MEDALIILE De mult, medaliez toti muntit mei, cy ursi, cu zimbri, cu privighetori i, suflete, {Le dat si-ti destayori concepfia déspre azur 31 stel Aion dal pein, ere es Phe Sea eae Sasa pap St Priveste pileul jezilor, prosper, cu Jocul lor aifte de naiv! Eo fascinanta febra de festivU 2 revere | aaa caracterul desport de | Tas dati de pertormand al pew Sitio este Gea indowls activ Waar perticipa "din ce-tn-ce tot | mal multi membri, de ambele sexe Ta ete viele Tntereral constant pena aceste ad un sugar pentru devoltaren pes ne aa det pichallor Fo ie vil a ve corpe ste la finaisie dei ee peclor att ark 2 dia. Stalutal Acocitit TA de important, ca. toate celelalte “Pregitrea si educarea lor pent Been spore strc 52 realizeze asa cum Imperatlv prevede {1 art 3, lera g, prin .deavoltarea ctiviial competitionsie a mem- hale de vinatoare fl peseuit spor | tiv, \ al tineretulai | De alel rezulta _obligativitat adeerit la tndeplinice de catre tot feetorli de raspundere din actival salariat ¢1 cel voluntar, In toate ni- velurile, a acestor importante sar ind legate de atragerea In compe titi act mai multor membri, de organizare in condifiuni optime si Fogulamentare a concursurilor ofi- Gale si amieale, pentru o mai atenti preocupare in pregatirea concuren- {ilor de la fillale si pina la repre rentativele A.G.V-PS, deopotriva la CASTING, pescuit staflonar sl, In- epind din acest an, la pescultul cu smiusea” artificial’. ‘Si flindcd avem la indemind 31 Matea, de ce nam initia. si un campionat de (Surf Casting* (pes ait de pe mal) pentra Inceput, 1i- toralul jostra oferind optime Con digiuni st pentru acest gen de con- ccursuri, nit mai putin utile si spec ‘aculoase, mult dorite de numerosi peseari sportivi, pasionati peseari 1a ‘A venit vremea asa cum scon- tam, ca sl cel mal scepticl dintre unditarli nosirl si “se” convings, chiar atunci cind nu participa ect la intreceri, arbitrind sam nu- mai asistind, mat ales la cele de fanvergura In care yasii® isi etalears utilajul modern, cf nu au dectt de Corneliu NICULESCU foto ‘T. Dineti Invatat din aceste veritabile fest Ei liu ca pot arma acum, ta acente compet, veraiteteestopice are ajuins a Th mete (Ge douk on mal aoare, din carbon Sow gras fi, "neon de. 08 sat chiar do Qo), rigele miniscule’ de concurs die hangs 25, eu care. to sot (eu ‘inelogai, desighr)-exemplare true ‘Yor vedea 1 apol le vor fabrica chiar e plusle din lemn_de balsa Sau" ‘din’ polistiren, cu antene fixe Sim. ammovibie, “do. diverse lor, fnulinets, Insite, fire de ymuscd, Sinsie" aeifeinte sl nu ml putin, nde combinate su" simpley dat mestecate eu alles lence "Vor observa” desigur ef stendal de G10" moti marehenah sh ree Dectal peatru cel din dreapta gi Sia stiogs, en treble el time Senearen i €& se ponte, do cele mal multe orl pesca eet ca sine urd varga"tinuta In mina, a5 eu euros prevede regulamentil de concurs Im oricare in ovte tre dis Siptine ale pescitan sporti trenament sstematie si con- cursure de. pescalt constltale 0 sdevaats seoma teoreticl 1 prac 1La inceputul sezonului de vinatoare la capriori fea mai mie st comuni spe- ie intre cervidele noastre, fcaprlorul, a avut o evolutie in cole mai spectaculdase. Inainte Ae rizbol, prin 1938—1939, ta tara se vinau in Jur de 1700 exemplarc ceca ce inseamad desigur ca nich efectival nu era prea mare. Dupa opinia lui O. Vitting (1954), efecti vole antehelice fuseserA ins di foto: Peter Weber imate pin prin 1950 cu mal bine de 857 In anul 1950, efeetivul de clprior fn fara noasira era esti- mnt abla" kt un numar de crea 16000 bucdth, Refacerea. efeetivelor a Inceput, din acesti ani, prin actiunt ener gice de ocrotire activa $1, popular Dupa datele ing. Vasile Cotta, prin anul 1958, mai existim nea ‘circa Horia ALMASAN 800.000 hectare fond forestier eu terenuri apte pentru ciprior, dar de pe suprafata cirora acesté lip- sea. Acclasi autor constata exis fenfa Ia acea data a Inca 200,000 hectare terenuri péduroase din Do- bbrogea, Bardgan ‘si Oltenia — lip- site de api, fad caprior. Prin actinnl energice de poptlare, aceste golun aul fost inst Febia umplute, in anul 1058, efectival de eaprior numara in toatl fara clrea 57-000 exemplare ocupind 0 suprafati. de aproximativ 5.600.000 hectare fond forestier, fiind semnalat pe un nu- mir de 1569 fondari de vinstoare si lipsind pe un numar de 1336 to- | renuri majoritates fini pldure. Cu ‘ocazia acelorasi cereetiti se fren constatarea ci, in fara noastri, c- priorul este ua vinat de pidurein covirsitoarea majoritate a situa- fiilor si ci numal rareori si doar in vestul tari, pe un numir de 29 fonduri ca suprafaga de cixea fied de inifiere si de perfectionare a membrilor asociatiet In tehnica pescuituluisportiv". Aceasta cons Aatare, care de altfel este si conclu zia celor mentionate mai ‘sus, este Tretinuta semnisieativ ined din’ 1050 in extrem de ullla si, din pacate Unica brogura de acest gen — In flere in coacursurite de pescuil® — Sparuth sub ingrijirea colectivulut redactional al revistel noastre .VI- natorul $i pescarul sportiv', explica in buna indisura numaral ‘tot mal ‘mare de coneurenti care au imbré fisat_ competifia, tocmai pentru saceste motive. Experienja competifillor interna~ fionale ne-a obligat si prowatim sis- Tematic $1 selectionatele de. soniori, senjoare, juniorl, junjoare ale AGNPS, care roprezinta In fond pe eel aproape 150.000 de pescari Tegitimati cu carnetul de membre al Asoclatiet noastre, Aceasta pentru ci sa dovedit si ‘este de nedontestat ci unieul etalon Valorie al nul pescar sportiv st al tunel echipe nu poate fi stabilit de- cit prin competitiile interne si. in- ternationale, De aceea uumai printr-o pregatire tent si continua a reprezentative- =. Jor noastre,, cu sprijinul nemijlocit al factorilot de raspundere, am reu- Sit tn 1965 sa objinem tithul de cam- ploni mondiail 1a pescuitul stationar fa Galati pe Dundre, jar tn’ 1986, dupa 14 ani, si redobindim titul de campioni absolut! pe echipe, In traditionala ,Cupi a Pricteniet rilor Socialiste*, obtinind locul 1 si TI Ia seniori si locul T la fete, tn {aja unul public numeros si entu- iast care a umplut faleza barajului de Ja Slatioara latina). ‘Nu se poate contesta faptul c& nu numai conditiile de pescuit au atras ‘un pumar important de membri in A ci si competitilie, popu- Invizate prin presa sportiva centrala sl local, prin radio si mal ales, prin Intetmediut mleulul eeran care Bredat de mille or! aspects de la muile noastre concursari interne St internationale, vizionate de mili- fane_ de telespectatori, tntoemal ca in orice alt sport de’ performanta. Dar competitia, prin tot ce se pre- inti In concursuri, devenite din ce in ce mai pretenticase faa de evo- utia exploziva a uneltclor de pes- cuit, cu un utilaj mereu Imbunati— iit, in primul rind prin erija st mai ales din ypanoplia* concurentilor fruntasi, afe fn mod continua -un rol primordial in imbundtafirea si perfecfionarea uneltelor de pescult Sportiv sim nlmal pentra cele estinate special concursurilor, cum teste cazul la casting. ‘Veleranit* nostri, ajunsl acum Ja virsta a trela, antrenorit. voluntarl desemnati din vechllconcurenti frantasi, ajuti In permanent afunct ind sint solieitayt st consultati asa fcum se procedeazii I toata lumea, fa Iniflerea, imbunatatired 9h veri= ficarea noilor ustensile destinate ta- turor_genutilor de pescuit.sportiv. Tia deest capitol Sint multe de spus side facut. Bata de utilitatea notorie a com- petitiel s1 a pescuitului sportiv prac- teat in’ concursuri, concluzia care se impune este cil nual printr-o mai accentuati atentie, acordata dexvoltirit concursuriior de pescuit stationar, casting si cu amusca” ar~ fificiald, tn egala masurd pentru fi eeare din aceste genuri de compe titi, putem contribul la cresterea calitifilor Sportive ale membrilor nostri pescari, 1a educarea celor care vor si vind in miflocul nostru, feu respectul legii, al eticit sportive specifice pasiunit noastre, ficind astfol si cistige atit yadversarli* ott sl Asociatia, viata ei, avujiact piscl- coli si mediul Inconjurator.200.000 hectare, existaw 51 capeiort cave permanent pe eimp, vitind padurea Situatia cApriorului_ in| RomAnia acum, dupa aproape 80 de ani de la aceste corcetari, a fost schime Dati mnt ‘Din pinet de vedere cantitativ, dupa datele evalutril efoctivelor in. 1985. se constalsi ca numa total In tard este de circa’ 250.000 exemplare. Populatille acestel spe- ii _sint rispindite pe un numir Ge 2.124 fondurl de vindtoare, din cele 2.200 din tard. Supratata pa- durii ocupati este de 63. mllioane hectare, ‘deci practic, ‘pe intreg fondul forestier al Romaniel. In acelasi_ timp, analiza ce 0 facem cu privire la raspindirea specie In Romfnia, duce la constatarea, cu totul surprinzitoare, cli specia de care ne ocupaim, | in trecut aproape exclusiv ysilvatica", acum se afl raspinditd pe. un ‘numar de peste 200 fondurl de vindtoare ce au in componenfa lor numai cmp. Aceasti ultima situatie ne permite si sublinlem tned odata plasticitatea ecologick mare a aces- toi minunate specil de vinat si 38 evidentiom rapiditatea cu care ani- malele se adapteazi 1a notle con- aitii ce apar in biocenoze si_mai ales promptitudinea cu care cpr oul raspunde Ta acfiunile de o¢ro- tine si ingviire Astfel, in zonele de mare alti dine din spatiul carpatic, capriorul alla Aici factornl limitativ, cu 0 varia~ bilitate altitudinal, in functie de ani, este grosimen stratulut dle it~ in efectivele cele mai mici folo : Peter Weber padi. Pe Jinga limitarea resursele: de hrani tn anit. caracterizatt de yrofanziml exagerate de peste un metru, existenta torllor spe Cifiet “dup si tis)" ii determina 0 prezenla sporadicd. Bfective st den- Siti{{ mich Sint caracteristice st fa uncle zone premontane si_-monta~ ne, In_ care are loc o activitate in tonsa in special a sectorului zooteh- nic caracterizata in acelasi timp $i deo preslune semnificativa a pra- Gatorilor silbaticl, dar mai ales de Naitele de clini ‘ciobsnesti si de pazi necontrolati, ce fac pagube [icomparabil. mai ‘mari ca lupii (Mun{i Apusent, Maramures ete), In unele fonduri de vingtoare din zona montand a lanjulul carpatic, Sndeosebi In pldarile de ‘amestec, mai bogate In resurse de brand, in aproplerea depresiunilor_ cu pasuni Bune, efectivele de eiprior se pis foto : Nicolae Golgotia teraz, dle asemenea moderate, de- piisind totus coca ce am numl Sporadic, aceste populatii_avind nu Aumai important’ esteticd, dar Si vindtoareasca. Densitatea ¢ipii- Grului Theepe si se mareascl co- borind spre forme altitudinale mai miei, wasindu-si optimal ecologic fn zonele de coline Joase si mai ales In pidurile de cimpie. Tucruri foarte interesante se constati, daci examinam situafia actual “a raspindirit cantitative a populatilior de cépriorl, eompara- tv cu cea optima stabilitt prin ullima elasificare pe bonitate pen- truaceasti. spece ‘fn anul 1979, Se constati, surpriozator de alt- fel, cd majoritatea fondurilor de vinatoare ce au efectivele mai miei Solo : Nicolae Golgotia de 90% din cel optim, nu se afl asa cum ar aparea normal ta. zona montana (in exempla tiple dindu- nil. Carpalii Nordici si cei de Curbura sau Meridionall, cl mai ales zonele premontane cle acesto= Fa: mmuatii Maramuresului, Apuseat, Bistritel, deci ‘uncle Tondari eu padure din’ nordul, vestul, sudul si stul qarit ca $1 clteva fonduri cin Dobrogea ; In acceasl situatic. se sfia si-numeroase fonduri numa imp, din sudul si-estul Roma- ew aceasta puter mstataceadeosebit de Tn foarte: multe fone dunt cu pAdurl din. Cimpia ‘Tran- iivaniel, din colincle."jouse ea mule palduri $n mat toate imple {ari cl arborete rispite, det teren puternice moraicat, se alld 0. popt- fate de caprior. in’ pina. explozie, De fapt acestea sint sf tereaurile de optim cologie. in eure ae heard cea ‘mat mare. canstate. do Cipriee! si de unde provin a cele. ‘mal bung trofee de. caprior Sn ‘pe: Hoada de ‘dupa. rizbol.” aceasta Categorie de terenuri, in asociatie cu alte specit de vinat, indeosebi fepure si fazan, in uncle puncte chiar cu cerh Iopitar, constitale cele mai productive zone cinesetice din fara ‘noastra 3STIUCL CAPITALE LA FECHETAU olga, nk to wom, pe Gessei a en BORE Gul’ Bash se axel a font Sate Pia ano he ae Bic! REE tape Besreat cic atta See ‘eisai ts Sees Ste Horr cece toa Chg at ines nat ret ante a Sana Spe eet Sates te EE el Rane (un 2" sa ee Sse rt ev ee aad. Seas Sted stu fu alee an pees cre 1a, D2 seeds alts teas Huh Seetie Suonl ea Sagal pedi ai ttn CUPS et bie Mtns sili MP et Ses St, Se Tana ToS le ale nw ara fa ape ae Risa at Saas Rina gSdu emit ae toc AisiSoead “hry "prosbi ea pa ai, Geta spine ea heel otal Hale sac 9, sie at nite BS, Suit fn fine, 0 ultima problem’, cea a ssituatiel actuale™ ealitarnce a populatillor de ciprior. Se stie c fnainte de razboi, Romania nu de- finea primele Jocuri din lume, In ceea ce priveste trofeele. Cele mal bune trofee romanesti antebelice au fost Tecoltate in gonele de des Turi de Leonida Pop in 1930 cu 179 puncte CLC. 1a Cusma Nasaud gl cel al lui Emil Witting de la Sapte Judeje — Sibiu, pierdut fn anil razbolutul. Cea mai vestiti Zona cu trolee valoroase pe acele ‘{impuri era bazinul Timavelor. Si- tualia sa schimbat ca urmare a extinderil considerabile a speciel sla exploatirii populatiilor now Create. Cele mai bune trofoe _romanostl de peste 200 puncte, CLC, de dupa rizbol s-au dobindit ins In tere nurile de clmpie: 211 puncte in Prahova, 204,62) puncte, Milcov-Oit, sau 201 ‘puncte-Dol) et Dac& punem pe harté locurile de recoltare a capriorilor de peste 150 puncte CLC. constatim o dis- persare. extrem "de interesanti 1 Care ilustreaza pe deplin zonele ‘optimulut ecologic al. speciet in conditiile Roménici. Za acest ultim punct al calitatit trofeulul romaneso de cipelor tre- buie si adiugim 0 slire seazatio- ali, parveniti prin intermediul numirului 20 al revistet .Wild und Hound* din 4 januarie 1987. Din no- 4 Mihai CRISAN @ 0 simpla ndscocire, El scapase de feitevaori_namila din pripon in timp. ce copiii nu mai indraznesu si-se scalde fn niu, iar femeile nu. ‘mai intrau in apa’ sa-si spele ru- fole, nici st fact topila pentru cl- hnopli In acca zona. Jnte-adevar, portiunea Riulul Ne- aru, dintre Ozun si Lunca Ciinicu- lui zist Fechetdu, avind un curs domol, dar un debit de apd. supe- Flor Oitulul, excela atit {a bulboane fadinci, elt $i in efeetive bovate in {ot Telul de peste. Tn aceasta zond ssi captirat somal de peste 10 I, Grapi aurii de 1215 kg, cleni, sco- bari, mrene pint la S10 ke, Oftat avind un curs mai rapid, dest do- mina retiunea prin Tungimea lvl, Ja contluenta ew Rial Negru Feche- ul (cel_mai important afluent al Oltulal. superior), da impresia ca ‘au cesta e afluent al Oltului, ci invers, Amonte de aceasta contlu- enti, ia o distanta de ua kilometru "exist o bulboana tn- finsi, cu o’adincime de circa sase metri, avind eotlon Infipt sub un tifa Intitulati ,Trofeu de caprior tolal necunoscut™ semnata de Hubertus Heinze, allam de existenta unui trofeu dobindit in anul 1919 In Mungit Gurghivlui din ‘Transil- vania. Vinatorul este necunoscut, singurul care detinea unele date asupra acestula este decedat de Gitiva ani, ‘Trofeul a fost ascuns In de dup réabol sla apirat de curind la actualul detina- tor. In octombrie 1971, dect dup 26 do ani de la dobindire, trofeul cu maxilaral superior intreg cinta: rea 783 grame. (I). Se pare c& Virsta acestuia a fost de 10 ani, prajina dreapti are sase ramificati, perlajul este extrem de puternic pe partea dorsal a trofeului cu perle pind la trei centimetri. No- maral de puncte dupa evaluarea Sirguincloast a snespecialistilor* cum subliniazi allorul este de 8,9 puncte CIC, ceca ce arati ci ‘el depiseste trofeul “maghiar evaluat la Expozitia de la Novi Sad si declarat record mondial. ‘Aceast’ stire ne permite si constac jam’ cu deosebitd salisfactie cd si Jn aceasti specie, dup capra nea ard sl urs, fara noastra se situeazi pe primul loc din Europa. Exploatarea si mai atenti a populajiilor de” ciprior din fara hoastel ce va urmini in perma nent pistrarea rational a unor elective moderate — optime, co- respunziitoare bonitafil terenurllor fn condifiile tmbunatifirii resur- rma inalt, strajuit de sileil stufoase, loe prieinic unde se adapostise yero" codiltl. In aval, 1a vreo 200 metri, apa se micyora ‘pind la un cot, si ‘Se formase ‘un prundis. tn aceasta portiune isi feea “aparitia yeroco- dilul*, Era zona tui de vinatoare, Alc, intr-o dimineats frumoasd de fulie, Fam gasit pe tinarul. pesear localnie, asa poreclitul ,Diaval", pentru ‘dirzenia lul. Locuind. in Apropiere abservase ide mult vre= me prezeata stiucil. O agitase de dar totdesmna ica ‘constiltat et ruil sattlul, care i-a cioedait un cirlig triply, rezistent si la ridicarea unui vifel — cum mt povesten, A prins clrligul Tatr-o srma de otel, Ha legat doo. Sfoari de elnep! risucita db dou’ orl, a" montat plumb poteivit $i 0 piutd mare de ocean de porumb, legatié stxins la ambele capete sj, spre seara a lan- sat-o, dupa ce legase la cirlig un clean de jumatate de kilogram — sub suvoiul ce intra in bulboand, lar sfoara a legat-o de o saleie. Dic miavala in zori, controlind pripo nul, pluta si elriigul erau trase sub collon. A incoput Tupac iin cole din urma a reusit selor de brani, printro echilibrare Faportului imtre sexe sia struc turilor de virstd, va permite 38 se obtind nu numal trofee de cea mai buna calitate, dar slo cantitate sporita de biomass ‘exprimata in cantita tot mai mari de excelent carne de cAprior. In aceasta ultima situatie pledim pentru teza potrivit.cfiela. capri= oral, de fapt a st oricare alld spe- cic de vinat, trebule gospodirit. in funetie de situatla concreta in care se afi pe fondul de vinitoare ana lizat si anume: oerotire intensi SL_mai_ales a ciprioarelor acolo unde efectivul este sub optim; ecoltarea sporului anual reptezen= tat prin tapi, eapre si lez — deci umbele sexe’ din toate clasele de Virste — pe terenurile ajunce la optim si vinarea Intregulai plus a populatiiior la care se adatusi spo- Ful anual tn terenurile unde efec- tivul depiseste optimal. Si nu uultim Invajamintele ce ni Te ser~ veste natura de flecare dati, ulti- wna — farna Tui 19831094, cind sau prapidit mil de ciprioti din zonele de alltel nevinate, dar care Aveau. din ‘plin_ suprapapulati ind s4 'vinim cipriorii ? Evie dent aya cum spune legen > ch priori masculi, dar ‘mumai de se fectie, le la 15 mai la 15 august, pol 'tapil de reeaité pind la ai octombrie 1 in sfirsit, caprele si Teall, dar numat si mimat de se- fect, de 1a T septembrie In 28 fe-8 timascd stiuea pink mai jos, pe Prundiyul amintit, A traso sus pe mal sl sa grabit si adueé roaba ca 0 transporte acasi. CIntirind-o, avea 32 de kilograme si atingea 0 Jungime de 180 centimetri ‘Tot fn acea perioada, 1a vreo 500 de metri aval de confluent’, 1a po- ul poste Olt ce leagi Dobolii de Jos eu Lunca Cilnicula, zi sat ‘apartindtor ordgelului Prejmeny s-a pring o stiueh de 23 ke; la scoa- terea ei din apai_a asistat si ajutat Pesearul M. I. Cintirirea s-a facut ta B. Alexe, un locuitor din apropi- ‘Am tinut si Se inkeyistrene aceste eloc oblgnuite capturi, poate chiar unice In evolutia pescultulut nostra sportiv, ca ele si rimini exemple Vii ale bogitiei apelor noastre co- Hinare. foto : Poter Weber Rint Negra ar putea si astizi si aispun do fective importante de of felul de peste, dacd cole dou fabricl agezate pe’acest traseu, cea de spirt si cea de amidon nu ar polud null si nejustificat apa I, Ta cave mai coatribule, din pacate Si unele gospodarii, care, in loo si foloseascé gunoiul "si mustul de rajd Ia fertilizaren solului, le de poziteazi pe mal aproape ‘de apa Sau pur sh simpkt Te aruned in ro EE EE PENTRU ANUL 1987, IN LUN: ca si in Delta Dunaril,’ precum si Sn Complexul lagunar’ Razelm-si noe, conform contractelorinterve- nile inte AJVPS. Tuleea si intreprinderile ‘de profil, ea. star Dilit ca peseuitul “sportiv si se post practien in zonele “usor ace cesibile — Zona Sulina: senalul Dunsire Sulina, pe_ambele maluri, de la mila 0/1 mila 3, in_orasil ‘Sulina; senal Dundre-brat Sulina, de Ia mila & — intersectie Duntirea Ve- che — pind la mila 18; Dunairea Veene = "mila 23° sat pe malut drept, pe Iungimea satulul mila 23; Ghiolul Obretinului Mie — mila 17 pe brat Sulina; Canal Caraorman, {n bazinul portuar din satul Caraor= man side aici, pe malul drept, pind Ja confluenta eu canalul Litcov ; = Zona Independenta: Mila ‘35 — Catal Sulina — brat Sf. Ghe= orghe — km. 102. malul drept ; Ghiolul Pietril — localitatea Inde- pendenta; Dundre-brat — Sf, Ghe- orghe, mal drept, de la km. 62 1a. km 64; Canal de acees de 1a Du- ndre la popasul turistic Indepen- denja, la malul estic; Dundre —' brat Si. Gheorghe de la km. 87 1a PESCUITUL SPORTIV in DELTA DUNARII km, 89, pe maul deept — Malunu- dia; = Zona 1 Mai: Senal Dunsro- brat Sulina, de la mila 18 pind la mila 26, Senal Dunire-brat Su- lina, de la mila 26 pind la mila 30 ; Ghiolul Cazinele — Tulcea ; Dun’ re — mal drepty de la mila 53 a mila 56, In zona localitatii Isaccea ; Girla Somovei, cle Ia Parehes la ghiolul Cisla,| numai pe matal rept; Duntire — mal sting, de la Ceatal Chilia 1a mila 42, in locali- talea Pitligeanca; Dundre — brat Chilia, mal drept, ‘de la km. 77 Ja kam 80, in Joealitatea 1 Mai; Du- hare — brat Chilia, mal drept, de Ja km. 43 la km. 47, in localitatea Chilia Veche; Dunire — ambele maluri, de la'mila 36 1a mila 40, In zona munieipiului Tulcea, < Zona Unirea: Lacul Razelm, 2 illometri de la GAP. sariehlol la Popinef, in localitatea Sari- chiol :'15 ‘kllometru dela Di losman Ta Cfrpinita, tn locatitatea Unirea; Ghiolul Caraburum (Ba ja), 50'metri de Ta mal; Canalul Portita, “15 Kkilometrt,. in drepttl popasului turistic = Zona Miicin: Japsa_ Piatra Petil, 60 hectare, localitatea ‘Mie cin; eanalul Latimi 26 hectare, localitaten 28 August; ghlolul Gal- benu, 12 hectare, localitatea 23 August ; ghiolul Caracusu, 20 hec- tare, Iocalitatea 23 August ; ghio- Jul ‘Bucim, 40 hectare, localitates 23 August; balta Racu 20 hectare, Jocalitatea Grind; balta Baroana, 20 hectare, localitatea Grind, alta Colineasa, 20 hectare, loca- litatea Grindu; Japsa Tellor, 25 hectare, localitatea Grindu; alta Glontea, 15 hectare, localitatea 28 August ; canalul Ciulnet, 15 hee- tare, de la Dinogeatia 1a locali- tatea Rachelu; helesteul Latimi, 26 hectare, In amenajarea piscicolA Sifila, localitatea 23 August. Constantin PETRESCU &Ing, Jon Antonescu, seoretarul AINPS. Vilcoa Irebuie ok atu impiirfit bunurile pe pAmist, un petic al {Arlt noastre, pe care noi, mai tirziu, aveam ‘sil numim Vileea, se bucura de mult simpatie pe lingA cel care faceau reparlifille. Aga. se explied faptul ea aceste meleasuri ay fost blayos- Jovite cu tot co un tinut sinar fi pulut dori: munti impdduriti, mi gunind, de la poale pini-n crostet, de Viefultoare Stlbatiee, selipind in pele lor limpet si nivalnice do Sdiateierile pastravilor si lpanilor, purtind fn siruntaiele lor eele mai {felurite minereuri ; cimpii roditoare si dealuri molcome purtindu-si_ cu mindrie podoaba livezilor, oferiod din adineurile lor ape taimaduitoare, jar de Ia suprafata, nu mai putin Eimiduitoaren lieosive de Drtgi- sani, ‘Toate acestea sint tntregite de MARIA SA OLTUL marele baci, ‘care, dupa ce se descituseazs, la miazinoapte, de steiasoares miun- tilor, Isi fa eu sine fratlorul, Lotra si porneste si strdbats, dind din oe in oe cite © mina’ de ajutor acestor meleagusl binecuvintate, p& Pisinducle ocmal la miazz Dar tot ce a primit mai bun acest tirim a fost el: Vileeanul, omul a cirui curdtenie o citesti in albul Orbiter al caselor sale, a carai hic nicie 0 cltesti pe simbolul ales, th milenara lor tndeletaicire, de citre olarii din Horezu : cocostl, vesti- forul reviirsatulul de zor 000 Practica vinitorii si _pescuitulat pe piminturile vilcene dainuie din Yremuri imemoriale, cotele Tor Sportive isi au obirsia in zilele oastre si au cipatst, mat ales in ‘ultimul timp, multiple valente. A Tijvinitor sau pescar sportiv, pen- tru vileeni, ca. si pentru tofl cel domni de acest titlu, Inseamna 2, ,Nu-i vindtor care si fi vizut Tupi la gurile de pidure si si nu fi pistrat amintirea ochilor lor inteligenti. Isi dau seama desd- r ‘irgit de primeldie §1 in privirile lor arde o disperare care seamand foarte mult cu a noastra. (ntr-o situatie Identica. omul devine si el ‘ceea ce ¢ acest biet animal care se framint’ in hagiguri, care tresare, Revista Asociafici Generale 2 eiulegte urechile i adulmecs de cite ori izbuenese detunaturi de a Vinatorilor si Pescarilor used pe linia vinttorilor*. Sportivi 3. »Dacé, stind la pfndd, ma vede fntii lupul pe mine, nu mai Anul XXXIX nr. 7 (461) 3 am vreme 84 Incorder greul dar daci-l vid mal Intl ew'pe el, 1 folie 1987 os start, Dac sim despre ce ¢ Yorba, dujmanul ¢ mina noas- ana : Galea Mositor nr. 125 44. Aga fac oameni cel vieleni, ca si lupul sau ca vulpes care Sector 2 Cod. 70344 umbia cu mesteruguri cas amAgeasca pe cel ce se last af amd- "Telefon. 136600, ‘Bi, dar omul Ingelept se pAzeste bine, ca's& nm cada in mrejele lor icc pat rue pene 5. «De-atita lup, prinde a musca si oaia* Colegiut de redactie : pul, ¢ a minca oaia, o sfatul alba tn Ing. Aurelian NEACSU req ig LOPtL, ind Yncene” amos oe Seanlere eal Ing, Ton CAZACU 7, ,Lupul se intoerce unde a mincat caia*, Emilia TANASESCU- 8, (Sfirstul lupului pe masa blénerutai* N,N, Bvident, textele de mat sus apartin tui Mihail Sadoveanu Dumitru wogca . dar nu sint din ,Ostrovul lupilor"! Le recunoaste}t totusi identi- Vasile CIOBOTARU fatea? Rispunsue 5 Ir Tatorisirl vinstoresti; 2. idem; 3. Frail Jeri; 4. Bsopia: SUMAR 5, Nicoar Potcoava ; 6. Ostrovul luptior ; 7. Hanul Anca ; 8. Os- ‘oval lupilor. Comeliu NICULESCU: Compe bis St ee NU EMILIA: si MARIN SALCEAI oe seronulul de” vinitoare la ek prior. a8 mer Ee VERTICAL, 1) Povo marin, ca | Ml) ORISAN : sti copitate Fe capul mare $i turtit'— Imparaia | la Fechetiu ‘ apelor (pl) 2) Cel mai mare guvid | Nicolae CRISTOVEANU : Ape: F de mare, et ochii bulbucati — Peste | ul eficli de vinitoare Alexandr BABIC: Din activita: tea AIVPS. Vileea Paul DECEE: Riul Capra. x Avajonge aun numir mal_mat esa 5) Furtuni marine — Pest rapitori | Gheorwhe COLT: Indemn la Ge mare... mari (chiar si 4 metry. | chibeuiali 7 5) Scurte fesiri Ia suprata¢a (eg) | Alexandra CALMUSCHI: Ce = Capete de stavrid! 7) Sturion de | frebuie sf gtie un novice. Valoare economics ridicata Stone | "epule sf sth 8 ra, strana, ete. 8) Coborite.. la nic Sanches REPRE Gone ee Rn eee area ee eee TMM on Wet to rane ce cam [one eee cee ee eae ae i ; MAREA celor — Somn de circa 4 kilograme. Fotoreporter : Alexandru Babic 11) Limita mérii — Hotul marilor. | ~Gititorit din sidindtate se pot ORIZONTAL: 1. Vagoane de abone prin -ROMPRESTIEATES pepe ie matul mari tintntraue | Dictionar : AMILT ab tine 2 eetbem vperainre re Sager a ae ee Eig Pedal expertimpor Sit 2 Se ee Banal roun caramean | Best? 2.9 Bex 1220), hs Hee, eta as i. pr, Bact mare, peste marin subjire. 4) Cor- | Grivifei nr. nae nes, Fe cae | Desk ar. ens wan

S-ar putea să vă placă și

• Almanahul Vanatorul Si Pescarul Sportiv 1988 Partial

  

  Document10 pagini

  Almanahul Vanatorul Si Pescarul Sportiv 1988 Partial

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Revista Vanatorilor Si Pescarilor Din Romania - 9,10 1990

  

  Document28 pagini

  Revista Vanatorilor Si Pescarilor Din Romania - 9,10 1990

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 12-1987

  

  Document20 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 12-1987

  george micu

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 8-1988

  

  Document20 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 8-1988

  george micu

  Încă nu există evaluări
• O Apologie Agonică A Canonului Estetic - Mircea Martin

  

  Document31 pagini

  O Apologie Agonică A Canonului Estetic - Mircea Martin

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Despre Inegalitate - James K. Galbraith

  

  Document5 pagini

  Despre Inegalitate - James K. Galbraith

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv - 11 1988

  

  Document20 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv - 11 1988

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 11-1989

  

  Document20 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 11-1989

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 7-1988

  

  Document20 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 7-1988

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Monetarismul Scolii de La Chicago - Radu Simandan

  

  Document17 pagini

  Monetarismul Scolii de La Chicago - Radu Simandan

  george micu

  Încă nu există evaluări