beEXPOZITIE ANIVERSARA A.GN.P.S. | LA MUZEUL DE ISTORIE NATURALA GRIGORE ANTIPA“ In acest an, cind se implinese patru ddeconii de 1a tnflintarea Asociatici Gen: Fale a Vinilorilor si Pesearilor Sportivi din Republica Socialista Romania, con ducerea A.GV.PS., in colaborare cu Muzeul de istorie Naturala ,Grigore Antipa" au inijiat organizarea uel expo. ail temporare cinegetice Expoaitia, intitulata. ,Din fauna cine: getica a Republiit Soeidiste Romania valorificare si ocrotire’ — s-a deschis Ta sediul muzeului din soseaua Kiseleft nr. I si poate fi vizitata ail Intre orele 10g {8'(intrarea pind la ora 17), excep: tind, zilele de tuni, cind muzeul este Inchis. Ea euprinde trofee de vinat mare, diferite exponate prezentind vinatul cu pene si cu par, alte plese naturalizate Precum 31 smagini fotografice cu speci fin fauna cinegetica ete Evenimentulse inserie nu numal in contextul omagial al calendarulul ani versar, ei si in eforturile de 2 conteibui la educares alit # masel vinatorilor, elt si a publicului larg, in spiritul cunoag: {eri patrimoniulul-nafional cinegetie si al respectului pentru natura st viala sa de al eérui farmec ne bueurém cu tol Vizionarea expozitei este un act pa. Iriotie gio dovada atagamentului faa «le obiectul pasiunilor noastre, Aurel PAPADOPOL.My ciestew aniver seni > nfiintaté prin Decretul 211 [Ge taadust 086 Asotin Generals Tor Vindorioe ae tunel event "prin contopizes fu peecttl peste Gael an prin Beet ing ain “a8 soplembric 158 Acta “Generald a Vint torlor 9 Pesearior Sportinde fa orgbngaiia” noustcd om. tact fos chon ty ent soialsmu Pin “special tn ‘pesia alti for ss ani denutta de nol OF jisuftead dee. petiole & gpota Nleolad Costgesc Prin dealintares, fosislor soce- ult de ntioare a passat Se, ispersate "sl et) Componenti "de reguld din rindul celor mai avuti, alle forme do orgunizare grat Por filele astlot judelane stdin MRintepial Bucuresti, inst Abota- Ta General's Vindtorior 4 Pe Miutoe Sporus “sine colectvic Gi Gemocratice “desthise “tetwer Sainonlor mune, dato 98 rerpecr {o"term Stata, ‘legisata spec Hea “acuwiiition’ det prot at practice sporiurle tnd’agit, oie Panels eel gl echt roasts eo Site Mtrednd tn revisth evenimentate wal “iaporiante ee" uarcheasd Perloada aniversaid, sublintem, por Gatti soaletl si umen ese tomiltue Ta fundatent sald pet Ger’ale'g nol suse th perspec tia ockviliior noasce de nie toare,pesclt Br, chinoogie 1 per= formane sportive. Treble al cepem. ou epariia ledge oe bash cave guverncts ac Uetaten de ‘vingtoate "petal: ea igigre privind_ pisccutaea Niipescoiat ssi Legen mes 8/6 Sent Cesena Vane VI foarea, care asigurd endrul.adec- tat pentru oerotirea si dervotaren faunel cinegetce #1 pisclcle, pen= feu orotires mato penta prec area vindtorl st pescuutul tn food rational st silo ‘Apoi,Infinjaree in ema _reor= gnnishit trltorial administrative, Gu 20 de ani tn urm®, a asocagt Hor fudefene gt din-munciplul Buc corer cigotlbeesters teste sportiv, precum. si a Gospodtrsel Beonomice de Vinitonre si Pescit Sport, oct 19 ani, Comparind confinutal_actviate tor fortelor salt evinBtoers @ de. pesvule outrelistrla ain Perioada Uline deen 9 pat pregnant dup Congresul al Ica pec crsprieemyasia. ct ce poste de revelator. Astfel, dae se inn In_conside rare numaj principalele speci de Vinet, constatdm ci, pe fondurile de vinatoare aflate in gospodarirea asociatillor judetene si din muni piul Bucuresti (care reprezinta din terltoriul vinatoresc all (204i), Sfectivele acestora au crescut in mod eonsiderabil: de aproape 9 orf 1a cerbul comun, de 17 ori la ciprior, de § ori la urs, de 12 ‘ori la misiret si de 11 ori In fepure ‘$1 fazan. Mentioniim ef aceste efec~ five au crescut an de an, iar la evaluariie din primavera’ anului 1008, efectivele Teale depisese pe cele optime la toate speciile prin- cipale de vinat, La aceasta au con- tribuit pe ling’ actiunile de ocro~ tire si Ingrijire si popularile mari efectuate In aceasta perioada, al turi de masurile sanitar-veterinare. Pentru asigurarea hranei nece- sare Vinatului pe timp de iarni, comparind cu anul 1953, numal in nul 1987 s-au recoltat peste 28 de ori mai multe furaje, sa pus 0 eantitate de sare de 20 de ofl mal mare, sau facut culturi pentru vinat pe o suiprafata depaisind de 14 ori pe coa existent In anul de comparatie. . ‘Combaterea daunitorilor_vinatu- lui se practied In mod permanent, reusindusse ca acestia si scadi an dean, astfel-c&, numai In anul 1987, au fost recoltafi peste 900 lupi, 75,000 de fini vagabonzi, peste 25,000 diunitori cu par gi Aproape 610.000 daundtori ew pene. Instalatille si constructille vind toresti_ au fost corelate si cle cu exigentele unel gospodaririsuperis oare a fieetirui ‘fond de vinitoare si cu. efectivele reale de vinat existente. In prezent, In medie, exist construite la fiecare 100 hec- tare de plidure o hrinitoare de ci- priori, 4 liinitori de fazan, 4 pen- tru iepuri, 1 observator de vind- toare, 0 cabana, boriele de pin- a si alte constructii. MEME §: Populivile ca vinat a con- silo. preoctpary.permaneni a AGP omg a inGlodas ta part oatia annlzat in terenuriie pe cio iene: peta cab 10.000 edpriori, cizea 2 milionae st Hmitte ‘ae fosnt af pene ab Cresteres avtifiists a. fazanat st dezvoltat si se dervoltt in cone finuareexisthnd in prozent 0 Dacltats de produasre’anceld ante Miomun 200000 “fasant ain, care peste fs int populatt pe fondue Fe de Vaitoars iar alerenta se livressa ln ‘export, Astel te ule yi anion dat fn funeinpe 9 no fezanerie modema tn judelat Brie ta gf sau constnit puacie Ge crs- tere a faonal th judojele Be for ‘BistljarNasiud, an outures Cornice = AVES. siterdh st in Bucument AVES. Aevla Be asemoneay la fazanerife o> a Rope oan oat GRVES. Ja ‘Slointel tuaelat Arges. ia_Gela in idoful Satie Maer 12" Desmir din judetat Cla ia Afoneant din fude(tt Tomi sea cute Merde mornin cltitilor de productien cacolsle Goins on ees 9 ele in mod corespnaitoe ca terea'efeeivelor te vinat, Men{io- Bit of in dln ont ga dae Mee tat are recalticd waite folli, care.putem afirma Gl 9s fxting atest tn toate. zqnele. (i fer efectivele. reals pentt recols are Ghar 51 1n privingaiepuretai pue tem aprecia cy In bapory eu dings Inca tictiveot, rocltse mening in general ta un nivel coreapunee: tor. . Cresterea cantiitior de: vinat roc aut drept mate o al tare satisfocere 0 dorinidtor Tnilor vinglont oma fond sonate a pope car de tului. - a a Ta sfiryital anole) 1087, numé- rul vinitorllor era de 400 died Ge aproape dus rt mal mul cee ot fn ame 1963, acest, fi St personstalfetsibiie’ ‘adminis: freaell peste 1400 fondati de wind toate a elror “suprofa(a esto de 15,000,000 hectare, din care aproape 22000000 hectare pare Si baea mateialé entra peso tol sportiv. dati in gospodiirea AGVPS. a crescut considerabi, comparstiy ca anul 1940: Tungimea tilor din regiunea colinard st de 1niversim, anul _acesta, in- frsun caceu sirbatorese, 40 do ani de clad din initiativa partidulul, prin actul de nastere = ecrettil nr. 211 din august 1945, Sa Infiintat Asociatia General a Vinitorilor si Pescarilor Sportivi Infiinfarea' Asociatiel In urma cea patrn decenii a constitult un e veniment de mare insemnitate in viafa vinatorilor si pesearilor spor~ tivi din patria noastrd, mareind o cotiturd radieald In’ perfectionarea, organizarea si desfasurarea pe 0 treapti superioaré a intregii acti PES de vinstoare 9 posouit spor Cea de-a 40- eniversare de la inflinjares A.G.V.PS, da_posibili- tatea vindtorilor si pescarilor noy- trl si cunoascd “bilanful_marilor Tealiziri objinute prin organizare §1 coordonarea de cltre acest for @ intregii activitati de vindtoare si peseuit sportiv tn condifille mic hunate create prin grija_partidului si statului nostru. In acelasi timp, Fiecare Vinitor si pescar, grupele, filialele si asoelatiiie judefene de vinétoare. si pescuit sportiv, — pot Sh-si fack 0 privire retrospectiv’ & supra activititii destagurate si contributiel pe care si-au_adus-o Ia bilantul realizarilor A.G.VPS. Personal, ca membra vindtor. si pescar, care Ja Infiintarea A.G.V. PS. aveam deja stagiul de 1 an, iar acum, 41 de ani in slujba Dinnel, privind retrospectiv, Imp: isese puternice sentimente de min drie, satisfacfie si angajare. MI rie’ pentru faptul cd am avut cin stea sd defin fn aceastii perioada de patru decenii, calitatea de mem- bru al AGVPS, satistactie pen= ‘ru contributia adusé, tn baza care- fia, de 35 d> ani mi sa ineredintat functia de presodinte de filial’, si angajare — dorinja fierbinte cas in Viltor sf-pot participa la actia- nile de vindtoare si pescult sl smi fadue o contributie Ia realizarea sar- einllor statutare si de plan, Implrtisese tn acclagi timp sen- timente de mare bucurie pentru faptul c& mi-am desfasurat activi tatea Ia cadrul, unui comitet de ala aleatult din membri_ vinator si pesearl inimosi, cu mare dragos- te fafi de naturs, vindtoare si pescuit, cu dorina flerbinte de a-si — cimpie este in prezent de circa 13000 Kdlometri, "suprafafa lacur lor sia. balfilor este aproape 12.000 hectare, cea a lazurllor si ba~ Zinelor este de aproape 30 de ori mal mare decit in anul 1953. ‘De asemenea, in ultimii ani, at existatpreoeupéri_ pentru extinde- fea bazei proprii pentru productia de peste destinat populdilor. Va~ Joarea Iucrarilor de investitil pen- tru deavoltarea si modernizarea bazel piscicole, numal in ultimul decenit, a deptisit suma de 60 mi- Woane lei. ‘Pentru reproducorea artificial a pestelui in zona de clmpie a fost Inflinfata_o statle la Gogosa fudejul Giurgiu, si, ne-am propus ca, in urmatoril ani, 4 construim fasemenea baze si in judejele Bihor, Dolf si Iasi é ‘fn scopul populiirii_apelor_ de munte cu material piscicol cores Punzdtor, s-au construit si pastré- vari nol la Margestl, judeful Bi- hor, la Bulzesti, judetul Hunedoara, Maiaia — judetal Vilcea si a fost modernizatd si dezvoltata’ pastra- Varia de la Simbata de Sus, jude- {ul Bragov. La nivelul anulul 1987, cantite- ea total’ de peste destinat’ popu- Uirilor depise;te aproape 600 tone, far cantitatea anual de peste re- finuti de pescari atinge cifra de 4600 tone, 2 Pe lingi toate acestea, nu trebuie nici 0 clip& si pierdem’ din vedere spiritul nou de Infelegere a lucré- rilor, prinelplile democratie] socia~ liste, care au pus pe pozitil egale pe to{i membrii asociatiel noastre, atit In drepturi eft si la obligatit; de asemenea, imensa munca poll Ueo-educativa desfasurati “pentru educarea membrilor vindtori si pescari sporlivi in spiritul respec {aril legilor, al apararii_avutulul obstese, al autogospodaririi si auto finantivii. Sarcinile ce ne revin 3 nowd din’ hotaririle Congresului al Xiltlea si ale Conferintel Natio nale ale Partidulul, precum si din Istoricele teze din aprilie a.c. con~ slituie, —totodata, angajamentele ferme’ ale celor ‘aproape un sfert de milion de membri si ale per- sonalulul retribuit al” Asoclafiei Generale a Vinitorilor si Pescarilor Sportivi, de a faco totul pentru eonservarea si dezvoltarea pal moniulul national cinegetic 4 pl cicol. Folosindu-ma de acest prilej, in numele Consiliului AGVPS, a ‘dresez. tuturor celor legaji de viata sl munca noastra, profunde mulfu- min pentra contributia adusi, multi sindtate 1 fericire, putere de mune pentru ridiearea’ Asocia~ tiel la nivelul exigentelor economi- co-sociale si al pasitinilor noastre. Aurelian NEACSU presedintele A.G.V.P.S. he he aduce permanent © contributie tot mai mare in Indeplinirea sareinilor pe baz de munc& voluntar’ — ob- steasea. De la bun inceput arét ca In reugita activitate, 1a nivel de co- mitet, s@ pus accent pe o riguroa- sf organizare si repartizare de sar= cini concrete pentru fiecare mem- bru din comitet, In baza prevederi- lor statutare si ale necesitatilor fi- Valei noastre. urmérind Indeplinirea oblectivelor cuprinse tn planurile de masuri. Participind activ la Indeplinirea multiplelor sarcini pe linie de vi natoare si pescult, 1a nivelul filia~ lei noastre, amintim ca realizari ‘mai importante —Construirea si intretinorea farculul din valea Mraconia in su- prafafi de circa 25 hectare unde ‘mai mulfi ani au fost finute spre ‘aclimatizare 20 exemplare do corb carpatin care, lésate in libertate, au ajuns prin spor natural 1a cirea 60 de exemplare, —Constructia a trei cabane de vinitoare dintre care cea din valea Mraconia cu 18 paturl, pentru ada- postirea membrilor care partietpa a vindtoare sau pescult mai multe zile. — Mobilizarea an de an a unui numar tot mal mare de vinatori In CUIB DE PACE De mult, spune Iegenda, Din strabune vremuri dace, Pe meleagurile — acestea S-au elit cuiburi de pace. Cuib de pace e cisuta, Satu-nireg cuib de pace, De aceea rindunica La noi euibul ei isi face, Vinatori, pescari, cu patimi, Din orase si din sate, Nu witali el Fuge orice vietate. Pistrati bine rinduiala ‘Si vegheati 1a datoria, De a dovedi ci-n tume "Romania | Petrie ANGELESCU _REALIZARI. MOBILIZATOARE ALE PRIMULUI. SEMESTRU = Planul valoric 12 export a fost indeplinit in proportie de 139.9/- a depus efortury susfinute asocia- : Vulturul, Botosani, — Braila, Teleorman, Ialomita, Satu-Mare, Arad, Bihor, ‘Timis, Buz4u, Lunea, Sitarul, Acvila, Diana s1 GEVP.S. — Valoarea productiei_unitatitor vice — 128,8 ca urmare a Diana, Botosani, Maramures, Vuiturul, Vaslui ete. ; oamenilor de la G.EVPS, destaccrea mirfurilor cu aminuntul §-a reali- zat, alingind 105% — in sectorul de vindtoare, s-a continuat recoltarea de vinat mare rcervide y i du-se 0 cantitate totali de 640 tone + — combaterea diunStorilor _vi- natului a atins gi depagit colele pla nifieate astfel — din totalul diunitorilor eu pir (dela 3 august ac), 61.372 sint clint vagabonzi si pisiei holnare, care at fost distrusi ea urmare a actiunilor organizate de ficeare asociatie ja- dejeani si din munieipiul Bucuresti, expresie a sarcinilor primite de a preda economici nationale 300.000 buedi in etapa final a anului eu- rent? trebule luate musuri enengice pentru ea ficeare vanitor sist Inde- Dlineases sareina : — pind in Drezent au fost obti- ute 108 mii pul de fazani de o 7 fa de 151 mii plan anual. Rezal- fate bune au fost inregistrate la fazanoria Malu-Rost — G.EVES, unde procesul de ecolozare a fost de Tl%, precum si Ia fazaneriile Ciutura’ — Dolj, Basarabi — Con- stanta si Aroneanu — Iasi, Gelu — Satu-Mare, LApusel — Maramures, Voloseni — Vaslui, unde procental de eclozare s-a ineadrat intre 67— 62 in sectorul de piscicultura si escuit sportiv, numirul de peseari e si-au vizat permisele a atins cifra de 90.000, fat de 81.000 plan cea mai mare realizare consti in asigurarea bazel materiale piscicole de perspectiva, pornindu-se 1a ame- najarea bazinelor proprii de predez- voltare 51 eresterea puletului in Judefele: Giurgiu, Tasi, Doli, Sita- ral, Diana (exist documenta pentru AJVPS Brasov, Bihor, Arad, Satu-Mare), Iuindu-se’ misuri ea, pind in 1990, fiecare hectar de tacit Bospodirit ' si produca minimum 1000 ‘kilograme peste din care 0 parte si fic rezervat pescarilor sportivi, iar restul si fie valorifi- cat prin comertal socialist. ifuzirii in tari a revi: rile evidentiate rile scontate pentru trimes- frat TH, mai putin, chiar ingrijo- itor dé putin, cele ce privese in- vestitite. Conducerite operative ale asoci {iilor angajate in indeplinirea o- biectivelor planificate sint obligate si respecte strict hotiririle birou- wi Consiliului Asociatiei Generale a Vinitorilor si Petearilor Sportivi din iunie ac. privind 0 cotitur’ radical in respectarea alit a gra- ficelor, cit si a ealit¥ii tucrarilor. Constantin DUMITRASCU seeretar al A.G.VP.S, PRIVIRE RETROSPECTIVA LA 40 DE ANI efectuarea sarcinilor statutare, cu accent deosebit pe asigurarea hra- nel vinatului si’ combaterea rapi- toarelor. — Organizarea de coneursuri pentru imbundtatirea trului Ia finta fixa si migedtoare — pore mistref, talere — la sediul_fillalel — Construirea_unei toplite pe riul de munte Eselnifa In care au fost cresouti statfonar, pind la de- versare, anual, 50—100' mil pule{i pastrav. — Organizarea anual a concur- surilor de pescuit, copii, tineret, a Gulfi, fazele pe filial’ i gazdulrea celor pe judet, semifinale si inter- nationale, cum au fost semifinala B pe tar, Cupa pricteniei Bucu- rosti-Belgrad, sau cele din orayele Drobeta ‘Tr. Severin — Oryova, cu Cladova si Maydanpek din R'SF. Tugoslavia, Realizarea unor asemenea obiec- tive 1 multe altele au fost posibile prin ‘strinsa legaturd intre mem- bril_ comMetulul filialel si grupele de vinitori si pescarl, prin parti- ciparea_membrilor din ‘comitet. la sedintele de grup, precum si la actiuni de vinatoare pentru realiza yea sarcinilor de plan, Apreciem In mod deosebit munca depusi de citre vinatori inimosi ca: Vidoveez Stefan, Nistor Sto- lojescu, Vasile “Atanaseseu, Victor Palade, Dora Paraschiv —' respon- sabili de grupd, care au realizat cite 10—18 zile de muna si au partici pat permanent la actiunile de com- batere a rapitoarelor, find mere cu dragoste si pasiuhe in fruntea Vinatorilor din grupele pe care le condue, De asemenea citim peseari ca: Wie Taratu, Jon Cirstea, Valer Baia, Ton Burnea, Ion Grozaveset si mulfi alti care sau remareat in organizarea si partleiparea o- Diectivelor de pescuit si in deosebi Ja concursurile de pescuit, In Intreaga activitate, ‘comitetul filialet noastre a primit sprijin per~ manent din partea’ Comitetulti Origenese de Partid Orgova, a Co- lor de partid comunale, pre~ cum si a Consilillor Populare In rezolvarea_problemelor de vini- toare 31 pescuit Comitetul Filialel Orsova. a fost sprijinit direct si din partea A.G. ViPS. prin toverdisul Ing, Ton Ca: zacu, vicepresedintele asociatiel, cae re nea vizitat de mai multe ori apreciindu-ne activitatea, dind in- Gicafii_nof, tn realizarea objective- Tor propuse. De asemenea, din par- tea AJ.V.PS. Mehedinii ai carer Imputerniciti au participat 1a une le sedinfe de comitet, la toate adundrile generale ale fiialel $1 la ‘multe actiuni de vinitoare qi de organizare a concursurllor de’ pes- cuit Jocale sf internationale la care am fost gazde apreciate, Participind cu satlsfactia realizé- rilor de pind acum la evenimentul de aniversare a 40 de ani de la inflinfarea, AGVPS, Comitetul Filialei Orsova gi intreaga masi de vinatori si. pescari, sintem hotiriti ca anul 1998 si fie un an de ex- ceptie In realizarea sarcinilor de plan pe linie de vinitoare $1 pes uit, sportiv, Intelegind cd prin a- ceasta si ne manifestim bucuria dea fi membrli AGVPS. sin acelagi timp, dragostea fierbinte sf ‘mulfumirea fafa de partid si fata de secretarul sit general tovardsul Nicolae Ceausescu, pentru condi- fille mnunate create In practicarea vinatorli si pescuitului sportiv pe pimintul scumpei noastre patrii, Republica Socialista Romania, Ton SUVAGAU 3Tutucectele 6 cauzele Cot in thal cu aune cu alice = HE ee ee VINTUL ESTE UN MARE INA- mie al vingtorulul ; dorese ca ale- re si-i acord o atentie speciaia. A~ est factor natural influenteaz’, tm primul rind, asupra vinatorulut, fn sensul ci 1! poate deranja echi- Librul, 1i poate umple ochii de praf sau de lacrimi, iar pe vreme. rece, ce si mai vorbim, pur st simplu simfl ef te taie gi el ft smulge ar- ma din mini. Vintul — binein{eles cel puternic, nui zelirul — influen- feazi Insti In mod deosebit atit snopul de slice, eft si vinatul tn- aripat, mai pujin cel patruped. Cu ani de alle in umi, marele balis- ticlan General Journée a facut nis- te experienfe interesante care atl dovedit ci aliccle, chiar de Ia Ie~ sirea lor din jeavé, sufer’ 0 de Viere a tralectorlel fajd de pune- ‘ul ochit, datorité unui vint puter~ nic; aceeasi influenta o suferd ori ce object aflat tn suspensie imobila In ger. Prin urmare, orice vinat ari- 4 — Factorii exteriori — pat va sufert tn acelast timp sf tn mod sensibil aceeasi deviere ca si snopul de alice. Prima experienti doveditoare a afirmatiei, de mai sus, a fost facuta In urmitoarele conditii 1. S-a tras de la distanta de 30 moiri pe o tinta fixa, pe un vint puternle de 20 mjece (72 km/ord) venind lateral pe {int de 1a stings Ja dreapta. S-a constalat e& snopul 1 fost deviat spre dzeapta (dect sub vint) ou 0 deriv de doi metri ig. ). Deci s-a dovedit abaterea pe care a suferit-o snopul de alice In ra port cu finta, fn conditiile vintului putemnic. 2. S-a tras Intr-o pasire care ‘zbura ou vileza de 20 m/sec, Ia distanta de 30 metrl, cu vintul in spate si trecind frontal de la stin- ga Ia dreapta. S-a constatat 08, din ‘cauza vintului puternic de 20 me- tuflsecundé, venit din spate, viteza pistril sa! dublat (20. metei/secun- Gk + 20 meri/sectinda). Cu toate acestea, pentru a lovi pasitea, nt a fost ‘nevoie de nici © majorare 2 corectiel de tragere fata de cea hormals, deoarcee si snopul de alle cea fost deviat tot ew acceasi Va- foare de deriva si tot in spre area a. (corectia ‘normal necesara 1a 50 metri si 1a viteza pistii de 20 Ietrijsecunda “fimd de 2 metri) (Fig. 2) In aceastt demonstratie sa dovedit ci nua fost nevoie deo majorare a corectiei, ci de aplic carea ‘tunel corecfil normale. rapor— fata 1a viteza proprie, a. pardsit (20 motsi/secund’ = 72 kemjor’) gi nu la viteza sa real fn raport eu solul (care era de 20+ 20 si/soeund). ScHITA NRT “Vt lateral stgadreaple cl 2kn/ Goavac) Derive 2m © nope do eee toltog | foto xe fans 3, Sa repetat experlenta In a- celeayi conditii, cu exceptia faptu- Tui cd de ast’ dat& pasdrea zbura cu vintul in fajdl Ce corectie a tr ult s8 se fact pentru a Jovi in plin? Tot corectia normal de dol ‘metri in fafa vinatului, adicd cea raportatd la viteza proprie a pasdril” —INSUCCESELE $i CAUZELE LOR IN TIRUL ARMEI CU ALICE soi. 2 Sint inl st a hn "J tee seals & steric a Soon = HA 20 metrijsecunds = 12 km/ora), eoarece atit pasirea cit si snopul : Ge alice au suferit o frinare de dol motri, astfel Incit sau plstrat ace- leasi ‘condifii si date balistice ca inte-o situatie normala (Fig. 3). sea a = Wot fot at enn 4. S-a luat cazul unei pisiri care zboard drept, depirtindu-se de vi- nator si aceléasi date ale problemel ea in exemplelo anterioare si cu Glrectia vintulul de la stinga Ja Grespta. S-a pus problema daci in acest caz este nevole si se facd co- Fectle cite dreapta pisirll, dat flind ¢ aceasta este deviaid de vint cu 0 deriva de dot metri la distan- {a de tragere de 30 metri. S-a con- statat si demonstrat oi nu este ne- vole de nick 0 corectie laterald spre Greapta, intructt atit pasirea clt si snopul de alice au fost deviate GOSPODARIL_AU_CUVINTUL! foto : Paul Decet Tarba frageda a primaverii_ par- ca Tneolfeste sub. nol. Privirea ni Se sealda in lumina dulce a amur- gutul de august, iar sulletul tress Ein melosul. nemaipomenit. al pie durli. Aich, In octombrie 1087, dle Yul Damian Bacia din Ploscijen, & oliberatdintr-un lat uclgay 6 Superbi cdprioara cate postise"™ citevazile din -dorinta.ciinease’ a lunor’ braconieri de aso infrupta cu cite wun collet regal” ‘Aicl, $1 mal-ales in Imprejariml, cornul! Ye. vindtoare ne-a chemad pasll Ja. ofranda celor 85. de mis= ‘ret, tol de calitatea I, vinati pen- tra export, ceea ee. reprezints pen= fra Fulala’ Adjud’ 916% din lac nnul co. revenea judefulut Vrancea. “Tot in fondurile Fillet de. Vi- nitoare’ ‘gh Peseult. Sportiv ‘Adiud, e215 Vinitorl, tin sezonul 1884) 4909, au recoltat’119 fazani, 436 c= puri’ din’ care" 74 bucifi “au fost Dredati la planut de stat’ La accas- fa" se adausd piesele recoltate din vinatul de pasej, care se ridict la la acca distant cu aceeast deriv Fig. 9), Concluzia care se desprinde din experimentele Zicute asupra unel pasiri in zbor, fn condififle unub Vint puternic, ‘este aceca ch nt este necesar ‘sd facem nich o com rectie tn plus Tafa de coa din con- Adiftile normale, intruett deriva pro- vocata de vink actioneazd in. mod egal sf concomitant atit asupra pd sGrli cit si asupra snoputul de alice. Jon DUMITRESCU ordinul sutelor de buedfi, revenind vindtorilor. Zi de zi slau purtat pagli gi sue flotul pe urmele biititorite ale vi- natulal inimosli_vindtorl al Ad- Judulul ; Gabriel Pitulac sef de gru- pi; Petrich Maflel, "Sima Miged, Fane Paveleseu, Grigore Roseanu, Tonel Viiseeanu, precum gl vinito- tii din Ploscutenl, comuna Homo- cea: Dumitru Florea, Gheorghe De- ‘iel si multi alti Dar inimosil Vinitori pe cave i-am. enumerat mai sus si-aa adus con- tributia sl la combalerea diundto- rilor eu pir si pene. Astiel, grupa din Adjud, ta pri- mavara ‘acestul an, a-reusit si fm yutineze dusmanil’ vinatului ‘cu 87 clini, 20 pisiel, 9 vulpl. Tn’ acelagi mod sivati ads apor- tal si vinstorii grupelor “Home- cea, Téndsoaia si mai ales cel din oragul Mardgesti care, Into. sit- urd zi, au vinat 102 efini sub In dewinarea pazniculul de vinatoare Ton Apostu sia_sofului de grup Nicolze Ciontu. S$ nu ultim fap tal cf sprijinul de baz& a fost a cordat de organele locale ale MI 5DIN NOU DESPRE PREPELITA AM ASTEPTAT IN ULTIMIT ‘ani, cu o ingrijorare mérttrs! ‘un sezon — cel putin multumitor Je propelife st iatd cd tn trecutal an Fam avut. ‘In apropierea Capitalei, cu deo sebire In partile Bolintinulul, unll Vindtori si-au incareat cu ele cio- chinarele, muljumill c& au pring lel Maraisesti, mere 1a tnalsimea faptelor impuse de momentul co- tidian, Dac combaterea ripitoarelor se face ritmic, {ard 2abava, trebuie si spun ca si pregatirile pentru se- zontil vitor sint in to. ‘Urmeazi ca in fondul 36 Adjud s8 fle pusi in libertate 1000 pui fazani, ‘Tot anul acesta, Ocolul Sil- vie Adjud, prin Intérmediul in Pinerului gel, Dumitru Grigorag a fnteles mai mult ca altédata 0 do- rind mal veche a noastrd, acordin- du-ne astfel 5 hectare teren pen- tru cultura, necesara furajéril vina~ ‘ulul. ‘La ora actual, avem cultivate cu Tucernd $i trifoi 11 hectare, iar eu porumb 7 hectare. Mai avein sl alle suprafefe unde fineata par ca ne suride. De aceea spuneam, la Inceput, ec jarba parcd incolfeste sub noi, fadicd sub cel care muncese si pic zese cu stragnicie vinatul : pazni- ii Ton Varad, Funlex Rosu sl Con- Stantin Minea tndrumati si contro afi permanent de omul de nade}- de al Filiale Adjud, —secretarul acestela Gheorghe Zorz, Marin MOSCU ‘momentul", in timp ce alti colegi de breasli pe intinderile manoase ale Bariganului si anal ales in re- giunea Plevael — leau urmat exemplul, yim dat peste pasal", mi-a fost Gat si aud, de clteva ori, ca un refren enuntat cu 0 Ww dita satisfactie, de la dtiva din cel mai sus amintiti, mulfumiti de numérul nesperat de mare al mi- cilor galinacee, adunate in clochl narele grele Ia soldul celui ce nu- thal crolitor ‘al vinaalut sau vinitor In acceptia actual @ aces tui cuvint — nu se mal putea Unii, din plicerea tirului — prea putin “dificil la prepelite — altil eco si-nu o spunem, din lé comic, au fcut 0 recolta* amin td ca imagine de un irecut cind etica vinitoreascd era socotita Grept 0 slabiciune a unora", dar cind prepelitele abundau pe supr fefele divers cultivate, tn deosebi fn dughle sau meluri.“Astizi, Inst, cind prepelita Inceared — eu ine rente pierderi — o adaptare in forme nu Indestal de cundscute sau studiate, Ja agrlcultura intensiva, este de’ datoria noastr’, a_vindto- rilor constienti, s& nu’ cédem_ in aceea lucomie ‘pe care Geo Bog- Za 0 combitea, nu odatd, convin- gitor, In articolele sale, ‘ca pe o indepirtare de uman, de insusi seneul fiintei noastre ‘pe suprafaja ‘Terrei. Alaturi de braconajul la pre~ pelije — in privinta edruia nu avem Tezultate satistfedtoare, efci legl- le cel combat sint prea blinde, se apliod rar, Icomia aga-zigilor ving ri ar insemna o eauzi de conti- na scldere pentru efectivul attt do ndpéstult ‘al pasirii cimpului de vari. SK nu nitim of, dapk cel prea‘Vremelnic 15. august ca Gath ‘a deschiderii sezonulti, pre~ pelija singUlara, siltata cu’ greu a aretul clinelui, este aproave ur mama nor puigori in majori- fate sacrificali si ei dupa focul armei ce a doborito. © recomandare pentru vinitori fn aceasta lund arf aproplerea Dbarbatuyulu spe cintate", recolte- yea lol cU prioritate, salvind multe Prepelite femele si puli acestora, In septembrie, cind cintatul pitpala~ eiulut Ineeteazd, dar sint incl all- fea prepelite cit pu, la 0 perectic saitald Ta aret, un ochi experimen {at poate deasebi ‘barbituyul ailt Gupa culoarea mai Inchisa a peno- Jor sa gustl, eft st dupa tala pu- fin ‘mai mare ca a giinusil, ce Salt’ de obice! 1a'zbor, inaintea’ 1 ‘Sk Tncereim deci sh fim cu to: ‘ii adevarativingtori in acel_co- hac poetic al” diminetilor “de au: gust — despre care effi din mari hostri Serlitorl au lsat’ pagini tni- co'— $i, dup’ numai clteva piece prinse la clochinar, si plecdm mul- umiti spre easd, fn suflet cu tru- Tmusefea locului ‘si tn auz cu eter- nul clntec’ (din cimpul pentru: tol roditor) al pitpalacului pe eare sta- tem datori sic1 oorotim meret. Constantin EFRIMESCU SEPTEMBRE 1966 Pespalilaere period Prelit the uw A FiO [aes | ao | 505| 12 || 22 — |600) 123|830| 00" | 6552 225) 142750 \ or 2029) 235 |445| rsco| 10 | Ino | 220] 990] eas| 2a 28 | #0 |20| es0\ 22 1.9 | #52 0100| 20 30 | 350140) 250 21) — |r |1220| 220] eur 2:2|240| 650| 200) ao \wts\ 420 | 270 | 4240) 000 |1%4|200| a |4z0| se) 125 | 245| ass [era] x20 16] 230| 240 4560) 2s 377|420| ess| 845| 2200 21) §15| 700 | 240 ze 12.29) — |em|205 (20) oss| 770 \war| 155] 470 | 25) 22 200] 90s: 123| 250 |\005| 115 $24] #0) 055| 20 ozs | sas |1250| — [228|270) ezs \w22| 100| ze \a30) 2a 158) 220 |. 223 |290| 20s | 520) | 130] 980 | vos | zr nz se a8 les Ine 4s] 0] sa7\see7| 582| | | se| 222 on 260} -222|1240| \aass| | a0r| ave] zs I 627 | x00 6 | 7753]& TUE pul. Bez Bijpgszifg é LEO 1 spose peeit terior (,Baza_ stiintificd a Ene viata Pescarul Sportiv nr. 9/987), pentru cen naa 2S ae eee Se tae moe transmise genetic) si cele conditio~ SSE Ee Got Fie ign). te ete a Fata oe at eetece oe! Sal nn a en ee eerie cates ae aie terrarecn res Sore canes, Shae See ee aaa as al wie nee ser corn Sas ae ae en Reg Ae a at inloettcat a Softee ae toes beeen Cee oaatieg cement! ale Inainte de a trece mai departe, Senet ater sind hate deat ce caer erate gp te ara aly ide) otal sing in oe Saad giles Sonat Goan eee SSE in mod, coment eee fionati), sonore si vizuale si inva- etre cnereroiee sd Lae eae eae ea aeaaiont hee rte ee eens ction pele oo coed ctl oat oo cme eect Sh nats Sem Se endear ae auinaege coeerecee fentertan Searing oat os Sel teeernieeien ne ie eres ie secant foes re esti tereee een 0 coop ahaha vie Gant wate ee eee ts, a Benger te ete Fee er cael Seago ica Sivonte taindvse. Since‘ te ce Fearn at ree fate eels TMaaren prod do fare Beers aly reallza prin combinarea freeventel repeldrii eu marirea intensitali stl- miulului condifionat, care concurd Ia imprimarea migctrii_ respective Pontr neconsumarea hranel gisite pe jos de cline, de exemplu, folos!- fea metodel prin stimuli mecanici Gurerost (ntepaturé produsi de cu- rentul electric, aga cum vom vedea Ia timpul respectiv), reduce sensi- Dil timpul necesar ‘pentru fixarea eflexului conditional, comparativ ca repetarea de nu sfiu ctte ori a comenzii ,nu*! sau utilizarea altor metode mai blinde, Dupd cum se_siie, confruntarea Aintre dol stimuli diferiti determt- na inhibifia reflexulul provoeat de stimulul mai slab, de obicel a re- flexulut condifionat, Daca "este frecventa, aceasti situatie Ingreu- neazi mult actiunea de dresaj, in primele faze putind chiar s%-1 com Promiti. De aceea se impune ca prima parte a dresajulul, cind ani- malul tinar este extrem’ de reeep- tiv la stimuli din mediul tnconju- ritor (zgomote,- mirostirl ete), a- costa s& se desfiisoare intr-un spa- {iu Inchis. Mult mai puternicd si de mai Iungi durat este ins8, in- hibitia provocati de greselile dre- sorului. Bitaia sau maltratarea in orice alt mod a animalulul, degra- dant pentru om, In procesul de dresaj, are consecinfe grave. In astiel de cazurl, roflexul necondi- fionat de apirare al cfinelui ac- fioneazi cu putere, putind chiar stinge reflexul condifionat abla format. Pedepsele blinde, atit de necesare uneori, trebule s& coin cid& sau s& urmeze imediat greselii comise de cline, cdrula numal aya 1 se poste forma legitura (asacle- zea) respectiva In seaarta cerebralA Dimpotriva, pein. apiteares ea In teviere a ‘corectilor, acestea. sink ru umat inutile, ef chiar aunde foare Hana este stimulal_permanont cu eave esociem de rest proce- Sut ‘de formare"areflexelor con diionate 1a tine. ‘Elicactetea frac fel resto —en stimal — ind este Aleasdintre alimentelepreferate de animal st este administfata Ina inte sl mu dupa orele obignulte de hhrinire ale acestula. Fiecare “exer= citit bine executat trebule deci re- compensat ett blcafica.proferatie St prin mingiell. Urmare. esocter Gupa ‘un timp, vor putea A foloste Iai frecvent, drept recompens doar mingiietile, Ea stimuli pert ‘manent tirana) ‘nti-se poate fos Fenunja defini, “deoarece numa coast asigurd, prin aspeiete, mene finevea st intirivea reflex con Uifionat Tormat. Datoriti inhibitiel de refacere, recoptivitatea. Ta stimuli. contifios ali al unui cline obostt este. a Prose. mula, De accen se impune fa exereitie do dresa} sd alba Joc numa atunel ind animal ste viol sf are. disporitie de lu cru. Bact in fimoul exereulor te hele di semne de plictiseals, lect trebuie imediat Intrerupta. oe Tmhibitia poate Intervent sl_tn caaul.substiairit dresoraiti, chiar tind acesta se foloseste de. comensi ‘cunoscute de cine. Ea esto deter minati de deosebirea (insensibila pentru noi), dintre stimulul con disionat format anterior si stimula} (comanda) emis de not dresor, po care simfurile fine ale inclu 0 Invegistreaz3. De aceea, este Indl- cat ca dresajul si fie condus nus mai de stipinul clinelui, fara ine terventia direct a unei alte per- Unui cline tf putem forma destal de numezoase reflex conditionate simple sau chiar mai complicate, La munca uriasf necesitaté de for- ‘area unui cline savant Insi, se adausi riscul ea animalul s& ‘nu execute corect tocmal exerctille Util, intruelt- mat ales in acast domenia, cantitaten este fn dauna calita{il. Agadar, pentru a obfine un cline core si raspund& prompt coveet Ia comenzile din terentl de vinstoare, pe Iingireflexcle condifionate de bund purtere* Gisciplinare) s& ne rezumim nue ai la cole strict vinitoresti. Nicolae STRAVOIU aVa prezentorm asociatiille ee _or_ pentru un Tee pe ae ela, Seeman Weenie oe rerio free iodl “cin nel de feenctac Sif co tune tot ces etiagaiea Cong fat Sean tlie Seeman eR ce ace pt 0 netarac © nouatioe bbenetere ae er ere weiter sd maine ge Panini svi a mat at arg "esta Male or rthoe, fan ale une Mieau at Ue petormnelie do Bhat tak Bs peetete« wes adit ei afar ine ik Sev Er anit “ma lef BET: ctnatatr de" apc Hane ut iat 1d fate Bein ulti de experent Martie pra, seetaae Ses ani tease cn frost par nalts Hatin wear ope eee ee ont ttle conser. Se eT aad Shetty aca Cotpien fer obeall eevetay, teena te Gettin ats ola nen se ees a" crind pork me Sloe are aware eran ct pon ane iat ea Fe BB — 10 cheat i Mia nine te ent Se Brie San tots gs tac rect la vndonre 8 pee tat aint smulave si fete 8 Anu 1988, pentru asociatia noas- trica sl pentru celelalte din tard, Thseammi 20 de ani de experientd si munch pentru binele obsti Lam pregatit dia 1987 si vom o- nora. dniversarea’ cu friintea st In spieitul demorratiel muneitoresti revolufionare. S& mu. uitéim, cd 3 socialia noasira s-a ridicat din fos ta ,Piliald 23. August", denumire dat de cel peste 9177/4 membri pro- veniti de la marea uzin& omonims side la LOR, Importanta misuri de impartire administrativ-teritoriala din 1968, a avut ca efect si constitulrea AVPS. Sector 3, devenit& ulterior Sitarul. In general, baza material a 8 mas aceeasi pe parcursul_anilor, Gar trebuie subliniat progresul_ sau continua fn sensul crosterii calita- {il activitafilor. Dac& tn 1978 aveam tin plan de 1700.000 lei si valori- ficam Ja piat 500 kilograme de pests, in 1987, veniturile sau ri Gieat a peste’ 4.000.000 lei si am liveat pentru. consumul populafiei peste 3550 Kilograme peste. Practicind sportul. preferat in conditii optime si eu rezultate bu- he, cei 800 de vindtorl si 9500 de peteari au fnfeles e& trebuie sii fle numel ca. beneficiari, alaturi, nu ‘Totodata, am dar si’ ea. gospodari SARA Sf LOCA avut un sprijin de nédejde atft tn factivul nosteu eft si in. comitetul Asociatiel care sa preccupat per manent de modernizarea fondurilor. “Astfel, In ultimli ani, sca constru- it prin munca vindtorilor © caband cu 12 Iocuri de eazare, pe fondul Bucov, s-a deschis o linie de. vind toare in suprafata de 2 hectare, pe fondul Negresti si se_construieste un punct de. cresterea fazanulii, cu © capacitate de 10.000 pul, 1a Cernica. De asemeni, prin mijloa- ce proprii sau amengjat tre ba- Zine piscicole: Drum now 1, 2, 3, in suprafajé de 12 hectare, ‘aflate pe baza comunei Afumati, alte trei pe Valea Tirganului ce vor fi date fn folosint& in 1989. ‘Cu aceeash satisfactie ne preo- cupim de finalizarea’amenajairii color doud bazine de predezvoltare Si crestere a alevinilor de fitofag Ge la Rasa care va asigura 20% Gin necesarul de puiet pentru repo pula. ‘Asociatia noastrd s-a afirmat si pe plan competitional, in special la escuit statlonar unde avem foar- te mulficomponenti ai loturilor A, B,C, si cltiva campioni rept- blicani (Mateesen Gheorghe, Cris tian Romaseanu). Nu a fost neglijaté nici munca ea tinerit pesearl sportivi care, dealtfel, tn ultimii doi ani, au ot cerit toate titlueile de eamplon! re- publicani pe echipe si la indivi- ‘ual — baleti si fete. Sintem constienti cd, in cea mai mare parte, greutatile, lipsurile 31 neajunsurilé pot fi evitate sau tn- laturate prin propriile noastre for- te, dovedindune atit capacitatile profesionale, elt si atayamentul fata de sectoral’ In care muncim, ono- Find prin fapte misiunea pentru are fiintim: conservares, api Tarea si dezvoltarea patrimoniului ‘inegetic $1 piscicol pus in stujba eresterii nivelului material si spi- ial at 'celgr co muncese 3 vor SA géseascd In vindtoare si pescult izvorul destinderli si al improspi- {Grit forjelor intra efstigul omului, dar si al societtii". junie 1988 — Sohatu — util schimb de experientiLuind ca numitor comun tntre- darea” pusd ‘si celeilalte asociati va rugiim, stimate tovardse. secre tar Wicolae Nizam, s& Sacefi citeva apreclert pornind’ de "ta ccea co fexprima locul IIT ocupat tn intre- cerea socialistt pe 1987, acum, Ia ‘momentul consurndirii primulut' se~ ‘mestra al anului curent ? NIZAM NICOLA Putem demara discutia, precizina ed, deja, dela -miflocul Ii iunic, planul enului 1908 este realizat la mai tofl Indicator. Continuitatea muncil. si valorlfi- area experientel acumulate, 2lé- tur de factoral OM, constituis che- Zisia progresului, aa de an. Si pornim prezentaréa A.V.PS. Lunca Gin 1087 care ne-a asigurat locul III in intrecerea socialista? Ar fi putin cam nedrept. Lunca este una dintre cele mai veoh asoclafii buourestene. Nimic din ceea ce §-a roalizat pind la veni- rea mea in 1984 nu poale fi datlao parte, Fondurile s-au mal adaugat bri s-au mai redus, dar membrii nostri vindtori $i pesearl au rimas a, prin devolamentul s1 spiritul lor fgospodiirese, s& asigure viata aces- fei minunate asociatil. Un Joc fruntas in Intrecerea so- clalisti este binevenit, dar cistigul ‘cel mai mare cste lupta pentru In deplinirea exemplara a indicato- rilor de plen — acejtia ne ured, in primul rind pe podium si mai apot ambitille. In ce priveste criteriile Intrecerit socialiste, am rezervele mele si este bine si le revedem jucicios, th lumina Expunerii din 29 aprille, pentru cé sint valabile si pentru AGN.PS. recomantiirile dea In- Tatura’ formalismul, subiectivismul ete. Nu este aici cadrul unal dez~ bateri pe aceasta tema, dar eu con- sider c& 2 ocupa locurile 1-111, tre- buie si te situeat cel putin, ‘intre primele zece, la fiecare capitol pentru a se vedea efortul pentrn Indeplinireatuturor indicatorilor. In fruntea celor 1600 de vind tori sia 4000 de pescarl receptivi si entuziasti voi situa, fii excep- fle, pe cel 28 organizatori de gsrups, atasati trup si suflet asoclatici, ca- re vin Ia chemérile noastre s1 noap- tea, ca si nu mai vorbim'de cei 20 de paznici cu care facem totul. i respectim si i ajutim pentra e& ef duc greut Orkanizindu-se reviclini si tes tan pe teme de vinttoare (ia dol- {rei ai, et Iuerael serise, pe tem ck “data dinainte),-pregatirea 31 constiinja profesionala sau dovedit Gi prisosin( fn ‘teren,. N-am_avut parle care s& musi indeplineasca Sareinile ‘de plan ‘Amatorilor, de. cifre si stailstici lesty” prezenta lleva, “comparing realiztrile din 1987 cu, cele din p= ele sae Tunl ale Iul 198. In Spatele cifrelor se ascund a- devaruni ce tin atit de salistacti, tit sl-de miqusuri oft de proiecte, mai precis, de posibilitati ined ne= Yalorificate SSintem constienti de ele, ofct nimie nu Se consuma in afara for~ Melor noastre obstesti de acliune, BR —Constatim cu satisfactie cd, opi sintelt exigont, chiar nolerii- tor, oamentt—actioul salariat si membrit — sint permanent atéturi de dumneavoastra. N,N. = Hespectul reciproc tn muned Intireste unitatea. noastra. Severitatea este acceplata pentit cf se consuma in numele legit si fi intereselor obstil {i pentru ca, inainte de a Tua o masurs, pur nom In diseugia. colectiva, " Tunar. Decifile Iuate umanim, se exeeutd, fu se diseuté. Tar In tovardgul Vi for Popescu — preyedintele comi- fetulti— avem bn exempl 9¢ e- Hel vindtoreasea fm actiune, un Spriiinilor deosebit “si foarte’ atent al-muncit noastre ‘Schema noastsd este foarte redlu- st Nu avem vole si facem_rabat hict calilitior noastee profesionale, dar nicl etiell s echitait — Tegea de bazii in. practicarea_ sporturiior hoastre preferaie. In adunarea.ge- herald de partid afi ascultat rapor- {ol comunist al tehnicianulut nos- thu, tovaragtl lon Bogdan. S-au re Bisit acolo alt trisdturile persona- fe, cit. st ale colectivulul de la AW.PS, Lunca : om de omenie, to- vars de nadelde, constant 91 tena- te, neobosit in teren pentru asic Hares asistontei In fondurile aso- Ciagiet sf pentru combaterea braco- najulul (ih ultima vreme a Intoc- mit aproape 0 de [procese-verbaie Se contraventic). R — Pontru cf alte asociatii se confruntd eu Iipeurt, greutdft st Neajunsurl, ol Te-am’ yecomanda SLuadppte —"prin schimb de expe- Hentiemetodele, cdtle st attudinea dummeavoastra de secretar — recu- nroseut ea fire de, Tuptator, rdzbe- titer st permanent prezent’ tn fon dul care are nevoie de atitea, pind EB ajunga coreepunzdton pent pa Uidefe noastre de vindtone sau pes cult. N,N, Na exist retote sau pare universale: Ave nal dreptate > Ile nusti plea din cer, nu pot. me fou at cer de Ja contiala, Tofu s= Face cu trudi si cu conitiinga, ca nnimie nu se conguma In afara leu Inf eheltult eu cbibzulala si trans- format in izvor de eficienté econo- mich, Dar sf stifi ed existe gi grew {2fi care ne doptgese si care age teapti rezolvarea imodiat’ de la fo- rurile {ulelare, Vreti citeva enu- merari? 1, Fonduri de vinitoare si de pes cuit mai miei faja de ‘numaral membrilor — iar opoarcle de hrana nerepartizate conform prevederilor legale ; 2) plgunat excesiv in padure (In- trun trup de 250 ha s-a aprobat organizarea chiar de tabere pentru © turma de of si salvane de vaci )); 3) neavind repartitie pentru pro- curarea semintelor de cultura due cernd, trifoi, etc), hrana vinatult mare ’nu poate fi'asigurata In con- difii optime si cu certd respectare a legit contractelor ; 4) trebuie si ne ‘conjugiim efor- turile in educaroa sportivé a, mem- brilor nostri, Tm 1997, ea In ficcare an, partielpim Intensiv la sistemtl competitional, pint Ia fazele supe- Hoare; numéle ilugtrilor nostri campiani au fost popularizate la vremea potrivita, dar ce ne facem c& el sint putini, efectele perfor- man(elor si ale sportivitatii nu sint do mas. Facem prea putin pentr fatragerea tineretului, pentra a te crea condifil optime de antrenament de tipul unor tabere de vard pen- tru pregitires loturilor, ori asigu- area unr bazine special amena- Jate pentru copii. sau chiar preve- deri Bugetare mai mari pentra do- tarea cl echipament adecvat, pre mii ete Cred 04 sint in asentimentul_co- Jegului meu, tovarasul Vasile. Cio. Dotaru, si imulfumim — conducerii Asociatioi Generale a Vindtorilor si Pescarilor Sportivi si revistel pentru posibilitatile create de a ne face cunoscutd o parte din viaja si munca asociatillor noastre. Dorim si ajungi la sufletul vi- natorilor si pescarilor apelul-an- gajament de a ayea incredere tn noi, de @ ne fi alaturi in munca de ai cu zi pentru a le crea condi- {iile impuse att de practicarea sporturilor de profil, elt s de a- pfirarea si dezvoltarea zestrei cle nogetice si piscicole Emilia TANASESCU 9DESIGUR NU PENTRU PESTE, De aceea am nevoie de _plrerea dumneavoastra. Nu Ini mai fna- inte de a rememora faptele, Zi obisnuitd de august. Din_zork si pind dupa ora pxinzului prinse- Sem destui crépeeni si carasi, aga cd acum, dorinfa noastr’ se tndrep- ta spre 6 capturé mai acitarit, Mai ales ci pestele de aici Incepuse $8 treacd 1a odiina binemeritata a dupa-amiezi — Co-ar fi si schimbim balta, bunioule? deschise discutia _nepo- tul. Le-om fine de urit magérusilor Iui Aurel, puncti din nou Vifor, reamintindu-si de blajinele patru- pede intfinite dimineata, tn gradina uazdel noastre. — $i dacé acolo n-om mal prin- de allt? —Poate vom agita un peste mai mare, cicl d-istia.. Hal si ne siringom unditele sisi mergem dar, consimtii eu, nl stimulat aitt de perspectiva schltaté de Vifor eft, mai sles, de satisiac- tia pescuituiul prielanic de pind atunci Balta lul Aurel 2iicoa linigtiti tn caldura plicuté a vilei. Dacia ceasta ne e polta, chibzuii eu, a funci si punem th ancorele “noas- tre niste’ cocoloase de mamaliga mai mari, eit nucile, da’ da.. in- Grizneala’ gindului tial par ‘prea mare, astiel cf nu-i didui_aripl Si se roteascd. Am renunjat de data aceasta si pun plumbul pe fir, Cede eon rise cacl groutatea cocolosultl era sufl- Cienti pentru a putea lansa “mo- meala In larg. Nu va simfi attt do repede pestele siretlicul eapeanel, mi-am zis, si va apuca mai bine mimaliga, Am lsat tn grija Tui Vifor su- pravesherea unditelor asezate pe iar eu imi vedeam de tre- Pind cind nepotul ma aver~ ‘Bu, trage nailonul de pe muli- neti ! Hai lute | Aptcai undite si facul_migcarea do infepare. Mi-am dat soama of Ja capatul firului era ymonstrul™ Imi fa imposibil si-1 retin. Zmul- gea firul de pe mulinet® metra cu metru. Dar de la o vreme obosi sisndardtnicia pestelui se mule. Mai Yenea sienspre mal. Cind. ajunse In apa doar de-o schioap’ tnvolbu- rind cu coada si ‘cu aripilei por- tocalli lacul, Vifor plitea in afara nemdsuratd @ extazulul : — Bul Asa ceva n-am mai viizut aecit in filme t Impotrivirea, erapului nu mai ava sorfi de izbinda si el sfirsi in burta ospitalieri a minciogulul progatit de Vifor. Nu insti ca Inainte, In ultima sa zbatere, sicmi rupa stra- na, Ceva nu pirea a fi la locul sia, Ma aplecalasupraprézii si nu mick mia fost miratea ctnd constatai e ancora era. Infipt atit de bine fncit cu greu o des- prinsesem, in josul aripioarei ana- le. De aceea tragea .ca boul", mul- fiplicindu-si cele trel Kkilograme ale sale! Dar cum a, fost posibil sé se prinda singur?! Cici eu nam in tervenit, in nici un fel, decit dupa ce se apucase sf tragd virtos de undifa. Pind nu demult explicatia ‘mea era una singura : din curioritate sau din teamd, crapul meu didea tircoale cocoldstlui, neindriznind s&-1 Insface, Ca o proba suplimen- tard de verificare, i: plesnio coad’, fatal pentru el si norocoas pentru mine. Dar daca, imi reprogi dou- nazi un amie, el sa agstat In timp ce inota in preaima, tragind prin miscarea ariploarelor firul cu cfr~ Tigul prinzator ? Nu iam dat ned raspunsul. $i au mi vol pronunta definitiv de- elt dupa ce $1 alte pireri se vor fi ‘S-a prins oare Intr-adevir tntimplitor din mers ori fa urma imprudentei dar intentionatei lovini cu coada a mamiligii? Poate cd nicl crapul cel mare nu sia spus el insusi inc& ultimul cuvint. Mai asteptzim deci. Eugen CAMPEANUbservatiile nosstre supra uunor speeit de pasar de ine feres cinegetie sau facut, tn ovitaiea ‘eaztrilor, in perieada de migretie in anolimpurtie neck Bueovina filnd una din’ zoncle fa vorizate din acest punct de vedore Cu toate’ cf despre raja mare (Anas ‘plaiyehynchos L) 'a-a ‘nena png in’ prevent destul de aules in paginile Tevistel ‘noastro, data’ pe fare le avem culene pind th pe Zent ne obliga si continuim of a. Geast® problema. Exemplarele care cuibirese a nol tt allo. densitate- prea mart Distanta\dintre.cuiburile construe te pilmavara, tn zivoaicle de pe malurile Sucevei, sint de cires 100 na 1a 400 de metri intro. clo, te Het’ de inst ce se pastnéasa In zona vespectva. Pujine dintre ciiburile instalate pe sols tn. teren_ deschis nevis pink Ja" eclozare, majonitatea find fistruse prin pagunat abut gf Ge etre ripitoare, Cred cA acosta este ‘motivil care face sa se eunoascl pind in prezent asa do putin dos bre cuibtrile instalate ta"sat © ‘situatie mal avantaloesé 0 au cele construite tn. seorburile {ner ile tAiate tn’ seaun, Cole mat pros fefate stnt tne enibimte contealte Ja ‘marginea unot bali tic ta suprafaja pina la 20 mp, Taconite Fate et desisuri “de veaelatie lene hoast, aga tim sint unvie spect do salcie’ Gali pentandra ba 8. trae Gills Ln S. capreia. Ly" tranden 1, S. rirpurea ty $i alto). Mat iit” carurt ‘cind “gio teronuri agricole unde Sint asemenca ‘Bild, Guibareste clie 0 familie Ge rate dar atunet efnd culturle din jurul Tor cint™ teatate “chins, cong a nidificare este parksiit’ imediat. Sint ‘cunoscute sh cami cing. fe: mele ct pul micl care nu putea 2bura, at plist acesto Jocuri. Cuiburile rare alo acestet spect se mai giseseatit pe malurile Plralelor micl, elt sl tn zona for restierl, unde ajung pini Ia alttu- Ginea de 1000 mete. Exemplu, tic ovul Grédinita de pe raza Oco- Iulat Silvie Cojna. Apogeul densitatii costo! specit se realizeazi tn perioada septem- brie-martie, ea urmare « migrate prin aceasti zon a unor populatit Bumeroase din férile recl. Aceste opulatit poposese fm cel mal mare nnumir pe iazul din rezervatia Ho: ralf, comuna Gréniceresti, in nuke mal mie pe apa riului Suceava si 4m cazuri mai rare pe uncle piral, unde apa ntl ingheatd. Situafia de mal sus ne impune fn continuare sé dim elteva exemple? — In perioada 24~25 decembrie 1984, au stationat tn fiecare sear’ pe apa iazului Horait, stoluri de clrea 100-600 de rate mari tn a- mestee cu rate mici (Anas. crecea L,). Dupa aceasta dati, pind la 29 decembrie, a ramas pe’ acest’ jaz numai rata mare, — La data de 24 tanuarie 1987, ua stol de rafe mari de citea 130 de exemplare, a Incereat si se aseze din zbor pe o portiune mict, neinghefatd de pe apa pirfului Su cevifa. Cum aceasié portiune era prea mica, numaio parte din ele a ajuns Ih apa, iar restul a ri mas pe gheaja. fnty-un timp foarte scurt si exemplarele de pe gheat si-au facut loc in porflunea de apa Reinghefata. In aceste condifil, ra ele stateau In mica balta, una’ lin A alta si cum afard era un ger de —22 de grade C, ma gindeam ca aceste vie(uitoare Vor avea'o noapte Unistita, dar, dupa ce meam inde pirat de acel Ide, au aparut doi vinitori care au fiicut un adevarat masacr fn acest stol. — In serile urmatoare, cind gerul sa menfinut, se auzean fipetele dis- perate ale nor grupuri de rate, care zburau dintr-o directie in alta, far’ sisi giiseascd locuri de odin’ si adipost, din cauza focurilor de arma ce se auzean din toate pirtile, Rindurile de faji nu au menirea Si analizeze Intreaga situafie a rae fei mari din Bucovina, finde, tn majoritatea cazurilor, s-a facut pe un spatiu Timitat, cuprinzind atft o Dae interes cinagatin parte din bazinele Sucevei si Su cevitel, elt si uncle alti $i ian zori. intentia noastré este de. @ trage concluzli de prineipiu, din care si rezulte necesitatea ocrotiril acestei specii. fn acest context, pro- plnem citeva masuri: = ,formarea Ia ficcare filiald de vinatoare a unor zone de protectie, In care si fie cuprinse, portiuni de ape care nul tngheata lara, si te renuri fnmlistinate, unde vindton rea si fie interalea = Interzicerea defrisarii sau ra ririi vegetatiei Iemnoase din jurul balfilor mici, din zAvoate sau alte arborete unde aceasti specie nidie fied ; —plantarea unor terenuri inapte agriculturii, din jurul baltilor sou malurile apelor, cu speci indigene de arbori si arbusti, cu densitate ‘mare, care si constituie adapost, ‘mai ales in perioada de nidificare ; —instalarea de cuiburi artifiz ciale sd se fact numai pe terenuri acoperite cu vegetatie, unde paste natul si fle interzis. Se va pune si intrebarea de ce Propunem misuri de protectie pen- ‘tru aceasti specie care la noi mai are 0 densitate destul de mare dac& finem seama de perioada migratiei de iamé, dar si porumbelul gule- Fat (Columba palumbus L) si po- rumbeltl de scorbura (Columba oenas L.) au avut pind nu demult © densitate foarte mare, Pe ima- surile de pe malurile Sucevei si Sucevitei, pind in anul 1956, puteau foto: Peter Weber llLegace thelr suecesuly’ fies DIN ACELE vile de toarné ale anulit 1952, sa dat zvon ci lupii fst fae de’ cap, atacind turmole de of si chiar cornutele, tn hotarele mai multor aseziri printre care si accaa In care mi-am petrecut 0 parle din copiliirie si tinerete. In urma informattilor sa. trecut Jao mobilizare exemplara a filla- lei regionale, impreuni cu orga. nele slivice si sfaturile populare din trel_comune fn raza ‘cdrora sat Snregistratreclama(ille, tn vederoa organizirii ‘nei vi colective de-mare amploare Dupi investigatiile obligatorit fectuale in preilabil pe teren, sa stabilit ¢& ,stanistea* upilor ar fi tn masival s situal fn teiun- ghiul satelor Vechea — Rabut-Bo- rind, portiunes Gura Vadului-Vs == Mindstirea Vadutui, Jocuri ci. demumiri arhaice atft de minunate, cu sbundenti de vinat, Ca un ecou al exeeptionsiei mo- biliziri, ne aflam, intr-9 duminicd dimineata, adunaji la fietina din Poieti peste 40 de vinitori, mem- brit ai filialel, precum si delegatul inspectoratului silvie, impreund cu vreo 80 de biittiasi tarani din sa- tele pagubite do Iup, atingind ast- fel un record de mobilizare. Intructt cunosteam fiecare po- ocd din terenul aparfinind actua- lulu fond de vinitoare Cristorel, am fost solicitat sti organizez si si conduc vinatoarea respectiva. AU fost efectuate dous bata din directii opuse, pe o distant’ de de 15—2 kilometri, pidurea res pectiva complet incadrati de par- ficipantl tne de Ia inceputtl vini- torii, lar porflunile bere mareate cu stegulete rosii atimate pe sfori de susfinere, flind astfel in migeare {in timpul acfiunii numai bataiasii, bine condusi de localnieit buni cu- oseitori ai locurilor, Sansa a hotirit si fie incercuit un numér mai mare de fiare, In prima batale cizind In foe patra Tupi maturi, tar tn cea de a dowa ined doi Iupani. Un singur vindtor a reusit s& doboare, in acceast po- Zitie dows plese, respectivul no- rocos $. I. trecindw-si eu brio exa- ‘menul de vindtor, Secretul succesulti a constat, In primul rind, fn organizarea s1 des fisurarea bitdilor in cea mai per ect disciplins, cu tot numarul mare de participanti, nfelegind prin aceasta pistrarea Iinistei de cette vindtori tn standunl si la ase- a ee fi vizute stoluri de mii de exem- plare, Tuer care poate fi dovedit sl prin marturiile ‘a. zecilor de lo cuitort din aceste zone. Astizs, ris foind jurnalul mou de ornitologie din ‘uitimit 5 ani, rar so maj ine Ulnese lleva exemplare din acesta speci. Cel mai mare grup de po- rumbei gulerati, In numéir de 0, a fost Inllinit la data de 30 iunie 1982, pe malurile pirlului Sucevita, satul Badeuti, iar porumbeli de scorburé au fost vazuti pe acelasi teren in dod grupuri 20450 de 12 exemplare) la data de 23 august 1005, S& nu mai amintim cele ce s-au tedimpla ca" acesteColumbidae a si cu alte specii de pists, In primivara anulus 1087, fn tirma tr famentelor chimice aplicate in a4; culturg, problema ce va fi tratala eu alta ocazie. Si pentru aceste specil este necesar 84 se protejeze Tocurile de cusbarit prin mentine- rea grupurilor de vegetatie lem- noasi de pe torentrile degradate si a arborilor scorburogi din zivoale sf paduri, Titus LUCESCU zare, precum sia bititasitor pina Ja theeperea haituitului, respectin- Gu-se strict indicafille’” macstrulul de vindtoare. Astfel, lupit Ineereuifi AU au mai avut nicl o sansd de scipare, determinind in rindul tor © totali deruté, silindu-i 5a aban- doneze strategia lor specifica (de @ strabate prin flancuri pentra a se salva, {8a schimbarea direc- ici); de’ data aceasta Insd, tneer= cind stripungerea ,strinsorii* tn mod disperat do In un stand la altul, c&deaw jertfa armelor necru= {8toare. Din pozitia de unde urmaream Gesfigurarea batallor, la un mo- ment dat, am observat in directia unel raristi o siluela cenusie, de 0 mirime neobisnult. Avea captl enorm, tneadrat de urechi mici as- cntite si se indrepta spre mine, Am epolat rapid cu toata precautiunea, dar sansa nea fost de partea mea, La clteva secunde numai, 5-au au- zit dowd bubulturl surde str batind imensitatea pAdurii; Iu Poaica-mamd, tncereind 9 nous strapungere in vale de standul meu, a cazut jorft& sigurd. Consider disciplina ca un criteria de baza al eticil si implicit, al suc- cesului vindtorese, Mircea SIMUCompetitii... competifii Lungl a fost ajteptarea pind la start, Lungi si plina de spe- ranjé. inc ain primavard, de la allarea calendarulu: competifional al ymuscarilor®, baimarenti s-au pus" pe treabd 'cdei yumi Mara- imuresu’, salt ca ‘el, mul. $i trebuie ‘sa "recunoasiem’ ca ysulle- ‘tul competitiei* —'neobositul Vic~ for Mihalea, a reusit si capele AM numal sprijinul, “hotéritor am Spune, al conducerli ‘Inspectoratulat Silvic Maramures, dar a_benell- clat-de eforturile cumulate ale mullor pescari sl iubitori de na- tur (Soli Stoied, Dezideriu Baria senior si junior Sint doar elteva exemple) care au demonstrat cd 51 Imposibilul este posibil, de pui la ineereare un sullet de’ pesear. Dac anul trecut acoeasi compe tifie se destasura, practic, doud echipe (gazdele si Murey), in acest an, In afara a clie dow’ echi- pe din Maramures gi Mures, s-au nsoris in fnteecere muscari din. Bucuresti, Brasov, Bihor, Harghita si Cluj i ar i fost i sibienii daca Acestia nu comunicau prea. tirziu ec “dorese si participe, raminind ‘astfel,. fara slanduri. Competitia s-a destasurat tnainte de amiazi, deci in petioade —cind vastraivil —~ fie indigent, fle curci- ei, nu prea musedreso Ia. supra fai — pe parcursul a patra ore, an dowd mange. ‘Majoritatea concurenfilor au pes- cuit Ia mused ud’, unfi_ au incereat si peseuiaso’ gi J nimf%, in acclasi stil ca Ja musea wdi — Adicd ytrel sferturi 1a vale*. Din pacate, "api destul de ingusfa, de micd ‘adinei- me, nu di cfstig de cau2d unui stil carat, unui muscar on pretentii dar, ping na alta, trebule si ne mulju- mim cu salt) fnregistrat, dea Greptul spectaculos. Musearli au Snviijat s& lanseze — nu prea de- parte, e drept (!) cu firul conte, ,de muse", renungind Ia alica, ori spi- rala do plumb de pe fir. Aga ceva regulamentul nu mai permite t ‘Lestul a trecut.. in corpul mus telor, avantajindul am putea spune, pe cel ce au efutnt deprin- derea ‘de a pescui cu muste ygrele" Probabil la urmitoarcle 1htreceri Vom, avea si mans. de seard* care si dea clslig de ‘caiizi pescuitutul eu musle’ guscate*, adicd de su- fat Desi in prima ora a cam patut vintul... prin cosurile pescarilor, cu primele raze ale diminetil, s-au Jn- Pegistrat si primele capturl, Indige- ni, dar #1 curcubet lansati® clteva zile Inainte din pastfavaria tui wnew Petre (,Pistrula") si de miisura, da si sub aiJsurd (retinutl... doar’ in folle de arbitraj), au cazut vietime mustelor mincinoase. Inainte de a prezenta clasamen- ‘ul, considerdm 'o plicuti. misiune de'a Vi face cunostint cu parti- cipanfil la intrecere, Leontin Pescaru, 1, Belenyessi, Joan Scurtu (Bihor), Jon Costin, Nicoleseu Gheorghe, soll Gherba Idiko $i Gustav (Brasov), Victor Tarus, Alin Manu, Remus — Buga (Bucuresti), Mika Pui, Gh. Andres Dan Mihaila (Harghita), Cotta Go: laftion, Cornel Caljea, ' Petru Ba goly, Marius Dumitru, Arpad Var- a, Lasta Huniady (atures), Vasile Pasca, Victor Méhatea, Gheorghe Ardeleanu, Gheorghe Piicurar, Pe- tru Codrea, Alexandru Mihalea (Maramures) $1 clujeanul Mircea Biekiceanw, cel care ani de-a rin- dul ne-a Inctatat eu serlert pline de miez despre lumea artificialelor si cavalerilor cu solzi; sint nume de adevarati pescari cdrora. — dum neayoastra, cel co doriti si” stiti mai mult Gespre apele de munie 51 locuiteril, aeestora, Je putetl pune intrebirl, ori core’ sprijinul’ pentru @ promova sportul eu Janseta, La inchelerea celor cond mange, pe primele loeuri s-au situat Gheor- ghe Cotta, Cornel Célgoa (Muses) si Vasile Pajea (Maramures), iar pe echipe, mureyentl au fost urmati de prima garniturd a gazdelor si de bueuresteni (}) Faré si noglijam rolul gi rostul clasamentulul (con cwrsul republican se desfigoara prin adifionarea punetelor din fie- care etapi), considerim drept col mai de seama cfstig spiritul sportiv Tn care sa concurat, prin aceasta intrecerea atingindu-si de fapt scopul — promovarea pescuitului ca musea artificial’, Intrucit sperim ca maramurese- nil si nu-si plardi bunele obiceiuri §1 s% organizeze si anul viitor ,Cupa Firlza‘, nu ne rimine decit $4 aj- ‘teptim surprizele — urmiloarelor elape de pescult pe ria qMures si Bihox). Pind atunei — fir Satins! —Competitii Mogosa este un Iac mic, ascuns sub eresiele molcome ale dealurilor ce se vor mun{i, mu departe de Baia Sprie, Peisajul odihmeste st incinta ochiul, dotarea (se pare) va fi din ce in ce mai bund, deci co- cheia statiune are toate sansele 38 creased in poptlaritate. Coneursul muscarilor intruniti aici ina doua etapa de campionat a constituit, sperm, 0 bund propaganda pentru lac si imprejavimi. Btapa a fost inclusi tn campio- natul. republican de _pescuit. la misc artificiala toemal. pentra a pune la Incercare iscusinta mus- tarilor, cdl pe lac e nevoie de lan- siri lungi si foarte lung! sl pentra ai scoate din ,gablonul” pescuitului pe rfu, In dorinfa de a forma si se ectlona 0 echipd nationala care si feck fa, pescultulul la -muscd ‘aproape in orice condi Flind vorba de o premier ab- soluta, eforturile gazdelor au fost i mal mari pentru ca organizarea $4 fie Ia inaltime (si a fost ), iar Concurentit si beneficieze de con- aitil opiime, Si dam gcezarului ce-l al cozarului* si si recunoagtem Victor. ihalea gi ycompania* mo- rita felleitari, nu dttt pentru cele citeva sute de pesti mari, curcubei nde masuré* deversa{i in lac, din Care, ain picate, nu sa prins nici unui “fn timpul concursului, cit pentru c& au reugit sa asigure ‘con- Gitii de destasurare unui concurs de pescuit intro statiune de agre- ment, In zi de duminied. Sute, gate mii de cament veniti la odih~ na au aflat de un sport de care, chiar dacd unil stiau cA existd, nucl vizusera, ori nicl micar nu sid imaginasera. Intrecerea s-a desfisurat pe du- rata a patra mange de cite o ord, astfel inctt, ‘schimbind locurile, concurentii ‘au trecut prin majori- tatea zonelor din portitinea afec- tata concursului. S-a pescult cu musca .uscati", cu sada", ynimfaé* 91 streamer", dar esti’ an lasat cu grew pacalii Citiva “indigent (sab misura) si ceva maruntis intro specie ce nu sa isat" identifieatt aul con slituit ycapturile* pe baza sva facut departajarea. Hargihteanul Mital Put a fost ‘urmat in clasmentul final de Leon- tin Pescaru — miisear din Bihor, pasionat fubitor de natura si crea” tor de muste artificiale ,prinza- cirera comoetitii toare", si de Cotta Gatafteon care a reusit sé acumuleze puncte si in acest concurs, conduelad dupa pri- mele dod etape in campionatul republican, ‘Concursul s-a tnchelat en festi- vitateade premiere la care auasis- tat ‘miultime de localnici »venifi Pentru agrement. “A fost rindul sstatiunil* si faci propaganda... Sportului. S-au acordat diplome frumoase, cu un design ce place vederii si cupe pictate manual ce Se pot constitu In veritabile opere de arta. La masa de incheiere s-au purtat diseujii aprinse asupra pestilor i mustelor artificiale, fie ei acestea apartineau doctortlal Bickiceanu (alias Stone Fly), lui Leontin Pes- cart (cu nume predestinat), ori co- lecfiel englezesti a lui Onlsfe Hos- st, ydecanul*” muregenilor. Coneluzia nu poate fi dectt una. Prietenia ,sportiva" va aduce, spe~ rim curiad, schimbari in menta- litstea pesearilor. Seopul "find atins, ne permitem si noi, pini ta etapele urmatoare (Mures, "Bihor), Profee pesccr Se diseul sau se serte deseorl despre trofeele vinitoresti cum ar fi: coarne, colti, cranii, blinuri ete. ‘De ce nu am avea $i noi, pescarii, trofeele noastre Cind, dupa o rodnies si frumoasa zi in care, pe lings pliicerea tunei ‘esiri im naturs eu vechil sau mai noii prieteni, norocul tia fadus si frumoasi capturd, sim{i deseori dorinja de a imortaliza momentul, fie printr-o fotografie, fle printr-o dovadd cu care, orl- find te poti disculpa in fata celor ce te iau in deridere. Yar atunci cind vremea uritd, frigul sau ploaia, ne obliga si stim acasi cu prietenii de breasl, povestirile, amintirile pesci~ resti, vor captiva, mai ales dact dovada in sine, cu ziua, luna 9 nul, se va afla chiar in fata lor. Pentru aceasta propun, pentru eventualii amatori, o simpli, dar ingenioasi metod’, cu. care au avut bundvointa si-mi admi Craputul, carasului, —cleanului, odati capturati si’ transportati casi, vom sectiona cu mare grija capul’ pe care apoi il vom aseza Ia fiert Intr-un vas. Fierberea se va face, pink ce carnea se va desprinde de pe case. ‘Vom desprinde camara aten{ie de_pe pirfile laterale cele doua shrurl de ,maxilare* pe care le Yom introdtice tntro ‘solutie de elor si apa. ‘Dupé elteva zile, timp in care oa- sele albite au seipat si de co-a mal infimé impurltate, pe o panoplie special pregititi (forma raminind 14 wre de altfel i-am si lsat uimiti pe tofi cet ‘olectia.. Ja aprecierea si fantezia,dumnes- voastra), le vom _ajeza, lipindu-le in originala Jor imbinare. Pentru aceasta, eu folosese prenandez foarte eficient si cu duratd inde- Inngata O fixie de etichet’ va consemna specia, greutates, locul si data cap- capturaril. Pe lingi trofeul tn sine, veti avea si bucurla cind asistenfa mi- rat va comenta diferitele forme ale dintilor 1a speciile pe care cu iscusinja dumneavoastra le-ati cap- ‘surat (crapul are ymiselete asema- nitoare cu ale oniului, scobarul ca neste si acordam 0 cup’ maramureyent- Tor — BRAVO | SKISH niste lame de cutit etc, ete). Si si mal pofteascd cineva s& ne ia drept exagers Cristian ONEScIUCTribuna economica ebutul unet atari rubrict este Justificat de ancorarea. tot mai puternicd a AG.VPS. tn viata economico-sociala a {ézii, de cresterea posibilitatilor de a ac fiona, ‘ca organizatie obsteascd, In ‘aplicarea principiilor noului meca- nism econiomico-financiar, In pro- movarea tuturor plrghiilor demoera- fiei-munciioresti-revolujionare si, In special, de a contribui Ia ridicavea ‘constiinfei economice @ celor care Iuereaza In aparatul retribuit al Ualelor si asociatiilor —(secretar, ccontabil, easier, paznic, fazanier, isciculfor). Alci este locul si se dezbata, s se gascasc solufii imediate si ‘el ciente _problemelor _economico- hhanciare practice din teren, acor- Gindu-se ‘consultatii,, atragindu-se atenfia asupra ultimélor noutati ce asigura eficienta activitalilor cine- getice side pescult, “Alituri de factorii implicati i insarcinati cu atari réspunderi, in- treaga masa de membri este ‘che- mata si-si Insuyeascl datele ce exprimé eforturile pentru ca gos- podérirea’ judicioasa a fondurslor 34 se finalizeze in mal multe plese recoltate, in mai mari venituri si investiqit pentra asigurarea bazel materiale a vindtorii si pescuitului, De la tofi cei interesafi asfeptaim © colaborare fructuoass. Avind tn vedere imperativul te- zei potrivit careia trebuie 5% fa- cem totul astfel ca, alituri de pre- Sitirea temeinics de specialitate, de insusirea celor mai nol cunostinje, si asigurim cadrelor noastre si Dregitirea temeinics economic& $i de conducere* (Nicolae Ceausescu), ne-am adresat factorilor direct raspunzatorl de aceasta, cerind pre- cizari asupra modului in care acti- ones A.G.V.PS,, informind cit toril si activul "in Jegatura cu scopul si continutul formelor de realizare a perfectionarii la nive- Tul contabililor efi din sistemul nostru, TOVARASUL ING. ION CAZACU — VICEPRESEDINTE A.G.VPS.: Pentru etapa actual, dupa cum se subliniazé’ in toate documentele de partid si de stat, cu precadere In tezele din 29 aprilie, important este si traducem in viafd, exem- lar, ideile sf orientarile formulate de Secretaral nostra general, to- vardsul Nicolae Ceausescu, in 'sen- sul valorificdrii plenare a. condi flor materiale si al perfectiunii or- ganizdrii muneli si conducerii_ pei fru asigurarea calitatil si eficientei tuturor domenillor de activitate. In conceptia Asociajiel Generale a Vinitorilor 41 Pesearilor — Spor- tivi, se situeazd, unitar, tn plin plan, atit preocuparile pentru dez- Voltarea bazel materiale necesare exercitarif vinatorii si pescuitului sportiv, cit si grija pentru asigu- area perfectionirii si autoperlec- flonarit factorului OM, garaniia cert a Indeplinirii seopalut pentra care flinjeazi obstea noastra, Cresterea constiinfeleconomice — component a constiintei socia- liste sia profilului multilateral al personalitatil omului nou — este 0 Sareind expresdi a conducerii ope- rative, a organizafillor de partid si de sindicat, A.G.V.PS,, Inca de la Inceputu- rile ei, a fiimtat prin activititile de autogospodarire si aulogestiune. In condifiile actuale, nimie nu se mai poate Implini in afara prevederi- Jor planul “de’ stat sia) neal Contabilii efi stat gospodarii bunurilor incredintate si nu ne este indiferent daca 0 fac cu probitate rofesionala si responsabilitate sau nu; aldturi de seeretar gi de co- mitetul filfalel “sau asociatiel, el sint aceia care imprima tuturor actiunilor de vindtoare si de pes cuit directia rentabilittii scontate, echilibral ‘intre venituri si eheltu- fell. Acolo unde nu existi unitate Intre acestl factori, nici realizarile nu se arati. Vom’ actiona energic pentru asigurarea conducerii com- petente In interesul bunului mers al unitatilor noastre teritoriale. RODICA STANCIULESCU — seful compartimentutui planificare — organizarea muneii — retribuire = Prin continutal activitatilor des fayurate In ailele de 29-124" mie sg, am rocedat in” fnchelerea Perfectionare din cincinattl acts! Bint acum, perfectionarea oameni= Jor muneit’ Sa facut la. leet de munca, pe meserit si fncfi, prin Instruite teoretied Sl practicay in Tumina prevederilor "Legit 2/1971, conform’ articolelor 11, 12, 13, 18 Scopuil perfeetionsrii este infin mai complex decit ne permite spatiul rabrieii so facem, dar un crue cert; participarea si pro- rmovarea (atestet’ printr-un act) este o dovads de tnalta constiinta civied, patriotic8, este Inca 0 cale de a dovedi unitatea dintre inte- resele personale gi cele alo unit, asa cum subliniaza art, 69 din Lee gea 12/1971 (introdus prin Decretul 19/1985): ,Promovarea _personalu- ui muncitor in categorii sl tunctii, precum si trecerea acestuia In trepte si gradafii superioare, se fac tm condifiile previzute de lege, numai dacd a absolvit gi un curs de ridicare a califlearii sau o alta forma de perfectionare profe- sional, organizati conform regle- mentarilor legale*. TOV. BALAN PETRE — Seful Serviciului Economic al AGV.P.S.: In continutul reciclarii s-au ‘regi sit problemele curente ale muncli contabililor efi din fara Apelind la forme metodice dife- rite, expunere, demonstrafie la ta bla’si pe formulare, dezbatere.des- chisi pe probleme mai dificul- toase, raspunsuri si soluii care si asigure rezolvarea unitard a muncli financlar-contabile ete, sa creat o atmosfera de Iucru si de interes Feciproe. Atia de probleme a fost larg’. — Pentru cé la ora actual, cea mai spinoasi realitate 0 constituie realizarea investitillor, s-a_insistat foarte mult pe Leyea 9/1980 care asigura cimp sigur muncii de la deschiderea si pind la receptia obiectivulul propus a fi dat in fo~ Josin{a sau a 1argi baza material; In scopul elimingrii Liberului arbitru saw al Jocului intimplanit fm aprovizionarea cu cele necesare, Sua insistat pe cunoasterea ‘i acti narea in sensul Legit 3/1688 pri- vind contractele, care asiguni prin efectul sau o ferma diselplina allt Jn planificare, cit si In contabili- fate, — Totodati, s-au asigurat riis- punsuri si solufii optime pentra Cunoasterea si apliearea "Legit 1/1988 privind. retributiile sl a Le- il 2/1988 Iegati de prefurl ; —Insistind pe plata mets de casi, am ajutat 1a infelegerea si uniformizarea modului de Iucru $i de_evidenja financiar-contablls. Fara a minimaliza eu nimie im portanta funcjiei de secretar sau de contabil sef, tin mult la. subl hierea ideii ea ‘unt reprezinta si fletul si celilalt creierul acestul trup, viguros care este fillala sau asociatia. ‘Toate sarcinile ce revin din indicatorit de plan Je apargin, amindoi sint solidari si réspunzi~ tori in fata comitetului sl a adu- niril generale a vin3torilor 1 pes- carilor. TOVARASA IANUSCO TOANA. — economist principal in centrala = Implicarea contabilului gef este fotala si nu trebuie un anume pro- tocol pentru ca el si-gi facd dato- ria nu numal strict In cadral com- partimentulul sit, ci pind la a-gi exercita autoritatea de conducator in teren sau In sedinfele de comi tet, militind pentru eficienta acti- unilor de vindtoare si pescuit, pentru prevenirea eventualelor pa~ 15Eee) ube in dauna avutului obstese, Pentru o disciplina ferma financi- ard, precum $i pentra respectarea regimului de economii 1a materiale, combustibili gi energie electrica cori_termica. Urmarind efectele acestel_per- fectiond, sintem obligati sa aten- fiondm contabilii efi ca nu. tre buie sa se mal repete grejelile si Upsurile ce fin de propria lor pre~ gitire profesionalé sau de modul fn care s-au ancorat in realitatile asociatiilor. Prima prob’ convingatoare va fi data de cabitatea bilantului pe se~ mestrul 1, precum si de cresterea veniturilo?. TOVARASA RU SILVIA — contabil sel — AJ.V.PS. Mara mures. Instruirea_ organizati de AGV.P.S, Bucuresti privind per fectionarea cadrelor, in zilele. de 23 54 24 iunie 1098, a fost de un real folos. A conteibult atit 1a Impros- patarea cunostintelor contabile, cit si la clarificarea nor lipsuri ‘evi- Gentiate In raportirile facute, ori in situatiile cerute de A.GVPS. AJVPS. ca om al muncli fn ca- tate de contabil set este de a ne implica In activitatea asociatiei, de fa veghea cu toati seriozitatea la Tezolvarea optima a problemelor financiar-contabile. Desigur, prin- ‘ro colaborare buna cu Intreg per= sonalul, putem face fata cerinfelor ‘ectuale’ privind rentabilizares aso- Ciatiel. si menfinerea unul echilix bbru eficient fntre veniturile si chel- tulelile asociatie TOVARASA VERONICA OINAC —‘contabil set — AJVES. Git 3 Cu ocazia perfectionarilor au loc schimburi de pareri, dezbatert ‘ile pentru. orientarea_noastra. in Intinca zilnied. May protus de orice, pontra ‘not, contabilty sell malt Roni ait in Asoctatier eft i In munca finaneiarcontabila, perfec~ fionarea $i dialogul eu cei tai in virstéconstituie calea cea mai s- urd pentru legareacunostin{elor profesionale teoretice cil” practca, din care valorifieam cu prisosintt experienta dobinditi de_colegi. De asemenea, aceasta forma este gradul de implicare fn viata aso- Giafiilor noastre, 1a nivelul. cerin= jelor documentelor de partid si a legilor care stipuleazé rolul orga- ‘nului financlar-contabil tn activita- tea de aulogestiune si autogospo- darire. Intoarsti acasi, vol prezenta 0 informare scrisit tovardgulul secre- tar Moise Yon si vom intoemi un plan de masuri cuprinzind proble- mele aflate pe agenda recicliril, dar care se regtisese i Ia nol, ald turi de solutiile, termenele i rds- punderile respective, urmind ca, dupa aprobarea de citre comitetul asociafiei, si devina instrumental nostra de Iuera. In acord deplin cu. conducerea Asociatiei, redactia revistel va sus- fine si in cadrul acestei_rubrici munca de perfectionare s1 de auto- perfectionare, ca expresie a educ tiei permanente. Apteptim ecouri! Dezgatator de lingura care lanseazi din barca, ntt trebuie sé lipseascd dezga~ {atorul. De pe mal nu este util zabil, dar nu cunose nicl o alta Sculd eficienti care ar putea fi uutilizaté de pe mal. Poste doar desbracarea si, daca este posi bil, scufundaréa pentru a_ scoate naluea’ ci mine. Sau 54 ici 0 barct. Verificat de multi lansetisti dexgayatorul const dintrun dis- poritiv, turnat din plumb, dupa modelil alaturat, Tn acest scop, se modeleazi in sips 0 forma negativa", dar in linie dreapti, necurbatd,’ cu axul Tongitudinal de cirea 25\ om. Tha- inte. de turnarea’ plumbulal, In forma se aseazio sirma galvani- zald cu sectiunea de 1mm, atit de Iungé Imett si depigeasca lun gimea formei de plumb cu circa 9 em de fiecare parte, Dupa turnarea si racirea plumbului, ca~ petele sirmel se rasucese pentru & forma de fiecare parte cite un ochet cu diametrul de 1 cm. freaga ples se curbeaza astiel Tnelt ochetii si ajungl fata in fata, im planurl paralele, a dis tanta de 2—3 mm. Modul de utllizare: ind mo- meala sa agijat la fund si In cercdrile de a scoate prin smul- gere, de Ia distant, au eyuat, vom duce barca spre locul agifinit, 16 mulinind continua firul pe bur, ping cind tam- ‘ajunge Ja verti cali. In caz c& bate vintul, barca ‘trebuie ancorat. Apoi, se trece firul prin spatiul Ingust dintre ocheti, asa Incft si ofunga In te- ritoriul marelui inel de plumb. Se prind cei doi ocheti intr-o ca~ rabind de ofel, puternicd si cu Inchidere siguré, legaté la rindul fori se dovedeste necesar un snur de 810) metri). Se di druinul dezgi{itorultl vertical in apa. EL Va aluneca Imbrajiynd firul pln ce va trece peste strund si va ajunge la lingurd, Atingerea ace fora se simte la inina datorita vibratiel snurului. Se executi citeva tractiuni de tatonare, pina cind se simte o re- i Guo tractiune mai pu- aplicatz numal pe snr, ingura se poate elibera. In unele cazuri insé, dezgititorul este ne Voit s& educi la suprafata, odata ‘eu lingura si craca in care s-a agi- fat, Uneori, mai ales in conditfi de vint puternic, este imposibil si {inem barca ‘pe verticala locului. Nu Incereaji si Iuerati cu dez gatitorul tn diagonal! Veli re~ Usl, cel mult, si rupet firul, Sin gura solufie,’ in aceast situatie, este sal tllem iar, la capitul care rémtne In apa, sé legdim o bucata de pluti, polistiren expan- dat, un flacon’ gol de material astic ete. Dack il veti lega bine, 4 veli regisi 1a reintoarcere, dupa ce vintal sa potolit. Tar daca nu vetii putea reveni, va gisi altcineva niluca. Ar fi pleat si ruginease de pomani. Al. PROFETAROLUL NOSTRU IN NATURA IN ULTIMELE DECENIL, 1N URMA revolutie! ehnico-elinfifice in toate do: Trenille de activitate au fost semnalate Schimbaeh esentiale, Este firese ca nic) ‘hnegetica ori piscicultura — stiinjele ce he gliverneazi sa nu prezinte 0 exceptie, thal vinitoaren $1 pescultul sportiy trebule vizute printr-e alts prizma dectt Jeri, Acestes nit mai constituie o posi Iitaie de aprovizionare 31 nu mai sint cexercitate ca o simplé pelrecere. Vind: Ful si pesearul de azi sint factor! princ alk al sete paz a natu int supravegtietori ardinel perfecte si ai armoni ee domind innature. tn mares Raerum Naturae. Este wh illu onorific cu care se min- arose finde icine cxiete secretele covoru- li vegetal al paduris et orlelae poe dferen(iaeulorie eimpiilor SP oriine aude zgoriotele apelor $1 simte viaja piralelor; ; ™ nu oricine poate $4 aprecieze como rile naturli imense: —"pindtorul este pazaicul consfinit al faunet st fore, biaoma pescarulul — Stapin al imparajel apelor Ht cerotese padarile si cimpitle, apele si soli —eu tn euvint — fol ce asienr erisfen(a tut ‘Homo sapiens pe Terra, Societatea modern. are. jevok ik na vindtoritor si pescarlor,pirecu eesti nevile de natura nealtera tay numele Impitimiiorslujtor ai padurit 31 al apelor, Asoclatia Generals 2 Vinaterior 9h Pescaritor Sportiv, de Is nlintce fost dstnats sapere $i sh deavolte avulia einegeticd si psc Gold obsteusca Sema al dovusilor nose, in acest august aniversar, lansim cn apel-anga jament catre colegit nose vingior! $1 pescarl: prin. ot ce inieeprindem ty Hobila noastr& Incetcare, 6 punem mai fess ETICA sf SPIRITUL GOSPODA ESC, Ocratires naturit tn allele noastee a evento pretentie socials... lard. pro {ejarea el, nu ne putem astepta ce ano timpurte's8 alba Tarmec, Ladislau KALABER TI MUG ANIVERSAREA AGVP.S, ORIZONTAL: 1) Ocrotires sjecilor rare, introducerea de specil disparite sau. fol, grearea de cabane, canise, poligoane de tir ete. 2) Specialist in cresterea cl nilor de rasi. — Nes! 3) Fordul cine. getic., —. si cel piscicol. 4) Din fat Tia. risulut — Asociatia General a VI ‘torilor si Pescarilor Sport Activitatea din poligonul Tu struit in primii “ani AGV.PS. — Unealti tipo fa gi Omega — Seutura ph lei inchisfl 7) Orag in jara.noastra lunde a avut loc concursul de peseuit stationar Cup tailor Ssocialiste’. ~Editura (abr.). 8) Tard in care au avut loc (mai multe ) expo: 2ifii de vinktoaré. Romina participind la cea din 1964, din Florenta, unde a cbtinut premil pentew trofee de cerb s) pentru filme documentare cinegetice — Condiment depus de vinatorit gospodari in piduri, pentru cervide. 9) Pegti numiti 51 aglavoate sau moace — Curs primi {ivi penteu pasdri sau vinat mic — Pang 10) Localitate in Camerun — Pasire de baltd, cu mot negru, 11) Maseslul caprei negre — Bijuteri. 12) Capra de stined, fadusi in Carpati in ultimele deoenii — Luna tn care, tn 1948, s-a emis Decretul nt 211, pein eate se inflinja A.G.V.P.S, VERTICAL: 1) Una din asociatille Dbucurestene de vinatoare si pescuit sportiv — Berze din {arile calde. 2) Kilogram (fam.) — Vindtor.. de munte. 8) Un fel de pusti — Urme de iepure 4) Cultivator de in — Au caracter sirb torese — Osie. 5) Sufragiu — In unani mitate — Nelu Popeseu. 6) Pronume la scizativ — Unitate subordonaté unet asoviafil din eadrul AGV.PS. 7) Tinta. in Tondalsilvie — Hag. 4) Sprinten ca. eaprioara sf iste} cao supe = Forma de pescull tehnie. 9) Ca blanile lupilor — Instrument de diesen, 10)-Concursuri interne sau inter: hnafionale — Lest 11) Rezervatia leilor — Aclul de constituire al AGV.P.S., de ‘acum 40 de ani. Dictionar: REF, ISU, AGIU, loan CARAIMAN TERS OS Dezlegari nr. 7 88 ORIZONTAL: 1) Numismatica. 2) Arena. —. Maces. 3) Para. —, Valor 4) Ore, — Penes. —-N. 5) Li —. Nu: merar-—. 6) E.~. Pom. —.T. —. Rea 7) Onorar. —. Fise. 8) Nemo. —. Bl. To, 9) —. Pecuniar. —, N. 10) Won, — Stornat. 11) Asiriand. —, So VINATORUL Revista Asociatiei Generale a Vinitorilor si Pescarilor Sportivi Anul XXXX nr. 8 (44) august 1988 BUCURESTI Calea Mositor nr. 128 Sector 2 "Cod. 70344 "Telefon : 13.66.98. Redactor get: Titus POPOVICL Colegiul de redactie Ing. “Aurelian ng. Ton CAZACU Emilia TANASESCU- Fedacior go adtunet Petra TONITA Duniltru ROSCA Vasile CIOBOTARU SUMAR Aurelian NEACSU: Tn cin ‘tea aniversiril AGV.P.S. 1 Jon $UVAGAU: Privire re trospectiva la 40 de ani 2 Constantin DUMITRASCU: Realiziri mobilizatoare ale rimulu semesteu s+ 3 DUMITRESCU: “insue- cesele si cauzele lor in ‘irl ed arma eu alice... 4 Constantin EFRIMESCU: Din nou despre prepelita 6 Nicolae STRAVOIU: Evitarea inhibaii reflexelor condi- tlonate 7 Emilia TANASESCU: VA pre zentim asociatile Sitarul giLunca ss 8 Engen CIMPEANU: 0 conus Titus LUCESCU: Pisiri’ de inferes cinegetie " Mircea SIMU: Disc. ping ln steel 2 SKISH:~ Competii, compe ti a ete Et, Tribuna’ economici 15 AL” PROFETA: Dezgatator a tinge fa Copertile 1 si 4: Nicolae Golgotiu Fotoreporter : Alexandru Bable Cititoril din stainitate se pot abona prin ,ROMPRESFILATE- = sectorul export-import presi: P.O. Box 12—201, telex 40876. prsfir Bucuresti, ' Calea Grivifel nr. 6466. aa ‘Tiparul executat sub comands ine, 4/164 Ja Inireprinderea. poligratict 18 Decembrie 1018", st, Grigore Alexandrescu nr. 8-31 Bucuresth, Republica Sovlalisth Romania