FORUMUL CU XIV SORI se-ntrezéreste-un minunat halou printre gréunti de visuri tutelare, la Forumul din comunisia zare, unde-i in frunte-al patrie: Erou partidul isi primeste delegafii din patru parfi de vrere — stea rotunda — deci Romania pfinii-n ceas de und’ 2 imnului, ce-l freamaté Carpafii in Forumul cu paisprezece sori 2 ‘au sens de miez superbe constelafii din care-n fapta f&rii picd zori pe rosul fald $i cel in trei culori 51 dau puteri sé vadi-acestei nafii fertilul scris pe timpii viitori. REALESUL INIMILOR NOASTRE Fiu devotat partidul Lumina de profunds-nvataturs Conducdtoru-i sensul decantarit Faptelor mari, ce-s vremii pe masurd. El, Ceausescu, intru tot tenace, Spirit si gind, sub siea revolutionars, Slujeste-a noastrs si a lumii pace, Chemind spre mult visata Prima vars. Barbat destoinic, fninte infeleapts, Peniru popor inchina orice clips Si nu din cer — vicloriile — asteapté, Zborului nalt ne cresie El arips. In mers temeinic cétre inainte Nici sfeinic bun mereu Conducétorul $i il iubim cu sufletul fierbinte Pentru c& El e insugi viitorul. Jon SOCOLRAPORTAM -CONGRESULUI In fara noastrd, datoriti masurilor Iuate, vindtoa- rea gi pescuitul sint activititi neglementate pzin lege si ele au un caracter sportiv-economic. Vinatorii si Fpesearil aw la dispositie condifii materiale optime pen= tru ca sd poals practica sporturile indragite, allt tn interesul vinatulai $1 al valorificarii. Ini superioare, cit 1 pentru satisfacerea pasiunilor, hotariti sa lose si urmasilor semnele maiestricl, hamiciel si ale pa- {riotismulut ce Tf anima ca cetdfeni aparalori ai na- jurli, Continuind traditiie vinatoresti_materializate fn trofecle de exceptie ale plalurilor mloritico, pro- zentate si medaliate cu aur la marile expozitii ale Tumil, Romania de azi define primele locurl 1a specit capliale de intores cinogotic: urs, corb, e&prior, capra neagré, vinitorii nostri contribuind i ely astfel, 1a erestorea prestigiului international al patric. in baza raspunderilor, atributiior gi sarcinilor ce-i revin potrivit Legit 25/1076 privind ‘economia vina- fului si vindtoarea si Legii 12/1074 privind piscleul- ura §1 pescuitul, AGVPS, cu aportal nemijlocit al Minislorulul Shvieulturli $1 al celorlaite institutt centrale de slat si obslesti, Isi aduce contributia 1a indeplinirea propriilor indicatori de plan, la dex voltarea sarcinilor de export, promovind|intarirea pitahidlor mecanismulul economico-finanelar, pentra Aducerea democratiei muneitoresti-revolutionare ex primata in sistemul Asociatiei Generale a Vinatorilor Si Pescarilor Sportivi prin autofinantare, auéocondu- Core, autogospodirire si prin angajarea membrilor si in _dezvoltarea muleilaterald, complera si moderna a fondurilor de vinatoare gi pescuit incredintate. Este un prile} de mindrle patriotic <4 raportaim ‘acum, in preajma deschiderii Congresului a) X1V-lea al PCR. ¢8, in Infreg sistemul Asociatiol Generale a Vinatorifor $i Pascarilor Sportivi, sau desfasurat Ia nivelul grupelor, filialelor si al multor asociatfi ju- Gejene adundrilé generale de dri de seami si ale orl, menite s& adinceasc& participarea tuturor mem- beilor la rezolvarea sareinilor, in lumina Prolectulul Program si a Tezilor. Ailt ‘analiza muncii, oft lor de dowd ori pe an... independent Seidel, t~nvre de polemica ne aceasta tem, oe ericolud principal pe care W re- prezintit acestt elint se datoreste n plin sezon de vindtoare sin- Au trecut minute lunai de astep- Pest apart ranch ew em. | J 1p seo Se esog ess ent pln unl de ae secinte imprevisibile pentru oament Dorna Mare, situats im fon- sfirsit, se tide goarna, 0 senvatle sl animale. Acest fenomen a fost | dul Mureyeni, renumita pentry si- pldeutd te cuprinda clnd gti cu cer- So a ee ee tied of fatal nating tm to= | RCE, de nn tm em TF mal coficare viene dre cone talitate, Al doilea pericol i consti- | “strabatem 1m sir indian céréri garantata mai ales si de prezenia thie dimnsarenslermnts «fect | ye care manne’ eau raat a Gort hari, a lar Ae belr devia pe'o'mare raed | Pip de eovor mallelo Frail Me pa lvnnie de cae aa al oe {Pilacnse Ue hotemibrescusoare “ests sint sl eal present printre ere, Bee no Sheet cin, omiini-ck tpn aie Gieiek a ses tena ele nee oe ea Fiona ge tues ple Sealer GORE ae ‘spre filtori, iar alfii edtre pugcasii _,gadinilor“ posibilitati prielnice de ung in weet. Tipta,nescording harjutorter ce Sra none Vas) Dee ae oe ee bf eeecooe le Ae" aoe ele wee a foe Rind TohtG paste St flare le Eee Ho ee tet edo wl moet ee ee oer Se Se ee ee siadinge ou iblotilae, eel= dp foe MER of anu ange iidbse i Shir ie Reni oe col of Clare Ae gla Sey os 606: Alexandr Hobie es sloeni* ce Inrunta coloit de 180 3200 kg, ocolindu-le eu deosebita abilltafe atacurile, ‘Baigile clinilor se aud tot mai pu- temic, alaiul inaintind ca multa re- poziolune spre virf de deal. Un bu- uit de arma pune capat orchestrel si apol, liniste de mormint. Priote- ‘nul gi tovardsul nostra de vinatoare, biologul,C.C. aflat in standul dins- pre virf de deal, a fost alertat de o matabalé ce plrea s& fie un vier mare, disparind dupa impuscaturé In desigul de nepatruns, lasind ca semn pentru cei cet cauti doar 0 mic paid de singe. Urmeazi eit tari zidarnice faeute de autorul ccului impreund cu noi, cellalti par~ ticipanti Clinit reintorsi dupa isprava Hout, aa coborit din hon In vale nla cotete", asa cum numese local- Hicti culeuyurile si locurile des algte ale mistretilor. Dupi o bund bucata de timp, in urma reludril cautgrilor, ai reinceput concertul © nous bubuitura tntrerupe con certul cfinilor, fAcindu-se auzit un grohdit puternice si apot un sirisat alarmat, ,Mai dil und, mi, ed rupe ciinii*! A doua bubuiturd, pomita ea un éraznet, curma definitiv viata musiretulul éazut in_desatul din Dorn Mare”. B Tinigte acum. $i ot pornim in grabé spre locul fap- ‘el prin desisul in care abla putean patrunde clinii, adevarata jungla in care zicea rapus de R.L, un vier pulernie, cu un trofen stralucitor in. timp ce. se fceau progatinile pentru seos fn pofand, Tao distant Ge clieva zeci de motel, in pin natis, a fost gisit si al dollea mis re} Tmpugcat, ce se fieuse nevazut, respecliv ‘0 eroafi de proportily lusor confundabiti eu un vier, cu neputing de identifieat In desigul de nepatruns. In drurmul et fara Intoarcere a fost se vede paZitd de vier, care a plitit cu viata fide Iitatea* Tul. $8 fie oare un “ver abil atasament care ae asa iztl amar al imei tristeti, ‘sau numai instinetul, un Instinct pe care moh amonil, ‘nu sintem ined In stare S41 deslusim, ‘Am rdscolit In continuare jun- gla din Dorma Mare, £204 reaultat insd, citdurlle de mistreti find fm- pristlate, far seara eoborind grabita, ‘Ajunsi’ tn -masini, ne-am pus din now inirebarea daci a fost fideli- fate sau numai instinct, {inind eon! si de faptul 4 la sfirsit de ‘nolem- ‘brie mistreit se insolese. Am si acum in fat tabloul color doi ycavaleri* negri si m& cuprinde tristejea gindind 1a felul in care cei doi mistreti si-au pierdut viata, Mircea SIMU rea ne RAC SEE ee no cnet arena EE! CRAP CAPITAL LA NALUCA Crigan, 2 noiembrie 1985 La intrarea in Dunvirea Veche, Dan, care era ocupat cu vislitul ne spune : —-Aruncati un blinker st-l bagi barca ta trend ca poate pied cova! Am aruncat blinke- rut dectul de departe si Lam Misat tras de bared, Dupa 15—20 de metri, am sim- fit 0 rezistenta usoard Ga ovagi- Haturd de ierburi, apot, aproape imediat, mi se roteste lanseta nirile specifice pestetul mare. Dan lasi vislelo, se wita [ina cum stam intors "spre spatele bareti in posite incomodd. = Lasi-ma pe riine | Team intins bucuros lanseta ; et Sa soulat in picioare, iar eu iam Tuat Tocut ta visle Dupa citeva momente. Dan ne spune = E crap! ¢ Surpried generald. Tot Dani ne lamureste = De ce vd mirati? Crapul mare devine si rapitor. N-am prins cu ta Vaica Auric, in Si bi, crap. mare ia coada de peste 7! A urmat drilul cam 25—30 mi- ute: cu. sdritura pestelut, cu do- plasarea barcti, cu pestele bagat sub bared, cu virful lansetei ‘dus aproape de miner etc. In acest timp, cet doi cotegi din spatele bareti au pregatt ‘minctocul In sfirsit.. Dan trage_pestele obosit, dinspre spatele bared, pe ngi fon Cojocaru care-] astepta eu méinciocul pregatit, Mincio- feul mic, pestele se agata de el ew unul’din certigele blinkerulut ‘Tot Dan no scoate din ineurci- ura — Tine, mai foane, ménciocul numai_ cu 0-mind, tar et coalatta fa-l de dupa ureche 31 salti-l in Darel Stlucite prinse de noi th acca 2 pareau niste surccle pe Hngl Srumusefea de crap. Sosifi acast, t-am Uisat pe Dan sit iasti cw crapul in faja gazdet Accasta ea cricit ind ba ei ut; spunea cd inet n-a mal po- menit un crap _afit de mare prins de ,turisti™. Crapul avea 10 kg, iar in et am disit 1,5 kg tere, etntdrite Tnainte de-a alege plelitelo $l de-a pune sare Aurel PADURARIUste vorba de Filiala Clmpu- E jung a AJVPS. Arges si care “este” gospodirita “cu mulls competenti de tn veteran ‘in acest domenin, bun organizator gi neobosit gospodar, tovarayul Gheor- ghe Stefanescu, omul care toatd Viata sa diruit acestel filiale cu toata fiinta Tam fost de mulfi ani fn nenu- mirale sindurl oaspete si coechipier In activitatea de teren, Sediul este numai popasul administrativ al fi- Mialel, Iocul pentru acte si arhiva, ici ‘munca ‘se face pe teren cul ‘ochii, cu inima, cu brajele i eu foamenti de. bine Tatrebat pe cine se bizule mal mult, primim un raspins simplu pe tofi $1 pe ficeare din cei peste 660 de membri tnscrisi, vinitori 41 pes carl sportivi, pe cei patru paznici de vinitoare $1 peseuit, Dar ace tora, se adaugi atit fructuoasa co- Taborare eu Ocoalele Silvice : Cim- pulung, Aninoasa, Rucdr, Minzi— Testi, majoritatea " actlunilor find rodull acestel colaborarl, elt xi spti- Jinul, indrumarea si controlul, exer titat ‘cu mult responsabllitate si fomenie de Asoclatia Judefean’ Ar es prin svcretarl su, tovardisul Ieiratescu Constantin, prin preye- dintele acesteia ing. Serb. Theodor. De cite ori nul. prinde miezul noptii analizind si hotarind masuel cit mai eficiente, cu investitii mi- rime pentru binele faunel cinege- fice si piscicole din zon’. Regasim fn miezul _activitatilor noastre si_aportul revistel editata de AGVPS,, pentru ed 100 e xempiare din flecare' num ne sint Suficiente pentru afi citite, analizate spre a dasprinde din continutul lor un stil nou de munca, langind on zontul cumoasterit memabrilor nostz, alituri de alfe publicatii de specia- Miate. Nu exist sedinf& de grup ou Frecventa trimestriald 1a care s& a se dezbaté unul, dou materiale din evistd, si-mu se pfezinte rubrica Bitera si spiritul legit", foto: Alexandru Babie Haka abs cat ocd ab A UNEl Filiala se bueurd de spiritul com- peient si valoros al organelor de partid si de stat orayenesti, comu: hale, al organclor de militie, al In- treprinderilor alaturl de care ve gheaa4 s4 mu se producé fenomene de poluarea: apelor. Accentul pentru. peseuitul sportiv se pune pe Murile > Dimbovifa, Riul ‘rgului ‘si seeundar pe Bratia. sl Argesel Pentri aceasta, de-a lungul ani lor si prin contributie exelusiv vo- Tuntard, sa realizat o bazé materi ald de certé valoare sl 0 serie de amenajir) oe Yacillteaz prosperita- tea atit a efectivelor cinegetice eft $1 a eclor piseicole, ‘Sau amenalat instalayii_vinito- resti in mai multe puncte chele ale zoiel de observare, de supraveshe- re, de hrdnire pentra carvide (am surprins tn aceastd larnti maj _mo- deratd, dar Ia munte cu zipad’, pe inglner Olenie Nicolae — pensicnar, dar sef de grup care, ajutat de un. flev'al licenlut silvie, aprovizionea- 2, cu nutrat fn zona Pietriciea, natele pentru cervide), Este latura practied, concreti, in spiritul edrela sint pregitifi actualli elevi, viitori Juerditor! silvicl. Piceare grup’ are 0 anumitd zon de care rispunde 1 realizarea sar~ ‘inilor se face cu responsabilitate preeisi, in fruntea acfiunilor fiind paznieli: Popa Darie, Moldovan Valentin, Chitulescu Jon, sefii_ de grupi lng. Olenic Nicolae — Ruckr ; ingStocnescu Florea, ing. Negulas Cezar, Constantin Tudor si multi FILIALE aljii, buni organizatori, harnicl gos- podari si intransigenti cu avatul ci- negctic 31 piscicol. ‘Am participat Ja efteva gedinte de grupa cu prezenta de 100%, eu or- dinea de 21 aleasd pe teme concrete, inturite prin prevederi legale, ins= tructiuni si materiale publieate In revista ; toate intimplarile, faptele si realitatile locale sint’ filtrate ‘prin aceste documente ca totul sa je cu temel — cum subliniaza ing. Olenie Nicolae, un om deo mare exigent. © colaborare fructuoass se des- fsoard Talre filial’ st O.G.A. Ar ges care administreazd fnireaga Te tea hidrograficd a judetulul s1 care maniftst& 0 preocupare tot mai‘con- stant peniry puritatea apelor, pen- ‘tra. constientizarea populatiel, ac- fionind ‘prin scoli, institutil de si natate, organizatii_ de tineret, cen fre ale Cintarlt ‘Romaniel, ‘pres etc, pentru a limita efectivele no- cive ale poluteit apelor, sind mie suri pentru cele descopérite. ‘Cind are loc adunarea generala a Filisiol, o dati pe an, este un pri- le} de Intiinire Intre tot mombrii, de tribina a exporion{ei Inaintate, rile} de a genorallza ecle mai bune metode care dau rezultata gi a adopta hotariri care sa se Ineadeze in spiritul prevederllor legll, in catiilor secretarulul general al par= fiduluf, cu privire la avutia natuc vald a’ $i nol, ecologit, colaborém cu , aldiuri de fillala Ta cultivarea In rindalelevilor, tine retulul, cetalenilor, a respectului pentru’ natura, combatind cu vehe- men{d practlolle generatoare de po- luare, degradare, dezechilibrare si temic etc. Ma injelez bine s-mi sint drasi avesti oameni care, si In calitate de peseari sportivi, 1m se icomese si devasteze apele, ef se ‘multumese ea porjil rationale. Cu ei s-au amenajat nonumarate toplife pentra puiet, cascade podite pe majoritatea cursurilor in partea superioard (montang), iar cu vind torii imi place si merg la evalua- rea efectivelor de vinat, acyiune cave are un mare rol tn urmirirea evolufiet natalitati, a eresterii efec- fivelor, a starlf sindtitli ete, Este © aojiune de mare finele, atentle si raspundere. Multe se pot spune $i povesti despre aceasta fillala, des- pre membrit si, efiel aiel muneese cu daruire 91 seriovitate. Toan DOBRESCU 5Glas was aobatoslt pejjznb P Dan PETRARU V & marturisese de 1a inceput ci nu sint vinator, in schimb, sint membru al A. G. V. P. S,, posesor al unui permis de pescuit. Poate vefi\intreba tunel stinjeniti — $i de ce seri despre nol, vindtorii, etnd nici mécar nu_ai puscd ? = Sigur, va dau dreptate, intr-o oarecare masurd. Aga cum scria intr-un interesant articol_ din. almanah, fovarigul Vasile Cotta — ,Viniitoarea — fard puscé* —, cred cA Ja fel de frumos se poate vorbi ii despre ,Vinatorul fara pugea*, bineinteles, nu cel ce foloseste lalurile, “substante toxice, ci vinatorul de frumuseti, haitasul partidelor de vindtoare, parta~ sul la bucurlile celor din tagma mistrefarilor, poves- titorllor cu tile, glumetilor. De mulie ori putem judeca, noi, eci din preaima dumneavoastra, Iucrurile eu mal multa obiectivitate. Tocmat de accea mi-am propus si pun tn discutic ‘© problema care a intervenit intr-una din vinétorile ‘orgsnizate pe fondul de vindtoare din care fac parte al care, stnt stgur, o% apare frecvent gl-n alte fonduri Trofeul de vindtoare, de fapt acesta este mobilul rindurilor mele, rémine prin ani o mérturie a tre- cutului, slaveste mSiestria vindtorului, dragostea 1ul dentru ‘naturd, In acelasi timp, reprevinté si o paging din viata animalelor. Aveam planificati o vindtoare la mistrefi_ pentru plan. Ziua mult asteptatd a sosit. La orele 5,00 eram in picioare, eu si cei doi vindtori din familie, tata i fratele, Noaptea mai cizuse un strat de zi- pada de, vreo 10 em peste cel deja existent, de apro- ximativ 20 em, Ajunsi pe culmea dealului, ne-am ~ oprit 0 clip pentru a admira tabloul minunat ce ni se infafia privirii, Din prim-plan pind tn fundat domina culoarea alba. fei $i colo, elteva suvite neare, de fur, cutezau $4 se ridlce drept spre cer. Clte un foto: Dumitru Viideanu latrat de cline, elte un strigit de coves, tulburau din ind jn cind Tinistea satulul. = Unde mergeti, tovarije profesor, cu baietil, asa ae dimineats ? ‘— Meryem la mistretul &1 mare, eare ne-a scApat acum doi ani in Bozu si acum un’an a iesit dintr-o glug’ de porumb pe cind eram cu copili Ia practica agricol’ = Vrome bund avell, numal de fati da de urmé. Iml plicea sd cale in puful plapumel elbe ce aco- perea peste tot plimintul. Ceilalti mergeau teull <1 ginditori la_vreo citiva. payl Inaintea mea. In zare se proflla padurea Vadulul, apoi ceva mal la dreapta padurea Poenilor, amindous Thvesmintate Intro man= fe argintie pus parc anume pentru Indmpinarea Anulus Nou eare se apropla cu pasi repezi. Vinitorii era aduneti Ia pezmieul de vinitoare nea Vasile“ cum ne place sii spunem. Gospodas, See ene es ona lor si a consitenilor. Si-a intins frunza de sfecla pinata pédurea ce se coboard la spatele casei pentrt 2-0 adaposti si bie{il urechlafi urgisifi de capricille Zece vindtori si tot atttia haitasi am pornit-o th siz indian spre fmparatia mirifick’ a mamel Naturi, Spre st&pinul lor de aici, .mistretnl en coltt dé argint*. ‘Nu dupa mult timp, aud pe nea Vasile s0p- tind eftre noi, cu vadita bucurie tn suflet ‘— Fratilor, ele! Astizi e al nostri! = Cine, nea Vasile? Despre ce vorbesti 2 — E tn Cornea. Sigur. Mergem pe urmé si dac nu fe acolo, vedeti vol ofcitila asta bramévie, — va las #4 trageti fiecare clte un brenneke tn oa. ‘Am luat-o pe urmé. Nu ne @indeam la cdeiula Tul nea Vasile pe care o purta cu mindrie pe virful capt Ini de trelzeel de ani, nol me gindeam Ia mistretul cel mare, Citeva sute de motri ne despartean de Cornea, amfiteatra impadurit, ce adaposteste in. de= presiunea format% de dealurl, oglinda de ghenti a inguin de Ja. Unghi ‘© grabfi inexplioabilA i-a cuprins pe tolt dintr-o dati. Se gindeau c& dacé-1 rapunem alcl, tmediat fl putem transporia eu un mijloc de locomotie pind 1a asociatie, Pin Ia sosea nut erat declt 200 m, Aga e ind {Hi fact planurile dinainte! Nu sti. clad ne-am asezat, Am auzlt primele stel- gite ale hiltasflor si am Inceput si bat in tufe cu furle, 84 strig tot cmm venea prin minte and, doo- Gala, un glas raguslt de emotle sau spalmé s¢ Rieu auait ‘— Mistretul ! Mistretul ! © sccund’ sa asternut dip nou Ulceres, pentru e: apoi s4 slrigim mal tare, si chiaim chiar, gin eele Gin urmi un foe da arma ne umpln sufletul da spe- ranfe. Cind am ‘coborit_pe marginea livezii, nea Vasile, mai s& pling’, 1i-dojenea pe vinktorl: | — — Gum v-ati asezal, mai fratilor ? V-a dus de nas pe tofi. A treeut pe la aripg, pe Ta nea Cala care na Apucat sa frag decit wn fe, Mai mult le salutat. ‘Am Iuato din nou pe urmé si cu mal mult ambi: fle ne gindeam 4 tot il vom prinde. Nea Vasile uitd Se supirare sine turad din nou in suflete acea nota de optimism atft de necesard. — E ln Fagejel! Avem de mers pin acolo 6 km. Hai, biieti 1 Nu ne gindeam la desisul spre care ne ducea nea Vasile, Rugii de mure, arbustii, plantele agifitoareare de ficcare dati no-au epulzat aici nu mal aveau nici un efect asupra noastrd ‘Am astepiat sf treaea cele 20 minute necesare vi- nitorilor sii se aseze. Intre not gi el se afla El. De data asta eram sigur Din now am pornit eu si mal mult tnsufletire, ‘nul dintre noi a srigat la Gn moment dat, mai mult tnspaimintat, — Vine mistretul ! ‘Am crezut ed vine spe nol, dar else Indrepta spre ef Dupa 20 sccunde au Incepupt si se auda focurile Un foc! Dona focuri!.. Opt! Bupa 10 secunde, ined um ‘Cind am iesit din pidure, mistretul era culeat pe 9 parte Ia veo sulii dle meiriy dincolo, de Uziera pa- uri. Totul a fost minunat, doar pind in acest mo- ment, peniru ef de aici tn'colo a aparut, problema. Problema trofeului". O cearta inexplicabilA a ré Bufnit fatee el, puristorii de arma, care pind atunci ni se piruserd allt de simpaticl st demni Dupi ce inal scos viscerele, aw gésit un singur bre- neke, callbral 10. Vingtorul X spunea sus si tare od el a tras ‘focul mortal — Veniti si vedeti cum au curs oasele din el! Pai, oasele au curs din piciorul drept, zdrobit le incheiettina genuinehiuiui de un breneke calibra) 12, calibra pustit lub OASPETI. DE TARNA WW ACURILE DE ACUMULARE DE PE OLT IN RAZA FILIALEI DE _VINA- toare si Pescult Sportiv Drigdsani, Judetul Vileea, pe Olt, au fost con- strulte tn ultimit ani’ patra lacuri< Ge acumulare In suprafata de cca. $700 ba luelu de api. Pind la con- Strnirea laeurilor de acurmulare, xful Olt era populat cu pastiri de inal Daigtinase. ‘Dupa construlrea lacurilor de acu- mulafe, au apdrut noi oaspeti de farag, Incepind cu anul 1980, cind zona este visitata de 0 serie de pie Siri de apa_a_earor_provenient’ este de natura areticd sau siberiand. Yo. farna 1985—1967 au fost sem- de mare. Yerna (Cygnus cugnus) fa acumula- | dent. rile Drégasani 1 Strejesti, in zone ‘eu apa nefnghetati. Tn perioada nofembric 1988, pind th martie 1989, am observat un pa- sa} foarte bogat al oaspetilor de farnd, aceasta si datorita timpulul mai cilduros din zon’, care a por- mis mari maloritatl ‘

S-ar putea să vă placă și

• O Apologie Agonică A Canonului Estetic - Mircea Martin

  

  Document31 pagini

  O Apologie Agonică A Canonului Estetic - Mircea Martin

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Almanahul Vanatorul Si Pescarul Sportiv 1988 Partial

  

  Document10 pagini

  Almanahul Vanatorul Si Pescarul Sportiv 1988 Partial

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 12-1987

  

  Document20 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 12-1987

  george micu

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 8-1988

  

  Document20 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 8-1988

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Revista Vanatorilor Si Pescarilor Din Romania - 9,10 1990

  

  Document28 pagini

  Revista Vanatorilor Si Pescarilor Din Romania - 9,10 1990

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv - 11 1988

  

  Document20 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv - 11 1988

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Despre Inegalitate - James K. Galbraith

  

  Document5 pagini

  Despre Inegalitate - James K. Galbraith

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 7-1987

  

  Document18 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 7-1987

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 7-1988

  

  Document20 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 7-1988

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Monetarismul Scolii de La Chicago - Radu Simandan

  

  Document17 pagini

  Monetarismul Scolii de La Chicago - Radu Simandan

  george micu

  Încă nu există evaluări