Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 12-1987

    Încărcat de

    george micu
    43 vizualizări20 pagini
    Revista Vanatorul si Pescarul Sportiv 12-1987

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Revista Vanatorul si Pescarul Sportiv 12-1987

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    43 vizualizări20 pagini

    Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 12-1987

    Încărcat de

    george micu
    Revista Vanatorul si Pescarul Sportiv 12-1987

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 20
    La multi.ani! Republica-i idee nestemata, Jun rotund pe carpatina vrere sicl ancestrala neamului putere Gintr-o vointa ferma intrupata. Sub tricolorul paeii, pe-o padure. De suflete, ntinzinduesi sfints uta, sti leagana Republicil cuvintul in care visu-si galopeara ciuta Spresa-i da in muguri noi fzbinzi pimintul ‘pe care-un Om ne tot sporeste-avintul, printr-un partid, stavindu-ni-l fauta. foto; Paul Decet Jon SOCOL Feticitarea — in continutut sl. forma sa — marcheazd prin traditie acea legaturd umand de vied si de suflet Jord de care, existenta noastra ar ft infinit ‘nal sdracd si mat lipsta de semnificati ‘Trecul, prezent $1 viilor se inmanunchiazi, in momentele solemne ale Anului Nou, intrun' buchet constituit atit din floarea proaspata a realisation abia.implt- inte, cit sl din cele cu parfumul amintirior sau at dorintelor de-abia protectate, Numérut ‘din decembrie W dedicam tradifittor ftindea, ,Pregatindu-te pentru vitor, trebuio st mersi inapot, cu gindul la trecut" (A. Mickewic2). Dorind sa last spajiu color ce au de spus multe in aceasta directio, ne rezervim droptul de revent pe aceasta tema, considerind-o de maxima. actualt- tate, sperind eG putem sddé in’ sufletul $1 educafla tinerlior cultul pentru moyte- inirea Udsata sf respectatd de cdtre inaintasit nostri Obiceiurile sf tradifiile sint adevirate legi neserise st ele ts au locul $1 importasts for capitala in Cartea Naburi Relatia lor cu. vindtordl st pescarii este obligatorle sf orice abatere sau ne- respectare ‘conduce. Eminent la daune tn viata. si actiotatea fondurllor noastre ‘Edifichul prezentulul si al perspective! are drept fundament rewsitele de pind acum, deel 91 tradijia, care potenteaze, prin datele el fundamentale, tot ceca Ge intreprindem. ySintem nistepitiel pe umerit unor giganti; putem. vedea mai Imult si mai deparie decte cel vechi, nut din pricina ascupimdl vederti saw din aceea & marinas corpulut nostra, ci pentru ca sintem sustinuit sf ridicaHl de et ca de histo urlast* (Jean de Salisbury) ‘La ‘cumpana anilor, mult iubiti colaboratori, pentru tot ceva ce aft Intre- prins, realizall si vett implint pe coordonatele intirir revistel noastre —~ oglinda EB pastunilor sia realistrilor AGW, wf advesim cele ‘mai cilduroase urdrt tie prosporitade, viaja lunge si cle mab multe satisfactii in ‘promovarea sindtor sf peseuttul wAm sustinut deseori cd veehile traditti vindtoresti nu ow mumat wn harfurn de romantism, dar si un contiaut pedayogte st practle ite Inloeuilt.” ‘grew Traditii in vindtoare Sndtorul a fost, din cele mai_vechi_ timptri, un om deosebit. Bin contact cu natura, ol a devenit ua bun cu- oselior al talaelor el; inteligent, eutijos SL puternie, ingenlos, eu 0 mare capacitate de rezisten{a si adaptare, ela stimnit din totdea- tuna admiagia color din jun, prin succesele Ini clnegetice cave asl gurat brand, piel, Dlémuri, nece- sare | colectivitati, Vindtdrul a Yost Intotdeauna’ o fire desehist, Drietenoasi, cu inclinatie spre lic rism si fabulatie, datorita fi ‘mecului clipelor petrecute Ia_mil- Jocul naturii sia intimplariior deosebite trilte de ol care, pentr profani, pareau extraordinare. Lul i place tovarigla, apreciazi bu- catele de calitate, cunoaste ce aceca ua pahar dé vin de sol si, eum spune poetul, nici de parte femeiased nu-ie sila, Generos si puternic, mai bine pregitit pentru a depisi_ greutitile, el se descurcs in situafii limita, care pentru alti slat de netrecut, Toate acestea se datoreaali fap- tului et, din mosistrimos, brea: la vindtorilor a cumulat, Imbuni- tatit si transmis dea Iungul Uin- ului, obieeluci sl practielvindta- resti ‘care au servit ea un indrep- tar pentru noile generatii de In- Valicel. Asa sa niscut traditia vie nitoreased_ care, cu o defiaitie mai pretentioasd, reprezinté ansamblul Valorilor, coneeptillor, evedinfelor si obicelurilor “vindtoresti, trans- mise in cadrul wnet colectivitay, din generatie in’ generatie. Pe scurt, este © uzantd, un oblcel, © dating consacraté in timp, mlis- eutd din nevolle determinate de Bracticd. “Refleojla din piesa Viaica "Voda; Doamn’, © datina steabund e mai mult decit 0 lege" este un adevar deo mare forta < Valoare morali. lementele tradi- fionale vindtoresti acopera a arie Impresionanta :vestimentatie, “us- tensile si echipament, podoabe si trofee, moduri de exercitare a vi- nitorli, respectul fati de vinat si colegil’ de breasla, cuaoasterea nor leacuri, cuncasterca vremii si a orelor, dupa mijloacele ce ni Te pune lal Indemind natura, gas- tronomja_s1 altele. Sa" le thecem fn revisti, rezumind unele aspecte traditionale. Vinitorul — din timpurile pier dute in negura anilor, si-a\ in- ceput vinitoarea Jn pédure; a fost deol nevoit s5-s1 adapteze ct lorile tmbrieampintit la. cele ale Paduri, Siiasa sa plstrat pind aml acest obicei, Materialele (piel tabdcite, stofe, fesaturiy din care, de-a lungul anilor, el sia. confec: Ponat aceste haine, au varlat dupa foc, snotimp si Telul vinatulul ; ‘toale au pastrat thsi pecetea prac icului si teadifia, Asa le-am’ mut din bitrini, le-am adaptat cordlifillor noastré si tot asa. le-vor prelua si urmagii ‘nostri. Behipa- mentul "si usteasile'e’ vindtorului e-au_naseut tot nevoia si practica Ca sa poarte cu el cole necesare sau s& transporte vinatol doborit, vinatorul a ndscocit sacul de spate si geanta, fiindu-i necesar ca mlinile si le’ alba libere; pen- tru pind’, sia flout din diferite materiale ‘chematori, fluleriel, pe care le foloseste sl’ azi eu diba- fie. Cutitul si brleeagul vinatarese i-uu fost Infotdeauna necesare vi ndtorului, pentru rezolvarea. dife- ritelor situatil ivite Ia vindtoare (uz personal, eviscerarea sl tran- sareavinatuluj, Jupuizea acestula Sau lovitura de gratie). Cel care Dosed celebrele culiia sau Brie ceye Puma isi amintese poate de fomagiul In versuri ce se aduce facestor usiensile sl eare este lie pit, pe eapacul cutiei de ambala). Si In materie de podoabe si trofee, ula pistrat otra ditie "care, si Intr-tn. eaz si in aaltul, Ti aminteste lui si arata Goncict' si telerlaif, ce fapke vint- foreti a sivirsit. Podonbele per= fonaie ‘objinute dela” vingtul doborit “Rt pe care vinitorul le poarti. cl. smindrie, provin de In Winatil Snare, vinta’ ew pis de Ja ‘cel cu_pone. Aste), windtorul foloseste ‘ea podoabe. caninit de cer, Tuerati in monturt dears int’ sou aur, pentru ace de. cra ‘ati, tons, "inele sau moat de Dus" In”palicie, “Barba, de capra heaged. say pul din comma til tet Delve Tn degeare de me- fal siné ‘buse la pale, iar din piciorul de elprior saa cornu] de Gerd, se fac prasele la euitele de Vinitoare sod bricege. Cocita. de Jepuze se pune si en la palétia de Vindtor, Barcel mat” frecvent, Ageasta’ este impadbitt ou ctniontt din onda rajeiuluh gua de fazan, conda de fasan, rozete” confectio: nate” din pane pictorulul” (pana ea mai mie din’ aripa sitaralu) Si barba Sitaraful, afies in coada acestuia, Tn reglinea anal pre- eum sipene din onda “cocosttt de mate, ‘rofeele din. vinat_imortalizeara trecutele iabingi ‘vinktoresti 4 ele constant din coli, piel, lanai sau vinat mie eu pene na- turalizat. ‘Toate aceste teofer se monteazi ise pastrearh in pa- opill $i sint ‘prezentate eu justi- ficatd satisfactie la exporitit_ sau prietenilor. Cele ardtate pina In reveat slat traditii transmise din vechlme, practieate s1 aal in vind toare. Existd Ins “tradigil” gin modul de exercitare a vinitorit st in comportamentul vindtorese, VI- natoarea cea mai veche sl_mai fcumoasa a fost si este cea ficuta Jn picior, cu sau fir cline, unde calitatile” personale si priceperea vinatorulul primeaz’ "si de ele de inde succesu! vinitorii. “Vinitoa- rea Ja pinda stu a. fitoare, cu copoi, a avut si ea ‘un farmec deosebit, fle ei era exereitatl de lunul Singur sau Tn grup. Ce mu vicd mal frumoasi putea {i penta strabuaii nostri vindlori, " decit chematul eornulul $1 chefiiitul ¢o- Pollor Intro sik plerduta lundeva, pe coast de deal sail munte? Aici, tradifia ea intre- rupt si, din picate, ea s-a mai in- trerupt’ si in alte’ citeva, Iderury care deveniser’i un fel de ritual clnegetic, Rste vorba de sivbito ren deschiderit seronatt de. vind toare, tinde-ne dean eu mie. tare, ‘et familie, sim penta a Vina,’ ef pentra a ‘petro anenst 2. Festiva mapcetm’y in. miiloaul haturit, Ta cintece, Jocttl sh glu: me. Nila terminaren loi“ de Vinitoare nti se mal organiza de- mult taditia de ase omnia ‘un foc vinilarese,. facut ‘dupa toate regulile si lesilepidurli, unde HHeeare, seofindce-avea tn trait, pine Ia tase ‘comune mal rigea_o\slaninutay un. elrndclor, un ficat do mistret se ‘mai alinat heeazurite eto paline’ sat tn vie higor dea butte, 30" sehimbon. atumne, imprest ce era tat fm= Portagt, se legau “prieteni n= fore. Ih aceasta atmostend de piles fenie si voie bund — ara se depdst misura — "se ive. paves: tin, “amintir, dar st tnvatdimiace Bert oot thal ines. "Unde mel Hint toate astea? Ta prea. pufine focurinVinétoral "a. reepestat prin traditie si 0 serie de print il deciles ‘vinatorenset; Rua tras in. vinatul ct pti, in iopuse Pe tog, a edttat drma vinatulu anit si eind a fost cam, Fa dat lovilure’ de gration pent nul lisa prada chinusion. Tot ele Ine slfiits1 respectat perioadele. de reproducere ale. vinitulul, a. Iuat rmistri de ocrotire a acest, 1 Fe d& onorl vinatultl doborit pria fogriiit si La pizit cu dragoste. Sunete de “corn — eintect de Si tot el, vindtorul, a stiut sidea ale — care aaua{d mourteaacse. Tespectul cuvenit vinatulul cdzut, tuia, Ta semn de respect, au se dind onorul acestai vinat... Sint 6 paseste peste vinatul mort. Pen serie de tradifii interesante si ta tru a pastra discipliaa si armonta aceastd privintd. Astfel, dupa intre. membrit.colectivului, ‘breas foand, 2a vinatul mare. mal ales, la vindtorilor a stabilit, da Tune se deiormina care a fost lovitura gu vremutilor, veguli ae compen in cazil eind)mal mulfi tare coreetti a vinatorllon, wall au tras In acetasi pies fata de alti. cazuti, Dup& goand sau la termi- Vindtoruia tnvafat de la toain- narea vinatoril, vinatul, dupa caz, tasii sii si valoarea timddulioare se eviscereazi, se evacueaza ba- a plantelor sia unor parti din sica de ud $i se aseazi numal pe trupul jivinelor. A folosit foc: Parlea dreapta a corpului. La vi- sete allt pentru timadulr cit si Aatul mare (cerb, ciprior, mis- pentru. Intrejinerea echipamentulal treti, capré neagri), se oridnteagd Si, infuzii, ealavlasme din slant 1a fos capul eu srofeu In pozijie preeum si grfsimi, produse gland vertical, “asezindw-se 0 ramuri are ete, Toate acesiea sau tran Tuptd, nis tHiati, pe corpul plese: mis din tat in fiu si, de ce na inate, cu capitul rupt oxlentat am recunoaste-o, de mille oni aa litre cap la piescle de sex barhi- fost de mare folos esc sl lnvers la cele feminine, Se In pelvinta orientasiii in terea, pune de asemenca in gura vina- a cmnoasterii vremil si a ‘orch fului ardtat mai sus si asa zisa dupa mijicace‘e astura‘e, exist ultima imbuedttis, “iar vinatora- bun tradifie vindloressed Zine: Tul I se tnmineaza 'o ramuried din s-a orleatat dup soars i Sane’ aceeasi esenki Jemaoasi, dup ce chiul copacilor, iar ‘oaptes, Gugh 4 fost muiata ta singele vinatulai steaua ciobanulul, positice’ cane doborit, eu cuvenita urare vind iui mare si mic Sau al cogtit ca loreasci. Esenfele folosite la acest pul aflind st direcfla st oma Vien ceremopial, ant, set determi- Feed “a “cunoscuto dup aoare ate; brad, mo‘id, pin, stelar sau lund, Ving, compartares’ plsiet aria, 'Si oliatior dé vindtoare care si mamiferelon aw ajutat la dobortzea.vinatiul Ih de arta culinara Se agata la zgardi ramuricd din © bogati. traditie; eseata lemnoasd folositd la cinsti- rejetele.gustoasclor felurt de ae’ Fea Viaatului la vindloralul arate din Vinat lea descopeci, Si tot din acoste eseate maleste mbunatiiit si transmis sf alters, police de 2 Umea! o rimiick gtsind inaceasta el gi fami‘ia ris, (upti cu mina), in sidoarea vi & ee twaasmise din genoratie Ia gene- ratie, dar care, din. pacate, saa cam ‘dat uitaril tn zilele noastre, De mit m-a fedmiatat idea si reactualizez acest subiect, ed 0 datorie fati de treeutul viatitorit Gin tara noastra si mai ales fata de generatitie viiteare, Am gasit Prilejul, “iademnat side ne- voia de amintire a sufletulul ome nese. “Amintirea, ” spun filosofi, este raiul din care omull att poate fi alungat ; iat’, eu v-o transmit ca pe © comoara sufleteasc’, ti- nei si batrinl, spre aducere plata eforturiler sale vinstoresti, dminte atucut mare si de ao pune astfel Plat a pélarie, ca’ trofeu, Dupl jama-> Tat ua foarte succint rerumat al narea rimurelei citre vindtor, se traditillor noastre __vindtoresti, Jon DUMITRESCU yea ce va vent se comporté fata de trecut ca fiul adu't fata de taal sau; pentrii a so naste, pentru a deveni om, are nevoie de ua fat8, de tin educator, dar dévenit om, Isl schimbd legatuca cu tatél 580, care devine mal inaltd, mal plind de ubire, mai libert) * sit da o deftaitie a trae grup, activul retribuit at ji- cold, pent>u a contribut ta rl- Aiilel in vindtoare sau zescult? _ Halet 51 asoctatiel er). Gicarea stochetel exigentetor 2, Sintort partizanud tradijiet 5. Ce elemente mol, tn prac: doch a. eallatil actif ast pau al modernitdhit? Tntre aces- ted, vindtorit sau peseultulut, elatel Generate 4 Vinttortlor 41 tea existt incompatibilitaie ori eredelt ell vor’ ajunge sa se Percarllor “Sportivi, Heconge se presupun ? Brplicas, impund pentru a spori zestrea _sele’? Mulfummirile obstel, th gee 4 Cine o-a inijiat tn proble. . noastrd tradifionalé > neral, ale ctitorior, in ‘special, eee eat 2 uel einer TT Tee ee celurt Wodte de "eindfours ‘sau geele. sf exporitie conserod Bune ‘materiale $n revista qi al- pescuit ? (Nominalitayi. Brpu- tradisia’? eens neti | printr-o\"scurtdrelatare _Nominalizajtelteva din jude goenimentele pe care least trdit st precisati ce ora Inpresonak ERAGTIA, jn Tegiturd ct deesten) fet"mad mut 4 Cine poartd.rspunderen in respectarea"normelor tradifio ° hale de etiod, de vestimentatie, de telnted si miestrie atit dé _Asteptdim rispunsurile pind ta ‘ecesare in: organizarea st des- 1 fobruarle. 1989, "pe adreea ree fasurarea partidetor st, im ge- ductiei revistel,'ciet Uoses "ai eral, tn relate OM-NATU- —valorificimn‘meterialete rime RAVIETUITOARE ?(flecare pentru q stimula respect) Jara Gintre “not, . organizatorul de de’ ‘traditia. cinegelich ft pict CUVINTUL LATIN TROPAEUM, fn care antichitate simboliza victorle. tn razbol, a Jost impru- ‘mutat de vindtort st aplicat ir ra- porturile Tor. cw vinatul. Intr-ade- bar, intre Vindtor st vinat se dao tupt — fn special cu vinatul mare—, ale cdrul simjuri, mai ale faucul gi mirogul, stut_incompara bil mat _decvoltate decit ale omu- lui. Vinatortt stfu ed la urmirizea tunul cerb, victoria nu este totdea- tina de partoa tor. Dar cfnd ies vic toriost, "dovada reusitet este tro- Jeul, iat de co adsedratul vint. tor, cel care potedi sto cultura vinitoreaset, fine la trofeu sé nu se desparte de et de bund ‘voi. Vatoaren until trofeu este cu atit mal mare cw cit, tn vreme ce ‘bjinerca” tut prin 'vindtoare. co- yectd a durat 0 z—doud, trofeul faninat de perete, in loculnja lui, Hf aduce o bucurle ort de cite ori fi priveyte ; este 0 bucurle dura- bila, Asa. jilnd, considerim ca se cade 22 punem’ euvint bun in fa- Dorul prepulrde st pastrayit tuturor eategoriflor de ‘trofee. Gradut de feulturd vindtoreascd a unet per soane se cunoaste si dupa felul Gum este preparat, fnue st preyult frofeut. foto: Ton’ Simiray Multe trofee, unele de mare va- loare, se plerd. din nestiinga, In oewinga unul pidurar, am vazut 0 pereche de cornite de capriorl, 18- torla lor era un vindtor, cu au- forizaie de vinat in reguld, dar in- ‘cepdton st ined fard cultura vind toreased, a impuseat un cdprior si La mugdt-pe pldurar sd £1 evi La terminare, vindtorul a tmpa- ‘chetot carnea i a aruncat capul. ‘ya oblecsta pidurarulul cd ¢ vorba de tn trofeu, raspunsu a fost cd {nici intereseazd. Huident pentru eect "vinitor, ia nivelut_ ful de Gulturt"vindioreased, prineipalul fotos a fost carnea. Att exemph faa viata offclale facuta intr-xn finde} de frontierd, decimal izolat Hi mei rar cercetat de organcie de indrumare, “paznicul de" vinatoare mia ordiat dowd Blinuri de tp, dintre’ care una de mare vatoare ; {a'o eapostte ar ft objinut.meda- ede aur. La femarea mea. ea iistea este valoroasi, paznieul mina Fispans cd el a dvut ltd dati Dinar sf mat valoroase, dar ne- Cumosetndu-te valoaren, tea predat {e'DC-A, tar erantile Yona aruncat Te gunot! Fapeul nu nccesita co. mentoriu! Un piduvar mia ardtat Oo perecho de colit de mistret de- ‘redatt din pricint cb craw rupit ig capatut” gros, datoritd fortari In seoaterea din mazilar. Acest om @ facut ocht ‘mart cind bam aritat tt de usor se_scot, dact sine flerit ‘oud ore, apot sint clitinall exact tum face dentistul ‘ew dinttt ca- Hat Tala de ce dorese si adresez un pel edive ‘vindtort sl mal cu. sea ‘md. cle personatul retributt, 3a pretuiases sisi -pastreze. trofecle Me orice natura ar fi ele. In aceasta Wee, consider ed ar ft un mijioe de ‘simulare ‘@. vindtorior” dock lista celor care au objinut medalil enira trofeele tor Svar publica, in evista, tar medatitle ar ft predate fitutariior we trofeeintssun cara esti, deta ‘cu. yestitutreatro- Jector, Aya soa procedat cindva t trecut. Dar davt uncle pot ft pre~ arate Le vindtorlt isis, cum Sint Coarnele de cervtde st” coll! de sire, sint ‘aleele cave necesita pricepere de specialist, cum sint frofsinul $f naturatizarea de pa- Sir Cunose tm fart ciifve specia- Uist, dar ef sint'batrind si ma in- fred ‘cine le va tua locul, Mas bucure 20 stfu of exlstd oqrien! tt ner, care of te urmeze. fn sodin- fete’ ca secrotart de asoctatl, cu fai fn wm, am ridieat accastil problemd, Sint greutdjt e alew- fat, dar lipseste. sf initiative. Un Atelier de acest Jol, atasat unel Asoctati, care sf serveascd la 3 Sait chide mat multe Judete,. dupa nnecesitati, se. tmpune. Adresee, pe Aeoastd ale um tnderin cdduros, Sine. pregitim oament. pind etnd et prea drei. Din coarne de cerb, am wiaut oblecte ‘de mobilter? fotaltt st dt- tan, mese ‘st lustre, Dar sa, mergem asa” departe : Sale mai Indelnante de fia con stint nil vor fi dec! total Sabile neseult i Jadee 0 se dere din ce 19 ce mal arrentuat’ A petivitatil viitoarel neastre prazi Prcocteren Truce at citeva grade va avea. Ta‘ fefect pozitiv seupsa poftel iat usmito: ile — dup’ eresterea temperaturt Incest timp se stabilizenz! cal si nlvetut apel, ct tulbureald, Astfel de zlle ne vor putea da satisfacfil dintre cole mai mari din cursul tqtregii iernl minus grade epful ch poseuita. poate 11 truc toe ft tanga eral apa cay dur nepoluti, erie Dine canst {i pinie de temperaltca a cane alee dover aceite te'pol tinge pe poritunl de ta So Rlometi taste de loci ae fot capt ofa Terai chiar Erp glosom respect ‘ivi ae “contatt Ea pio feta pel caldes pesil_ nu hibesaeees, Metabolism ior mai “sdleae fa tba cllea determing al 0 bof de fiincare mal mare, crete dec 1 Tecvenia toseltvor‘Be scurt pescult ea tn unite de foam i Eapt obits Hela wor pi {ena Fepern lure Ia exce ne tn Soba fatoutesnaa, in ciraur {etuste seabuctoy wor slit ees: tin'in wre end pate algte de pe finda ‘spel, 12-ope limped acess Shorr "se" pot /coaenta escort Sala ia ate, Wikgorde pte Samet Si mceana, poate fre" Taliy anor eclmoeeuta 98 dnt: deauan' pe: fungal apel. tu Snot ihavele Jpeg, resale ai ae lst ulin Alsutie deoh'= tn peste t= Peta ite aprsape ca, 4 capturat Th apa rete pest sit pull ae tila fonts "prcnat Srpleios Be’ atest ‘ueru ‘vor te sonra Ty alegereaechipementsint not Unalte teote wor fainte sete Thal ine sf asoar®, tempers "Ste pes ti Sofie mat pu fin vigutos, cect in Tonle de ard Chinn aptusne! mast vor Siem probleme de. dell st sootere © Yanga de S239 mets ores inne, Sn itn general ae Sloat Doar ancl ad cha Seobarli'ne waft de foter ora Tal Tungd, Shot. de prefer’ vers Tile eehipate cu tncle upon fara confestoaste Qi stra sube TEST Geaee aheatn ne fommear Mey grea Mullosas raf) contr Trane Tis pone hfe wofuer Hrvceneenl given foes sie Se reste 928, Srna a epuie ot reata el onk Din conta et ot Cet aan sibtice eu aie vor Yea “eagstea anal nts mar oa Pele et eitette aed tre ue tpletests penta a tnvings tne Pa oa etree ae Gale nace. Ctteete vor fa fuses tie de momeile disponible, th me dle inte misimile 814. Aegem plutele cele mat tsoaze PIG Tl plasim aproape de eis 6 importanta capita pentru reusita tel partide de pescit din fimpil ier. aze_nAdires, Vom fotos! 0 nada compass din. pling foto Mizcea Serban muiali, malai si lepte praf Aceastt masi 6 sporim pe malul apel cu © cantitate mict de Iut sau nisip Si inetudem o mica cabtitate de Viermigori sau rime. Bfect foarte bun-adausurile de sage sai splina macinat’, Ta afara unui adevarat nor de miros si gust. aceste.adau- url eliberesz In apd si mict pai ficule de culoare, Chiar si in zilele bune de pescuit, efectul nadei 11 piitem constata doar dupa o las perloadi de asteptare. Une-doud ore este fimpul obissult, normal, Fateori se vor anata pestll mal simpurta, ‘Musedtura pestilor din apa rece este slab sl mehotisits, uncer! fiptoape insensibili Pluia de re- fault este opriti sau fs! schimba Sireetia de ptutire, rareorl fare- fistreazt ‘un usor ivemurat. Dese- fri pat trece mai raults minute Thainta ca pestele car> a inghitit momeala si posnenses Text mal parte, trligind pluta duc’ el. $i din acest motiv subliniem Ines fodata neceéitaten folosicit une! lint cit mai fia Tateparea o facem fin, ridicind doar putin virful vergii, Pegtele Intepat se lupti slab, mut mai putin viguros decit ia apa calda, De obieel pestit intepatt de- pun reristeata la ridicare, dar se zbat parcé ca incetinitorul. Chiar si captirile de talie respectabita vor ajtiage fri multe probleme tn javelale, Peter WEBER z APROAPE TOT! SINTEM Azr vinitorl de duminied, zoriti s& tm- pujedm cite ceva infre deus dru- muri, dusintors, eu magina sat treaul. Zorul activitatilar eotidiene in aceasta lume mereu mai grabita ai sa imprimat att de mult in fire incit, chiar si atunel eind am putea’ vina Jn tihna, ne~ gindim fa cea ee mal avem’ de feu! in ras, arasd sau Ta. servielu, ‘Totul so deruteazi in {ug impulse miisoaré Th ore. si minute N-am In urma mai mult de tre decenil de vinatoare si, tolusi, area mi vine si mi gindese si ou, ca veteranii, la’ vindtorile de allidata A” fost odata ca nici- odati.. Acuma im! vine insiyIn minte un alt glad: oare cum s-ar descurea un autentic ‘vinator de uminic& 1a 0 partida de vinatoare de mai multe zile, 12 una poraiti aga, ca mai demult, au ew Dacia’, i in cel mai bun caz cu eatuta 5 sania, prin padtrl si coelaur dep: fara cabane $i ct Tree, peste aspectul conditiel_ fi- ice, desl el este deosebit de im= portant Sint alten Trust pe care vindtoril de azi, eu stagiu au prea Indetangat,. nu le etmose, ocd mt ‘aude unde st le eunoasel; a ruri In aparenté marunte, baaale, dar care, tneori, trag in cumpind enorm de mult, “putind hott Fousita sau esectl ‘nel vinitori, cel putin sub aspect strict indivic ‘ual. Tati, aparent bangla _tmbric minte, Azi ne Imbrieim dupa cum e vremea dimineata sau dupa cele ce am aflat la TV tn seara ante. ioard, Dar, pentru acele vinstori mai ‘Indelungate, tmbrécimintea trebuia bine chibzuita, ou gindul Ja posibilitatea unui ger, a. ploil sau a uncl opi petreente ‘sub cerul liber ; dar nicl prea trea nu putea fi, atuact cind Stal cd 0 vel purta in spinare mai multe ile. 'Desigur, daci era vorba. de mers ctl sania, nu Tipsea suba, dupa cum nu Tipseaw clteva braje bune de fin In care ne lafundam picfoa- rele, Tot atit de important era in- clltimintea, si cu toate c& cizmele de cauciue’sint 0 inventie veche, aproape toti preferam becaneii de plele, bine impregnaficu_grasime (imal ales de bursuc, a eftel efi cleati nut este doar ‘poveste ). Banala cutie de ehibrituri (dar nu numai nna, de objeel dou sau frei)” era nelipsit4 din buzunaral sai_riicsactl_ Tiecticuia dintre nol, pusilla toe ferit de umezeala (etl faveam una de sigtranta favelitt In foita de Staniol). Cfel focal ne era totdeausa’ prleten credincios. Primol care sosea, la loeul de intil- nire din pidure avea grija sk ach focut, Indiferent ee ord era (In Te- alitate, Intflairile noastre nu le Stablleam dup ceas, cl dupa soare; ne intilneam cind se lumina de 7). Apoi, 1 fiecare.popas mal mare, foctl era nelipsit, Tar dack Famineam peste .noapte uundeva, fa dare sau la vreo sting pardsitl, 8 focul era fatretinut ba de unul, ba de altal, pind in zori, $8. aprinal un foc’ pe vreme useatl, din reascuri Uscate, nue nicl 0 seo- fal! Dar tama, sau pe veem umedé, Iucrul acesta uneort nue chiar ati de simplu. Si aict iti frebule clteva siretlicuri, Trebuie s& stil care esente lemnoase se aprlad mai ujor; sau si folosestl Hisinti de brad, dact sii sus la munte; lar gitejele s} crengile trebuie’ asezate Tatra anume fel, pentru a’se aprinde uncle de la altele, Pentra aprinstl foculul, aveam fiecare cite un 2lar sat Goud, iar unii_aduceat chiar si © sticluta ou petrol In asemenea expeditil vintito- restl, © toporiscl era un ableet exirém de folositor. Ea era Bld AU nuimal la despicatul vinatulul mare, ei §1 1a tilatul lemnelor pen- feu) foo sau laamenajarea nul adapost peateu noapte. Das acesta are dichisurile Tui, care nu se Invatt din cfr{i, Dacd “iti faci un, astemut din crengi de brad, trebuie si stil olf de Tune si le reteri si cum si le agezi, la fel ca Sindrila san tigla de pe cass, Dacd vremea era mai plcdtoasi, ou pu- ting rabdare, Ineropeam 0 caliba de crengi, ta care tneipeam do! sau tel ins. Dar, trebule sf stil eum si facl_o asemenea eollbi, eum sit fixezi coama st cum si asezi de-o parte si de alta a el crengi, fnéli mal groase si apoi mai subtirl, dar cu mult frunzis, pe care pietrii de api si sp seurgd cape un acoperis, nu prea de demult Mincarea au putea fi nicl ea de oricare, ‘Trebula mincare eonsle- tentd, dar eare, tn acelasi timp, si nt atime prea’ greu In Tuesae, Era aproape de neconeeput si iely spre exemplu, boreane cu zactsel, sa até de boeuf sau muraturiy iar dack haladuiam prin lecurl eu Aestule piraie, ne lipseam si de plosca et apa (de termosurl nici si nu vorbim), Dupa cum ne aveam planurile, stabileam care Gintre noi va duce ceaunul si milaiul pe care fl vom arunca In In rucsac, toti mai aveam unele méruntisuri, care totdeauna sta teau acolo,’ nestlind cind puteau fi de folos, de Ia pansamente pina Ja sfoard "sau ace de siguranta. Caci total era cumpanit bing, dan torita tunel experiente de ani de zile, asifel Inclt eventualele ne- placer! ale neprevazutulul sf poatd HL merew inliturate, Datorité tuturor acestor qfleacuri* sia indeminarii de a ne acomada Ja orice conditil, puteam depasl sroutdtile inerente unor vindtor! in ferenur} dificlle, a uaor vinitori care dura citeodat’ mai multe zile, si, implicit, aveam postbilita- tea de'a ne bucura de plécorile si satisfactiile acestel Indrigite deletnicir! a noastre a tuturor Cum rimine cu WA fost odatl..* ? © traditie nu moare, ol traleste si axl si_miine, cit. timp continutul activitutii care a ereat-o dainule Ia esonta lui — prin el si prin nol, Dan MUNTEANU Prin_anfi_ 1920, existaw tn Iasi doua Societéti de vinatoare: una cu denumirea Diana" care cu- prindea majorititea vinatorilor si alta, ",Cerul vindtorilor", cu un numir’fix de 30 de membrl, con dus de un comltet restrins. Ca. st devil. membru al. acestel ultime societiti, trebuia inti st fi admis candidat’ Durata canidaturi rade doi ani si acest fapt se in- timpla pumal atuaci ind devenca vreun los liber prin -deces sau mutare in alta parte a ari. In aceasta perioadd, candidatit ‘era admisi la vinatorile societatii, peatru a se constata calititile lor de vinator si cunoseitor al reguli Tor covecte de vinitoare. Dupa acest termen, un singue buletin contra cra suficient ‘si fil respins, ‘Aceastii societate arenda terenuri foarte bune de cimp. si_padure. Pentru vinitoarea Ia’ picior erau ferenurile comunelor" Erbieent, Coarnele Caprii, Spinoasa, Bel” eesti, Jar ea padiurl cole de Ta Bir- nova, “Poenl, Cucutenl, Brdiesti Popricanl, Perleni i ‘altele din Judetul Vastu In acest cere de vinstoare, an activat intre alfit: Mihai Sado- veanu, Demostene Botez, George Topirceanu, Costicad Botez, Robert ‘Murat, DiAatbon, cpt. Coriescu, Dr, Gancuvict seful sanatoriului TBC dela Birnova, Dr. Dice, Dr. Ciidere — medleul sef al ora” sului, generalul Manu, comandan- ful corpulul IV de armata Tas, Bazil Schefneu, Strotct, Costlelt Drighict si alti, dintre care si subsemnatul, impreund cu. fratcle meu Victor, In perioada anilor 1923-1950, In timpul candidaturii noastre, cou $1 fratele meu am fost insirel” nafi cl organizarea unei_ vinatori in’ padureaBriiesti, Ia Vreo 12 kilometri sud-est de loealitaton ‘Tg. Frumos, judetul Tash, Vinitoarea urma si dureze dowd ile sl una din sareialle noastre era asigtzarea transportultl pe distanfa de mai sus si cazarea par- Ukpantilor Cu ‘paznicul de vinitoare al so- cletitil Sinescu, am. aranjat ‘ea masa de sear si peirecerea 8 fie chiar In Tocuinta a, eare se preta ine tn acest scop, avind 0 ca. ‘mera spatloast. Prima bataie @ taceput cam t= ziu, pe Ia ora 10, cn 40. gonad S-au tras 118 focuti de arma (au- marate de mine) cu urmatorul re multat: 36 iepusi, 3 vulpl, 2 of riot! sf un mistret, cotpat’printre dol vingtori, “fara fl rani La a dou’ bitale, fn fata noastra era_o vale larg desehis’ en co- pact rari, din care un rind. urea in_panta’ spre linia vinstorilor. De departe, am crezut ci este epure, clci urea vertiginos spre mine, dar abia tind. sa apropiat, am. observat cera o wciprioara™ are, cind ma Mdentifient, a font © sivitura. "speclacloasa printr-o parle, sificient sii pot observa canafal ce demonstra ed, de fapt, CERCUL DE VINATOARE DIN IAS foto: Popa Posires era un {ap cu coarnele cazute. Spontan, lam Iuat in felul ac mel si, dupa ce-a trecut linia de Vinitoare, am tras ctl un eartay in cdreat ett alice de 4 mm. Tapul a marest lovitura, dar aa eagut sl a intrat fn bitaia'ce urma s-o facem fa continuare. (Pe vremea aceea nu era obligatoriu, ea zl si se fragi ‘In ciprior “en glont sat brenneke). Cind “gonacti sau apropiat_pe linia vindtorilor si deel bitaia con- sideraté terminaté, mam auzit chemat de Demostone Batee : ino, pind la mine | Ajuas ings el mica zis = Gaube! at ficu donk geeseli si sint obligat si le semmalez, ca. tn folul acesta

    S-ar putea să vă placă și