd daci specialittii de profil ;i-au axat rttcnli.t
:. Itrformatiile oferit: dc anluraj. Deri botna!ul repreznri cea
nl.li jmponrmti sursi de informaljj, el nu reprezinri sirguLa sursi de infor- mai ales asupra bolnavului, MF !€buie si ili extiidn aFnlia 9i asupLaccl'r
n,!!ri pen&u rnedic, qi nai ales penr! MF. Multe din infornalite foarte utile lalte surse de inforntalie, carc ii sunt mult nlai acces;biledecet celofla{i slr
pentru diagnostic, mai ales in pediatrje, sau in psihiarri€. pot fi oferir€ de cialiati.
t:rnrilie.de prierenr.de rrde. sru de ap:r4inaron. Atr. iDform;(iipor fi ofenre
de Dred;ul de viatl $i de muncl la bolnavutui.
De obicei la consukalie nu participi alre persoanein afari de nredic
ti de bolnav. De nulte ori insi, cand facem o consultaliela domiciliu, cind OFERITEOE PACIENT
5.3. tNFORMATIILE
consultin un copil, sau cand consulrbr un bolnav psihic, inreNin !i atte
pe'soane carc r]e pot ofed jnformaljj foture irnponante pivind aparitia ti
cvolulia bolii, stilul de viatn al bolnavului, consunrul de nredjcamenresau de
d'o8uri, tendintr la suicid ti ata mai depane. Aqa spre exemplu mama ne PacLe ul, @a mai impodanla 6u6a de In
poate oft informalii fonrte inrportrnre priljnd inodul de aparilie ti de evo-
lu(ie a bolii. De ascnrenearudele ne pol oferi infornralii foane iDrpoftanre Inlormalilleexpuse in mod spontan Tulb!rarile runclionale
- nlomaliile desopenle de medrc Modifcanb morlologice
privind simptomatologiaului bitrar cu demenli senili. Rudele. sau lecini, ne ExamenuLclnic al bolnavolui
- Lnfomaliie des@perile prin obs6fralie
pot oferj infornra{ii foafte utile privind bolile de care suferAqi nedicanentele - Invesiigallileparaclni6
utilzate de un bolnav aflat in conl!. In sferlit anturajul poare oferi infornra(ii Ipul de personahtale - ExploErle flnclionale
pivind consurul de droguri ti aqa nrai departe. - Inlel ga(iile biologi@
3. Inlbrmaliilc ofcrite do mediu. Deoarece
nrutreboli suntpro-
duse de frcrorii de mediu qi alte multe boli suni produse de corlucrarea d;n Bolna\ul fepfezinti cea mai inrpo|tantii sursi de infofmalii penrrL
h€ factorii geDetici rji factorii de Inediu. informatiile oferite de mediu au o nredic. Unele dintre aceste infomalii sunt oferite nr mod spontan dc 'iirr(
inrportaD(i deosebit.:rpentru di€nostic. bolnLr\',altele nebu;e insd ciutate in lnod activ de citre medic Medicul l)oirrt
Mediul ne poate oferi informalii foafte i rportamepivind factorii fizici si irn€ ir posesia unor infomralii chiar nlainte ca bolnavul sn incerr|ii 'il
(clirratici. actinici. electomagnetjci),privind factorii chinnci(compoztia aeru cxpuni unele dintfe sufeintelesale.De aceea.d.rci am vrca si sistenrrri/rirrr
lui, r rpei, a alinreDtelor$i poluarea).plivnrd factod; b;olosjci. (prezenlaunof nrodul de oblinerc a acestorinforDraliianr putea arita cn unele innrrrr'r(ii
,czc'vorfe de \irus sau de pdrzi!i.i, pfilind condiliiledc nrurci. pr.ecun5i sunrcrlrrs'
Fn fi oblinutep,iD simplaobserlaliea bolnrlului, i te obseNalii
laclorii socioeconontci. care pot influenla sttuen de s:nrirare x individului in rrrod spontan de cllre boln.tv, iar rltc info|rralii trebuie ctrutrlc in I'rrrl
I)e ,rcecr MF t,ebuie si Jcord€ o inrpodanlI deosebirilinfolnlaliilof ofef;re ncli\ (lc.itrt nredic.prin difetite nretode clinice 1i paraclinice (trbel 5 r l)
I Inli)rma(iilc oblinutc cu ajutorul tthsclvatici.Cr triurorrr
.l Inli)rma{iilc ofcritc do situatia cpidcmi(togici, Ffec\cntl rnxr.I\Il n i. |! 1F por r e cul8e incii din pf inr ele nr onr enle o sef ie inr t cr S: 1 il'
. \i rl sp :l D ( iif er bolilor p o l re rc p re z e n l i lo a l ti s u rs?ide i nfortl uti i penri u Ml i | ]n!rr,r(ii la. ur ( il] r l) or t ant cr |r cunr r r f i t ipul const it ulionr l r sp( cr ul lx) l
I l o l n .rrul lf ilielt e int { c o l c c ri v i trrc i r c .!e p o l si i e\i sl e i nunr;1. bol i l ti ns nrrrul ui . t . r ci<sr l. pilt r , . onr pot ir r nr enlul ! '\ r nr ni dcp! r t e
|| ri \i b i l c. s r u r nur r ir e b o l i n e rra n s n ri \i b i l e .D ro d use dd l i sD ,i rdi r(,, un,i ' Lrc t it ) ul ir'\lst
i iluli. t ndl ( 'hi: , r inr ; nlc . r hr l
| | l, t lt , t t lt liil( l) r ir inl
t (n r p .rliJ B r ni s au dc ri s c c n r. i l p o t !f(.tr I)c r(..r.,1,kI ui h{' l n,r\ r,r' i, , , . lpir \ : i t i . \ t , u. r 'r {, [ t 1it r ( . 1. sr lc, r r t ali. ul pr ) r r . olJser \ r " r r l'
lrl ,,i , i n r , ( ) p( r ior r lil in .a rc i n .o l c c i i \i trl c ,r rc \p c (tr\i r\r,l r(,r/i i (' .t)rl c,,,i f i ' r(l ' ri
'(,n,..trl ,r l! r r . , l . , r c h, hi! lll t . sP. ( r i\ A( c\ t lu( r ! L\ r e l( ) r r r t c ir t r l! 'r r : r r r r
rl ( i !i t)i l , es t c 1, , . I t c , )r{ ,b rh i l (n b (,1 n .,\u lre \t\' .r r\ \rl ,,j l )i i \r fl fr t,:1 l ,)r ,1," ,.rr,,r I 'ul, r r c/ ( lt , , r ul , ! ( ir r r r r l llii. r it ibr , r f t ! '( r |. r t ( ) lr 'r 'r ' t l
, '.\., {h (i i r r lr ( , . , ) 1. ( r r\rt!r. i r .i rr. .. Ir.} i \l r.n /i i ,) ,,rrl .,,t.r ,,,.,,,r.1 ,, rr r" ' ' rl l 'r lr r l r 'xlr cr I r lr i ( l( t r c\ li lit r lr r r r ' r ll: 1 r l l''cr "r lor lx
'r f r r r r ! ! r r r lr r i
 di3esti!, scur1.indesat,cu menrbrescurte,cu nbdomeDInrfe' p'edo""ncr(i'
Chsifi e.es iDfomaliilor ofert(e e;jului inferior buco-masticator , frunte llricir, buze Sroase,Drandibuh !'rr'l
in runclie de tuodut io ure por
nicri ti tendin!:1h ingrnqare.Tipul nuscular' cu o confornulie 'ilcri(11, "
nru.culaturn putemici, fall relrtiv nicn Si Ptrtrati lsi tipul cerebrul. cn'c 'n'
(k /
n)l(r!'rl'r.tu. p ol ti o blinule mai slab, nrai gracil. cu un trunchi sublirc, un clp nrare' md nles cu
lipul consrirDtional.fal:r @bii, pietea cu membre subqri'
.! t'jurorul observ.liei voltarea etajului supeLior.cu fmnte lati !i
tarul un8biil.. adudiner. mcrtul. !o.ea
inrbr,cdminlc!. iBiena_cornpon&renrut. clc PenacinrpaneoJnrenjiin lrei tipui': riful lonEilinstenic irrrlt rlr"t'l
cxlusc sponrandc bolia! n,u\culo.. lonic: ripul lorrgilina.tenic. i'rrll. plJr. cu rccenturrexcurhLrrrr'{
sl&c, de rnu. di!.rr sufe.inle. coloanei vertebmle qi cu musculaturahipoplazicn ti tipul brevilin sl(tt'
dureri.oboseari.Brcnia. ,.,elelilt. febra. scund, nrusculos.ionic, gat scuft |ji nrenlbre nic; Si Sroas€(tabel 5 3l)

rnlnurlii descoperil. de nBdic

rr.rrcr<a (rn!!tj (llasili(i.ilc lipologicc (lt n!!i cundsctrte
!nen.lc, lulhurdride riln cddi... cd.,r..
ruxre,a(!ii,IeFronrBltie, ertr" wre, Cata.trtisli.t
scr{lereaSliceniei.cretler.alipcnnei. inllt. Bracil, cap o!al, nrt !*uln, gir lung. tofuce fLrr.
lulburiri Dorfolo!ice.erc hnlc lungl ti sublni. rec.. indis, ncsocidbil. bizf
mic. olund gil scrrt. ibdorri.n proetn'ncnl. nPllhn rrL(|
c.ue,e\oluer/i bo.rl.r.
fe\pecri!t. A.p.pre exenrptu bolile infettiolse
(rrur lor e\orua nr3r si clrn- fala hrr. $ri ld8i. garllung, lonce
Ffr\ pe lerenutunei deficienleimunir.r]e.iar reacLiite _i<les,r,
e'grcerr :ocut ,uDr nu :rdl ,.e/ult ul rc(iunii t:rcro|ilor $un. abdotien nnN. lrunlc nicl. bu7. Eror!
p:trogeni,car re)ul-
tarut ,eac{iei necorcspunzitoa,.e
a oLganisniululun,an ta fnctori-i;;;;."i.;
ldedc. lru$ulos, fuLc.nic.lnli ltrturi
l,t'i;i,:"iJ,11
1""'_;:Xi:i:l;'T,ffi
l r! d i dglo\ lic .
l?:'.',1:',,'i.i,.,lJ::
l;Jffi,T'fj:
penu ! p fo 8 n o .ri c
dab, Bracil, cap iiwe. frunrc l.ri. fl'ctr,bre $'blrfl
lnall. drc!'t. nru*ulo\. ronic
;i p e n rru u rtanrenl . D efr, dupj euD r turLi

l. i.','.ff :ff ,:.Jff

:X,i?1,ilill;,,1',;,:*l:',li'::":,ii."';:1":';::X lnah. p1al.sublne.ru\tul.rrrri slnbii

iDfo,matii odentarive penrt diagnostii. ,a l: scund. trturulos. ld1i. Cl scu.l. orenrhtu'tlcr

suse,ezerredicurui
oui,ut,
au"a'nu,..;,,"1"ffi::iJi:','i.ilT:l;:
5ff: irr aeui de acestetipuri nrofolosice noLrrale. cue au o pfedisPoriti(
l.:'.^;;;.;i';;, fili
i:;i:"ffiTT"i,:[j:,,'il"l'J;':ip.il:: nrai nricn sau nrai mare pentru anumite boli, s-au descris $i anunrilc til)uri
;;;;,.i';"ilJ"'';,:T,
::lll,::,lr :':l;ii",:l
T,,!.lil:i ;,.i.":f :
nrodologice anonrrale,displazice, carc au o predispozilie !i mai rnare.Pdr
r'" .nu,i'ir. boli. a:ja cum ar fi tipul astenic,care ar reprezelta o lbrDtI rrr'rl
"'"r.,uDFr rr \uD{,,i.cu un (iuJ\ref rece.inLhr..,crh:. ne\oc,Jbr,. p'orunllti a tip,lui leptos"n', a lui Krctschenrer'sau tipul longilirr stcnn 'l
:,jl .":'",1:;';,",:l
i.::-"!
hi Perdc, cxre este inclinat mai ales j'pr€ boli pulmonare' ptoze visceral( .\L
"::,:,:l'::;J;'i"H,:,:;l:l:::li';
il.:T,J;:""].l;;: nevrcre S r nriti descris tipul apopleptic,carc este o fofntl nlai pronunlirrii

;:i"lixj::Tff:',,nll.:lx:
rrrrr
;1i"fi[,:il':1i:T1j:'":,r]::T;;ij
cu ('rfacrerrrni sociabit,nrai coD)unicrri! cu irclinrlii
r iipulu; picnic ril lui Kretschemer, care esteinclinrt spfe hipeftensiulre
rirtl. xrefosclcrozilti liliazi t; c:rc ajun8e fod te des la accidente vuscullrt
"
!i ."i _".,,"".._" rcbrr|t. dc unde ;i denunrirea de apoplect;cS-.r nrri descis rsiiiPUl (i'r'i(('
d*b'' rniJ"r'
hrpe
re':'iune lirrfi,tic.c rrcrctizrt plinn o dezvoltre nr exccsI sistenruhri linrfatic a grrt
lliil ::i:l;l?.'i:i " '*r;' ,' .;'., '. ;'ih';.' rlr,"rrl,r. :' :'rrrr!'Llcirr ', .t'linei.rrre e.r. irrlirrrr 'p"
it'fc(trr r('l i''r"rri
.rltrr|(rr,t cr, l,r \ri':rl..,u rrr''r.le-ri, rrprrrihrpr'plrziretlc rr''tti'trr i
,,,,,,;1."11,,'5::Jl'!
lil:.,lTfi;t;1l'':ilt
il ,it*l"il;1"';,
r,, trt,, l!)tig'rli. (1.,r(nir,t
l;1,,i,,:l;;llll
tt./!,,trit,iicr.lutuirrt.rrr,,,t t,.i.t
.r'rcrctizatc pfin cory !fr.il, rrrenirlirirre
uit.,rrrilr.rrr. fr(rilil. scr|lrrlirrrcslnl'
,k./\('lr.rtn..u t(rtlir(il .Prc rahirisnr,afccliunioso.rsc.irfcclii .si ilttl!
\t!!rk.rDi: . ,
,,,;;,:';,,,
1,,,,i;,:i, l'r.'lIi (1. liporak'(ot)srirr'(ionrk,Inni rrrrrlrsx(rrtrrriprr(irrrrrnrrrrl(.
r ' ; t , r t i, rAi , r,rru t tu Ig . t,rr(c Ir,[. i rl nt()rtrr],,,,,,,.,t,,. '\i
-\r r,1,ut ,1.rrIrrrrlc,li'trl.,zrc. Mrc p.nnrr rrn o.hi irvi/lr srrrr !t'l|i .vi(l('rl' irr't il''

,/l
 l,' tr,r,r \.,1(ru e\r\rI. dut,r cuI) tuJrr A. p.jdne.cupodelnu \r Jtrr flind inclirrnlsprc iulbu'l|i nc!ri,li(.
riroidic frnncri,idr tipul hipefestroseric
1.,''"I 'r,.,i
cre:unr de\eo neSlija(;.
'n,liri,lo,,lr dJ cde por d!ed o inpon,rlJ lulburir i cadi3ce. fibrcmatozd. etc.
.l(1\(L'rr;i penuu didFr)o\lic.a)! cunt estecdzul tacrorilorneurorererrri.i.,l 1.3.Inlbnndlii privind aspettul bolnat'ului. 'tot iDrinrecr h,l
L'(lollur endocrini..rl ripurito' de per.o[dtirdre. Jt fdcrol|tormei,Uoticr. ,ravul s, inceapl sI expunl suiedn(ele sale. medicul poate culege, in rl.,,.l
l.(lu"lor Ee'|eti(i.al fdcrojitofinrunotosici a;a nrai deparreA(e\re rrDUri "t de infofnraliile generaleprivind tipul constitu(ionalal bolnavului ti alte inl,r
ti
'"rt ru' puljn evidenle.dJI ele uebuieclurate(u djurorulunof rn\e.lij:JUl n)alii exue de utile pentm diasnostic,aia cum ar fi cele generatede i|llrl
.,liDrce.rrpJ'Jcli";ce.(de por aduceirrforrrralii errrenra.,n,pon*,. p.'no:,
('ragnosrtc{r tlirlnnenl. littue,r bolnnvului. de atitudinea bolnavului. de lllilclrile lui. de facics. r1,
chi. de piele, de unghii, de nriros, de voce !i asa mai depafie (tabel -sl.r)
.t.2. Informaliile piyind ti)urile premorhitle. pe Inngi ripurile
!1{r\rIu(ronJlenra; sJu nr,,rpufin nornrate.nraJpor si evsre;i o serre
"rut'
,,,',eJei de ripu" p,enro,bide. A.:r "p,e e\e,rpru i functiede preat",ino1. InforDaliile oterite de lspelul general rl bolnarului
,Irur.rdrn cele doua componenre rle shre, ulu; ner\o\ re!erar\. Lae J" indr_
vidul nornral se afla iftlo stan de echjtibru.realizind o e'utonielegeri\i,
bot-
r,rul poJre fi ,rrrrprricoron sdu raporon.idr dJcl ceie doua pridonrinarre .cronrcgalic. giganrisnruL
.rlr, rei.,i con.e(uli\. botna!ul xe o Jmlotonieneuro,eger,rtiri.Sin,oaLico -!ie!i'nnrul tur, Eieamlsnrul
n ,'r i \r 'r u l ,fr Fn 'L l l Ir ' . .i n t,r ,'l Jl n !.n i l ,'l
toDul este,dupi cuD tun vdzur un individ de obicei stab,cu rendin(i la'sl!bn€. rupracnonembolic. acondn)pluir, f()gcria
cu fala exprcrivI, diDaDict, este netinittit, dinam;c, cu o mare capacnatede ohezrrrrer.obezirdrerhiporrl.ntk.. sindrortulCusinrg.
."'"'i'. i,J{ibil. Et poarep|e/e,,rJI(e\e de netlni5re. ae,,sir,1re.p,r g0nr{tr.,.rlidb.rulgrx\
"ll'l
Irrrj'tr. rrenruriturr.r:tcije J e}.trer,r;riljlor ;i e.re predi"pu, .Dl. lcnurrilir- lfeclnrni (ii-qc(i!e. gnntunNl (1. nrlxbsorblre. ltt,
lrrperlen\iurre arrell3li cJJdioprrie. rulbufifi de firru tr tutburtui ^,"i "r€,"
de .rr..rlipe cronica- .irezn ltpdrcii. irrleclii s!u nrloricrlii .rodice, colxl.f,'
I'rril.rrrn Irr.oDUa'r (u,inrprricoronul.rrgoronule,re indir.d hiperpoi_ ncopldnrc. di!b.lul conso pli!. torciir ner!oasit
(lc,ll. cu fa!:r pulin exp'€sivn, catnr, esre nii putin enroti\ -rr Dctbdna. ile corpului c 'o l e . o l ,o /e . l o r ,1 o l .. l ' \...x .o n e cn i '.'l a i e |o l d
..
nrai p,iin'pre
(l'spus la eforlu . El poate prezenta .ccese de greluri, 5i
lrxituri: jjsp;ee. borl. P&kinen. si..lronNl tseudobulbd. borla Wilso..
lr,,Jic,rd,e.\eniie ri :on'noten(.1i e.re predi.pu,nrai rte. tr coti.i. In'r.rrr. \fasti.d. cddroni!, simLonul or ulDi rient
r{^n'rL. urcer !J.rfoduodenal+i hiporen.iur)e dreriatri Le rcee" depi.r.rrer sin&onrul p\eudobulbr. boxln lrlrkinson. nersul euros. lrfr{ |
fredorniDiulei leg€tarive poare alea o valonrc deosebjri penrm diag;ostic. l!k)nal, trrcrsul legin!1. (lisltufirl. trrusculre proga'srv.. h.rirttfii
ln functie de predominJnla reJari\i J unor Sllrde endo.rine,,re t"
.
r'}or\rdulnornr.,lre rfli i b o.rdre de echitibruendoc,in.l:iji l ,e Jiu.]ge emorivinree\aeeEtn.l)il].|lnonlr{n. clcnnlnf, dclirunrl|rrr.i..
h o bo.rli endocrini, se poate vo$i, dupi cunr anr ntlIi ldzut. de difefte lp;i hitoglicllric. borh P&lin$n. holh \\il!o.. sclcroz.il t\la.
.,,{,\rirulio: e,1,.d9." "": ,'f' cun, Jf F riprt hipehipofir.,: .Je e.r. i,,,tr. bi.r qitalic t\ilnmolonc. l$rtl{rdncnl
r'.Inr rr,Ir !r Froae. c'r o renrj de rcro,rre;.rtie. rif-t h;p1frz,. consutrr d. .ool. c![ronr
crrc esre nric. slrb dezyoltarcu o 1enti1 dc iDfanrilisnr. iiput hiperriioictirn .rln. l,.itrir. ori..r - .trinisr
crrrceste vioi, r)rohit,:rgirar, hipe,rersiv.rifut hipotifoidirncac esre nrorte. mxios, agihl. .onruz.l.trcsiv
l,,r .'t'.'ri. :'.reniL.rput hipo,upri,rcn.,t;3r rtirk. rdn. d+,niur. rulburiri d. !r.nr{le.
i, -Jir. i..;n..,
t.,,r'rl,le elJ . rip,,l hiperSorrdi(c,, u,,rerit,tr. rotd..,..rr..r,re ,r. ..,rto,. p., ingrij'li. currlZ. d.ccnli
." rj ,l',1,i.o. ri \,,it. riputhipoFo,Ldic ftnr3rijiti. .rurdrrr. i l..erli
'l '^. n,,,.,,i,,,.. .. t,,,,. ,,.,,i.,l
ru\'ul d<,,\oh.rr.r \o.e ,,rb!i.e.
/'rr:i,rrt)ulhiposonldic 'ruri,'lJh
fenrilrinc e eslc hiporrcfic.frrgit. hiplnon.(1, hip) !r! / r/ , ! it t ur li, t t ei.bolnr ! vului Ap spr e er enr ylu. din at it udinoa p c, r ,
.1,f,,".r.r... It,,,1 hrprr..loFc,,,, (u hrpct,,,.,,.,(,. ..,.,,.,,,. ....,t.,
t., ,' i ,r l !)l r r r \ ul \ . I ) or r e deduce ; ! r edir t , a$! cur r ar iir a l. ( n, ir . r hcil cr t , '
.1xr' !\r (\!rl!\rer.., rcrsror ripuri po.,rcikju.e rnlorn,.,lit(l(^(t,rr. (1,,,i,;...
\(r1,.' (1. o l\ ) , r l; i |lr i Sr r vr i, slt u din cont r li de o houli n i u\ or f i l) . {'l'l
In(,1()||n.rD{.rrel,rri\ii.r unor Btrr(lc . tt,)e|n. porr. p,.,j[l)!,r. \j). .trjL] rLrr. ,er. i rrtr o bo, r |r i r r r r i 3r r r I bolnar ul est e ir xr bilir , r t h t ) ir l \ r u e\ t x( l, r \ t t
ll)ii. Iit),rlrrrr\riru(i,nrlhrpdrroiilirnitinLtnrctirr,rr rL]th\,ri' , ,r11r,,|,( r,,l r.,,!r \tr ', r , 1. , t ) . , 1.1"'lnn\ ul pJ'. sr i r r bil 1, . r l1lu( lir r r r , r i l( ! r icii. si, u, lr ir
\n(
l)urr, (,I(lir(.. rli.rl'Lrsi 1,rrrrrcc(.nrU. .,, U,1,,rit) .,,n,|rr(,(,,).rt.1,,, I t\.1 trnL,\i l ,, , . , r ll. , \ 1. r r : , r . r l, n. , ir i. i , \ l) ( r . I r \ lr r : i1. r ) ir nunr ilt ll) lr - ll, 1, , , , \ r l
lrt,r(lr( 1r,,,,(r. r.I t,tnrl1j,t!r.\tr(,!t.,|( l,L,!t ,rkl,rr.,r\t),c tLrltn,|i ,,.\., r,, .
tbLrL ..,- r1j , , , nr lLr lr i. r r r ll \ ir u r r , r |ir ( r ' ( r r , t r lcl( r . : 1, , r \ , r , I r r {'
r'rll!!,r, (,j,(1,.h,.,l,,,ltr! 1,,,,,:rr(.ir|.,,(.,,r,1,,r,l) r ,,|,, |,| , |, tr, II Lr' r,' | ' t,1., , r ' 'r ir r in ( . ', . l! ) l, r , r ol , . \ t ) r r r iI i, , r i. yr i, r t r , / , lr
I r,,, t,,t,., ', '. . ', 1! 'f r r ( . ', . , r , |. r r i
 |cziindl, iD afecliunile pulmonar€ unilatemte, in care bolnavul rcspire mai
utor nr decubit contr-alateral, sau in coticile abdonrinaleunde bolnavut flec
teazi coapselepe abdomen.
Mersul poate oferi Si el anumite informalii, a5a cunr se inampti in ate_
.
rcsclerozacerebrali-in care bolnavul nerge sacadat,cu paEi mici
Ei nrlnmli,
sau in iemipdreze, in c e bolnavut igi niqcn mai g,=u un pi"i". siu
/..i.7 Fata boln!\ului. Fa{apoateofefi unui nFd;c avizat,inc, " ",anii.
de la
p n'a \ederc.o nrullin)ede info'malii.In prin,utrand.ea poareaduceinfor-
malri privind tipul constirulionaldt botnavutui (fig. 5.3.1).
FiB.5J./ Aspe.rulrclii l. ripurcerebrd(!),.esp;ard (b), discsriv{.) ri musulal(.1)
. . ^ Apoi fala poate exprinra bucur;e, durere, spainrd aSita{ie, deprinare,
iDdiferenla s:ru pesinri\m. Poare fi caraclerisrici unor anumi!e afecriuni Dsi_
hice. J>a culr,e inr;n'pla in meldncotie.
in ca,e botnavutare o f;f5 in:.re-
meniti, sau in sttuile contuzionate,in care botnawt are o fati buimlcitl, sau
in bolile sonrarrce. a_\:rcunr se inrimpl, in hipenijoidie.in carc botnavuiare
o l.lJ de or daioriri erofratnriei,
in nr;\edenr,in care et are o fari
'peridr.
rotundd. umflattr, de lund prinre cu buze inSro$ate,in peritonita, in care it
arc o_.fatl-cu obraji sup(i, nasul ascutir ti ochii infund;! in orbire, sau in
,rlcoolismul crcnic, in care are o fa$ rolca6, venecrazii;te obrajitor
Ei ate
nasului (tabel 5.3.,+).
Ochii bollri\ului. Ochii pot fi :ti ei o sursi de infonnalii. pri,r
- .i..r..?carlcrefi\rici bolii Ba.edos. plin cutoarea
erolralnrr.,.
Satb€n, a s;te;lor.
care rcprczint5 prinul senm al;cter€tor, pdn inetul vede
sntbui de ta tinri-
ta dnr0€ scle'i $i comee. car.acrerisric bolii Wilson, pdn nistagmusut care
nl'ase nrenlia unor boli r:eurotogice,gi asa mai departe (tabet 5.3.5).
/ ?J P'elqxbolnr\utui.Pielearep,ezinLd o )i mar boFrr, surst de,ntor-
nrj'l perr'u llredrc.pin culodlei.prin piSn|enurite. prin erup(i;te:Jr prin tur
gofr'l er Ar$pre e\en'flu. pieleaesteprlidi in:rnenrii.in nefrire.in unet,.
rnr('\rcr(rj)r iD crncer in c e esreSilbeni cr paiut.e.re ro)re ,n poticire,,,,c
Ir rlcooli\rr. i'r inrovcrlia cu betadoni \Ju cu \itr, inr pp po,,refi (i.ntr,
rcl rr-trlburlri rle herhloze'. in botr pulnron.rerru crrrtilce. .ry (unr.tr
Ir Ir\urkren(,rIn'rrr'rclrepre.\leno7.'pul ro'r i. rerr.dr I:.r ot
l c,rnplt.rut
liistin,llesrr,polle fi icreicI,,'r" cu'ri * inr:ifirptriD tirirzr bilirrlr. ni cl'n.
(c'ul h(prtic. irr t.rrtcrul de crp dr pjncrc,r,.In hen.,rrrc ;tr.,n.,r1.,hcnr.,
:r
liln11,porlc pfcze|ltapignkntl'.i r]in.nnr sc i,rrirnrr,tri|| l)o{ti Art,tivrr. ijr
hc,rrnr,,Ir,rr.,,,I,itr (irr,,'nhcpntr(n.itr \lcr,rtr.,,,,rc y !tr tr.t,rr.rnrt.r\rrlrtrln.
-111
Infomrliil€ otcritc de f.la bolnattrltri
obezil!1e. sindrom Cusling, niixerleur, lrrldntnl cu .(tL^i
$nih.re, prcgenic, hi
ca tc\r . |p o d i sr m l k. r l e r o zt l r l .r Ju i
son, *hizofrenie, slcroder
infldnad. f.acturi, benipezn, sPasD tucial
acondmplaie, nrongolbm, acntrcgdlie. tilasctr'ie,,,ijoli
anemie. inbncalie cu llunLb, cu nrercu!, (dncer' insuJr r' rl I
enblie. @tsum dc xlcool. tulburlri de nenolaull, (orNtrr" 'l
unor medicmenre. ilush carcinonl, poliglobnlie. !crr. ,,'.'
ccc, lupus eilexixlos sislentk. cutl(r)zI. !rticric. nLtf,)h
srlnlind, inroxicalie cu oxid dc crhon, cu xsfn r. (r'
aropin!. cu virdnirra PP
obstructir c[ilor espii.roiii. pncunnnic, bronlbpnctrr!,'r,
edeD putnono ncul, ctrrbolie pulrnonei. poliekJhrln. (il
diol,alii congenir.le. medicencnlc nrctl.drogkrb$i7rf lf
bo.la Addien, cnoza hetatlci, h.nx{tunatozr. porlnrr. r"
vidnare..unic..ia tigmcntart.''asrenoz.
hep itr lirili. icler n.onll!l, \iidfuit Gilbefl. slir',i,1
I)ubinJolrn$n, siDdron Rotor. h.patila colcslalicll. (1.1
obstucriv, liridi bilidn, cdcerul de pdnceis, of(.'tr|
lEpalic. anemia hcnn'lilici
edemQuinque,rrlran'cnrcu coriizon,richnreb/il. Dl.(11
.lctrcsic psilicl. rulisn, niredem, boala Prrkinso
miopalie. dern.romioziti
shd trr.nilcilil- isreiie, consun' dc rlcool, corc.. rf{.lr ,r.'
poate pr€zenta eruplii cdracteristicea$a cum se nrterrph tu boli iDfe(1i,,ir'
eruptive, in lupusul eritematos,in peiafterita nodoasi. in sclerode i. rl
'\i
leucenrii(tabel 5.3.6).
Pieler ponte prezentatunori, ata eunr sunt liponrul, melaDomul!\i ctlr',
lio'rul, nr sfa'ftit poate av€a un tuEor nrli flasc, at cunr se inlintpll rr
h,lilc i'rqilc de deshidr;ltarc ti ii skirile catectice Odattrcu obscrvirr.
piclii. Inni poate obsena 1i ptezenlr unui cdcr)r.utr curn r'r ll
c,lc,rrul"rc(licul
rcrrrl. rrrri l'les la pleorpcti li, rleole. edcnn,lcirdirc..r,e rlr,,
ur pr|1ilc dcclivc, erlerrulinfhnratorin liDtirngite,rotilx)llcbile sru lirurl
.lllc. c(1.!rul (rt\Lcric,c c rpI. ll.rdiri1 scltlcrii prcsiuniicol,isttt'titc t
l)c r\clrcIc.r, cl || i P1L'rcobk'r!x r'runrilctulbLtr:iri ttrtlirc,;t1r cutt
n' lr fnnlr(.|r'. cscr .ri ulccrLrlpcrlix,rr
Ilrnti'. (,r( t!lirl( rt)i,r. i!',li,rhrrr
rrlrort sru,' rrreulalrc !(rr,rs;I \ulxut.urnlil
rrr.ri
n(r(nlu,rl:1. rti rrrrrr s. rrl
 TATJEL5 3 5 iirrpl:i in v,llicele m€ brelor inferioitre sau in circul.r(ia veno.rs:lcoltrlcrrlll
Infonn.liilc ofer c d€ 6hii b.tMwttri
din ciroza hepadca.
1.3.-5.Fnrul si unehiil€ bolnavului Ptrrul poate suferi n)odificliri tIiri
ales in bolile endocrine,in sindrornul Klinefelter, in testicolul fenrinizmt. in
boala Bdciow, lircotoxicozA tumori ceEbralc. encefatirc. hipopituitarisnr, in hipoconicism, purand aPare o hipotricozn, iar in proccsclc
boli consomlrile,..!.rjc. dezhnLde nErnn. snd,om hiperplazice ale suprarenalelor!i ale ovarelor, prin crelterea secre{re' (rc
Claud B{nardllorner androgeni poate apare o hipertricozi sau un hi.sunsm
n na rii oL ula. int m . r ii k ut ue. , unJ Lnc r iq L c h e ; r , n e . Unghiile in formi de sticl; de ceasomic,cu d€8ete hipocntice pot su
cer" o ,iectiune pulnronardcronic5.o brontiectnzieun enrtiTempulnr'rnrl
,rronr Elmdelorhcrimde. lralronr,,,ira;;;; A. sn,ton Brc Liel( Ju o tuberculozipulmonala.iar unghiilesubfri 1i friubilepot sugeiJo ir'r'
sindromCougerolsjosren,Mdi,rescu mie sau o avitaminozd.
t r , r llI o. ul rre .i ,rt.p r o c u t," c o n l u ,' .rNe , .lrratue, irid(iclile. 7.-1.6.Mirosul bolnavului. Mirosul poate sugeraqi el anumite boli A\\r
sinuz're.
elauco . spre exenrplu, mirosul de acetoni poate sugeE o conrn d;ab€ticn' nrifos'rl
erMulotun: dcDrrc. infcclii Blnerolc, rujqn;, eriP4.or.Ein!z.
o.hiul talid, decoloral. aneniie. liporiDie cadaveric poate sugsa o gansrenl Pulmonari, iar halena fetidl poate sugcrn
ealben. icrc.ic, henarill acuG, her,alni cronic4 icter obslnctiv. cancer trcpa o afectiune castrici sau dentara.
tic, catrcer de pmcreas. .EDic henohici -vs!ea-!9!&yu!ri in sfnrgit. vocea poate of€ri $i ea' inci de lil
i.-'i.2.
coroidile. ni€, cberafie. mcninene, enccfrlilc, lurori ccrcb.de, dementi primul contet cu bolnavul, anumite informatii. Asa spre exemplu' el porrl
.-r,il11 .,F.ndr lo/ Ic ef , nala. r r blBhnr . h- r t iI n ! e . w p r J . . c ;*" rngu$ittrdatorid unui canc€r al laringelui sau Pindedi recutcn
" "*"
8lau.onr. enccfalite.meningilc. tumori cerebralc.migena onahopte8ic,. bella tului de o tumori mediastinald,o dizanrie datorittr unor leziuni nervoaseslrr
o voce sldbitjl, ata cum se intampli in boli care il debiliteazi pe bolnav c:t
ptu'rlizi! nuwbilor ftulomotori,d.liatia gtobuluieular, saabismol, in Soc, in boala Addison, mialtenie, Pneumonie,infarct m;ocardic ti ala ltr,r'
nisragn,usul.hmori .erbrale. scierczair tlici, nisr.gDusntvestibutr.
nusul olric. nriErcnaofrabtople8icn ' expus€ in mod spontan de lnlnav. o rki cr
2. lnformaliilc
tegoLie de informalii de mare valoale Pentni diaenostic este rePrezent.ttil 1l!
TABEL 5 3 6
informatiilepe (are nu le poale vedeanredicul\i sunl e\pu\e in nrod 'p'!l
ru de bolna". in aceasucatesorieinrfa. in prinrul rind. suterinlele'ubrct
Ntanif6tirl ctrknatc in bolllc in(cr* tive ale bolnavului. Bolnavut poate expune sinlptome foarte diferite de h
durcLeaprecodiald violentl, care sd pune in Pericol viala bolnavului !i p:'tri
.ncnie, $dercpenic. cmcer. hipolensiuneaneriala. inlo\ic.lii
la o atopecie clre cu toate s€ntnificaliile estetice,nu reprezintl nici u'r fi'l
lulburtri dc ritrn cudid de pedcol penFu viala bolnavului. Bolnavul expune Drediculuiceea ce sirrr'
bmnnopDeumonie.pncuDr€onige, I'olicitemie. brcn*.luie.
ceei ce it doae, ceea ce il frtrmentali il ingrijoreaze.Din mullimea luxr'-
cord tulmonr .ronic. sclercza dlerei pulm@are, sretua ilnti r sinrptomelorpe care le Poate prezentaboinavul, unele se intarlnesc
nrnnlr. slemTa I'nlDonri, tctrada Fallor. complcxul nrai frccvent decit altele. Printse simptonele mai frecvent acuzate de bol
l. enI ' "r p. . r "( r lt r . u l t u e r 'o ! l o b r t r m '3 nav, anr putea enunera: durerea, febra, tusea. dispneea, ameleala' astenrr.
' ur l. br r r n 'i r
lililza bilidd. c ccrul nepali.. IEpalna vidicl. lkra,nn cni anorcxir. prurirul $i altele (tabel 5.3.7)
nicn, cirozele. cancerul de cap de pMcreas. rEDri. henn) 2.1. I)uretea- Durerea este un sinptom atat de des intalnit in P.kno'
hicr. sindronrul Dubinlldrnen. si dtumul Rorov, \xrFnlul gi:r u'rml, incartla el se rezumi uneoti insili not;uneade boall Ea poale
Gilb.rr, icterul ftonalll
rDrnc in foane nrulte boli. Dar du|erea pe cale o acuz{ bolnrwul pollc
horl. AddisoD.hcnrcrcnr.lozr. cno?I
Dr.rcntl anunrite carncterecare sI constituie che;a diagnosiicului Penlru il
lut r usc nl. r r nk s iidnr c .
l[rcx dcscoperiirccsrecifactere. medicul trebuie sI stabileascdc e sur)i PIli'
lut u s u l c i . l r . r ) s r l N l n ( 1 , .uln'itltilc dureii. cnr€ sunl flctorii productrtoi, crre este sediul duferii. unllc
( o' ' llr k ' |x r i1.. r r l, { r nlr : 1. ! ! . I r
irrli'td, carc c\re !ilmul. duratr ti intensihtenei Alil sp'e exemplu trn(le
r t r r l t r I l u , l t r I U s t r lL 'n f l n , t ! ^
rfurcritxn flpn'c dupl imunritcir)i|€&i,elbrturi.contuziisau tmurulisrrre trlsr
, Fr . ". / . l- , ' 1, Li, l' I r ' r , l . l ' r ''r h . '1 , ? t d r t { . , r r " . ,
'rl .trn, \c irt,rflrt)liin <lrrcrca<lin herni:!de disc, cnte t'P.tc dupl un cli)rr (1.
i t'Dci 8rcst,l(i,srLrnr du'crra (lin in8inr pecl{nrrlI,cntc rPnrc (lul)I
h ( i,' ln ll,r lr ' lr r , !l' ,' l1 1 o l, f.NlIt.
i) r ,, t' tr ' r r 0 l \1 "1
t) I.r /r l'
' n tr .n r "'lx,t'.
uI .1.'rr li,/r( thrcrcn (iitr hertrir'(lc (li$ sc polrc cxircctbr |l'
"'i's(I'ilc
:'1'l
 .IABEL rk'
5J 7 rundri. J-sr cunr se inranrpltrin dure'eJ tordcicl din pneunronie sub fo'lx11
l'"la.'.'l cunr se indnrpla in durerea din ulcerul duodenal \Ju iub lof'rr'i
(lalcra dlD slmptmdc ,cuzte dc obiei de botn.f ^" ttotrt
d diversttets bolilor tu c€re d€ rr purco rD{E d. g,.utor.,'os, cun' se inianrpldin du'e'ile drn dischineziilebiliate
" tn functie de intrnsiratea ei. durereapodre fi upar:r':ub forrtrrturtt
iene u>oare-4^ .r"' ' putea inrirmpluin unele dnchinezii bilirue 'ru grtt
sumenq, nevrca 4renicd, deprcsia p6inic4 ht". ri" p""t" fi sa.aitoare, - ala cum se intamPli in durcrile de dn1$
^Apor'
iBuficienla hipoarat d,r,"..u pout fi suportrbilx sau insuPo(abih' sfatieto'rre,altl cu se iDtirrr'
cronice. miotoni4 mislenia, pld in colicil€ biliare qi in cele renale
luberclloza, ancmii, cs@r, eic. ' in durereaare anunritecar-r(ter;\lici temporrle:ea Poare-fi-(r''
"mroi,. de Linrp 4a cunr s ir)Linrfl:i
sindrcnul vertigiD6, orit. mnic!. susfulgerde,'cart 'e reper; la .mun te inrenale
inroncalii.roDice,an.niilc, hipe.lensiurea
.neri.ta in neu'rutgiade trigemen; poare alea un c dctef Pulsatil ca in dLxeteJ t||rl
hilDtensiunearteriali lumonb .ercbrale, inflamntii sau p"uG upu'. du d€osebir€ ziua si'u ntai 'rles noapra rrr (urr
spondilozac.rvicaE, easrna crcnici, hipogliemi& * i"A"ipia i" mlicib tiliarc qi renale.poate fi 'f,/onierr' dta cum se int.irrrnli
in ulcerul eastroduodenal,car€ aPare mai ales primtrvda qi toanna'
Dieda, infec{iile conict. nevrcza Nenicl 2.2. Vebra. Un alt simptom, foafie frecvent acuzat de bolnav' esle
tulhu.dride ve.tcre,sinuzne,hipcn€nsitrrea
anendt f€bra, carc est€ de fapt un sindrcm, deo.ir€ce bolnavul cu febrn ntai ae 1t
lumorile ceEbrale, irroxi.alii cDnice. Brdutome denr@, JJ cum ar {i astenia' torPoarea.tahicdrdia ti polipneea Febtrr
"i'"o,"-.,
o"ot. u'jar. in pr;n'ul bolile infec$or"e dJt ri in neoPl'rsnrenr"i
rponJilozo ceNicala, cr.. 'tnd-rn
lles de pldmeni.in leucemii. cola8enoTe. in nui in )upu'ul ettt'trr"t"
\Pa\mofili5. a'n'dt brcntr. pn-umnnra bronbopneu'non'a. 'le\
nrai alet in. hemor.apiicrr'
J p.l-L.ir" nodoasd.in afec!uni neLrrologice
plcurczia. emboli. pul'oner. areuDorotrul sFnre, 'l
bfate,'fr bolile alergice!i in bolile endocrine. currr iru tr hrpe|.tr'ororsnrur
insuficienti venrricular, i. ernfizcmul pulmond, -oe aceea.semnificaqi''diagno\ric} ! febrei e\re rrrJi fc
cadcerul lulnontr, hberculoz. pulmonei ftio.,.J"c."i'nt"l.
boli infeciose generuljzllevnoze rcspaabni. arsa, ae".ece eJ poare nparc in foane n'ulre boli De aceed penbu lr crc-\rc
valoareaei Debuiesa de"copefecrac(ereleparricul'r'
fcbra lifoidi. nrxl'ria. brucelozr,etc. 'enrioloeici,;redicul
ale febrei.in .,ce"rins, el Eebuie\a $abilea'c6mri inr;i modulei de d(b'rl
tilrl'
D€ntr!ci febm cu debut bruscpoatesuEerdanun'ireboli infeclioAe in
boli inlcctioase loc.ltare: abccsnl. supuratia. endcddira.
rrro.tudl4 rLberrulozapuLmnar{ lebrc medt.rnrnh,!\i,
ce feSracu debut insidios poale sugeru o feb', lifoidi' protrdrtl ur) neo
cancerul.nielonrulmuldplu.crc.
ola.sm sau o endocardiE subacutd
nevralEia de tigcncn! angiu peloral!. infNlul cddir, ' Ami- el ts€buie si stabileasctrnrodul de evolulie' sau curba te nrc'''
plr
enbolia pDlnondi ulc{ul Bdhnuodcnrj, colica bilidi, cum se soune. Din acest punct de vedere' febra poate fi continui, in
ltendicilu acutn. smina etdpic!' colic. enal4 tor, ,,iu Jun' se intnmpln in pne,rmonie, in febra tifoidn Si in tifosul exirn
lombosciaLica,anroDle t nruti.. oout fi interniirend,cu o'cihlii mrri a';r currr'e intanrpli itr sttptt
ratirle ini.tu.e ii in ruberculoza PUInronrrd. poute fi recurenli cind-dupi.''
coloanei vedebrale,durcreadh anSinapstorali poale dispde dup, incetarea oeiioadi alebrils u'nreJ"ddin nou o penoadi febrili' dra ctrrrr\e Inrrnrfr:l
efo|lului. Orice durcre arc un sediu. Ea poate fi venebralS,a{a cum se indnr in febra LecuLenti.in brucelozr, in limfogfanulomatoznqi in infectiile urin c
ph tu spondilitt sau in henna de disc, precodiali a|a cum se intampti nr mai ooate fi ondul.mti, difazicl, anarchici ii a$ n]ai dePa're
cu'diopalir ischenrici, €piSastricn,a$ cunr se intanrpti in ulcerul 8&sroduo 'in .ftrqrr. nrediculnrai po!te culeFeinlornrd(iiri din nrcdul d' rcl
dcDrl, nr hipocoDdrul drept, a$a cunl se inrAnlpll in coticn biliarl, ir fosr r lebret.\cide'ea bru\c, a febreiPleddndretrosPectl\penrruo Frrlrr
iliircil drcrpi:l, .ltn curr se intanpltr in apendiciti, la nivelul unor anicutrlri. "'ir)r'c
0 rrrcurrrrrie\.,u un e'iziP€1. iar scldererlenr; Pledindpentruo lebrr lrlorrr'r'
nti| cunr se intfu)rpli in poliaftita rcunraloidi sau in trriozc. in nruscutatutr u suour.rlrc \rtr o septicenrie
')l: (]r'
S Ilbcl, silu Anlr', ,1. lJn !ll sinrptorrrconrun.foarre frec!enr inllIrir'
D u fc ' er por t c f i s L rp e l ' fi c i a l l ,a tr c u o r s e i ' i t:i r)rpl I nr xl c.{ i uni rl ( .rrcrcrl,r.rrcrrru.t cllrurinterprer: e 'e pun problenre.'irrr'trdificrle tlcorr''f
pctcl ch i l o' r c ic , s r u D Mi p rc fu n d l n l s r c u n r s c i D rannpl l rfccl i rrni l c vi scc .',,"i".,t., i". (lc rluhe ori confund.rtr. currr Jf:rtl Piufle\cu-loil'rnu
'lupi
l r tx ) r r c li s ub I of| | U (l e n ](c p :l tu rn ,l \, c u , sc i nrr' rtrrdInr {l ur.' i l . t)t. .u,' *r,u.,t. ncsisr'rxn(I, dc obnubilarcde sllbiciune.de instrbilittrrc \i 'hral
't |l c sI srabilersci rrrtriitlliii dll(11 csr{
ct t td i :tccrl c or igir r t Dc v' o ri c i l .s u b fo ' trtl (i L ' rp l s c si u dc constrr.l i r, r;.r rrrrrr ,k ('lx'N.nlx lx lccc.,, nre,lictl rcbuie
rr ir ' ( lu' . ' il. p rc ((rrl i rl c d i r c a rrl i ,,p rti r r\(h(0ri .i . nrl ' l trn' i ,l i vtnh (1. (' \cozntic (lc (lc inv:tr1i'c r obicclckn d' scrrTrrt'crlc
'rr[,rt,li1 'l{ 'tnifc.
. l/ t1 !1 t)
 de {; lJer er
Ir.(rritudinc a echilibrului, abia dupl aceease poare nece la dia8nosticutetio- trzi \ti e\te cr m let izJt l nr ai ale' de \ enTJt iJ d( gr eur Jr e
ne: r EUf in( : l r-rk're rtrrhr r 'r l
l('8rc, peDtrur cI'ui stabilire esle necesari!i in cazul anletetii, anatiza carac l ui vttrl . de o upr t ie de \ ent im enr ul de nePut jn( i de
lcrclor li ! ci'cumstturtelofparticularcin care apar€.A$a spre exemplu. ante lo5 e, de disconfofl psihic li ata nr departe ( unr ( e r nr r r r l
tc"l:' €t'fe aparc la ridicarea din pat. adictr de la uecerea djn clinostarism in U ne oli cele doud f or nr e de ar t enie se pot asociJ' u) 'r
cunr f er er dr n der r ur r r r r'(
orloslllisnr, suSefeazio hipotensiunearreriali. ameteatacare apare ta migcarea ol i i n neu r asr enie.in cdr e ar enia r cPezint i dupS
celelJlle sr pr onr e
rrpulur poate suSerao tumorA c€rcbrali. iar aDelealaviolent;, care survine in ;l i r. ounct ul cenlt r l in jur ul cSr uia se Sr upear t , Lr ( '( f r (
et iologic nu se podt e iace
:rta cum se intampii in sindlcnut MeDiere,poate sugerao teziune ta_ nrar ruul r e or i, insJ, dias, nosliculei
'rcc(s,
I'i,inticl sru o leziune nervoasn.Desisur cn botnavul poat; oferi nrcdicujui in considerare ri celelalte sinrPronre cd-e o in!o!ilite:c
sinr pr or r r c
.\i infornr(ii p vind cond;(iile in car€ aparearnelelra,dupi consum de alcool. B oln ul nr r i poale pr ezenr a duPi cum r m Jr lt r t t i 'r lr e ': 'r '
(lupl adnriDistareaunor medicanrente, il t in, ; r nr i 1; ( r r e il insf ijor eazr 1 a1a cunr ur f i dispr r ' r
a$acun ar fi strepton cina sau kanann l f ." o;' a,, '. ": .
ala m 'r dcp: 'r r '
.inr, dupi solicitar€;ntelectualtr,dupl un srres psihic ti a$a nlai departe. sredr;. scede'ea pof t ei de m ancar e. scidet ed in Sr eut ar e
er( r'
2.1. Astenia. Date fiind legnturileei cu oboseala,.u-"urm.rruiut si cu i..'r. iru o intPort n(I deosebiri deoa-rece rocm:x de rJ
'intpron'. pr oce' ae diagosic Ele t epf ezinr l pr enr r zet e
cprrirlrer. precunr;i numerogiifacroricareo pot produte.p'ecL,rn nrn,e i " J"", of i"r *t , 'lir '
ii | .' .i cul ui. hin inf or nr alia Pe c. r r e o r duc 'inlplonlele
"nosti r e: pecir e, r l r r r or cr ll
rorscle boli in care poate apdre.asteDiaeste $ ea un siDrptomfoane frecvenr
( ir lor posr br le ( nr xr : '
.tru/.'r de bolnlr\. De:rceea.esrenrai (orecr \:r rorbinr riu desprea.renie.ci d pe nFd ic p€ o f f Lr nr it t r cale din nr ul( in|edr ulur of
trlr de 'ogi 1i pordprrein rrarde nrulre h'li
(lcspre astenii. il acest sens, A. Pnunescu-Podeanu i""p." l,,I'r" tr'rrrr'i
"o.U.y"
(lcierninate de suprasolic;tr'i fizice, astenii detemrinare ""t";i 'ir',!t"r",.",..unt
reduc roruii cinrpul de prob,bilir:'rede lr nrultin'eJinren\' a.rutu'or
de suprasolicitiri ner nr''J-
\oirse ti astenii de cauze endogene.in gener.al.astenia poare apar€ in odce mribile la un eruo n)utt nrai limjtarde boli in care \e all' desrgurir
borli cfonici care afecteazi nur.ilia ti nerabotisnul organ;snrului(fiS. 5.3:). i.".4..| u"i',':"r,i re\pectiv De cele nrri nruke ori infornraliile cule* 'h
,'"d]il:'"" a.l" t,t"'it ."n'o.' bolnavul precunr1i cete expure in rrr'l
"u la un lrrrJj
sDontande citre bolnar nu 'unt suficientepentnr d-l conduce
doai lr linrilarcr unui tarrrp de prot'rFrrrr'rrr"
rcstic con(ret. rczunri'ndu-se
adici la o qrupi mai micd sau mai nare de boli De aceeapentiu tr Ptrr''l
ji,gn"'d.. .u'. tt fact po'ibil un rrdrunrent adec\ar'rrr''ri"'l
;i;;; l, u?
u-ebu';e si (rute el in'uii }i alte infornralri
3. lnformaliile ciutatc dc mtdlc' A tierr calego'rede rnrorrrrirlrl
ctrut'le (i(
cae pot proveni d'e la bolnav este rePrezentatdde ;nfomratiile
.,.ai"l r- lor se poate face prin nijloace clinice ;i mijloace ptttr
"e*-.,
'li"i".r.l Infor.uliile tlcs' operite tu aiutorul m''!odcl.or lini''
cule* lr prrrr"
De'rrur ci nu p,rre'nfac" o deo'eb;renetl intre infofnrdlrrle
vede-re, cete acuzarein mod sPontande boln:rv)i de cele caurlle.rr) rnr"t
ru)le \rnrplonre\unre'tr\c
Jcdv de ciEe rrredic De obice.bolna\ul e\pune
Den|U|teo|iin:ibo|navu|poatee)\punelisen$eobtecll\e'
nlo'nrr(rrr' ( rr'
crute \inrpton)e\ubie(tive.De aceer.se poateinl'rnpl:rc
encrnrl
oferiie uneon in nrod tPonrande bolndr' rqa c'rrrra' lr crrTur
'urrr prurirutui al anoreriei sru rl in\on'n'er' 'a lre clurirrc rrr.
lur, rl f.bte'.
'lDe r.ee.. ducl ruci de'coperrrer1i inrerprerarea ;nt^rrrr'rliil.{
1,, ,1"
""ai. \Prrr:rr' 'r'
Lrc o(!r lr cules€l.r prirrratede'e snu cdte sunl ot'rire n) n'od
r{ s r-a A n, ' r i ( A ) t,)rr. rtrn i n l L j .trk .r' rtrttf
h ,,t t\rh' t,. ,1.(xr. s. ,r.trf:,i l j | r i''r".I *,. p*" a. realizat, culegereacelollrrlte.inforntalii ncccsrt'
rr0 rrcs B trrh rrl ' ""
.r,.,"u,'rrl.,r''
"p.
eir. n',ri Pc'ruu(i holrtrtul po:rrcPr'/(r'
ilificili rocrrr'r;
'rr.,i nu c lc rrlr
r.r t,'rrrc rrrrrlrc'crrute 1i pentu cii obtinereJJce:lor irtlofrrr'rl"
A l' llonc s ( u I lx l c rru c D U r)rc r,-r (lificulliti li uneori.a$r' ctrrrr se i :intpllli!r cttztrl rrv'srl
Its re l 5 (l d( t!)ti n,,,,,r,(c \1 Ir\i hr.e 'ir,r,lc "uunrirc (hirt rlt utr rnun'rl p(r'(ul |.r)lru holnrt
rrr.rrc p( ) ir t c ir pi||( . r \l c n rr l )c rc c Q. r\i rn (i rl u l .r.t.D rcr \. r,,| ,,n. ().,[.1 l:Jtr'l,qlhrr(lrrtLC. (rr {n/l
l rl i l i r tur r n( ) r t , ir li( uh ' i rl l (i l o ' , i ' D rrrD l e l (r \! i r c(n),t1(l,r rr ,.!. .,, .,t,.u. t):'(ll r"t,'rt,(rrlc n(u/rre (le obrtct 'lc l''lnrv \rrrrrI'rr(r'rlc
nvr currr sc irrtrinrpllilr ctrzrl drnc'rl
l,r.rl 'rr l, , , ( . l, , r hlt . \i Ir| l ()| | rc (.u c { ) i ,rs ,,l (.\ A .,r \,,..\,.,It,t,,..,\r.,,,., lril. l"i,,1. (t(r' cc sinrtc1i il trI'rriirrlil.
) 11
 tr xl rstrniei, rl ciror subsbrrestede@aDrdari nrai greu de descopeir.irfol in ap'o,rpet"ate bolile se pot intilni 'stfel de serrnreob'ecr'v' r'rr'r''r'
,r'.,rr''.t,. (.'rc le.ul(3e In nrod rcri\ nredi(ut,.unr AenerJre. de obicer.dr de modifi;iri nto otogice sau cel putin de ni$e nrodificifi funclnnrirk 'l'
Lrrl
rr.rr
'I,
drlrc,,fi.,1" nr.rretulbur.rrinro'totoEi(e.au Iu,xponate difefitelor organe. A:;a spre exemplu, enfizelllul Pulnonar podc prodr('
.rrnctef obiecti\,. rorace in buioi. O ;olectie pleurale abundenti Poxte Ptoduce o dihr'rr' '
'rai
I)aloriti dezlolttuii impetuoasea inlestiga!;jlor par.actinice.ca|e por sri henritoraceluiresp€ctiv.O pleurezie adezivd sau o sclerozi pulnronar' lr'rr'
rrri
r'{luc'l irrlomralii extrenr de importantepenh dia3nosric.un;i nredici au ten oroduce o retractie a henritoracelui Un exudat pleural sau o pn€urrrortr
(liD!,r de a i3nora it]vestislriile clinice i'fa1.t putn.on,. sau o atelectaziePulmon'r:r pot produce o nutil:rkr Irrl
Si de a n€ce n)ai rapid pesre simpto- !
rDcle subiective, de,si siDrptonrelesubiective aq o inrporlrnll deosebird.de_ nronatr. Secrelia viscoasd ader€nti de pefetii bronliolelof din astDul t'r('r'
poate produc€ ralud sibilante, iar inflanalil pleurelor din codicopleurilc I)" rr'
ol''ece il iDdrerpt:i pe nredic spre anunite investi8a!;; ctjnice
Si ptraclinice.
Als spfe exenlplu, prezenlaBfeluilor, in cazut !tusitudtor il pot indrepta pe Droduce fr€c:ltui Pleurale
11
rredic spfe o afec(iune digestivi sau o nligreni, pe cind vArstturite firi Colectiile din cavitateaP€ricardici' ata cum re nrtnmplnin peticrrr(hrr
8,cali il pot indfepta pe medic spre o afecliune neurologicr. sou hipen.ofia inindi stnngi. alx cum se iotnnpu in ins.li(r'rr( '
Dar chial qi atunci cand Du sunt intovtdtite de sinipto|ne obiecrile.
"xsudutive
cirdrrc:i. pot produ(e o c'e\lere n mJtrri(ji crrdiJ(e In\uficien(r \'rl'rrl ,l '
ir'tro|lrele :ubie(rj\e :ru o inrpodJn!rrteo:ebir3 penrru,5 ln,.e.r trz ete nLirrrleproduceun.uflu sistolic SlenoTanuDali produ(eun sulru ''r'r'r'rrr'
r'rl
sunt singuEle irfor'nrali pe care le oferd bolralut. De nulte o bolnavut Crcsterei pLesiunii venoasedin insuficienla iniNii drepte poate producc
expuDc o nrullinre de sinrptomesubiectjle cale nu sunt intovirisite de sinD qescen!:r reneloriulul e, ial un ob:lffol In cale' inlo!r'efii
'.e
lorrreobieclr!e.i)r cu r \e r t. pli iD Derro/e.in ctue bolDr\ul J,u,,i .rsr; rnr,nrpl.i,n .i'"1.. poa. produceo citcululietoldrefsll eviden'i
rrie, palpilrlii gi dureri precadiace.Si atle lilnptonre subiecrive.f:id ca ta exr sor.n'ul tt, ob.iacolul:u,tolric ll e'otJSUlurporte produ'e t " '
nrenul clnric qi paraclinic si se poati Bisi vreo nro<lificruesubiectili. Acersta r,,rie. A.cit:r din irr"ulicienFc drJ(:i 'Ju din ciro/J heprlici pr''l
rr
nu inseanrni insil ci n,odificririlesubiectivenu au nici o imDorranti.ci dimoo- cr'.sre'e,1" uolun a aMomenului lnflamalia peitonelli poate pfoducc 'iri'
lennons:i' crtc lL |
rli!ri. ele .unr c\beln de inrporlare deoJrecerocnr pre,,en1.r LaLi musc'r,"i care poate merse pand lx o 'ezisten!5 "'
tor;i dut ei. Do.rten FenerrliTara. J).r cunFe inrinrph in pe'fot:rliile rubulL' '
sennrelorob;ecrive sunt cele care sus!;trdia8nosriculde nevrczr. "b*np
Lir, lo.rlizrirt. r)a (um:e intJniPlsIn rpendiciteCreltererde ' I'tt" '
Dupi ce bolnavul a expus sinproDrete s:rte subiecrive, nredicut es.e -u
fic:rluluipoJr. ptoduceo cre!ter€d rrr.rriritiihePrtiece1i a! nrri 'l; "' ,
tentrl sa renci lr ctrutnreasinrptomelor.obiective_ Desigur.c:i semneleob;ec- diul''rul t]t"luddt'r l\tl t tt
3.:. tnfornaliile des, ttperit,
tile ru o iDrporta (i foafe nra'€ p€nr1r diagnostic,deodece ele pot fi vizute. 'u cu ajutorul exirrr'rrrrlrrl
ai(?. Unele nrodifi;51i biologice nu pot fi dePistate
:,pr.ci.,reri (hiJr Irtlsufirede redic.SellU)ele nu depir)de inremietirerbol cliric obiectiv, fiind necesaLeo seie lntrcagi de netode puaclinice' clrrr 'rr
r.,rului. cJre le. puleilnrininrrtiril\JU. dinrpofii\ii.,c.entu.,.Senrnete I
ob;e.- fi in\estrg,r!iaLailiologicn,probele ventilatorii' bronhoscopia,Ponclir Plc1lr'Ll
rr\r p.,r fi inreSi\rr.,re ti ban' Li\e per'ju i pureJ fr InrefprerJre timpului de circulrlic l'
)i de J'(; ete.r,"carii"grana.caieterismul c diac.studiul Pr('l\
specitJifri At sprc exemplu, o rnhicardie.o cresrefu tensiunii afteriale. o secLelie;gastrice'endoscop;a digest;vii.sc;rrriJr'rl l
Ac cre.urncl exploLaLea
heprtolregalie, o spleronregalie,un edenr slu o rul)rod pot fi nrisufare si hepaticri.ptrDclin.rbdonri'r,rli. electroencefatoglrfia' investigaliile biochirrrr'l
ur!o|l. reprc/eIrJregrrfi.. De.rceer. ItF Lebure.l recur:.i tu un e,,rrretl rrrrur,ol.;:i'eienerre. ciroloF(e rr rlr rrr'rrdep:'rle
rlLrr'ro.dri.,r(nr JI boL,,\ulUi.P n:iIrpl., D,a.urJ'er remrunird1eri,." .e Ci rruroruler'rnrenulur r'!drolo:i. cl teuf're 'J puni irr c\i'l'1 l' r''
porre flcc o clas;ncdeclinici a hiperensiuDii in funclie de vatoritetensiunii ,lillciri rn:iionricc,clfe nu pot fi pusc in e!identn s{u pot fi donr scsi/rr'
srcr.rle (tabcl 5.1.8). cu airnor l rtrcxlelor clinice Ay spre exenrplu, trjutorxlexamctruluira(li('l('tr
'u
v un c\(lcntir calcLtli. condcnsiui lisullre (leplasiiride or3trn' r'n'\rr:rr!
7.1ntl . 5.r f ru,,i,';. tl*,'l ,\i ir.ruri, c c nu pot fi e\idertiilc pfilr t etodc cli'i"
( lasili({r({ hiprrr.trthnii rnrrialc h tunrln d( rrtorilr kn{iurii andi.tr lrl..r!o.;(liogr.!nrl f)nte Punei| c\ideolii rt'rt rrulificiri ntotlol.r'r"
,irr.r1 li irllflrrl. hiPctr;ofir'vcnnicuLrri.clrl .situlburiri tlc condtt(tL 'r:,
(lrrrr('
,r,,r,rr li l,kxrrl rlc rrnrurrl.carc nu por 1i '\i(lfn(irrc Pritr tlld{nk
{ .II(|t r|..r,rr||.,,(litr t)otrrc\rirbili P. l)r/x Dc'iunilor irrtrr'rrrlin(e ir'rI'rI
' l1lr l,;rrrlrl,r r.rlrrl,rrr. (1. rrr pot l; strbilik crr 'rlrerrrcr(!l' I'rohle rl' 'l' tt
.',r, 1.,(,..'rrrri L irrrrlirrri.lx Irrirnir')l .'i li rrr" '\l)l'r''/i lrrrr(r:rr'1"r'r"rr
l' l.,r,,l'rrlli ltnlciDt l' r(irl Irr:r'rt'!irrrntil{ri' (\l)l'n''r/l
1.r,1 :r
'r,,.1. (lrrrr' Irr!'\l!frr'r ("l'r'
1,r,1..,r,,l',,1I,i.{ ,r. r,! lr',,1. lr rrr\.\1rr"tr'i 'r!r() '

'x' 'r l 1
F'.,t'..\i,l< ri.r o ulcrrrlie sJu o tumom incrpienrj.care nu poJte fi deprr.,ri
,r"(,'fi nici rhirr radiologrc.in \l;rtir. elecroen(ffrto:rafidpoare e\idenli.r
cvenluale focare de i,ita(ie cerebrati carc nu por fi eyidentiate ak f€l.
O Jlr, (rreporiede intormrti' e:re reprezenr:jli1 de modificrrilebrolo-
3icc de la nivelul celular ti nrolecular. Marile progrese ate biochinriei. ale
biolosiei nrolecuhe ri ale inrunologiei au demonstrarcd Dodificirire morfo_
lirllclionale depistabilecu ajutorul exptorrrilor clinice ii at explor5rilor tunc-
(io''Jle ru. de fJpr. o br/,1 celutafsr; nrotecut a. Modificairtecetutaresr
,,,ole.ulJrefii,,d c€le cre se afli. in cetedin urnrr, tu bazad;ferrretormodi
ficif i norfofuncgonale.
spre ex€Dplu, constdclia bronsicd. edemul !i exudantul bron$ic,
.Ata
ca.e determini tulburtuile de venritatie din asrmul brontjc, sunr deterntn;G.
in cele din urm. de ni\re rlereenicrre producdegronulrrea nrarocitelor,cU
elrber.deJde hi.ranrillii.de acelitcot;nj.de pro.ruslJndina F:. de seroronina.
de brandichinini tj SRA A (Slow rercting substmce of Anaphilaxis). Toate
Jce.re rrodificaribioloeice.cire .e Jfli h bdzJ iljt| Utur brcnlic. reprc,?;,tl-i
o loate ilnpo,l,rnil su.sn de informa(ii pentru medic (fiS. 5.3.3).
\\-*
tile
,4\
v/
!ezicullr diurinuat!i numefoase ii sibrlirrrr..l
por 'aluri
pune iD 'onfllnleo scl(lcrc ir \"
evidetrF
pe lnn8l investisaliile funcfionale,cde
lumului de aer curent, a volumului expirator nediu pe secund:l.si o cr..'r, r,
a volunului rezidual, sunt neces,fe !i o serie in!€a8i de iivesriStr(ir l)r,'1,'
3ice care pot pune in evidenll o creltere a lgE, prezenla aniicoryiltn h.rrr,'
aglutinrnli, o sctrderea receptorilorbeta, care probuc bronhodilatrlie.\i (, f,tL
ter€ a rcceptorilor alfa, care produc brcnhoconstriclie,o degranulrte r ttt,,'t"
citelor. cu testul Shelley, ii chiaf o creltele a substanlelorbronhocottstrr
toare eliberate de matocite.
De asemenea,ingustarcalunenului co|onalian carc deternrin:rfc,l(!,
fea apofului s.rngunrdin cardiopatiaischenricn,este detemrinali iD.cl|t,,l
urlnn de modifictuile biologice al€ s6ngeluicuDr dr fi crcStercalipop'otcir, l,l
utoare cde contin nrai nult colesterol,crelterea agrcgirii plachetrt..si s,i
derea activitilii fiblinolitice !i de nDdifictuile biologice ale peretelui rrr.rrirl
cum .'l fi cElterea perneabilidlii celulelor endotelialela lipoproteitrc\r Pr()ll
fenfea celulelor musculareneted€ care se incalci cu lipide qi devin cclLr,
spumoase9i aqa nlai depafte.
De aceea,pe le.8i ex.menul fizic !l bolnavuluicrre poate pune n, ,,'
den!, o cfelterc a tensiunii tuteriale,prezentaunui galop atrial sau vr r,,(rl
lar, r unui suflu sistolic. a unor tulburtui de dtnr, a unor leziuni aorticc ,' ,
unor senlne genelale de ateroscleroze,cum ar fi xantelasmati xrnloirrr! l'
rodul e ti. pe langi inYestigatiifunclionale care pot pune in eviderrla l,,l
buftui de conduce,e.leziuni subendocafdice, cu subdenivel3lea seSrl|r,rr(,l
ST ti negatilnrca unde; T. sciderea capacitllii de efort a ininrii dcPist,rltl.l
cu testul Master. slu de stenozareacoronaiani dePjstabilS cu ajuto'll (',,'
nargofafiei. sunt necesare9i o serie intreagi de invest;g.rtiibiologice crtc lht
pune in evident:l o dirlipidemie cu o crelterc a lipoprotein€loruloafe, o cr(r\
tefe r a€rce i; plachetare,o scnderea activitnlii fib,inolitice a phsn,c, :,,1
in sf:irtit, prc.esul inflanator cafe nxretine hepatitacronicii este {kr.l
rlinrt in cele din ut'Ini de nilte nrodifici'i b;ologice crre pdvesc lesrrrul hr
p.tic, d nrai nles sistenrulimunital,aln cum ar fi nectozacelular:rcu Prrrr.
rer nr ciLculalica unor enzimeca 1rlnsrnrinaza glutlnroxal.rcetictr li 3luri,rl,

e NCI
tc f
pirurici. crc;tc|ea8t'r)raBlobulinelor, .rpariliaunor autoxnticorpi
\e fircnzii pe celulelehepati.epe cmt Ie sensibilizeazi
NK. .\i r.\n ruri ilrpxlte.
specili.i c.,,f
h ircliune.cclul(1,!

I)c tr.ccr. p. lingi exrD)enulfizic al bohrvului, care po.rc pun. rrr

c\i(l.r(i o scild.ic nr greutnte,existenlxsielulelorvlscuhre, o cfetlerc .' ll

e) Q) L t(r
I tfJ r
(rrului.,\i u'rcori J \pl;nei, !\i l inves!isal;ile
,liol sul)\rxtrlcl(n
funclion!le,cate prit) rnrc"'n'
,r.nc.rtc,poi pune nr evidtn(i DLrnunr,'i rrroditiclrirr!'r1,,
lr'fnc ci .si ,rx(lilici|r func(io'rtrle rlc cclulti hcp,riicc.vtrrir'(iirl. (icbit(rlr
( ( . l0lL. rl.L ru l ' rrtri ' c h i n f.l r' l r[{ rtr n j ru .j n^j j rr.]\,tr\,,r,,,i r. .,i rIrrilir hipcrtcDsiunii
r, | tr,tr,r, porhl., \(rrl ncc.sIt.\i o scric inrrtrSf' tl,
f' .. r. i rr" trrtr b r!{ \ r '.rr1:rrrrr
,r'\( \t'f.'1'r I'i,n('ri(. (rrc lxt plnt irr .ti{l.rrtil (' .rr\\ter. I ltrrrsrrrrrrtrirkl
l) t r , 11. ' . t \ ' l ,r' F i 1 c \.,rri u l l i l ' . .rl h ,t' ,,r\ t,,, , nf .,r,1,'r.rIfr.,r prrrrrgl,,lrrlinrk)'. xrrirrrirr\rnrlrrn
l,r./crr(rrrrxr nrrl,rrrrrirt)rl)r
t' ,.rr,.ti ,,!. ,,, .rl '
l, n. t r r , h. \ l i n \,,' b ' i (l i t)D c c c ,i p i r,rr,rr.,,r tri l r,vrrnrr.rrr tn,ti tr{r,,,.1 ..,,, rrl,rtn.,(t rrl!,tlti .trk lrrrhrrhrlrrr, r,,

,NI '8 1
 ( hru rl.cii. dupil cunr arari R. He$lin,
80q. din diasnosric pure,r in pedirtrie.cer nlai inrport,rnrisufsi de inforr)l'ticcsre r'Pr'/( ir'rrI
l, sr.,hil;rcD ,'juto,u1Dretodelor cljnice,investisa(iile plraclinjc€sunr e;renr d. c:rtrema]ni. lv'tam.r esle cea care i; porte ofer; NIF inforrn:rliie\rr'rrr 'l'
l, IItn'l|.'Ir( penrruconfil|l|arersau p.nIu iDfIlI!.uerdidFo\ri(ulLr (l:ni(
\.rlo,orsedesprecopil. daci afe suu nu poftn dc nrilncarc'inforlrrrlirr'l'rrI
l'.r"f,, rr unelediJgno\dce(ullr tu fi cet de di.rber/alrJr.:e heparirj
,'I.,,u de rnerrie herxolirrcl.nu
cro,r- l.t scaone:canlitate.ritln. culoarcSi consistentn 1i aqamrti depalte.I"t ttt'""'
pot fi .u\(inu'enun,ri pe bdzu inve"rrg:rliiroj porr. oferi mediculuiinforn,alii extLenr de virlofolsepdrnrd nrodttlrlc:tprttlt'
.1,,,r(e I'rre\riSj'tirte function.,te.in\e\ri:jliite biologrci ,i cte labor:rro-r
,L,nr abolii'prilindprimelesinlptonle|imodulincarcaup.|ut
,'re i.re contI ra d'Jgno.ricul irrdicr],rirr eIlut (J,e !tebuie
ri urnrJr Far.i silllptoDrele respeclite.
|rlesti3aliile de labor.ator.nuse poare stabjti un traranrentantidiabericcorecr -
in lipsa nramei, acesteinfolnlalii Pot fi ofetite de nrgrijitoirfc. rlc 'rl'L
lsi rrici un batanreDtaDticoaSulajrt cor€ci. De aceea,,raile prcgrcse ate biolo_ c.rlo e. de invi!:rtonre sllu de prcfesot lnsijitoarele !i educato^trrclc Prn ('j'rl
,iri uin:ferrr inne!!i prrotoFieununi rte la-niretut orgmi. n,edicului intonDalii lsenriniitoare cu cele oferite de nrlrrat lnvi(ir()rr' 'r i
1., 'uoleculrfe,ru
uroleculi,r.Drr rcesra nu,edu{e (u nin,,c din \"toded nreiode pLofesoriipot ofe,i informllii pfivind co,,rPoft.rmentul copilului, caprtctt '
lor "r\elul 't'
.clinice.Dar este importart ca MF si qtie ce Drodificiri funclionale. ce iui intelectuali ti eventualelemodificiri care au ap:uxt in ultirlul tintlr
r')odificiri ofganice qi ce nrodificiri nrolecutrre *ar putea afla la baza nra- in psihiatrie,infornraliilefumjzatede Qa4iDitofi s nt exnenr (lf \'l
rile'rlrilor clir)icepe c:rreel Ie delcoperjt.r bolnrr deo ece numri pfi,r loroase mai ales tu otigofienii s.ru in stitile de detefiorarc nr;ntalil. nr { rr'
i r_
r'Ir.'re,rn'erodelorclirice cu llre'odetepJrrctinice..e porre delfllurr bolDr\ul nu poate ofeLi infomra$ilenecesarc'Ele sunt necesrfein irurIrr'
J\rii,,,
o,,'rstenti redic.li d€ crtirate. sau in dte stiri in carc bolnavul nu coopefeazicu medicul Ele nui surrr rr
cesrre nr cazurile tu crfe bolnrvul expune inforDalii false, tendenliorsc. rt
concofdxntesau mafcated€ mult sub;ect;visnr,ala cul]r se irtanrplil ir r"\" "
nranii.in nritonranii. cand el disimuleazl,cauti sn ascunditdiasDosticul. l!'i
tru a fi .lnga.jatintr un sefviciu in cafe nu se pot angaja bolnavi f\rrir' I
5.4. INFORMATIILEOFERITEDE MEDIU cind cruti si rrccentuezediagnosdculPentru a se sustra8eunor pedefs' I
in sf:lr,.it, infornaliile fumizate de apa4innbri m.ri sunt necesare!i in c r/'rrrl'
ilr cre bolur\ul nrodifici foafe nrult rcalitaten,ala cum se intlnrpla in l' 1
lmponanla inlomralirtoroierte de mediu nJormalileprivind lactoni pshci
hoze. in clre este necesafi o delinritarc a delirulu; de fealit.rte.
-
Inlormalile ofe.ite de tamiie
hlornalirr. privind @ndiliite de munci
in t..te acestecazuri, rudele. vecinii, pieteD;;, colegii Si chiar.trrlitr'rl
bolnr\rrhi
lile pot oferi info,rrr.ttiiextrenrde valoloae pr;vind conrportanentul
frormaliire olert€ de anrL@j
l ormali 6 ofenle de slaroa mediutor I nr ooali e p r v . d o n d i l i e d e v i a l a
uctclc fi .rcliunile pe c € acestacaud si le ascundns.ru s:i le denrrurr/'
Infonnalib pnvind factori tizici nrormalirleprivind slual a iamliaE
Inlormaliilepdvind racto.ii chimici A..srspre€xenrplu.in etil;s rul croric. rudele:ji coleBiiPot ol.ri i l(n
- Inlormaliil€privind sirlalia @iara
nrohalile pnvlnd tactorit biotogici Inlomallie plvrnd situalia @nomic6 n,rlii pri\ind stadrl tox;conran;ei pe cate bolnavuliDceirctrs:i o rs'rrrxli
intr o prr.roie. ruclele,sicolegiipot fumiz. infornraliivlloroa* cue sii :rr'\r'
Spr€ deosebir€de ceitatti speciatittj. carc cauti si culeagil infolmadi ..,r.rr r,l d"lir.r'r Jl relJrlrlof bolnl\ului
dol' de la bolnav, MF are ti atte surse de nrfoma(ii.aia .un, -u, n on..o i. irr.rccidente,rpr,linitorii pot ofei infornulii cxrrerrr'l'
IUl,,,Ediu1inconjuriror $i stnrcaepidenriloeici a corrunitliiji rcspecdve Aceste trril. p.nrru slrbilire. diagrosticuluietiologic.Rudele sru veciDii por r(l rr'l
-,",e.,ru
surse pot sii conrplelezejnfornraliite oferire de bolna!, pen i,rl(rrrr(ii r\rr.rr de valoroasepi!ind antecederrtele bolnavului.dxc:l el I
c, de nrutte diabetic, un cldiac slu un rtnrl Ele pot sf'unr (l'"il
sc iDtiinrpliin pedjarie,tr bolnaviipsihici sau tu con:e. bot_ li\r o,, hilrncn\i\, un
,)r\ul DU_poateoiefi torte;nfornraliilepi\ind san;iraters!. iar pe Ix)1,rn\ull:1ccr un cu
trrrrt))e,11 insulina sau cu psihoitoPe, dacri cotttrts t
de rtrri ir.r..lrr hrrsc. rir cunr \e inta.rnpllir conra lpopleclicl, snu s l insrllll l'rrl
t'.'rlr .:,r.irrr(.r\,r c{e In pernrrnentrirnflueIlJ,:rde rrredirrt.,ru ,r. r, rl,t .r
',c rrrn(.r. t'rqL'I" \r !te \r.rfei enideLi^to:ri,
3-.r ,ote.rr\iri( in ,.,
1 Inlormaliilc otcritc dc anluraj. Dup,ir,"r,i. " r.,ir.r. | | | | (l \i i l i|r it ii{i. l|. n1'|lil. |lii|cCi'
u,,,t.p,,i,i ,l c cr nr r r l'r , r i. r . ! nr sL i') l; , . r pli ir r cor r r l Post clilcdi. i , sr ir \ r I 'i r L
,rl l su r s li dc inf o r n l i i e s re rc p fe z e n l tri (,e fl I ri l i .. (tr rnrur.r;.,l -, c cni r. ' .rrr
,rt).,,(|)iir or i.{ lc r k l( lr b o tD r' fu tu i . d e !e c i n i ,tr co1.!i i (k. n,un.i i ,n. ,l { .t).,,1 c( t . , 1\ 'l 5l ll
.i i rr.
l),i )1 .\rr . inI r i1lr , ) r i. L \l u c .rk J rrf.n re fi i i ro i ,.. (.k l c Ir.(l i ..,t(.. \.,| ,t(.(,1r,. (,.1
' lnlirrnr!liilc (llcri(c dc sl rcil nl(ditlltli incoo.iorilt()r-l)"
,{ ' ,.,r. , , , t ( r '! r 'lr r r r r cr r r r c, licul, lc lr bolnr v li il( spr r hr nni! , ( le
. ,!.,,,,.xs i. s 1, r ( , r Dt i rp t:1 1 (r.t.r (1 .\l i \\ ,.,r.i r .rtc esrtrri . .r.s.r(!n) \c,,,r.,r,,t,t.1 "r r r lr f
,,,, ,1, r , , . . , , , , t1( , t r , \ ,sr l, ( r cr r t c lr nr , r sl, r hilir cr unr r i ( lixFr r r r st r (. \ r r r r 'r i r lr
,r r/.1 { . , it . . l! lr lJ s , r
' ., ,,,,' rr ( lr , , r ''r "r r , ( r ! , 1( Ur ( l) , t r . t , r ' lt r ! lr 1r 'r lt r t l. , r \ l'r hilr r r r r r lr 'r f r r r ir lr r

c8rc pol n oblintrrc d. ta epa4inntori
I'odul Llc iFrnlk r bohi
r ulhur ir i, lc . L{ r ' Nn s r c n l
rrr(,|('gic, MF nebuie sl culeaSl info llalii despre mediul in c.ue triieste $i
rrrunccqtcb:olnavul-tn cazul in carc s a deplasatacas:iIa pacient, MF poate
,,l)rrvr forfie bnre uediul de viald al bolnavului. Cu aceasti ocazie el poate
r,'nsti,la nu nunrai med;u1fizic lii nivelul socio-econorric,ci !i mediul psi'
hl,ldsic in cale triiette bolnavul. li poate obseN pe cei]a]li nembrii al fami
lici dc la care poate afla, uneori fhr'a nici ull efo(, bol;le de ca]e suferA. Si
nccst lucru este foarle inrportant deoarecefamilia este o unitate genetictr,o
rrnitatc epideuiologicn ji; o urhlte de obiceiuri, carc influenlead stdea de
slnltrre r nreurbilor ei. Se ltie ci existi fanilii de hipeftensivi, faDrilii de
,lit'tciici. Apoi existenla unui caz de tuberculozi in fannlie ar putea linluri
U,rcoriboll! copilului. Tot a,sacum existeDlaunui crz de schizofreniea
|ulcr linruri r)rulteditt tulburidle, din stifile de tensiu e pe care le au ceilalli
nr.,rl,rii l'i faDriliei. Penfu ctr pacientul este in pernr.rnenli jnluenlat de
IrclliLrl slu de virF {i de nruncl Acesre inforDalii suDr nece\ue din mai
Mri nrt,i pertru cI organisnrulunun este un sistenrdeschis.Penbu
r;i putca pilstrastrbilir!te.r.xdict sinilxter. irlpotliva nur\)eto,\;lor frctori
sI
crtfopici, el trebuie inhelini uD pennanent schi'rrbde subsrrnle, de energie
ti (lc inli, rrrtie cu nrediulnr crr€ triielsie.S:lnilrter lui esrecondilionrtiidr
x.cslc schirrbur'ipcrnrrncrte.Drr orgrnisrruleslc un sislcrnoplirrrrldcsch's
l)c r.c.r, rulburrrc. s.hinrbutuilorsrle cu r)cdiul po.rc prorlucco sdir
irrr.irgl rlr holi .r,enli rlc, curr rr li ineDrir leripri\ii..'!irrrrio,i/.1.. r!,'n
("(l.r"i(I. \in(l,on,uldc pri\rtc senzorir|ti\ru d. l,(ni t,itr \',,p1'r. (,,,,, i!
lr,)lx 1ir,rk.r.hipcrvitrnriDo^h.siu sindr,rttrrl(lc ii:r$ion.'nl,nrrilrn,,l11
Atr,i. irfxDisrrrl 1... t'x,lr (linlr ur \i.t.rr \ut!1i,! l).r\, c\lr ur \r\
l.rr..l .sl. Ir i.el,rtr trrp Ur ruh\i\lrrr,,1 |nrr sr.krr rrrri rrr.ic.,irt,.rr,
.xti
rrr'fl
r.h. r\'rtr '\\.r 'rr' .\e,,,1)lu.el e\le urr \uL'!\lerrr"l rrrrertxrr'ilri rl
..'r-i,'n.iti i,, cele di,r urn'I, rt unui ecor.rerrr in crli'rter lui
'1" "l
sistem. el se" afli intr o relaEede interacliunecu celelalte subsistetrredin sis
tem. rela(ie care poate produce qi ea anunrite inrbolnnvir'
in sferiiit. in afari de acesterelalii neces,r€ cu nrediul in c'u-entlie\\tc'
organismul unlan nrai poate fi influenlat li de o serie de factoi fizici chi
,lli-"i, uiot"gi"i ,ii psihoteici capabili sd producnsi ei o sede ino€astr de i'rr
bolniviri.:r.sa cuni ar fi tnumatismele, intoxicagile. infecliile qi nevrozele
De a;eea p€ntu a putea stabili un diagnostic etiologic' medicul t'e
buie si culeagi nu numai nrfomralii de la f despre bolnav, ci li.infomllii
despre mediuiin care trxiette bolnavul'desprerelaliile sale cu mediul tespec
tiv ii desprc sistemul ecotogic al cirui subsistemeste.
Din punct de vedere didactic, acesteinfornatii pDtea fi clasific-irtc
in infomratii Drivind factorii fizici, inforna{ii privind factorii chimici'infof
Nalii privi;d factolii biologici, informatii privind factoii psihologici. iDIor
malii pLivlna profesiunear;i ala mai deparc (tabel 5.a2)
TABEL5 1 :
Infomalli oferit. de hediul in.lDju.itor
r.rro.rr: rr..trr ul r, .J,rJcJ./E"tr,.idl r4!rr!44:-:
"
n D {fi kc. n l ,J{,,|cu l ,n ',u l e ,c,n d i Ji ,,l eIn r Tr r r r e
crr.nrn sru eicdsul utror n'nrril€. etc
U r cm r r u 5 r , n r ."p l a 'n a " r r tcn s r tt .i
coDdiliidc n'u.cil rccor.s
torrcc ntu'|.sionrlr. zr:,rrni.
tri \.l ul s oc i oec od.nl c . rl c
2t lnlinntliik' pritirul Juctorii Ji;.it'i F,ictor;iflzici c'rfe por olerl
i tl r(n," .,l i i l l rilc se r cf c, I l: ' llgen! ii cli r at ici. r gent ii nt ecnnici' vibt t t liilc ! ( t r s
rr{.. .' rdr(I . r r r i( I clcLlr . Jt r r 'r : r r er icr er' L
i ;cn1i i clir r r r ici 1xn a! e, r o inf luenlii deosebir l r supr a oglnisr r ulr r i
,,,r.,r ?\.\,r\fr ( c\ cr r r f lu, t enr pcr . 't ur ilescar zuiePol iavor izt r t r l't i( ir ur r or b( ) l! '
,r1.rorrr ,rr t i inlc( liilc li f t un'r 'r isr r r t lc I t r t 4) t r . 't ur ilii cr t sct r r c Por ln1) ! ixil
.rr .k l .[' t' kn ( ( lc hiPr r l. r r ni. . \ i ( lt shi, I nt , r 'c, cu hr lhr 'r ir i r r i: t \ or sc. ( r r ( r r lr
to,ir !i ,rct,rbolicc.l)e accer, iDforDrlliilcpfivind clinrt'tulli n)icrocliD)atul (.r.\,tr,r
,,,,.., ,p'e
tor*,kin''.'iore, :'.:J::':,:ll-*llil';,iill
" ;l. T:,,,::,i
i|| ciflc lftricrilc li nruncelte bol'ravul .r putea avea o ilnPo'tmll p€ntu dtaS'

O Drare p.)rte din inbolnlviri sunt produs€ de factori mecanici; acci

l-xt.Li:'!,,*i'.;l*:l,flk:*ii,
Jil:i;':'; I
,tcricle de b nnspoft, de muncn sau domestice,Producendun numir foarte "r:i:,:i'",",:i ;;
:,i.,,:,:,,1""::::"Jlii'i:'T:il5;'#T";;;;;:;; aradH B'u'r
de decese gi de inbolndviri De aceea,nedicul de orice sPecialitate, **'d:l;";#f
'|rrrc
rx'nc veni foafie des in contractcu un bolnav accidentat.Informaiiile Pdvind
i.oii
o auradiariire un,nn
organismurui
,h:i'l:-",.,0,"
r[){lul in cire s-a pfodus .rccidentul Si factorii mecanici care au actionat
rrr{pfn organisnrului pot avea o inlponan(tr deosebiti pentru stabilirea diag
nosiicului. .t;a spre exemPlu, pentru a Putea stabili Sravibaea leziunilor
iotcnre este de important de StiLrtcu c€ vitezi s-a Produs accidentul de auro-
#:.: ll{fi,i::#s[*nt#.'.*
llt'.l" i
*:',.'.-
i,,
nurbil, de la ce ine\irne a ctrzut bolnavul. sau cu ce srcutate a fost lovil
I'rdividut care trtrie$te intr un nediu cu zSonot' care deplset@ 60 de
Ii:i.*m:l"lT':i:Ji":'.$"ili:::'."1",n:11'"'J
"lr
rlccibeli, poate suferi nu nunrai tulburiri auditive, ci $ tulburfi ale sistemului
ncrvos, aie viscerelor, vaselor !i Slandelorcndocrine. Un zSomot foarte Put-
c'nic, de peste ll0 de decibeli poate produc€ ruptura tinlpanului. zSomoteie
:!:i[*l'*l,
,:::, ffi y.qi1
grh]h;ri:* ii"
rni puliD intense pot produc€ cu tinpul o reducere a plagului de audibili-
IIre. Dici acliunea zSomotului se pLelungele apare o stare de rdtare, scA'
H:l:ffl,'l',;"'|..'].Jffi*l;i,t"li$l;J"llil::i
rlcrea |andarrentului,oboseal5ti insonnie, zsomotul are efecte dtgiosPastice' p"r'-'"."s""''".:nq",*lT,*-.ll'',,'.;;.:I;J::"H:'.::,:*
(lc tulbur.u€ a sistenului cardiac;i de crcltete a rczistentei v.r-scularePe
rifcrice, det€rnrinanda,stfelcreqtereatensiunii arteriale De aceea' in zonele
cu zgonrot mai mar€ s-a constatat o cre$tere a frecvenlei hipe(€nsiunii arle_
r"l*1.*r:t::,):v*thit'"
lm'*"ii#i:knf de aserne
riale (fig. s.4.1). 'l'ro'iL
.i lii," s.ru hidrocdlburile aomttice' care pot produce'
,*" ""'^r";;,
d8
1' , 10
105 fi',r"i:::h+,"[i::?b::'#'x;#'"J::f
Htt*i:",''"::g;*
!i cidio!"sulare m,jore ::t"tli';:: il "i-il^1',ii?'Jl5il
:',*:"'",1,T'#":.:lftf
95
9ll
n5
-:*.
u*, "J:.:i::,J i,c
inronnari
:ii#":::':l'i"*il$i,ilil"Xl'i""'"ii"*.u",
lrjlburJri r'pur.Fgetativc evidente
80
ll

SiT:!:di"ii
'#":ll.:'lit:T::Ji, H.',':ii,Jllllfu
:J.t ::""";ii.li
nlinrerttnr€,rrodificirile cantitative'modil

il[t'n]'1r.::.::,1'iv;ll".r,f
I nrimre
Tulb!rrn Deurcvcgetative
65

55 "i:ii.lf::t]r#ti.:il1 p,:
."]."1",1.
,:1,,;:T:ilJ[ll;:.;:;;;.;,';.,,,';,*
5ll'lll,'i.':.,lffi
/,rx J 4 / lnlluctrl! rsotrntului atuPrr or8atisnului uirln lDrre (r) 11 dc db, Ilol ifrrc rul
h(;ini n.ur-(sdrri!c
|fsr.
triroi.' lDlr. 75_90 dh. Ixn rtrtu rulhuran icnrtS'l rli\'"\
t)o nh, I'ol r|tuc rulbtrtaii ncrlorsc !r csdrolas.ulrt nI{ote
i{l( nrc lnl
n'"':il#i:[il'ln
iri-;rl]l,ln'nlx'ili, car€ pot Produceboli lotrrrc
)"","'i,:, r'",,,ruri..\i'u cu helnrinli;i protozoare'
Rr'(t;xtiileiDliiroriii rii ull'.rvioletePoi influcDlr stnrc.rrlc sllnlll:rlcr
(n8i,,ris"'r'tui por avcr irrllucrtleF)zirivc.frvotirlin(l
t'llra'r.llndit'liileinfrato,sii
,crcliilc ,".hbol(c, .ircuhli;' siDgeloi,sifrrnclirrrarcr si\lcnruluicnrkxt'o. (l(
' "" il "/;i,i;,1;:l;' .*.'"."'",
| | :i|, .ir , . |, rr| | . 'c r t li; i
" """
;lir){;,1iii;:};l;';";}lllliir;'iL
o 'cr ir ir r n( : 13l r lc l: ( I nt i lt t i'l"t r t r :

t9t
l9o
 rrsc.r(.. r()zi'rroltrr,din c € unele, at.r cuD) ar fi brcieiile din flor;r jntesrinalii.
\ulr rbsolur Decesare, iar allele.a8acunr ar fi virusutpolioDrielirei. Boln!!ul riie!\te nu nunui inb-o frnr;lie. ci !\i intl o socicr.rc.(r!,
rt ence
lirlilci !irotice, cketziozele,salnonelete. shi8efie]e,por produce boli foafte lre un anunrit standardecononr;c,in crrc existn anurnilcboli, ditllrc (xr,
trr!c l)e aceea medicul trebuie sa cunoascl evenrualaprezenli a acestor unele af putea si fie contngioase,;ar altele si nu fie coDt.rgiott(e,drf s:l li,
\l|r'\uri s:ru bacterii, sau a aninaletor infecrarein nrediul in car€ tfijette bol_ detemrinate de nitte facto'i de risc, rai mult sau nrai pu!ir] fisp:rn(lirt ,,,
masa populrliei. De aceea MF ar trebui si $tie care este stnrea epidcrrrr,'
24. Inlbrmaliile pivind f.tctorii psihobgici. sprc deosebife de losici'a populaliei pe caLe o ingrije;tc. Ceid consultd pacientul ti carn(l\r'l
bileite un diaEnostic.MF ir trebui s.l tinl seamati de conditiile socio (,'
xr,,rrrle, ornul se._afli in pernrarcnll fi sub infl,renla unor facrori psihoto8i-
nonrice ii epidennoloBicedin conrunitatearespectrvl
.i I'e linsl ripurile de personalitate!i de rcactivitarl indn,idual; ta difei;e
solicitliri din nrediu, un rcl deosebitin rpadlia botitor il pot avea stresurite
psihice ti enrolionale. Nunrerosi autod au subliniar rotul sresurilor psihjce
in aprr(ia bolilor psihice $i psiiosonatice. pe pl,rn psihic, ete
irct da nagere
h tulbufiri. psihice reactive,adicd la psihogenii,care cupr.indo serie inreagi 5.5. INFORMATIILE
EPIDEMIOLOGICE
rlc boli psihice, de la nevrcze si pani ta psihozelereaitive. rar pe pr"n si,
Il'trc, ele pot da naltere unor boli cardiovasculare, ata cum ar fi cardioparir
ischcDicii 9i hipertensiuneatu1eiatn, rcspiratorii,dia cum ar n astmut, qi a;-
lmporlanla epidemo osle Morlalilaleaspecice
F(.slivc, ala cum ru fi ulcenrl gastroduodenal. EpidemDloga'niomal'ilor
bolilor Iransnisibile lmporlanla lor penlru aclivilalea cLralrf
Prin cercetili popula(ionales a ajun! ta concluzia c, indivizii care cu- Epidemiologiabolllo. nekansmisibil€ D6s.openrea etiologieibolllor 16nsmF'ri,,
rr lcrzii un nuntrr nrare de strclui au un risc crescut de inrbotnivirc. De Epidemiologa .linici
Oe$operir6a elioogiel bolior netransnr:ir'
nceer MF va n€bui si caute cu nlai nrulti atenlie pr€ze.1i acestor str€suri lmpoda{a epidemorogei in MF
SupEvegherea epidemoogcA a populaliei - Des@perireaia.lonlor de .i$
nr antecedentelebolnavului, deoareceunele diDFe ele, ata cum ar fi vacmqr Prevalenla specfica - Slabilnea masunlor pr€venlire
s,'r' schimbarealocuinlei, nu sunt conside.areca un factor stesant de nrajori
tarea bolrravilor',de,siprin nodificndle pe care le aduc ele, soliciti nrec;nis,
,rclc de adaptareale orE,rnismului. ir calitatea ei de qtiingnclll€ s€ ocupi de studiul frccvenlei ti rcpi,l
1..5.I4lornxaliile piyitld .on liliile tle muncd. Daci se desfipari titiei bolilor nansmisibile $; nenansnrisibileti cu studiul fuctoilor carc illllu
in condjlij normale. nruncarepr€?inttrunul din principalii facrori sanogenetici. enleazi aparilia ti evolutia lor, epideniologia poate fi urilizatl in compler,,,.r
('onditiile ano,nlrte por influenla inli in nrod negaiiv nrelo(telorclinjce ti p.rtncliniceutilizate in mod curent de cite MF in fi(,
starea de s;iitare r
individului De acee,r!cunoagerea facrorilor pr.ofesionaJiarc o inrportaDlii cesul de diapnostic.
(lcosebiii pentru diasnosric.iru cunoalsreren acestorfacroi ar trebui si se re I Importanla epidomiologici in MI. epiaenriologia rrrodefo. I
lc,c lr o,girniz e. pfocesuluide nri,ncdprivind ofarul dc nrunci.eforrutfizic nrutrt observaqiamedicului, din spital !i l^boltor, iD ambulatodu. adici acol,'
nebuiedepusti soticnaH unor aparatesru sisrenrenredirl unde rp € ti evolueazibolil€. A apirut o epidemiologie clinici ca,e ,-lpoi,k
(lc InuDci pfilind eristentr unor fi zeonrotul.n.cpidaliiie pu[,e ,iura pc nredic in decizia de diagnostic.consirlerindu-l pe bolnr! c,' pc u,
,ile siu uneleroxice,apanreteti nr!:jiniteta c.j.e lucrcJzj!nldivid;r. r ai rle, in(li\id rl u,rei popul,r{ii.Cunoaltcre.rpatologiei acesteipopulalii il porte ,'i,,ril
p'i!ind pozi!i, de lucru, solicirarerneuropsihicr rctitiile psihosocirtecu
ti t,( llredic in strbilil€lr dia8nosticului.Pentru ci int''un fel va inte+rel. Ml
ccil,'lti n,errbfii ,ri colecti!ului,c!re por Fenerati e1e,prin siresu,ite.\irci o sufefin{i]rcrili intl-o zonl in cx'e evolueazlnefropatiaendemicilti in irll
siuril. ner!orse pe cale le pot pfoduce,anurnitcirllbotni!iri. dc tr rc\ro,,. f.l intr o ronii in cr're nu se existl acersti boali. De acee.t,dupil cc .s;:t
,sr pr-'Iril. boli psihosonrtice. a c:i'or eriologie puter sit \cipc tl prinr.l (lo!c(lir utilitrtcah srrrdiulqi combr(ercabolilof transnrisibile. epidcrrtn,|r,gi:r
i i|lc.pur si fit folo\irI. din ce nr ce nrui nNll, \i nr studiul \i in.on)l).rlc
1.6 luli)nndliil( pri|i,1l siruqiu li ilirrl). r)corrccc onrt \. ,,,,-(.. re.r hrrlilor rctr:rnsrrrisibilr (u riLrtorulei sa descopuit.liok)g;r urof lx,lr
Irilrcfc \srse inrbol,)ii!er\icintfo f,rnrilic,f,rrorii trnritirti, i,\r.,,Ir .u ti .,rr Inr,.,r\,,,i\ihil(.cur!rr ll EU,'rcn(lcrri.ririre()prri,l),c.unr.\i n,lul l:r.r,!il,,l
(li(iil.,l( . l{x.uil,obiLeiuri,erli rL'r)rlr.. .rrrrx\ti.rlrtin trnritic..,rro rlrtrr (1..r{ rtr.rl)x"lir atcrosclcrozci sr! r diiraitclorlinnrc (i. crnc(t l\1rtn,..1
\\i
r,n11{le()s.bilip.rrrru(lc(r/iirrlc (lilgno.rr. .ri rr.rr.[[(.!rr]\ri, \t!. f\.Irt)t,l clr,lcrrrit'l('fi,rrru sc rctcrl li holil. rr:rn\rrisibil.,ci la otit lrt.rlll ,r
,.1r.r lr.{\(nlll .\'. rrri nr,rc 'runrii
(lc.artI'c.!cn(r n(!nril:i. h (ir. rr rrr t,rrk.'
ur l!,l ,r\'.iI. n'r .tr. (on{li(rih'r'rr (tf \iI(a ru \r trrr.,r lr rr,rr.rrt.r rt,)|lrl
., ...,( !!r $ i!!rirrplil,\pr. ('\(r'rt)lu,irr c,rtrrlc,rrr(rrrlrriln,nrll)trrlr'!)
.rliu,h,.|| (lr.:i pr,,\ir,rr.rh,)lr',I pc,i!irc itr.\r tU.,,, t\.,kc.., N i,,.t,,,r,. '\r! tn.,.
\ i ] rr' !).r\(i1 st.r(,r l. l ili, r l: 1. . . r r 1) |r k . : 1
r.,, .' ri,r, lrc(\.Ilri., (r.{ur li,,{k rl|rll ir ullirr.l(,n\r'||ir. \.rr !, (,r7!l
\ r ! \ i. r lr . r In,tl.,\1rtIl
,.'',L,,|'.'|'. ,.,h.,,,,,, ,.o...t. lx,.'1x,.,,,1i.,,.i.,.,r,-', rl..l).,r,Irr.' /,1.1,!
'
 l')ci,l.ntr e!idenliaz:iIrrri rles cazufilercuie dc boirlilcrtc (lc ol)ir'r ''
(lrfi\r.nzl pasi!, rdicn Pin pfezentdr€a bohavului la r edic l'rcxlcr{' lr'''r'
norsrfe. Epidenriolosia reutette sI descopercnu nunrai incidenla diferitelol
li influenlai:rde .rnunri(ifactoti, ala cum ar fi rparilia unci epidetni. (l' 'r"'
boli iDrr o ou iti colectivitate,ci ti cruzele car€ detertrlinSaparilia aces-
sibilihten bolnavilor la rsitenF medicald,de posibilhilile nrediculu;dc |lr''r'
ror boli, ceea ce poate avea o inrpotanli deosebittrpenuu procesul de dias'
Dostic. A|a sprc exemplu, MF care $t;e ci neoplasnul Sastric se inrAlnelte nostica boala $i ata lnai dePart€(tabel 5 5.1)
cu o 6ec|en(i nrai marc intro anumiti zo i, va suspectamai m'rlt pt€zenla
lur si rl v3 d;:r!t|osti(a mai reDede.
'
:. Supra"vcghereacpiilcmiologicd a colectivililil Fiindn,edrul !'adorii ca.c innuenj€sd intident' bolilor
uDei colectivitnti, MF b€buie s, rcalizeze o suprav€$ere epideniologice a
colectivitltii ctueia ii acodi asistenlan)edicall1 De aceea,el cule3e infor'
rtrriria uoer epid.n'
nralji pfivind starea de sinitate a colecl;litilii respectile, precun !i poten-
(reirerea faclorilor dc nsc scideiea fd_lorilor dc fisc
tialul de isc. Aceste info'matii il pot ajuta atat in procesul de djagnostic, s ideea acc.sibilirnlii nredicdlc
c:it ti in procesul de prevenlie $i de h?taD)enta pacienlilor sii. cie!t rca a..esibililtlii derl'calc
Lucrand intr o anunr;ttrcolectivitate.MF ili face asdel o ptrrerc despre trn'3rfe dc .dur nol
incidenlr cr'€ reprezinti nuntrrul de cazu,i no; de inbolnelire dintr o anu- truigrde l'ecoee risc emigrre petsuc risc
niti boali, inregisrntii inn o anunritl perioadi de tinlp. sau desprept€valenla
d;feritelor boli, care reprezinttrDurndrul de bolnavi suferind de o anuDriti
5. Prevalcn(a. Preval€nlasp€cifici este €8ali cu numinjl-dc boltt'trt
boali existenti, la un r)oment dat, intr o anumjl.i colectivitate,adici el i$i
noi r;i vechi, suferind de o boall supra numtuul de locuitot' innrullil cu lr)ll
face o pirerc despreprcbabilitateade aparilie a diferitelor boli. Aceste proba'
Adici
bilitnli subiective ii vor putea folosi foarte mult, in procesul de diagnostic. nr. bolnr\i ve.hi >i noi bodla X
- Penhu {'ti face o pircrc c6t mai exactd desprc staEa epidemiologicn ,^^
rre\ :Pe. =- - locuG- ''"
a colectivitltii respective,MF poate apela la registlul d€ consultal;e,la foile "i pe determinirile active' pdn anchcl' rrx
Prcvalentase bazeaz, mai ales
de obserlalie, la cetificatele de concediu medical, la cerlificatele de deces. (licile. Ea este un bun indicator al stirii bolilor cronice. Ea depnrdc d' 'lrl
lau la alte documente Inedicale. ritx bolilor. de posibilid(ile de tratamentii .tla tnai depire (tabel 5 5lr
Dupi ce cu ajutorul epideniologiei descfiptive, MF rculeS.e si sta-
bileascndishibulia diferitelor boli inn-o arunriti colectivitat€,penEu a put€a
descoperi cauzele cnre deterninl apd\ir acesrorboli, el tebuie si teaci Ia InfluenteaziprevalenlalDlilor
r'a.torii oE
studiile de eDidenioloeie nn. itici.
3. Atr-chcla epidemiologici. Pentru a putea ajunge Ia infornrafiile
epideniologice de care are nevoie, nedicul poate apela la anchetaepid€nio-
losici, la observalie!i la cercetareastatistici. Cu ajutorxl anamnezei,el poate {ilr.ulrilrle de u.ttunenl tuneliorarr lrilanre!lul!'
culege infomralii valoroasepivind contactrll bolnawJui cu anunrite surs€ d€ (rctr.r.i cnzuriktr noi *tdctur crzurtlor nor
infectie sau de toxice, privind staea de sxntrtatea menrbrilor din fa'Iilie sau \innl()r\f
trrri!rrfr .!/u kr fol n!li8furer l].Born.ld
a colegilor de nruncl Cu ajutorul archetei epide[riologice, el Poate merge
rnr8rm. .u r i sc . t r r gr r r . r . uuar t r no'
pe filiera fenonrenelof,panl la descoperircaagentului, a suNei !i a ciilor de ti Je ) r N l {t
r""fr' r{ r d' Lrl ,r \l r:rr,
lransn)iterc.Cu triutorul obseNaliei,el poate pune in elidenla factorii care au f.h '{
coDtibuit la apdliia bolii, o poate conrparucu cazurile obsennte mreior !i
rstfel poate descoperitreptat legituri de cauz litrie n€cuDoscutepani .ttunct, (' lllortalitatca spccifici. Morral;tateasPccifici esre cSlli 1rl
rlsr cunr a fatcutoftllnrolosui.ustalidn Gre3g.clue r observatci Dranrele nurrrftrrlrlc rlcccscptinr' o rtnunrirlcnuzilsup'trnunrtuulde lfr:ttitofi,nrrrrrrl
crrc ru nllscu( copii cu catalacli coDsenitalnru avut rubeoli in printul .ir loOl){X} A(licI
lri|llcstrudc srrcini. n, ,t,.r ,. h,,.rt,rX
J Incidtnl.n. Cu t'julorul nrelodeisiliislice, nredicul potrrc .rlcult cu \l'{r \t\\ t1'11)or{r
,u l.^,r,.r,
c\rclilale inci(lcnlasp{cificI r unei boli. A..isrr esrt cSrli cu rru,r):irul (lc (litriir.lu l!)li, il |lrr xirrrrP' Nll
( inr',r.\rflc rnerlcrrlcr t' r Prcv.tlrnlLi
(le o nDUnr;r:1
r;rzuriroi rlc i|lrl!,lrrrrvirc cruri ir)n o rninltl pertor(jId. lrrrp. (''r.\r.r(ir (l( (Lrrlrr)
nr ,(r'rl|/.'|ci u'!n r(rrvilrli Polih.riLC
rrrprl rurrrfirrl (lc loeu,r(!i.nrrullii cu 100(X){).Adicrr \1 'rrrrrrr'ruhri ''r7rnr
rrtlsurr (lif 5l, l)
n|,,r',rr,ll!',rl,l. rl t,l)l'fl t)( Nllr ir irrrurrrit. In,'lilrtrlr..
nr crruri nri l"'"li x
r'.i,t srxa. ' t,u,,*r,,
 in sftutit. dxci o boa]n vlriazi in functie de vrfi.rlir altui f.rcr,)r "t
porte dedu.e ci ncest factor joaci un rnumit rol in apailia bolii tesP.(ri\,
rr\r cum s€ intampli in cazul ateroscl€rozei, a ctuei pirrilie este prolx)r(lorr
',lii
cu cantitateade grisinri saturatedin lalia xl;ntentad.
Cu ajutorul obserlaliei sau al celorlalte nletode epidenr;ologice.Pc . ,,,
Ie nplici la colectivitateain cadrul c!rcia ili desfetoari activitate.r,MI't!,,,r(
intrr in posesia uno.;nfonna(ii epidemiologicefoarte vrloroase. Din (l,rrcl,
din litemturtr, el poate sa lde, spre exentplu,ci hip.etensiuneaaftefilllii .,1',i(
cu o ffecventtrde l27c in rAndul populatiei generaleli ci frecven!.rhilxrl.I
siunii arteriale cr€tte odati cu varsta. Ea este de l1% intre lO-,19 de n'!, ,,
de {57. dupi varsta de 50 de dni. El po.rteafla cl diabetul zah at xprl. ,,,
o frccvenF de 3,7% la birbali !i de 4,.17.la fen)ei, snu ci hepatitn c,1n,tr,1
.rptu€cu o frccventnde 5,1% ll btubali ti de 1,39. la fenrei Ei .qa nrai <lcp,rt.
Desiguf ci. infomraliile epidemiologicejoacn un rol deosebitde i,,,th,
trnt in procesul de diagnostic al bolilol transnisibile. Dar ele joaci urr ','l
/rR '.r / c r lc f r r " J . p re l u c rk J !i d re | I' (tm,' n y u t,al etocnrdemi otoene
foane inlpoftant 9i in diagnosriculbolilor netranlnisibile deoareceil lr{ tr
i l marr ddh MF si suspectezecu o probabilitatenlai nrare o anumiti boalll Adici lri,.l
F V f . ; i n a e f n ,t. 0 c l i u h terrc \e n rr!r:r cunrr,. .oe,puni ro,"
s, i3nore bolile clu€ apar mai rar. MF trebuie sI se gandeascdmai irt:r l,
ceea ce este nrai comun 9i numai daci ipoteza bolii celei nrai conrLlr. ,,,
.? Importanla infirrma(iiftrr cpidcmiologicc. Cunoairerd \itu-
ltrer eproen]|otoSrcert podte iJ'rLJ pr MF ,}i in proce\ut de diaSnosric AsJ explici in mod satisf:icdtorstarea bolnalului. trcbuie si ia in consnl.,i,, .,
spfe exemplu ast€Dia,sldbireain greutare,u:mspiratjite tusea unui botnav, bolile car€ apar mai rxr.
Ei
du o alti senmifica{ie,dacn el ltie ci incidenta tubercutozeieste in crestere.
De asemenea,febra qi frisonul vor avea o altn s€nrnificatiein conditiite de
c,e_rrere i incidenleiSipei sau a febreirifoide.
Pentru t putea pune in evidentl cauzelecdle detemrint incidenla cr€s_
cuti- a unor boli, nedicul poate apeta ta metoda difercnlei, Ia netoJa con_ 5,6, MIJLOACELEDE CULEGEREA INFORMATIILOR
co,dantei, a analogiei sau a vadaliilor concomitente.Ala spre exenrplu, dacn
o bodtr aparc cu o incidenli qescuttr inu-o anumitd colectivitatesi cu o inci-
de'rlii nr.'i :c,izuri in ilti cotecrivrlate. \e por ctuLr fdctofii pjir iare,e deo_ Clasrlcrea mllm@lo. de cu egere a mloF Ne@sitalea melodelor paracinice
seb^esc acestecolecrivitl(i. Desigur ci in descoperireaacesbr factori. intuilia
tup orarle rrnclonae
ti intimplirren por .iuca un rol deosebit.Dtu. cdudnd diferentetedinue ete .se hvestigalilebichim ce
F.,'e Jescoperiti cJUzJ(are determinj.Ju (d. f0cil;rer7jaoaririaunei al|u_ Dr.qnoslrcLl etbpalogenic
boh A.,J rpre erenrplu.se porrecon:rrrr cI hipcrrensiunea rneriali esLe Ac@sibililalea a metodee par..ir r,r'
'Iire
ruraifrccventi intr,o colecdvitare ca.reconsunrl nrai multl sal€ decat inro l nv es l i gal a ps i hooqd i n MF
colectivitale cafe consunrtrnlai pulin2tsarE,de unde * poate ba8e conctuzia lfv.slig.(il. .pd.noogi.{l
cI co'rsuDrulcrescut de sare contribuie ta aparilia hipenensiune; arre,iate l'\,.rln',ln .n:lod.o, rlrocc Colabo,a'ea cu serrni lc de
jncidenll cresculi nr doui ',v.,s1'qrl,
_ In cazul i'r care, o .rnumittrboali aptu€ cu o
colecrivitlli, se pot cilurr frtctofii lor conru;i. Astfel, se poate conshra cil bron,
Nllr(li\func,1. fbrfe n lte \u|\e de inforr)rlic.ca|c ii pot fLrrnirr,,
:ir., cr,r,iLt.,p,rfc r.'i l'ecvenrin doui cotecri\iri(r(.tre ru. spre.renrptu rrrllr,n ,1, inf('!r.,{ii .\r'cnr de urile p.ntfu dirSno\ric.\itrinrnr.rr Il,n)1,.r,.1
co'rruDIpolLur€,'I'cfului. f\r. ,1r,1 \ii (rlcirir:l.\i (urr \i prelucrrl. r.esrc inforr,r(,i
llt dc irll:1p te. drcl doui boti I'par cu o in.idenll crescLrtlirrrro t Mi.llrrtcclc dr irulcxtir( inlirrnr liil)r. N4ti ,li.t)un, ,l,
(ok.ti\illlc, s. portc inriinrplaci ele sii fic dcterr)riDrrc dc nc.cirli c.ru/t. l( h,,rlr, rrrr1l,,.r<c,1, tuh;crt r irrIrrrr.r1iil,',l i i.,r. ,,r \ l i l i. :1, i 1, \,,'.,,r,
,,..r.','I \.i,,'., ,t,1.1
([ hni))it.r(ro,r'(r y c.rrrcruthronh,lrrtrrr "r, ...,,r j ,( !l ,,r l (( (
, 1 , 1 , . r , ', ,1 ,1 . L| | , Ir | | r r 1| , I tr ,r ,.ti ,( ^ .,,1 r t) i ,r l ,i ,L ,l i . l r r x.l t L r l
ir,r l,.ev(nr ir' (r'l(ctivitllilc,tc funrllkni l , {, i j . '( , r ..,,,,t ,'l r ,,1 { i ,r Ir r l \tn !r l r r ..i
tr ,l \c,1 . I \,Ir 1 ],r t .,l i r l .,t. ,l , l ,,l
, , . '\ \ 1 r , 1 , ,,,,r .,r ,',,r r 'r , r i .l ,r ,. ,.r ,,r .,r , ,1 ,,I|L .|;r ,..,I,|| ,i , .! | I I .| | | | I I i ! | | r,
 ,ru l,'sr erpu.c ir, spontrnde bolnrr A.'u tprc crcrrrplrr''lrcJ.rrr) l"l
",oJ
n.'v JcuzAircutene. to'fene ri cefalee.rrrediculcJre :uspe(terz:ro n'n(rrcI
A'.| sprc ex€mplu, culoareagalb€n, a unui icteric s€ poate v€dea cu ochiul cJud sa \ada ddci boln.rvulnu Je;i rlte 'inrpJorrre dc hr,l'cl
.rreri"tr,
liber. Durcrea din hipocondrul drcpt €ste acuzati de bolnav- Existenla unei "iune nr\l)
ren.iune,ata cunt ar fi ameleala.obo'eala Pdraslerr'lePrrprrn('rre.-lr
litiaze biliae sau a nodificlrilor enzinatice care se afl5 la baza icterului nu de hrpetun\rune allenrlil /\orr'l
neeade efon, carr se inurarca suqpiciunea
pot fi descopeite. insldecat cu ajutorul unor investigalii paraclinice foare ili lir"
cfriaLinainte de terninar€a dialogului sau a interogatodului'nEdicul
labolioase qi aia mai deparle (fig.5.6.1) diaSnostic ipoielic.A(cNr'r
i.*A*. i" o deciziede erapr.adic, enrileun
"ipotezi de lucru ii tolo.ettela ciurareainfornraliilorultedodrePentru,Frtrr''
aceslor intormrtji, el recuge nrai indj la contrnuarer orrentareaorJrofLrrrrl
t(
ia, apoi b inveitig ea bolnarutuicu anunrilemelodeii aparareDinlre .
iea printa nretodnla care trebuie s, recurgl este nttto6u tl;n;ttr.s'l-6 fol'^itrl
oU-J."tr. ai*uiu, inspecda.palParea.percutia-aus(ullaix diledte nrr'urlr'ri
AUSCULTAJIA
exanrinareanracroscopicS a produselotorSanrsmulur r' PUnc(rre\profrrork
ooareoferr, de cele nrai mulle od. infornralii suficienle Penb! dr'gnonr("r \rl
nic. Peno! confimrareracesui diagno"tic.nredicula'e ne!o'e' de cele lru tr(rrr"
rl
ori. si de aire informadi pr care le obline cu ajutorul unor nrerode pr-r
func(ionale rn'tlr^ l
nice. a>arum *unr, n,iroau Iadiotogi.a.in!e\'iEaliile li
MULOACLLTDL de l:rboralo',al unor melodepsihologice. ti dl unor melode eprdenrrol'1'rr
C T]LT CE REA
IN FORM A I I I LO R
:. Melodelt clinice. Eranrinneaclinicl incepeinci de ra lrrr'r'l
!
conrJ(tcu bolnarul.Ob.crva!a inilialAI bolntr\ului.precunrii anur)rne/ "l
Ui* zr' inreroedtoriul condus de m"di(. frc palte ;i ele din errrlirr'rr 'r
"i"i
clinic:tr bolna.ului Exanrinarea clinici se (onlinu' apoi ti dupi refrrrrrr'r" '
intemsaloriului, nrri Inl;ri cu inspeclia.rpoi cu pirlpareapertuqiaet'
').1.
Ohsen'a[ia Obsena$areprezintlfomra ce] mxi sinrpli 'l' 'rl
\41
leeerea inform"tiiloi n."..". p.nL'.,diagnosticCu diurorulobter\i(iei
. u'ie;:ede obicei ptimelein(o'ma!i de"p'ebolnat ddr \i despre rarrrrlk 'r' '
METOI)I: or. a. nrrlnci qi de"pre colecti'iurea in caie traierle Ptin.obvr\"{r'
rilnrl
PSTHOLOCTCE
It'ri a b"rna'ul,ri,n'iaicut po,rreculegeinfornrdliiloane utile Pivind
"*al"f ochi; conrpodamenrul l''nrr't
consdru[on,l.adtudinel.fizionomia.Pieles ti
Fis. -t61 Mijloacele de culeBeE a iniornrapild mcesm diagnosri.ulni. vului. iu 4urorul ob'enaiiei MF poaleculegeo nrullinrede inforrrr'tlii"rrl
oo:ue dulenlicital;a subiectiveacuzrtede bolnr\' Inr 1r
"onfirlnr" 'impronrelor
anreleli por fi ob'ervateri pe r'r{r r"l
lii"r.o,*l sru prezen(a unei
Fiind o specidlitate clinicl, primele mijloace la care apeleetzdMF pen-
||;rvulur.cr'e-r'"i,
Doaleconfirnraacuzele.ale'trbiecti'e
tru a culege iDforn)a(iilenecesare,sunt reprezentatede sinprile sale. Cu aju un nrijtocf""ttc '.
torul vlzului, auzului, mirosului qi al sim(ului tactil, el culeSe prinrele info'- 11. t)iittogul Disculiir.u bolna\ul reprezin15 "lt
cesibil rte culegere a infomraliilor necesrre. Cu ajutorul dialogului Pe crr' rl
nalii nec€sar€-De aceea,dupl cum aratd L Hagieganu,medicul trebuie sil
apelezeIn toate snnluile sale:la vlz, la auz, la palpare qi la miros, iar dupa poa'tn cu bol;vul. MF poaie culege infornra!;i pivind nrotir€le^cufe lirtl
r'l
N. FiessinSer,miinile, ochii qi urechile nedicului trebuie sI r;i pdso€zeintGa i.t.,n'ln"r.r se p'eTintelJ nredic .rpJfi!idri e\olulia 'onditiil'' irr ' rr'
.rplrut. .rnr€.ederrtele sal€ personaleti hendocolrrefale CLr ajuroru) drrl"i:'l
ga lor seDsibilitate.Cu ajutorul vizului, prin intern)ediulctrruiaonrul primette pe ( rfe le tcuzI D-e:re*. Yl
i,i' er r.r"r,r,e1r. p:urrcularirilile rinrptonrelor
perte 907o din inform.rli;, MF poate culeSeinfornalii privind atitudinea,n)er \f, r:l
trehuk ::l \lre sil po!ne un di!lo! .o'tcl '5 cr<P7eo 'lrrr'\ler;rcrre
sul, fizionomia, ochii, pielea, p5rul, unghiile ti aia ntai defrle, cu ajurorul
cilitezc dirloaul (tabel 5.6.1)
luzului, el receplioneizl inforDaliile ofedte in dialo8ul cu boln.vul, pr€cun,
1.1 In.Vt\ litt bolnavului- InsPecliaincepe. dc frrPt . $r]' o l')r'rrr'1
;i cele oferite de zsomotele pe cre le produlc diferitele apamtc i o'8tlne. rrr,r : i.;'"i tk k nlrrrrrrlcontrctcu holnr\trl ti cr v c'nrinurl'lrrl':1t'r
Cu rjuiorul vltzului,.rl t'uzului,al piplitului $i chiar rl n'i'osului, cl po,'rc
.,",,',,.,r"' l).rr,lrc.l unelc rrrtr't"r(rrPr\irrd !t'r'nlinc! fi/i'w'rrrr''
ctrutir,)ifcccplioDao nrarcpflrc din inforrrraliile ctu. ru nu fost cxpu* irt ","'"',.; ((
nxxl sDontxndc cllirc bolnr!. \lr(n rl. nt'hil;c, cl'lo c:' pictii, ochii plrtrt Pot fi (ulcR'itr'l n] tirrrP
'si I'rrxl
l'cDtru:r culcsc atcsrcirfo ntcdiculrplcazll nrri'i ln i"i(ic'(n lrrlrrrvul r1i r\prrnt \rtirin(clc s.|lc.I'lrc inli)rt'rltiilt'b"i' crrk'scinlt 'rrt
"rlii,
rurruirliakrgl)'i,r intcl]rc.liulcltui,' rI obtinn ti (clclnltc'tni
sinrprorrc.(lUc flr'
-j 9,'

l()ri
 In|nrr'nllilr .f. pol ti ot'linu(c dc ItI i. cadrtrt diatosutuicn
llcrdlologta qanrmtrh gcn.ral Al boln$r'lui

nsp..lia teSrnflrtclo. piroA.. inspecln od'il(x

r,.cv.itr purelor, crizclorti acccelor i n sFc!r r l .{ci , p i l Pa r <4p d n r r cltr s n u \Jl c
t.r'djicilrrcr pusecld prlprrer gl,ndclo. salivar., palparerAareliotrilor
durala crTelor 9i a Iiurlo.
renere ocularc,cxamimrcacarnlilii bu.3lc
dnre.edcnterePersonale
mitcarer pasivi a crpului, arnnul Ch$ostcc
rnrecedcrlele cohlcrile
itrspcclirleeonenrclor.palPrreaspatelur _
ribftlnlor vocrle
nanev.a Oiordaro.PalParea

orzenln racr.rilord. risc p.r.uliatoracelui, ascultalirlort..lu1

itrsp€clirreeuNc, elor, palpcrc! relei atrrerjoarc
p.rculia ti iscrhalir loric€lui rtrtcrior

in{p..lir.riei pE.ordiale,PrlPrica reeiunijPrc..rdLrl,

..h!rl.lcr frolesonal, piculia reCiuniipr.ordiale
dclntrilaEarnalill(ii.a.diace, rs.ultalia corduldi
acrllir.rea e\rrtt!tulcsionali palpareapulsului.pnlp.reatocului rPxian
insp€qiaabdoncnului.perculiaabdomerului
pdprr.a !up.rtcidi. prlttrea prclutrd:i
cxrmenulhipocondruluidrupl !l fi ng
p0ltrren toseloriliace
p.lprr.a patrcreasului.
rlrlu'lnrer trld de boald. elc.
eramnrrrcr l(Jj.lo.renale

mai nctiv $i nai o'ientat, dup; ce botDavuta rerminarde enunreratsuferinlete iispec!ia nrcn btuld nricriorre

sale. ceDd nredicui are deja o anuniti suspiciunelji poate trcce la exa;ri_ .rl D ard s rr!l ,oni l ur uc di rJ , D i l D ,rer nc di oi { l
Dafer bolnavului (nbel 5.6.2). n'obilizae{rdiculaliilor.reflcxclcosleoterd oasc
NuDr.i dupn dezbrecdea bolnavului, MF va purea aprccia gradul de
obezrraresau de ca|ex;e, d-sciti, edemul menrbrelorinfedoare. circ;taria ve-
insp€clianrcnbr.lor supenoarc.prlPrra 8.trglrnri ,tr
norsi colatefali. tulbufirite trofice, escaele, gargrena sau ulcerele tegumen a xi a l i ,n r b i L zr i ta a n i cu h l i i l o .,a sp e cl udl cstl .l .r
r.ue.erupliilccurdxre.din botitedterSice.audin boliteinfecgor5e. pu;purete. Endcle osl€orend'rorse
,lclorriril( rorJreluia1acunr ar'fi rora(elein buroi din enrfilenrutputnron:rr.
.lcfo,,ri,,1, r olo,nei \enebf.,le.cifoza. .cotio,,:rs:tu to,dori, put.;liile
(nr,li,,lc .,,i, (u,,, \e Inr!n,pti in hipe,hofriterenrri.ul,re.put-1irte o,e
epip.. buic str fie netedi ti elastici, dar care, iD condilii patologice, poate dc!.trr
rr',e ,liir.,neui.r,ul .,orrerabdonrinate. deto,,DrrerrJu.,..,i.,e.;n,"i,i,, ,, Lrs.rll sublirti 4it cum se intanrpll in bolile consu ptive La palprtrei prclrl
;rbdonrenLrlui, din sar.cina,nrereosnr, irsciti, pneumopcrironeu. sru chisre c'lnt ar fi lipoameleslu SmFl;oniilunrtlillr.
{ F)t s;trrlianunrilcttnrrorele,
or.riene. esca\ cr rbdoDrenuluidin ca,seriesru \isceroprozii.rur)rcficrcr
r|r.uor \c intitrnpli in infectiilelcr.ile iD care lpare o adenopiliestttrlit'r.
rcEiunii renrlc. din hidronefrozcsau !urnor;lercnate nralignil.tu carc gar
,s.r ir rub.r(uk,a rrn3lioniirl sru in limfo3trDUlonratozx
: I l\tll\D,\t l.,lprrc,, fepr(/r,rritu Jtrji rcri{i:).l ,r(,1t,,.,rr" Urrlil.
, rli,,nii sutli,lrri, nri,bili ti neduretoli
., rr,{,,t , r. n,,rc,,'c',lei.. i,,fi r,.(ri e\rrer, ,k. prclr,,,s..l(.,lrf
sl.I..! ( u rjuti'rul I,'lPi[, s. F,rrc nrrrlt fr"rrrrl'ul t tr' { tn"r(
i rcIr.. ,lcsprcforIlrx,\olu,llut.consisrcnlr,,i n!)l)itir.,r.,r t., ]\r'trJl
'rFrncl(n
( r' .rlut{rul .n,crl,',, ,I (,,rrkrr\.tr'r prrlrrFrr.rrJ,litr lrttttrt,,trr" rrrlrr(t .\r rrrrrr{r Drlr'r'
trrlpftii. \c f,,r cutr.gt intirrrrrrliit)l\irxl sr,lcJ prttrr. r,rrc rrc
rrir(. lr. ,llrtrrr IlcrrrrlL rlin inllrrrr:rliilcplctrrrlc \rxul nlx\irD, (xt. Irr''|r l!

llt I
coh(,rnlin Iiprrrrofir venuicul l stingi, frecirurilc pericnrdiace. din peri
.nr(litn usctltir.Ea poare oferi informali extenr dc prelioaseprilind dure,;le
.rul,nrin.,lc.volu|rul, forma $i consistenla ficntului,a splineiii r colonutui.
trccurr ti existeDlaunor tuDoli.
2.5 Per.u{ia. Prin sunetelepe cae le produce, percutia poate oferi
ii ( info,,nalii extren de prelioaseprivind stareaorearelor inteme. Prir \cii
(l.,cx ctdrtilslii de aer din plnn'ani, ala cuDr se iDtanlpli in pneunronii nr
;i
hr(le puln)onarc,sau prin interpunereaunei cantitr'igide lichid inFe phmAni
fi pefcteletofrcic. ata cum se i|6nrpli in pleurczii. percutiapune in elidenli
rr suDct lnat. ln emfizemul pulnronar,in care cresle c.rntitateade aer rczi-
(lurl din pli'ndni. perculia pune evidenli un sunet de io'ralirrte mai ridi
(rrir Perculiainimii poate pune in evidentiio cre$rerea nrlririfii cardiace,ata
cufi se iiranrpli in;nsuficien{acardirci, sau iD peicardill. sau, dinrport;\i.
o difirnruarea nratitilji cardiace,aia cu se nr6Drpld in enfizenrul pulnrond.
.irxl i fe iniDri $i pereteletomcic se interyuneo lrnri pulmonale cu o can-
rii:rlecrescutide aef.
Perculia abdomenuluipoate oferi ;i ea nrfornralii pnlioase penrru dia:
rn)slic. I.| poate pune iD evidenti o hipersonoritrte.r'n aerofn3ie. dilarali;r
Sr\lricil, ocluzia jDtestiral6 sau, dimpotivi. o maritate.in sarc;nir.in tunror;
.histlni ti in acunularea de lichid, ca tu dsciti lau pefitoniri
1'6. Auscullalia- Ausculralia se baze:rzi pe faptut ci unele organe.
irr\rcurr sunt irinu iij plinrin;i. poduc ele iDseleinumire sunere.care sunr
rro(lilicate in aDunriteboli. Auscultalia se poare face direct pdn apiicale.r
ur.chii pe peretele toracic. sau cu jutorul stetoscoplrluiCu r.jutorul auscul
rr(ici se poirte percepe nru.m'rrul vezicular dulce. nroale ii aspirdtiv pforlu.
{|t pitrundereareixlui nr alYeo]e, carepoatefi dir)rinullin obsracolepe ciile
rcspurto'ii. inisprit, ca o conrpeDs!r., in zoneleirrlec;rateale pneumorrei
sru abolit cturdcste scoasidir funcg;une o po4iunede lesut pulnronr...\tr
cun) se intanrpla in pleumonie sau tunrori pulnronrrc
Auscultllir rparatuluirespimtornrai poate pune ii e\idcnli un sLrili
tul)[ pllologic. h crveme,in pneunron;e
\i tumori.prccunr;i difcrite rllr|r
(ufir subl raluril€sibilanteti ranrflaDre din brorr!ite,enrfizenr;i r.rrn. r.rlLri.
(rcpil.rte, irr pneur .nrie$i congestiipul rontue.r!lutile bulor\c ilr br(iftlr,
l,on,siolite.pneurronirfi bronhopDeu'rroD;i.
!\i {rc.iturile pleuIrrle.h plcurrr
Aus.ullr!i,t ;ninrii podre e\iden!ir cri.rcnla urrr \ufiuri )i /i,,iriir(
i|'(,iIi,lc, .r\r cun cstc suflu1sisrolicin focarul rrrrrr.rlcidirr in,uticicrrl.
rrirr.rll. .Lrllul(lirsrolicin {ocrrul rrinrlei. (liI sr.n./.r nrllr,,l.i. \!tlU \j.
rol( rr l,).IUl .(,frci (lin rlcnoTxroiri.ii t; \!fi!l (lir\roli. ir l,x.llil ,f,rr.l
(lir irs,rli.icnl.rnrirrrll. rirnruld"- grk,t (lin in!rll.i,,,lr \.rrrii,,l Lt.r,,,i.l
ri lrifiirIr.r t)(ri. (lri!I d r pcri., ditclr si.ne
't llit..ttrrit,,rt i',,'1.,,,1,1. i".t'".li., !,,.!.,i., l\,1r,,',"tL,r,t- t,,l
t,.,,{, tLi,r(,c !\r Jus('rlr,,l,r.,,,.(1,.,,1 r,.hr. sr .,trlt/( ,,r',.,r ,,,1,t,
'r
,1, rli. r,,'1 ,..,,r,,.1,,.r(.' r \ ) 1, , . , i! 1, , , lr ' , ' , , 1 1 . ' . 't ! . ( , . ,
f,.,,r:,{ri
ci€'e. de obezitate sau Letenliade lichide. nrisurareadinrensiunilo' knrcrl'ri
sau abdonrenului.car€ pot cregte in emfizem ii in asciti, nttrsufrtrelrr'!rl.
rtrtuii. ca.e poate crcrjteintr o serie intreagd de boli infeclioase.d.tt ;i neirt
feclioase a9a cum ar- fi cancerul, mdsuarea c.ntitilii de urin6 eli riix(il rrl
l.t de ore. ciire poate lctrdeain oli8uriile din glomerulonefrite,mlsurr|la l'rr
siunii artedale, care poate scrd€a in hipotensiuneaarteriali $i in loc 1ii Po.tr.
cre>rein hipenensiuner a'1e'ialaesenli:rli\lu.ecunddtI li Jr'r nr!i d.l).rrr(
:8. L^um(nul mat ros(opit al produselor (ttgunismului l\'\
produselor organisnrului aqa cunr ar {i uina' rrrrl(rl
nrenul macroscopic al
ile fecale. sputa ti virsiturile, poate fumiza informaqii foate imporrante pc't
U.i"o pout avea o culoare mai inchisi, a{a cum se intampld in hePirli
ta epid€mici, iti poate schimba culoareaduptr emisie, aqa cun se iniiir))lnri
in alcaptontrie, cand in contact cu aerul ea devine brun rc$atd s:iu ch1:rl
neagfi, poate fi henatudci, a$a cum se intampli in calculoza renali' i'r c.rrr
cerul renal sau in cistitele henoragice.
Materiile f€cale pot avea o consistenli nrai solidtr, aga cunr se idiirr
pll in constipalii, sau o consistenll nrai lichidl, ca in enterocolite'Pot r!.,1
o culoare nrai deschisn.ca in hepatita acutd, sau o culoare mai inchisi 'n
picura, ca in m€leni. cand conlin s6nge digerat. Ele pot str conlin: si rt
Lo;u nedigeratin henroragiileiderioare din rectocoljtaulcero-henroraSic:1. (lirr
hen,oroizi. sau din cancerul rectal.
Sputn poate fi mucod-sn,ca in faza incipientl a bronlitei acute, nrucoPu
rulenti. ca in faza de cocliune a brcrqitei acute, pululenti, ca in bton;iec
tazii. sau pseudomembranoasi,ca in chistul hidatic pulmonar' E! Pi)ir'f
conline sange, ata cum se idtemplx in bronliitele iritative sau in tuberculolil
V sdturile pot aduce qi ele infornralii utile: pot fi de oriS;ne cennirlil.
c! it] reninsite sau hemoragii cerebLale,sau perifericl, ca in gastite. ulccr,
apendiciti sau pe.itonite. Ele pot avea un itnr, o culoar€ 8alben bilio.st. .,1
in colica biliffi. pot conline sange,ca in ulcerul hemora8ic. sau fecrle .il
in ocluzir intestinali.
1.9. Puncliile. Unele invesd3alii clinice, aqa cunr sunt punciiile. p{rl
frce nece,er de la investi8aliaclinicl la investiealiaparaclinicn. Dupil ce (rl
()
dutorul pe'c€ptiei ti auscul.aliei,medicul a stabilit ci bolnavul preTinll
(olcclie ple'r'ali, el poate recurge !i la puncqa exploratoate Lichidul cxrtrr\
eslc supus nrai intati unui exantenmacroscopicpentN a vedeadaci este tttts.
l|)l| curr se intatnrpl:iin pleureziile setofibdnoasesau in hidrotorrtcelcdin i'r
\ulr'.nt,r c,,rdtrcrirr .rndronrulnefrotic.dJ.i esrepurulent.x*r ("'r' \'i'r
ii"'plI h plcureziilepurulenienretopneunronice s.rudin scPlicenrii. drrct csl.
ii
h.rxnnri.. n,\n cunr se int:rnrpli in purputl| henrorr8ici, itr h.nr)lili..
(ir.l
tcrrcrrrri.srt (lncl csrc chiliio.nr,rtr culrr s. inrinrpll r'l1.hik)torircclc
trttrkrr \xu (| lri|lrnr:rlrsnrc
, l\'u.('i c\t)kniknic s1' tl,rlc lx(c \i i') rs(ilI petrlrtrx (on\lirrr (lrrri
/,.r1,,t " , ', r crrc rrrlrr rlc rr.\,r{lxr, in i((i(lctrl.l. vrs.ulJc ((tchrilc |rrrttu r srrl,rll
 ducl este vo$a de un accidenrtrombotic, sau un accident hemoraqic.in tu-
rt|o le de s.rn penrru a srabili dac, esre vorba de o runroarebeniend sau de
o tunrcrre ntaligntr. sau in heparirelecrcnice. penru a srabili d-iagnostcul
Matonropatologic al hepatitei respective.
Penlu a obline informatii cat mai nlulte pdvind procesele patologic€,
pe -lanSl examenul nracroscopic, lichidul !i lesuturile extrase prin intermediul
puncliei sunt de obicei supuse biochiftice, citologice ,i imuno-
lo8ice. bec;ndu-\e asrfel de la investitalia ctinic, ta invesri8atiaparactinicl
3 Metodclc paraclinicc, De;ance cu ajutorut sin[u'rtoi sate qi at
instrumentelorde care dispune de obic€i medicut nu poate culege toate for-
nraliile generate de prccesele patolo8ice, el trebuie si apeleze la o seri€
inheagn de investigalii paraclinic€. De aceer, medicina a acordat in ulrimul
trmp o inporranF deosebit investiSaliilor paraclinice. D€zvottarea tor a hans-
ferat tr€ptat intreaga patotogie ununtr de Ia nivelul organic, care a dominat
pend nu de mult medicina,la nivelul motecut,lr,la care se afln de faDt. baza
luturo' p'oceselor pa'olo'gice.
Des;8ur'ctr medicjna a ficur un turc progres atunci c5nd suferinlele
bolnarului au fosr corelarecu n'odificar;le i'aronroparotosicecare se .nt in
spatele 1or. De aceea,investigagiileanatomopatolosice,macroscopice,endo
scopiilof. rl punc!ilor qi al biopsiitor. se bu(ur} )i aslizi de o inrporl.mF
deosebiti.
Ele nu sunt insd suficienrepenrru a elucida eriologia $i patoloSia Plo-
ceselor patologice. Pentru cn aceleali modificari anatonmparoloSicepoi fi
to-
duse de foarle nulli factori patoSeni ti prin foane mutte mecanisme Dosi-
bile, .r)a cum se inlinrpla in cazul heparirelorcronice, care por avea o eri-
ologie vilotici. biliarr, etilicn sau chiar medicamentoilsi.unele mcdicamente.
cu'n ar fi snru le de aur. hidrazida l; psihotropele,putand avea o aqiune
hepatotoxic5.De aceea,investigaliite nofologice prin nijloac€ clinice sau
paraclinicetrebuie completate!i aprofundatecu ajutonrl unor investigatii enzi
ntice, biochinice Ei iDunologice, ata cum sunr dozareabilirubinci, a snru,
' lesuturilor, ala cum s€ intamph in emfrzenul
dlor biliarc, a sidercniei. a tsansminazelor. a fosfatazeialcatine.a;munosto,
hulinelor.J untigenuluiaur0ahaerc.
Investigaliile paraclinicepor aduce inforn)alii atat de vatorors€ penr.u
dia8nostic !\i tratanEnt, incat ftrd a reduce cu nimic dir intDorranrain\€sri-
S.'liilo' clirice. asri/r rproapeci nu se nr.'i poaresustrneun drrgnosic porr
riv. de fine(e.fili u apela:i ld in\esriratiitepdfactjnice Jbet 5b \r
l.l lnrestiX.tliilc rdJiologirc. UnJ dinLe rte rrai accesrbrte ri r,rxi
utilizate rrretode prfaclinice esre nretoda radiologicll, cue poure conrplera
info'nnliilc furnizrlede exan)enul .lhric al bolDavutui. Ea poarcDoncirr crr.
rlc|lt:l \trucrur{ orSJ .lor r.rdiooprc(.(unr rj fi.chclcrul o\N \,ru \rrucrUr.l
otganelorcile sub i|fluen1afrctorilor prtoSeniiii pol s.hinrbt'Lrr)rpn,.ntr
rr(liolt)Bici], a.sacurrrse intinrpll nt cazul pllnrinutui,irr cu:riurdl1rtrut,sr{rr
{, 1,I r,(li,.,t),n, \c l t t\rrr in, \i(kn(.i,,h.t,1,(l1"lc,t,.t,''';r,\r,k. r, rul
i, u'ror orlrinr. ruIr u fi sronracul. rinichiUl.\i vc?;cl t\n'xod i,, .\i
',,itrr't
,kI'(i rx{iillr{'ilf ll aronriccalc (lif(.rircln(narnc. r.nxti,,r',ti,,t(,Lrlt (,,r.itr
1Ah|'| 5h l
Clsilic.|q tnrG.isrliilor pr.elinic. priD irremedi(l .iora se p"l obltnc Inrff$8tll
{tlle p.Dtfl irbilirA dl.gncficulul
lnlesdgaliile Ediologice srruclDraorgatelor radi@Pd. stdea sheletului. m.diff,.r.r
ranspmntei dBNeloL ltodjficma de volum a unot orennc.
cdcn[, lpdilia nnor fonna(iuDi rutrcrnle, ctc
sr e e a d e fu n cti o n r . a u n o r o r g a n e . i r i r n J p l a r r r i n i i . Jl Ir r l
digesdv, sistertul en.locrin, sistennl nerlos. etc
lnvestg.lii biochinncc nDdific,.i biebinie. rrelterea sau scadercauoor subslanlc.gil
@zr hdele sngu'ne, uee& cRatinina.(r(
Investigalii enznr ie .pdilia umr .nzime ca urxure a cilolizei, lrarsuninrzr rrl'rr'
moxdaceticd sau Slnnbxalpnuvic4 fosfatrz! aLalind drilv.. c!
lnvcaigatn inunologic d€solJeriea ntrd edBerE, sau lnrie4ri, .ivelul imnnoslobul'n'
lor. aprilix unor auroinlicorpi, Dodilicdca celulelor 'rrrtrrn
IntrstiBr{n lornonde crc*eea siu $ddde! *cElici unor lronnoni, tesle indne.r. lL\L
direcre, ridioimunodozuea. elc.
lnlesiaaliilc gefttice &boele genealogic,cxislenlr uror boli fmilinlc. cercer.'.r (r
riolipului. exislenl. umr crori lndscut. de melaholistrr..rr4t,rr'l'
HLA. crc-
de hisrdonpalibilirare
b Jcr r r i , i n F.d u ..l . h o l i J\u l l i '.u i " r "
;* Fd ."
- . unor vitunui, ciupeti ti l&a^lr. (!{
"
imonjtrdror, desol'crnea
compleiar€aconceptiei anatomo€linicede diagnostic De aceea' I Halie{{I'
gi I. Goia nrenlioniazl diagnosticul clinicoradiologic' adicl diagnosticul cli
nic completat li verificat cu ajutotul metodei radiologice.
Metoda radiologicd poate pune in evidenli o cre$terea transpa'cnlcl
pulmonar' in pneumotomx, n'
iaverne, in perfoLaliide orSanelor intene, sau o scaderca tanspdr€nl€i (csu-
tudlor, o opacitate radiologicn aSa cum se inttmpltr in lcunuudle de llchitl
din procescie inflamatorii, din prcces€leproliferative sau din proceselede li
brozi, aga cum se intanrpli in Pleurezie,in pneumonie, in cancerul puluronrr
lii silicozL
Metod! radiologici mai poate Punein evidentl o modificarc de volu"'
sru de contur a diferitelor or8ane! cum ar fi inima' rinichiul satr siorrracul'
crurccrulgastricsru in ulcerul duodenal
radiologicleste ertrcrrrde ulilizirlt in tollc spcciitli
in ilirrrit. rrrero.la
lllrle Irc(licale.
(leoscl)ilIto'tx)gfalltr
irr ulrinllrlrirrrplu lont insll o itnrplotrre conrpLrlc
r',l|ti. .l||c dlcril pcrfomrt'n(e suPeliortcett rc(luccrellr nraxinrtrnr a itarltctit
l!,[rnvultri. .co8rnlir (!rc rcdLrcc(t)nrplct tisc!l .lc i'r(licrc li rc'onr"(il
rr.un.rr.I irr(lcnrl (sp:rhilcrn olcrc inlin'rrilii (1. Ira'L lir]cte,Inivirr(l"n!l'
 Irirr cuc sc vi'l vr*l'
lucionslii rrnnsPrrcnrr'i
r\(lcr\ir o rrrucon\ai.ublirc.
li. ilri k \tru ( t ur r le r \ i c hi r fu D c l i o n rl e a l e u mr o r8 me foute 8' eu accesi bi l e
li n'u,,ci ciDd conside'i Decesar, MF poate avea rcces ii la aceste n,ijlorce cA|,1 pe baza edenelor li a hiperteDsiuniirfctiule' se. susl't
1l(. irlcniSrlie, nrulte din cabinetele de MF fiind dotate cu ecograf. '\nrnci perrrtuc'rnfirrrrJ'errRalr' Lrl"
r<.u.rcl|r|:'ro.r,(ul,l; rlonrerulonelfilicforrrcrl.
lz. Iirpktrdrile .funclionale. De$; d;agnosticul clin;co-radiolo8ic r rini(hiulur'lr errrrrerrrrl urirrri
r,,i. .i .i*r.r. L inie'tigr!ia functronJl:i "
thrtr li uneori, ata cum se intampu in pneunroniaflancl lombard, un diag
.l.o',-." ul. la cleatinintr, la PAH. la prcba d€ concentrati€ii altt nur (lclrrrrf
l,lstic suficient de docunentat-De cele mai multe ori pentru a pune un diag' \L lntpYixatiilP bioloR ( Dr.i (u unelein\en;irtii sir '"rr'
r!'stic corect, Dredicul trebuie sd rccurg, rii la . te investigalii suplinentare Je lr "'l'r'
Il Duncru.:ru,".iizi p'oa,*lo' organirrruluise nece rrepurr
rniv;Dd sttue.r q; funclionaea diferitelor aparategi organe. Cu ajutorul pro' ,,'." .ii'i.r lJ e\plotirea func(iondl6cu unele e\plor:ifi
:t)r
"r'rr 'r ll
hcLn finrclionale, el cauti sI culeagi infomnliile necesareprivind nodul in .,."L.'., a hemo*razehdua irrrunirir(ii\e rrc(e rrctrr''r'!r"
utc functioneazi diferitele aparate!i ofgane. Acest lucru este foarte itlpor- i"'.^"r--*
'r.i,bori:|''ului
fun.(rorr.rlllJ anrrlizele biolotice de llbor:ltor'De'irrrr ci1.'t'{ '
r,uri (leoarecemodifictuile tunclionale pot fi de multe ori puse in eviden$ I Irr'r'rI
.'n,i"" :li.e",ie'. J proreinenrieir atb'rnrineiJ Flobulinemrer'
ittninrc de a putea pLrnein evidenli modificirile nrorfoloSice. u inrunoElobrrrr'' l'
1.".',,";.'" ltpend.i.I cole'rerolenei r lipoPoreinelor'
De aceea, ltunci cand, pe baza;nvestigaliilor clinice Si radioloSice. relet' rn'i l3 irll nr\er r"r'r
i=or.,inr,l ,"r ni,r" e\|or.ui fun(!ionaleFle 'e "
Ir(alicul suspecteazno boalt pulDondi, peDtru a confirmn diagnosticul cli .i irri,,rD ce erporirrle lunctiorrrle'e relerJ ll nrvelul rp x'elor 'r '{ '
nicoildiologic, el trebuie, de cele rrai ndte oi. si rccurgi $i la explofirile ,','., ,r'r .'p,'"rrt ri prrrro"" dior'r*ul" sru lerr'rl erpl'r 'rr'
l,,DclioDalelsi de labolrtor. A$r spre exenrplu,penb! a confirma diaSnosticul ".r.'. ' In lrr" '
biolorr.e " rer.rd lJ ur ni'el rrrri brzrl (elulJf -ti nrolccul'
.lini( dc astD b,on$ic, medicul trebuie si apeleze Ia explorareafuncpei res- r"n.r'o".'f. € ele(rue.r1ir ir[errkiile (le erPlofJrr furl.l' rr 'r'
.,.ofo',,1,1f.
pi'irrorii. a ventililiei pulmonare,a volunrelor r€spiratofii, a debitelor ventila' inl. rrr,ti'1. bioloiice \e elecluea/aIn '.rbor'rlorrele de rrrulile
-p.
trrrii, a venti)a1ieialleolare, a p€rfuziei pulmonare.$i a difuziunii alveolo-ca- i"."rl"r,,r. rrre l< uduc rn'esrrgrliilebioloFiceturrr e'rr " I
pillrc, la tpltele de efort. la tesrelefarmacodiramice,la testele imunoloSice, In,por1.'nre p<nrrui',1not'. n, nunrrrPenlru(i Jr:rlrtrirnile'r;rile 'lr')r'' 'l
r"L
l,r c\iIrreIUl .purei. ll doz-deaimunoglobulrnelor :1irlreie in i\hrul bronlic. .;;;;tfi.;i. funcliJnale sunt de fapi rczultatul odificnrilot de lr rriv(
dc celc rrr
rl vr girsi o crctterc a capacit5liipulnonaft totale. o scidere a volunului res' i,,"r".ri.. .; ri peni'u ci nLl )ai cu ajutoruL1o| se poate stabili' rl
"
t)ir:rk)r rnaxinl pe secundi, o pozitivare a testelor farnracodinan;ce.ala cunl drreno'ric etioPrro:enic Ar' 'Prf ererrrplu errolo;i'.l"
.sr. rcstol la aceriicohri Si Ia histamini $ la diferili alergeni, o cresterc a J nu polr( r|'i! rI
JnJ, \.r.,1J.IurrrorslJ ' ru col rEenoTi(11!lonrerulor''lnl'lof
c,,?inofi1elor.a nnuDoglobinelorE !i ala nrai departe. :,.:,,." .',r'-"r ,11'g.1i;.'1iir.r biolo;ice prlirrl Jrrrr'rtir rrrr; r(lru " '
Toi .\a pentu a confirma diagnosricul clinicoradiologic de enrfizeln Jnlicofpir .u)lirrre'rrhrrrri br/Jll dcfun r" l
Jnr,nucleJ. r"nrpleI|enrul.
pLrlnronar.medicul !€buie sd apelezeJa probele funclionale, car€ vor areta .o"'"i."" 1,"ur*i* .r$aetiologiavirali. etilicn' torici' bil;ari "al' l"'1':'
,' sciidere a capncitilii vitale Si a VEMS ului, o cr€ltefe a aerului rczidual
-,;- i..'., . heprrlelor' nu Po"re fi ''i'brlirrlde(rr !u rrur^rrrlin'e rr'-'rrrr'I
ri i' rerului de rczelvzi; enfizeDratosulfiind, dupi cunl arattr A. Piunescu ' bro'hrrrrrccprirind ni\elul hrlrr"hir'| '
l'. rl";.., .' rr rr invesrisariile
llnlc,rnu. intf-o insuficienll respiratorie subclinicl. conrpensatl in starea de aiuto,ul inue'iigiqiil"renzimaticePivind tansanrinaT'lr!r"
-"|..."i.i. "" ru fo'tr"r 'r 'rl
t.','.,.,r,".".". ;r,',|l'p""'i"i. g"n',;,utrnr;lr'rn'pcfrirrJ/J
Atunci cturd pe baza examenului clinic, nredicul stabilette diagnosticul .,rrr...r;.,,tirle p|l\Ld.r,rir<rr'rte \ir"le. rnrrc^rl'ir'rrrrrr"
,lc cxrdiopllic ischerD;ci,pentru confirnrareaacestu;d;agnostic,el trebuie si '.., 'u'rn.tog'.".
rr,'corctriali. nivelul inrunoslobulinelof eL'
' r'r'
,'pclczc lsi la investiBalii funcfionale ale inimii, aqa cun este electrocardio- i" r'roro!rce Jr lurer i i"p'rlirc \r cle r In\c'ti''r'
".t,r''r,'r.
, ,.j.'i".'(: "n/in,,'Ke rnre'rrj.'l; herrrrtolortr' rn\c irf
Frrlir (lc rcprus.clne poatepune in eviden(io subdenivelare a segnrentului . 'lrr 'rrr'rr'
Sl \\; (' nnli|e r uDdeiT, electrocdd;ogmfiade efoft. cde poate pune in e\i ' '.,.. hornronrle. in!estig'li; cu substrn(e tnarctte
l,)!r.r. 1,,\.'rig.,(ii 'D!csrri'tI
,l(nli] \\; no(lificnr; crre nu au fost evidenliatcin rcpaus, coronuografi., cde :,irrrri... rn'crri:rl;, brcrc!iologice. in\esii3rlii trricotic' !r\cstrgil" IJrrnlrrL'
po:rtcpuDcin e! er(i o rcducerca lunrenuluicoronarelor;i r)n ruai .lepxrre j,'j.,,. .r .,.'I rrr',t(lcprrle
rtttrct rr
Ar,trri ci,xl. pe blzu inforrr]aliilor clinicorudiolosice.n)ediculsribiletre ]' r i t,,', '' !1qdrr'llL!!l'lr!estr3!liil' biochittttccpLrt ('rrrr '
,lirtr,,srr.ul (lc Erslrill ctoDic:i,peDlruconfirDareaacesruidir8nosriccl rr( '.'tl,t" (lrl(rircll)r sLrl)\lirnl' 'rl
.tr(Lrlrr Lfl.l,i,11r i,l,'r,",t pri'ir'1 rrnr(lilicririli
lrrie sri rlxleze ti li, rnu,nite invesriFrliifunclio,rnlt,rlc sro,nrcului,\i. in i,i!rl. ir \r'r!rrirr( i lifi't'lor \rn!rrirr' r r)rLLr
lr r!'1, il,,t(i/,1 Irror.irrtlor
t!irrul rr)rl, l.' rn!cslrFrrersccrciieiinslricc h.rzillcs.o 1:r {lil.riti \rirruli. rt,, ,, 'r,L.rtlrr., r rrrrnrlrrrr':erLr rrr' I (rr'er srnirrLric
(Lr,r ,u li hr\r,r))rrr, histirl('iul.si irir\lrir)r.o s(il(i(.|(.r \\rf(i.',l, rr,l l ].| \r ]l l | r .| l l 1(l | | f \ . l ! l | | (l 1 1 j . | l l \ . (' | r(l | . | 1 ] j t )\ | t r. .
( l,,rlI(hr( t)l.rl(r/ri tx |llrr (ir,rlrtl{\lr(ul(l( jrr\rlril ,rl',)licI, ritrgrtrxt( r,rrr l , r , l r . 'L , r 'r .r ,,'.'l 'L 1 ,,,r r l ( i 'r r r .r t r r r r ''r i 1 l l t'r r n ( r r r 'l !r h r l 'r l r t''1 1 '1 "'
'r r 'l (
tr,,rl, lr irtr,r \,,rlril r\,.u rtul,trrl .rkl,){,,t)r.r!,r\11....,n. |,,,'t. tnrn r')
 .,,r'r.(,(lul cu t!utorul ciiruia sc invesrieheazifuDc(iadc rrcErlot,lnslck)r. sru pri!ind p'czeD(aunor cclulc striiirtc,r\r cu,,r ir 1,,,
t),,,riDriDohipuric.
tn,,,,rci, ,i idiutui fitil infolnlaljite
tldu\ede acesre veitigalii biochinrice lul.le cu C.rucher:ji celulelenrielonratoase.
' In!estigatiileimunoloeiee.Cercetiriledin ultinrii irni rU .!rrrL1
I s(. In,r 1lilgft)srica botite meraboljce,cunr ar fi diabetul zaharat,hiperJipo -1.-1.1.
.i inrunolosia este intplicatl in intreaga pntologie umanii, atir incit x\rrilr ,,,1
In,n.inrnriilr sau porfir.iile.Pentru ci spre deosebirerje cudiopatia iscirenrici.
,.L I',,,rc ll .au cel puliDsu:pecrrr:ipe brra erunrenuluictin- c\isii specialitate ti apronpecI nu existdboali in crc si Du lic irrr|1,,.,r
CiJflro.'icJL1 lntr un fel sau nltul sistemul inrunitaf. De aceea,nredicul rccurge din,, ,,'
r(.,1,:,rtrul rr$ porre fi. de nrutreori. nici .urpe(rir do3f pe brra senrnetor
\,rk.clinice, rcprczentatede polidipsie, potiurie. potjfa8je q! tntecgii trenarte ce mai des la nrvestigaliileinluroloSice car€ ii pot aduce o serie irtrc,ririr ,1,
!\r rcpcrrre, c e apar ti ele in stadiite tirdive ate bolii. De o"..r, p"ntu invesligalii exlreru de valoroaseatet pentru di,rgrrosticuletiologic, cil ti l(,
,li,rrnosric €a diabetului rrebuie efectuarl cet puFr tru d;a3nosticul patogenic. ASa spre exemplu, cu ajutorul netodelor irrrir,,
q; uneo;.i'testul
(lc r()lc,rnlii 1a gluco26. Acelatj tucru se nrtampli Slicenna logicc. nrediculpoatepune in evidenl, alefgenul,care declanteazic,i?elr,l,
5i in cazut distipiderDillor.
i irr surrt foane fiecvenr intetnite in pracrica Dedjcald. Clbic, se pot depista astnr. sau antjgenul aust'alia, apa4inand virusului carc produce hcprrir,, (1,'
,loir nii\te fadori de Lisc qi eventualo xantomntozi sau xantelasmd.De a;eea. tip B. Apoi, cu ajutorulnetodelor inunologice,el poate pune ii e\i(1,,,(.1
mecanismelede iip afilactic, ctu€ se afl! la baz! lstnrului xlet8ic. ,,tra.'
rx.,'r'u l srabili diagnosticutde distipidenie. MF trebuie sil dererDine ,rilelul nisnrele de tip citotoxin, care se afln la baza anentiei hemolitice, dcl,u,k,..,
c,,lcsti|olului !i a rigliceidelor. Dactr colestefolulseric triqliceridete
ri deoi_ de conrplexe inlune, cue se afli la baza glomerulonefritelor,sau aprrili.r ,rrll
,\.sc 100 atunci se vor face investigiliite ctinic; ri ;aractinice uire_
coryilor antir€ceptori,atr cunr se intanrplir in n)iastenie.
'rg/d1,
Metodele imunologice utilizate in clinicii pentru a obline info,nrrlii ,,,
t.t.2. Investiqltiile enzimatjce.Deoareceteziunile celutare pot pune
,, in cesarediagnosticului€liopalogenic.pot fi inrpi(;te in nretodede cefc(l,ri, .'
lrbfrtare anun)ireenzime, dozareaac€storenzime aduce ;nfornra{;i ex;eir
de in)unitili; un)orale t; nretodede cefcetarea hunitilii celulare.
,rrporl.nie penmr diagnostjcar€aunor afectiuni, a$a curr ar fi hepatitele
crcn_ Metodelede cercetarea inunititii unorale exploreaziprezenlr,,,,,!
(... io clre hepntocitolizndetemrintrcrc$erea nivelutui nansaminazei
g)uta_ rnti8ene. ruto.ntigene sau a anticoryilor secretatide sistenlul inrunilrf ,\Drl
,,,,'\.'1.'cFriLeri tlurrrlJrpi'u\ice hep.!ir.rcroni(ri.ote.|lrk., in cde Ie;.tre3 genele bacteiene, v;t?le, ctucinoembdonaresnu de alti naturi pot fi pu"
\,,I.'lrrulelorbiliu'e.tereI|)rin:icrelrererfo.farrzeiJtcatine,inf ctut ,,Jocd,dic. ',,
elidenli cu a.jutorulreacliilorde fixare a complenrcntului de imunoele(r,,,1,,
rezd \au prin internrediul nretodelofmd;oir)unolo8jce.Anticolpii secfd,,(i ,1,
nnrc' .,s' a.tans llinrzei gt'Jtamoxalacedce,care creste duptl prinrete 8 ore sistemul imunitar pot fi puti in evidenll prin nrelode ncspecifice,curr .,, i
rlc h instala.eairfarctului, sau paDcrcatifaacutd in ca|e cre,steanri)azenriaqi detetrn;na.ea crntitrtivtra imunoglobu)inelor sau prin nretodespecifi.e..',,,,
fi testul Coonrbs.testulLatex, reiclii WaalerRosc. folositein dia!f,''r,
.r i . In\e.u!"riile henrrrotoAice i\4F Jpeteazd fo.rnedes tr inresrierur crrea poliarlritei feunratoide.testul de hemaSlutin.ue\si tronbaglutinr'1f l),,1
rr(.rr:,t'rIo[:r\ideodfccemodifictuite,r'rnieluipor oieri informatii,,loro,; .u !u evidenlierca inticoryilor antileucocitari ri mtitronrbocitai, tcsrcl. (n
holile de rinFe. ci ri pe,,ru itre boti d)r.un, u, n Unr,t. pasi,r'd.pentru eviden{;erca anticorpilorantitifoidieni.tlntiiIs,l
"'11"," r.",'r henraglurinare
holile ficJrulu;.rinichiutui1i caDcer1]tur linici sru anticolon,rretodeleradioinrunoloBice pentu evidenliererrrnti((rt)i
"ll.,Ir:,rorii.
l.cr,.,r de,rceea iDte\rigati,tehemrroto;ice.e efedueaz']in n,o.t lor rntinucle i, ,si tehnicilede inrunofluoLescenli. pent,u evidenlicrerui)ir
.('f.rr rp.oape tuturor bohavitor, a|a cunr se ini:iDrpln cu hematocritul care rnticorti anlielonlerulari. antimitocondiali$i ata nrai departe.
\olur ul (rlulelor .an:uine .i crrc pollr. fi {i2ul rn Jnerli . ,,1 Ntetodele de cefcet:rre a iorunitiliicelulareexploreazicapacitlrc,lini{,'
"rJ',',rl
v5rr.,, I Lre-.rci bolile innanr.rroriiin infxcrut nrjoc.ddic tu rojr... titelor dc r relclbnr la anunritesubstln(eantigenice. de a rt.cr ii di\ri,f.
lr
or ru,nr'niitoare,r.clulelor sanguine. erilfociretor, c e crcsc h poticiteIrij ..lulclc 1idtI, dc a nrobilizaprin internrediullinrfokinelolpe care Ie se.,.ril
.\i scrd irr ancn)ii.! leucocitelor. crfe crcsc in iDfectii.iDfla rilii. leu.cnrii ,) scic (ie elcnrentecelulare,precunrti evidenliefea difefitelof subpopul,,(ii
.\r sca,l nr rgrlrulocirozl, ti a !onrbocitelo in siirile de con lirrrli,citrrrcu rjutolul c:irorase poate constata,sprc e\esrplu,o scJ(I.r. il
,ortr,rrc a s.ingeluifi scad in puryum tronrbocitopenici lirrli)citek)r I xjulriloue ti o creltele r limfocitelofT iupresorrc,r\r .'r,l
ln.rla,x.rccsro, invesrisa!iidc nrrin:1. de,,iulre o,i nred;culrrebuic.i \( irrrirrrl)Liirr sindrorrulde inrunodefici€nlii dobiindita lD rtcestscfis.ri
,(r,,ril ,\i 1irirlrc rniilorccde cuteSerer info nrliilot. r,\.rcunr ,rBlcruri lr tchricilt ib transfotti'e blxstici. h testcleclc citotoricilrr.. l.l
fi purr.ti,l
,'tr1h'1r1,(i,,c ii poareofcr.i infomrrlii rc\k-lc (!rr.nrc rlc trltrculinri, cu cmdidinn saLrcu fitohcrrrrglutirin;1. ,.r l,r
tri\in(t nu ,ri,,,t (tc cctrrtcrn.Ir.rrr,
l,,lrirr,)iue..iIe po,rtctt in rpt.,;iilc nrcdutle \.,,,.r.v.ut iI ],!.lrl r(hrtKr[ (lr ro^trc, l.r rozetclcli dr legIc sponlxnrir lir)rli)ci1.l(!| (l(
,[ ,,kf]l,,hl,,sti.c,t),;\in(t'c(lus
nunrilfuttle ,rr.t.,..ni({.ir...,,,. ,x,ir( Ii ,.,1,,, i,, lrrl,rtrrlc rk Irhcc. h rozctclctiAC dc lcgrrc r linrl(ritel,n I srrprcsoru,
r r"r,l rrrr(Jlr ' I r t r , ' r . i: . r1 ,\i rIrt \i ru (r.!!r i I rl ,Irl !r i k_nri .rc\_ (i .,| l . l j \ rrl ,l, hrrr,rtrrlc{1. l).rln( in\.lit( cu lg(i.,si lrr ro;cttlc lii\M rlc lcir.rrrrr lirrrl,,
i. l, r l, ' , . . ir ri r r,,,,r s 1 i ,rr,rri r,,,t(.Ir!1 .,!r..,,,,,r,1,r.,.,,,,,ri ,..,r, (,rrl,n L,t0t:il(rrc,I h.il|nli'l( (lr bdb.( ,,r)br;l!:,t(i,' lfNl
'rrl ,l r.ri ril(
 I I \ |r!csli..rrliihornn rlc Deolrrcc hornroDii
Jolci un rcl deoscbir
r
rr I'r'(tro|lircr lururor pilratelorti organelor,in!csti8rlia honnon.rli po le llir aurul r.idioactr!. Metionina nrarcatncu selcniu rrdiorcriv cate sc llrc'ru
lulr/ir \r ea infofnrltii uli'e pentru dirSnosticul nledical. Explorafea hor iD p.rncreas.poate aduce infonralii ex!€m de utile, dare liind posil)rlrlr'r(rl'
'in l L
rr,rrrll sc polte face p|in teste irrdirecte,de cer.cetarea efectelor lor meta reduse ae investigaLea pancfeasului, diagnosticul pancreatiteicronin
h,nrcc, siru prin teste direcle de dozar€ radioinrurologici. sfi|qit scintigrafii cu techneliu radioactiv sau cu serunralbunlini nrrt(xlii 'rl
'lcslele indirccie sunt exbem de utile prin simplitatealor penou
iod radioactiv pot artuce informalii extrcrr de utile peDtru diaSnosli(ul l(
,t'(rli('rl clinician. Allfel, deteDrinarer volumului urinar. a densirltii urirei. a ziunilor sau a tumorilor cerebrale.
r,rx)st ,rci, a osnrola tiltii rninei, a tesrului la nicothi qi Ia cloryropamidi
-1.-1.2.lnvestigatiile seoetice.Deoarec€multe boli, alja cum d fi h'rrr"
t!n (h inlornralii pfivind secrclia de !dsopresint. Testul de clomifen poate filir. n'on:oli'nrul ri .indfonrulKinefelrer.pot:r!eJ o eriolo!ie 8en'rrr' r''l
rl,' iniolDrlii privind secreliade facbri de eliberarea homronuluilureotrop. in .rIe boi. rq, .,r"r .r fi diaberul/aha'ar''chiTotrcniati "Pondilir'r''r" lrrl '
lcslul cu nretylftpon poate da infornra{ii privind secreliafactorului de elibe- poerk.i.e(iolo8iaSenedcA se inrfi(5 cu tucrotiide n)ediu nredi\ul rrel{rr ''
,i,r. r hornonului cofticotrop. Testul hiperelicenrieiprovocrte ti restul hipo ie.urer. de nrulreori, !i ld in!esb8:rl;ile Sened(e
-lnvestis.rtia geneticn incepe inci din momentul aoamneziei' odrri (rl
,rl;cc,riei pfovocate cu insulini, poate da informalii pri\ind secr€liade soma
totr{)t).Nletabolismulbazal $i reflexogfamaachili, d pot da infomralii pii!i]rd stabilirea aniecedentelofherdocolat€r.rleCu aceastdocrzie nredicul crur:i :i
n(!.1i.' de ho,nron tiroidian. Ionogranra.restul Thonr ti testul d€ i'rcirctue stabileasci cat mai exact posibil, de ce boli au suferit li eventual dc cr llrll
.Lr irpi pot da i brmrtii privind secr€liade horDroni corticoizi. iar. glicemia. au nrufit fr,rlii, suronle. qi ptuinlii bolnavului Pennu cI la 59% dh caztt"l'
.(i/ii srr,si liberi. metabolismulbazal.testul la tyranr;n; li la regjtinr. por de diabet zaharat.spre exenPlu, se poate id€ntifica o rudtr de sange cu {lr'r
(li, iDfo,,,,trliiindirectep|ivind secreliade carecolamine. bet z.tharat.Prczenla diabetului. a hipe(ensiunii afteiale sau a schizolr'nr(l
In sfi,!si{, biopsia de endo rebu lsi froriul cirova8inal pot da infomr.rlii la rudele apLopiateale bolnavului, poate ofeti nilsteelem€nteonentrtrvu l!rl
,,trlireclcpivnrd secreliade hornoni o\drenr. trtr diagnosticul bolnavului.
Ies-lele dirccte apeleazi la rldjoimunodozarea hormonilor rcspectivi. 5e nLrlte ori, penn! descopeirea etiolosiei genetice este nc'(:11 '
.iu( se bazeazi pe rcactia dintre hom)onul llbiljzrt cu iod radioactiv sau rri- intocnrirea uborelui genealogic,aqa cuor * intanrpli in hemofil;a A 'rr'
rir ridiorctiv lsi un anticorpspecific.Metodelede in!estiSdlieradioimuno, este l.gati de cromozomul X, !i care af€cteazlcopii de sex mascultn inrrr! 1l
l,Frca ru o lbade mare sensibililate.a\! incnt permjt nu nunrai dozdea hof biielii rLuun singur cromozonrX qi deci sunt homozigo(i pentru aceasti'rl rrrl
rrrrnilor peptidici. allati in concentralii de ordinul narogramelor.ci iii.r hof De aceea ei fac boal,r qi o tansmit apoi fiicelor lor', care au insi doi rr"
,,urilor hipot.rlanrici, aflali h corrcentaliide ordinul picogLanetoL. mozonri X lii nunrai unul fiind afectat nu fac manifestl{ile clinice alt b"lrL
Firi ucesreinvestigalii nu se poate pune diagDosriculunor boll end.r- ft c e o trrm\nrit, insi biieliloL lot
.rrre. itia cum fi diabetul insipid hipotalarric. sterilitrtea ano\ulatorie hipo hr rlra de 'rrbrlirer ar:borelui gene.lo;ic.rrrediculnrui Porr( rrl' l' I
(r"
tirlirrjcll. boala Cush;ng netunroralii,nrsuficienlr corjcosuprarenali de origine srudiul cariotipului. care poate pune in evidenli prezentaunor anoDrnlii
hipot.rlanrici!.!. Drr acesteinvestigaliipo! !duc€ infornratliexlle r de urilc Nozo iale, .\n cum se intan)Pldin mongolisn' in c&e apare o hisonri( ll
), pcDnu diafnosticul horrronosecrcrlDte, aqa cun ar. fi can cu nr,i nrulte varietd(i: trisonne :l liberl. prin translocare sau
..trr1 blorh.!pulrronar, care poate secretnACTH, sru peDru dia8nosriculuno inti pl;, de asemenea.in sindromul Klinefelter. n1 c e rl)rr'
l!)lr irrcrDe,lxiu cunr ar fi cardiopatia ischenricidh hipodroidie!i a\it Iir ,; X in plus. ar;a incit biie{ii atinlsj de lceastd boalii vot :ttet
",.",,".".,
nu unul, ci doi, i.i crom"zomiX' sau a:tr cum se intanrpli lcuctrrrir
I r/, lttAlicatii cu izotopiradioacti.iOGrind posibilirat..! de ! !rtrri,l "au
h care porte fi pusi nl evideDli o anonrrlreI cn'r'!'
,,,ieloidi cfonict,
lrircclul unor subsr,rnle prilr organisnrulunran.xl\esligr!racu sub.r!D(cIr. zorrului ll cue este pitic li se nume\tccfonrozor Ph;hdelphix
.irr. porr. itrlu.e dute ertrenr de utilc penlrudir3no,trc .A)! sprr e\.nrplLr t'cnlru diaSnosricul bolilor 3enerice. mediculmai PonteaPclalt' (J \rrr
.irpr(rt.r r.ir(le lirrre rr iodului radiodctiide crirreghnrl,rriroirli po.rrc:r,]!,, i!ir,.i,si (le in!esti:trlii biochinliceli cnzitrlatice. cu 'r.iukrfulciiror'r s' l!'l
Irl{rrrr(ri .\lrf,I dc utilc pri\;od Iuncti.rtiroi(lei S(rnri:rrli,Lr) io..idr.i ( L ,lcl.r;inr c\.nlurl;le e,ori inniscute de rnetabolism, ry cunr rrr ii sirrrlt"
r.rlrlrftru,ci|. s. lr\cr7i p! rrriocrrdulnccro/!r.po,r1.l Itilii irr i,if IriL(.|,. rrrul lirri I)chrt tjrnconi, in cafe lipsa unor cDzinre din nrbii rcnali rlttcttttttr't
/(,,r(r (lc r..r./,r (lin inlJr.rul nrrxarilr i& \.inrL!r,ril.,.u r.rll: r,rl:,,,rtr {, r,,llxri,ur x I(nnb(iei Slucozei, bic.tbonalilof fbsir!ilof arrrinorutztl'r
( n,r sr IL\r,,/,1(u t,rtrlrle.lret. nri{lc,r,lLr) ' 'si
\anir.\ lr .rr( lj LrtI r ,,1(rr,t! c'ori innis(ute .lc rrrerrboli\rrr
lnc(,r!r :i rllc rr)ullt
, r' r . , ' /(rr,l1 n
rr',!l.r ln l. . , lr r ir n. I r hr liL \( Lr . r l r l , . r r r i , L r Ii i,r1,,,.,, { i,\ tn\$fit.,t!il(|Nn'roltqLui" I)'()!rf" rrrLrlre boli rtrr'r elr|1"1r'
'rr!r
l'\.n /.i Ir I n( ) lin{ k ( 1. i^il) i) l) ' . lr , r t . t r '. l t r l , ', ,
"rt,,
I 'L , l j t,,.,lk,rl r,.hrri( \I .t.rrrtI !i.'!i .'i lr rruknul bitrtir!rlo]kr I'
',,1,,1,, ,.,\i.
, \ r,, irr ,1 ,. \.r1 ,,r,,.r.., r l! , lr l, , l( lr ( , r r r , I . ! . r 1. L r r i . t rr r . n . . r I . r L rL , L i , .'.,,,,-'1,'f,,, l),,'ir[){'.ul ,rrult(! b'rlr rrrl"(nrr{. r.sr (rr'r rrr rr "rl!!'r''
i l l .l .. \' r '\''
1 ,!r " ( l ( t'l ) r 'tr ' rn)rrr lr l r '1 / r
, , , 1 \ ', '1 . , . t'.||,,||,t||.| .Ii r |.|,II( i ii

l tl
 hrcnulli clinic. care este suficient de conctudent De muhe acest sens. nredicul poate apela, sPre exemplu, la testul petelof dc cern(ill
rc lntAnrptJ
od, ins?i,asa cum a lui Rorschach,testul de diagnostic pulsional al lui Szondi' testul culoil(!
in febrarjroidi.in brucetoza.
q; r" i.pat;," ioii."mi.l- *.1
lru_n.puterpuneun diagnosric "fri* t.O,ii. al lui Luschcr, testul de frustrare al lui RosenweiS'qi testul fa iliei. utili/Il
eriotogic.
medicut .i.".e6 ;;;;_ nrai ales la cooii.
mlc rnve\n8.r(r bacrenologice virusotogice,,,ci|re consbu
"e db izotarea si straducl intur
9i 5. Inveitigaliilo r€uqe$te
epidomiologico. Deoarece
curuvlr€l,Dacreler. sau a viru$lui rcspecriv.p€ medii dc
cutd,r, *u o. *ri_ nlaG extrem de util€ privind rlspandirea ei etioPatogenia dif€dtelor boli. ct'
rrDc rdbordtor. pentru diaanosdcut eriologic at endftardiretor. at.Dneu-
.oe cetd€a €pidemiologicdPoate 6 foan€ utill in conPletarea metodelor'clin(\'
rroni or I' at pretonetritetorse fac cutb,i din ninge, din
spura
-ia si din ;rin6. qi paraclinice folosite in mod curcnt de ctrtre MF Cercetarea epidenriologicil
lzolarea.r crcbutui antibiogramamnrribuind nu-numai
,,yi _"tli^" OU"g. ; rnutat atentia MF de la pacient spre colectivitate' adic' acolo unde api"'
noaflcutut.ctll a ceju maj adecvat Fatanrcnl nu vom Pul'il
{nv€stieatiite miq,olpeice. Deoarece unele boli, ara cum ar fi hito_ Si evolueazi boala. Pentru cd oricat vonl studia noi bolnavul
l:.r. iescooeri si aDrEciala iulla lor valoare rolul factorilor de ri\c e"tem crr(
-,. candidoza.
aspersitoza
fji^'iiz. 1"n19io..za.,.
.(|orogre mr(otrca.
ti actinomicoza.
por aveao uu."'nttif,ilr ia aparitia'bolitor rcsPecdve Dup, ce MF reu$tle s:-\i t'(:i
nredicul ju
rebuie sd recurSi de mulre ori gi .lut*.u diferit€lor boli in colectivitat€a in ctue lucrcazl
o pirEre despre distsibu$a
fungilor..ca-re.porda infonnalii utile p€nFu diagnostic qi boli
tratamenr. el-poate descoperi gi cauzel€ car€ det€mina aParilia acestor ..
'" r.jrlu. rrys:!rf,q!E_-p@i@!sai!i In smrgq d€oarec€ unete boti. cum -
Cu ajutorul metodei statistice.MF po,lte calcula cu exactitate iDcidcnlr
- nlo.,r: lambtiaza. anchitosromiaza.sronsiloidoa. oxiuroza,
::-Ji-,.1",y,
cnrnoza .r,ourcetatoza.
, gi prevalentasp€cificd a unor boti. Infornratiile€pidemiologic€.au un rol dco
por fi prcrdu\ede ni{!e paati. n,edicut trebuie
'\I recursn)r *Ut a" i-p".t-t in diagnosticul bolilor transnisibile' dar !i in diaSnostic
uneori ii ta ceurarcaunor parar(i. L *"lUr.
*. * r' rcaclra ( rsoni. sau reacla weinbers_pirvu.
":,,
rrn*;;;- ul bolilor n;Eansnlisibile. A5a spre exemplu, daci o boaltr apare cu o ioci
de identificare a dent; rnai ntare inE-o anumiti populatie, €a va Putea fi suspectattr cu pro
ar,l
1.. l4vrsligaliilr babilitate mai mare printle Pacientiicare acuz, o simptomatologieevoci(orrc
-
Dururil _psihobgicc. Deoareceboata depinde nu nunrai de in conclute, Mr ai"pun" de foarte nrulte nnjloace de culesere .| inror
>r de lacrorilor patogenl.ci gi de rcacfa biotoeici si osi.
'nlenjhtea
noloSrcair orgurusnrutuj. penrru a putea pune un diagnosricc"r"ci nu numai n'aliilor. Bolnavul rePRzinti o incPuizabilasurse de infornralii' 1at "'::li'{:rl
in bolile.psihice. ci ti in botile psihosomarice. disDune de exEenr de multe mijloace de culeSere a acestor rnrornrr(rr lrr
mediiut mbuie sr recurEdde ,..tur;,intp. fanrilia,n'ediul de via(a Si de munc,. PrecunlSi colecti!ir"r"
rDurIeo la rnre:ugalia psihologjcd a botna|,tJtui.penru
trpctl;rnrereuna cu psihotogul. ta o serie ino-eagade n,elode
acea_\la.el;a|f i' care u*.qre, rcprezintn 9i el€ surse foarre imPortante de informalie lil
de invesligalie MF dispune d" multe fou.t" nrijloace de culegerea ac€stor infoLmalii Chiat
poate apela indirecl lil
Ce! nrai accesibil,este convorbirea.Cu aiulorul ei, ;i atunii cana nu dispune de nijloacele necesare,el
. medicul Doate il". et port" indrurna pacientul la serviciul unde Poate efectua investie4iilc
inreasi de inrom,aliip,i,i"d
::.!8" oe'enta
:,.," """,;'n;;;tut: corespunzdtoare. Problema care s€ pune este, insi' aceea a nodului in ctrre
'1'1rc. sindi'ii. pe,{ormnlete :i erecurite botnavutui ";;:i;i;.fi:: folosiqte aceste mijloace, in fiecare caz in parte, penhu a culege infonnlliilc
con\orb e. aJukr d€ psiholoS. medicut va pulea rccurse
nr-r're^uupri
In[eJga de te\re de invesri8aliea functiilor psihjce, u{u
ta o cele nrai relevante $i apoi a modului in carc Pr€lucreaz?l'din ce in ce rrri
.urn ui fi r."- numeroasele infom4ii pe care le-a cules-
rur rourou\e prero||.penEusrudiutatenliei.restutBenderpenFu
studiul oer_
wechster. penu.urrudiut n,enDriei. reitur de
i...ltil: 1i.,,, jtr fluenli verbai:, a
te\tete de inteli8en(i. penFu srudiul performanGbr intelec_

Penrix.\rudiut personalirrlii.medicul poare apela.

de a<emenea, h o
lcne n)ri€rFc de re\re anatirice
ti proiective. Metodete anatitice recure ld
cn€slonare ti In tesle. Se cunosc loarte nruhe chesriondre
de pcrsonalrr'are.
fi Personal Data Sheet, Eysenck p.*"rtity
MiD're$rr Vulrrthrsic Per..,o,ratiry O"i,"t""1..--ti
Invenrofy.(lre e\te. de trpr.5r (et nrrr
.1.,'l:.':",""',':,,"' r.u Jruro,uttui r por evidenlil ze(e
rendin(e. i,,;,. .,r,,
,tcpr(.ir. i\rerid.de!ir!,te p!hop,noide.Inpo,rUj
:li. li 1'r\^,1*r",'. nr.,v,,ri.
rI:rru rc |l rl.rlc.j),u{r)nirti r.ndj,,leteshrz!,irl(
Mcto(lclc pr('jcclivccaurlt sit surp,,odi, pfin i,rrcl!rc(tiut
finxtuh,i ,tc
l|ncrlncti||Cir Ln(n st ||uti c\rcrni, i(rdin(cte
t)rdtu,lt(.rtc p.rs,,nxtrtalrit|l
ll-,