eles Cyt) 5) aeY. SETTER ENGLEZ (ALB) Clasificare F.C.1. — Grupa Vit Ciini vinatoare englegestl-peopelicai Clasificare N. Stravoiu — Grupa 1 ~- Ciinl vindioare-prepelicari-pon: tafdri-insulari (Clini de vinatoare®, Eula AG.V.P.S. 1969). Caracteristic, aptitudini, utilizare: Exteriorul setierulul englez se ex raclerizeaza prin eleganta, trisituri nobile, regiun corporate eu Tin mai ulin masive, comparativ cu setteral fordon,rabuste toll bine conturste Slegale, stofate, puiernice sl bine Droporfionate, talle mijloce, 65-70 em la maseul si 6165 em Ia femelas Tungimes corporala depageste tala, [apt ce {ace ea, In ansamblu, corpul Si fle usor dreptunghiular. Contor mafia general conlera-animallui mare reaisten|, foria si vilezi, con: siti este band find robust, spre fing. Par de lungime mijioce, des, destul de matasos qi neted, poate Ti foarte usor ondulat * fara aft tnere it cuexceptia capglui si parti an. leroare a membrelor unde este scart si fin. Firele de par sint lungi In pat ‘ea posterioara a membrelor, partea foto: V. CONSTANTINESCU CH Cate vinci Inferioara a abdomenului, 2 pieptul, a'urechilor si a com, unde formeazd iranjusi. Culloarea’ parulul poate fi: fond alb cu pete si stropituri galbene, Portocali, roy, castanll, négee sat hegre-vinefit sl'semne rogi-eastani unieolord, care mu este darita, alba hneagra, rosie-castarie galbens. Coa darn se amputeazs, este potrivit de lunga gi de’ groasi.. Temperament foarte Viol, nas excelent, deosebila mobilitate, chet larga exeowtata in galop gc nasul in sus (vint) alurd Spectaculoass,aret ferm, mare res lenis a oboseatd si calduca, potrvita dociitate, maleabilitate # predispor! tie pentru formares deprinderilr im- Dise prin dresa} ; Seller engles, cas celal set teri, manifesta mare: pastune pentru ‘inatul vin maruit i at putin ite Fes pentru el impusal dar oun oa Feeate efor! poate f obignuitsa apor. feze. Se alilzeaza ta vinatul mie de ges, {9 special cel pene, cu prion {ait Ia lp deschis, nd tn prep car unilateral, specalizat. “Ce sit oinferul. este’ un ‘elie fie pentru Spite Tatinse eu densiate nu prea tare de Vint, putind i folosit la Dadure gla balts, cu un randament fe obieei mat. sedzi. Din conside Fente practico-economige, lendinia fenerala din ilimele decenit este de El forma lt mai miltilaterel till abil ers realizabil inte. maSUt de alifel in detrimental uora dn ex. celentele cata prezentate. (nas, teza, ele). Steril englen este, dec, te cine de vinsoare il fn conde {Grit noasiee pentri vindtor cu pre Fonderenta in terenurie specific ap. Tiainior acest Nicolae STRAVOIUProbleme kageste ole rixptlosrcé tis pabe Pee ee Se are ee eee, Sa sae res Se eer eet Sin ere eee = eee et ee re SEE jen hemes eo aes Te sorae ceorient Samet ee ae Ps eM oper terea efectivelor, a gare a eg brul ecologic. : Be nip echoed adh a eee nal ere ri dal ee cotofenei in golul de munte sau in noaie sau amestee, deel in grosal Zonel forestiere — acolo unde are oc. gospodariea caprel negro, ursulii, corbult) sau amistrefulul ? Fara indoiala ed nu. Este oare ne- cesard combuaterea galtel In goru- hetele si sleaurlie de deal. sa in Stejsretble de clmpie, unde sint fos- podarite fonduri de vinatoare in care specia prinelpala este mistre- ful, cerbul Topstar, capriorul sau iepurele? Desigur ‘cd si in acest az rispunstl este tot negaliv. Peste tot, aceste pasar, prin regimal lor 40" hrand, Sint de mare. folos tn functionatea ecosistemetor, Fara indolala ef sedderea numa rulai la speciile mentionate trebule Hcuté numai in zonele, respectiv fondurile de Vinatoare, In care faceste speeli de pasari produc da- une importante Vinatului de cul- te Zonele si fondurile in care tre- ule combatuti cioara griva seo Yofana se limiteaza evident si In primul rind la fondurile de bal ‘Unde acoste pasdri sint In momen: Atul de fai o adevirata calamitate pentra rafe 31 pentru succesul cul- baritului- vinatulul acvatio, ca si fondurile de Vinatoare in care are oe culttica fazanulul. tn ultima se ‘fuatie si numa ail, poate com atutd gaita sl desigur numai pen- ‘tru motivul efi ca este concurentul numirul 1 la hrana ce se oferd, din pacate tot mai puting, fazanu- Iul, in timpul Jernil. ‘Acum, desjire metodele de vind toaro, respectiv de combatere a acestor specil, Este azhicunoseut ‘nu maj necesita 0 pledoarie aparte, c& cea mai bund, sigur $1 etied metodi este cea a impuscirii cu arma. Despre acestea s-a seris malt si In general, se cunose perioadele si procedeele cele mai eficiente de Yinave, Desigur, cofofana, care este de fapt cea mai sireaté, Se vineaz bine la chematoare, la cui sau cu bufnita; cioara:griva, la sirite, ca Si gaita, uneort la nad. th ullimit ani, de larga extindere sa" bueurat metoda combaterit cu oirava, prin folosirea oudlor stele hinizafe, Micam exprimat si ew alte beazit totalul dezacord pentru acea- St metoda. In primul rind ea este © metodd nosalectiva si adesea, pe Iingé eventualele cojofene c&zute 1a strienind, i dau tributul specti de Vinat_ocrotite ea_Ideral de copac sau_de piatra, pot cadea Ja stric- hind mistreli, raspindifi acum peste {ot, care sint mari amatorl de ou’, de tapt eu ajutorul earora sint vac ‘einali Impotriva. pestel porcine. Is au iributul Ins din plin mal ales ariel (Erinaceus europaeus Li), spe- Ge total oerotitd. Uneorl, se mai Snlimpla si fle otravit chiar si elte un fazan ce manineé conjinutul foului spart de cotofa Deel un nu hotirit otravi | Gene rémine tolust de facut in situatia in care pastrile respective Sint numeroase si ele exercita 0 presitine puternicd asupra_retsitel populariler eu fazan ? Exist 0 metodi foarte ficient, larg folosita in farlle ‘cu 0 gospo- danire Intensiva la vinatul mie si care a fost experimentat si la nol in {ard cu foarte bune rezultate, Este vorba de folosizea eapeanel tip voller pentru prinderea corvidelor. ‘Sistemul de prindere este originar in Norvagia si @ gisit o larga fo- Josire. In majoritatea ,arilor “euto- pene, Avantajele mari ce le prezinta Sint logate im primul rind de faptul 4 sistemul de prindere este selec- fix, actionesza In mod automat hu’ cere din partea personalulut de feren decit un control perlodie, ‘Cum se vede din schita anexata, eapeana pentra eapturarea corvide- Jor este construita in forma. unei ici voliere din sirma plas avind dimensiuaile: 3 m lungime, 1,80— 20 m inaltime si 2m litime, eu Scoperisul drept Sau tn pat In Voliera se intra printr-o usa construita pe Tatura mare, as Prinderea corvidelor (eioara gri- ‘vd, uneori si eloara neagré, eotofana aU, gaila) se realizeaza prin nadinea ‘eestor plssiri cu ajutorul hranel introduse in volierg, Pasarile intra in Instalatie prin ofificille dispuse in acoperis. Avest sistem. de intrare ip ,virse" poate fi realizat In mai multe felurl: printr-un orifiety des- ppartit ca o scara (A) sau altul con tnuy, dar limitat lateral de mici pereti din sirma deasd. (B), sau printr-un con. In mod obligaterit, In volieré. se monteazi bete. pom tru aezarea pisirilor $i adaposturi- lor eu apa. 1Capeana se construieste Intotdea- luna in terenuri descoperite, la mar gine de padure sau in poteni, ling’ ‘un copac, stuffriguri si functioneara asttel — Se introduce hrand pentru ni dinea corvidelor : eadavre. (de pre- fetinta lepuri, morti, hoituri de’ c= pprior saul vigcerele’ acestora ete.) Viseere sau singe de animale doe mestice, porumb boabe sau cereale, — Pabarile Inte’ prin orificile din acoperis si nu mai pot zbura afar, raminind In voliera j hrana find ast dgurata, cheama in ‘continuare alte pasar. — La citeva zile, cel ee deserveste capeana 0 controieaza, cide piisi- nile daundtoare prinse, ésind In mod obligatoriu "doui-treiexems pla Capeana este eficienta in de- ccursul Intregului an, dar mai ales in lunile de fama. Ia instalatie se captureaza atit cloara griva, neagra sat cojofana, pasdrl sedentare sau allate In migratie, Cele diunatoar= trebuiese tcise, cele ocrotite de lene sau nedaundtoare se -ehbereazd Aceste capcane tip voller se con= struiese in teren Intro densitate vac labila, pina la 1—2 bueati la 100 hha padure, Desigur cf eficienta lor seade pe misura co se reduce nu- marul de difunatori cu pene. Atanei se mula fn alld parte a torenultt ‘unde daunatoris aminti(i sit mai numerosl Initiativa Asaeiatie! Diana Gecreiar G. Brcset} de consi asemienea instalatii din panouri de- montabile, deel usor de mulat, asim foarte bund. Deci o meted practic’, ieftin’, eficiontd, ce nu necesita.” alteera eelt interes pentru aceasta activi- fale, controlul et permanent si st pHimarea pasitllor ddunataare. Rezultatele cele mai bune cu aceasta motoda de Iueru sint in 1a nile de iarnd, deci gospodarit te Fonurilor de vinatonre ato. tim ul si Te consteulasea, dar, 0 combatere intensi a daundtorilor eu” pene se. impune, dar numai a acclora ou adevirati ‘Gaundtor! — hhumai in zonele de cultura a visatalut mie si de balti si desigur, numal en metode ‘care amu. produc perturbatil tn echilibral hatdral, deci nu Sint datmitoare.al- tor specit de animale, Horia ALMASAN Sc salvéiuvinatal Comisiile de propagandA de pe ling asocia(it si fiiale si-au inten sificat si diversifieat activitatile. Corespondentul nostru voluntar din Cluj-Napoca, Mircea simu ne relateaz’ cu justificata mindele. in cadrul comisiet noastre, am ince: put 0 actiune de popularizare a pro. {octiei faunet silvo-cinegetice, des fagurata prin afige ce so expun pe intreg teritoria) judetului nostru. Pentru o cit mal mare reusita acestel inifiative, am intrat in legs turd cu oruanizatiile de. piontert si Yineret, soliciting colaborarea in aceasta directie, Am fost mntimpinat fu entuziasm si invital sa particip Ja, diferite manifestiri eu subiecte: de ecologie si protectia mediului Ineonjurdtor, In acelasi cadru de preocupiri Poptlarizdm si Initlativa AJV.PS. Tasi care a lansat tuturor Iuerato- rilor din domentul agricultuslt ape- ul de a cunoaste si respecta leea 26/1976 privind economia vinatului si vindtoarea, indemnindu.i si dea dovada de patriotism prin respecta- ea normelor stiintifice si tehnice care concur Ja. protejarea faunet cinegetice Th timpal eampaniilor ageleote, 2 Publicdm si mostre din afisele sf pliantele lansate pe care le supt- hem ailt opinici cititorilor, ft si celorlalte conduceri de asocia{it te riteriale spre aplicarea experientei poritive BARK cuu6k cu Lanzuei Peurey Sfiewiees vivarutet,