REVISTA Sagat Seis 1990 {910 din ROMANIAXXIV DACHSBRACKE Nie. STRAVOIU Dachsbracke, cunosest 1a not sub de suumirea de baseto-copos, ctiat cx ute de ani i urma in Germania si Au stria, ca exterior ssamana atit cu fc ket ft seu copoiulardclenese, cu for me cofporale destil de rehuste sl pro Portionate, cline specitic pentru gonirea Si hartutrea vinatulul. Caput este. mat igor, char uscat, frunte moderat ory Data, slop ters, bot rept porrivit de lung g! upee ascii, oct de catogre ina ro-inchis prnire misligents si prietetoa 4, dente puternics, urechi late, pringe fis roti Invik Gt potitit de Tung, muscularizst, picpul coborit pina lamivelut coatelor,crupa solide ¢ putin testa, lalla este mijocle si variaza ire 32—40m, lungimea corporala depases te evident inaifimes, corput tind dre Dinnghiular. Conformatia corporalé on ferd cine sufcienta vigurantate tor {a, reistend $i chiar viterd, constitutla sto robust, Prul ma mutt acurt det lng. dea fogleaurd praumcataares corel fondalbeupetenogreseucastani Cons prin sus termed i org de pees Paria orwontal i jos su able fuse Smpateana: Temperate vier ical Iehid mare mobitiate: chelsea foarte’ un, tm areeass vane ie tort heh ia empersturh fasutd 9 ciate band, mslesbitat’ poate Wr sarang asl rasde din care ¢ formset, ma sitet! agresiitate ats de raptor teen ars vinatl nog esteun valor ge Dil sihartuior al vinatulu ate sine consid, deal pria Ulllzare a vase dachsbracke Brn Sort ‘listen din parten vndtorigh ete fosbis so udiare-mat malate Sn primal rind pentea urea nail mare rani portaren vine mie tifa oasis a exsigt ark Ilo ues asst cline mae aa mnt’ parton Ardecihat og abate ental doar vrenn mis eeal al Sau mal pul eeu Ar'l Ge dont ran Acer bateto-sopollu la no apres Seria cu prote de personal th nie it teen Clasteare FC. — Grupa VI = Co- pol pena Catal mi ‘lashicare Siti — Grupa It =i sindioure gontort ide hard Gitte sadiore’ edie AOVPS a DIN ROMANIA Uniunea Vindtorilor si Pescarilor Sportivi din Roménia Serie nous Anul: T nr. 9—10 1990 sucuazsti Galea Mopoe mr, 128 Souter Coa teaae “Pteton + tase Redactor Sof: Paul DECEI COLEGIUL DE REDACTIE Neculal Selaru; Emilia Téndsescu (re doctor jef adjunct}; Petru tonita: Ga. brie! Cheroiu; Dimitrie Radu; Gheo ghe Colf; Cornelius Niculescu; Nicola Stravolu: George Floreseu; Vasile Cotta (membru de onoare). DIN SUMAR + * +: Oportuntiatea populiris 4 for eit specii de vinat ereseut fh caplivitate wes Instructiuniccadry 2 Jone! BOF 4 fon MICU: Despre soleetia la § Gh. |MIRON: Nade si 7 George CHIRIFA: Stiuea — 11 superba splendoare Vasile COTTA: Razboiul sipo- 14 pularile en cerb comun Alfons CABAT: Dacd ‘refi si 16 prindegi crap, N. CRASNARU: Urmarind 18 avatul George VALEANU: Falsele 20 me eee ee operia t= Tudor Din Coperia 4: Mircea Servan "Cititorit din stralnitate se pot sbona prin -ROMPRESPILATE tat Dee ‘Tiparul ‘executst. sud comanda he 4/18 a * © tntropeinderea (13 Docembrie 1510", sts, Origore Alexandresou nr. 0 ‘Bucurestl, Romania alOPORTUNITATEA POPULARILOR CU SPECII == DE VINAT CRESCUT IN CAPTIVITATE == artificial suscité in continuare interesul spec listilor in problemele biologie! si cinegetieil, al .itorilor de pretutindeni. Acuitatea cu care se pune astdizi aceasta problems deriva din valorifiearea nor ate certe, obtinute In mai multe ati, unde sa materializat acest proceden, tn mod mai muit sau mai putin experimental. Ca urmare a necesilatii unel confruniari de idei pe aceasta tema, in perioada 13-17 junio ac, ca organizat In Austria simpozio nul international ,Vinatul erescut artificial : pro bleme de azi, de” catre Comisia de vinat mic a CLC, in colaborare cu Institutul de parazitologie si zoologie al Universitajii din Viena, sub patronajul Fundafici internationale pentru projejarea vinatulus. Printre cei 110 delegati ‘din 18 {ari s-au numa $1 domnii Neculai Selaru, prim Vieepresedinte al UVPSR, si fon Cazacs, membru al —Consiliului Uniunil. La acest simpozion, ale cirui Tueriti au fost des- chise de prinjul Reuss, presedintele CC, au fost sustinute 22 referate de specialitate, Insotite de dia- oritive, grafice si situatil statistice, urmate de dis- cutli, unele controversate, . Cea mai viu disputata a fost problema oportunitai populatilor cu specii de vinat crescut In captivitate (fazani, potirnichi, cureani, cocosi de mesteacdn, rate eu git verde), 1a rezolvarea careia concur trel cu- rente de opi aa ‘ T Primul revidd in neinterventia prin populdri in dezvoltarea vinalului ‘silbatic si vinarea exclusiva a acestula, Avantajele acestui proceden consta tn : —pistrarea unor poptlatil de vinat sAndtos, per- fect adaptat condifillor ecolowice locale, capabil sa supravietuiased In perioadele critice, si\ se fereascd de rapitori, si reziste la maladii si si se reproduc natural | — asigurarea unor conditii de vindtoare cu ade- virat sportive, prin tmpuscarea_exemplarelor bine conformate, cul 2bor rapid si spectaculos. Tablouri de vinat mai reduse, compensate prin satisfactiile de tir gi etied vindtoreaseé, In coneordan{é cu vederile color ce sustin curentul’ ,anti-chasse — reducerea cheltulcliior implicate de gospodarirea terenurilor de vinstoare. IT Al doilea curent, diametral opus al celui pre- zentat, este al populirilor masive cu vinat din cre: catorii, care sa asigure tablouri spectaculoase pentru lun numir mare de vinatori, Procedeul prezinta avan- tajul unei exploatiri intensive a terenului de vinitoare, in conditiile unor profituri economice su- perioare. Nu se mizeaza pe sporul natural, vinindu-se, in cele mai multe sittafti, ambele sexe, fara res- trict Dintre dezavantajele procedeului s-au retinut = degradarea genctici a populatiilor silbatice eaistente prin metisare cu indivizi ereseuti, de multe generatil, In captivitate, greu adaptabili eonditiilor de mecin natural — pierderi, ingrijordtori de mari, tn perioada ime- diat urmatoare populdrii, cauzate de inadaptabilitatea Ja schimbarile meteorologice si conditiile naturale de hhranire, lipsa de fried fat de diunatori si rezistento redusi la boli — agravarea conflictului cu cei ce promoveari si amplified. curentul anti-chasse, Pass Populiirilor cu. specii de vinat ereseut TI Procedeul cel mai uzitat si sustinut de maj ritatea participantilor Imbind avantajele celor “dota curente expuse anterior, prin completarea periadécd a efectivelor populaillor sdtbatice din teren cu vinat iin erescatorii, selectionat riguros in scopul pastrarit Adaptabilitatit la medinl natural, z Efectul eventualei degradari populationale este compensat in acest caz prin infusia de singe si spo- Firea vigurozitafii implicate de metisare, “Vulnerabl- Iitatea procedeului consti fn neasigurarea. tuturor anditilor de popalare menite 68 asgure reusita ae- — poptilarea cu pul stindtosi, bine conformati si partial aclimatizati, proveniti din reproducatori sal Datici, capturati in Scopul transmiterii caracterelor de vinat 's8lbatic, usor adaptabil ; — popiilarea Ja virste care’ si garanteze aclimal zarea treptati, in spafii de protectie impotriva da hnatorilor (larcuri, “dotate. ‘eu adaposturl contra intemperiilor, amplasate direct in terenul de ving toare sau In’ imediata Ini vecinatate = asigurarea unei hraniri de tranaitie, de la hrana din crescétorii spre cea naturali, atit th tarcuri, elt si In terenul din jur, unde puii ajung dupa eseala- area Imprejmuiii; — completarea acestei hriniri prin culturi de Plante adecvate ; — combaterea prealabilé si ulterioarsi lansirii tuturor rapitorilor specifies, cu par si pene, care, urmare a coreettirilor efeetuate in mai multe ai sint rispunzatori de majoritatea covirsitoare a. pier: derilor } — compleiarea aplicarii_ medicamentatiei profilac- fice si eventual curative, prin intermediul "hranel, apel ete. | — pregitirea terenului de vinstoare ce urmeazi a fi populat, in limita reglementirilor legale, din punct de vedere al structurii si succesiunli vegetatiel, din fondul forestier, agricol sau aevatic. Al trcilea "procedeu, pretabil in _conditiile farii_noastre, se justified “prin necesitatea com- Dletarit efectivelor din teren pind la nivel opt deci pentru folosirea integral a nigei ecologice ri ‘mase partial libera cao consecinté a diminuérii popu. latillor de potirnichi si fazanl, In urma schimbérltor survenite in agricultura si silviculturd, precum si & resiunii cinegetice mar. Concomitent cu acestea sint create conditii normale de vinitoare, far exagerari, care ar putea atrage protestele ecologistilor. Pentru protectia populationala si respectarea eticii vindtoresti se mai impun — antrenarea prealabilii a vindtorilor fn poligoane de tragere, evitind astfel practica inadmisibila a In~ vatérii tirului pe seama vinatulul — Impuscarea fazanilor, potfrnichilor si rafelor 1a 2bor, folosind arme si munitii adeovate fieedrei spe ci. Pe plan international a scizut si continud si seadi interesul pentru armele cu mai mult de dows focuri, apreciate ca find In neconcordanta cu etica Vinatoreasea actuala ; —ulilizarea pe scard mai largi a clinilor de vi- natoare autorizati pentru recuperarea vinatului cdzut sau ranit si extinderea metodelor de vinatoare cu clini prepelicari, ca find cele mai sportive si accep~ tate de susfinatorii ,anti-chasse*.INSTRUCTIUNI-CADRU privind primirile de noi membri vinatori ae eee eee = aes es See cep pe aren ceed Sy eae eee trageri la talere (25 cartuse/sedinta), cu masinile re- ee 2 Toate actiunite 1a care candidatul va lua parte se Vor fnserie pe verso-ul legitimatiei de stagian La sfirsitul perioadel de stagiatura, dosarul se va, com pleta cu © legitimatie completata si eu earacterizarea Srupel privind comportarea st aptitudinile candida tului, Examenul de vinator se va desfasura in sesiuni bi- anuale, Va cuprinde obligatority o testare. seria’ a cunostintelor, eventual o examinare orala, $1.0 proba de poligon. Baremul minim se stabileste la 759 is Punsuri corecte, 75 de puncte din. 100 posibile “Ia Punct fix si 3 din 10 talere lovite, Examenul se poate Fepeta pind ce candidatul fl promoveazd, prelungine Gu-se Insi corespunzaitor staglatura. Dupa promovarea examenului, s¢ elibereazi candi- datului, de catre comisia de examinare, atestatul de vindtor sub forma unei adeverinte, 1m baza acesteia, candidatul solicita organului de politie competent au torizatia pentru cumpararea armei de vinatoare. Numai dupa objinerea acesteia se elibereazi mou- lui vindtor, in cadru organizat, la niveltl comitetulul de filiald, ‘permisul de vindtoare si va fi inseris. tn. registrul de evident a vindtoriior, Ulterior, se vor completa si rubricile privind numérul 4 felul armelor pe care le dejine, Pentru o evident corectaa_vinatorilor, In regis: trul de vindtori, vor rimine $i vor {i inserisl doar membrii care poseda arms de vinitoare $1 practica Vinatoarea. Cellalti (simpatizanti, eu arme de tir ete) vor fi radiati, dupa prima analiza de comitet Respectarea acestor instrucfiuni-cadri ne oferd ga- ranfia unor promovari corecte din punct de vedere al competentei si eticii eare trebuie sine caracteri zeze in viitor. In qcelasl timp, va. contribut la, im bunatatirea structurii membrilor nostri. vinatori si la Fidicarea nivelului general de cultura cinegelich De respectarea lor ramin direct raspunziltori presedintii si Secretar! AJ.VPS, Se mai impun urmdtoarele prectedrt ; 1. Sint scutiti de stagiaturd 1a examenul de vindtor inginerii silvici care pe pareursul facullatii au urmat sl promovat un curs’ de’ specialitate 2. Sint scutiti de stagiatura, nu insd si de examen, fojtii_membri vindtori care, benevol, sau Tetras din asociafie satt cei carora li sa impus retragerea din asociatie (Ii sa. luat dreptul de port-arma). 3, Examenul de promovare este de asemenea obli- gatoriu de sustinut pentru toi membrit vinatori, c= rora, din motive de tnealeare a legalitatii, Ii s-a’sus- pendat, pe termen limitat, deeptul de practicare a vinatorii. 4. Nu sint sculiti de stagiatura si examen fostit ‘membri vindtori care, anterior, au sivirsit braconaje si intentioneazi, dupa scurgerea a cel putin 3 ani, Sd revinii In rindurile vindtorilor, dar numai cu Acordil comitetulut asociatiei (Uniunii) care ta exelus, Bibliograsie. 1. Statutul UVES. 2. Lucrari de specialitate: Vinatul — Cunoastere, ocrotire si recoltare de Vasile Cotta, ditura Cores — Bucuresti, 1982 ; Vinatul Roméniei — Tehinica ocrotirit $i reco!- itirii vinatului de Vasile Cotta, Mihai Bodea, Editura agrosilvich — Bucuresti, 1969; A.BG.-ul Vinitorului de Gh. Feneser — Bditura Ceres — Bucuresti, 1974 3. Legea 26/1976 4. Alte acte normative ce vor apirea pe pareurs,Medicina are cuvintul REDRESAREA EFECTIVELOR DE IEPURI DIN ZONELE DE MUNTE dr, Vadim NESTEROV APELUL LA REDRESAREA efectivului de iepuri din "zonele de munte si de dealuri subcarpa- fice pare Paradoxal, intrucit In aceste zone specia figuresza cu un efectiv. sporadic si neluat in. eal- culul bonitatii fondurilor de vinatea~ Fe, Cauzele sint atribuite condi iilor grele din Iunile de iarnd, stra- tulul ‘gros’ de zapads, mumaralui mie de fatari (dowd pe! an) si exis- tentei mari a specillor salbatice de rapitoare. Toate motivdrile sint rea- le’ Ins, comparativ cu. eondifiile de viajé a iepurelul din zona. de deal si cimpie, ele au o gravitate redusi. Terenurile din zonele de deal sf cimpie sint mai framintate™ prin Iuerarile agricole, “lar numi- Fal speciilor de rapitoare, dest mai redus, este compensat ‘prin pre- zenta'mare a clinilor si a pisicll holnare. Ternile sint grele si, in zona de cimple, stratul de zApada acoperd pe suprafete mari orice sursi de furajare. Tn plus, pestici- dele ufilizate din primavari pind J tourna contribuie cu 0 pondere ein tulburarea procesului do Feproducti,.subminind. vigurodt 3: tea tinerel ‘generatii. Cauzele reale ale ‘scliderii efecti- vului de iepuri din zonele de mun- te si ale dealurilor subcarpatice 11 constituie parazitozele si in special protostrongiloza (pneumonia para- Bitara). Parazitii — Protostrongilus 6 — cu localizare In bron rahes, cu extensivitate mare ie 77,2: y si eo intensitate deose- bit de grava, blocheaza sau limi- teazi singura posibilitate de ap: rare a iepurelui — fuga de rapi- toare (Jig. 1). _‘Temperaturile sefzute | accentueazd debilitares organismului, fcindu-l mai vulne- rabil la factorii nocivi din mediul inconjurator, La infestarea ic} lor din zona de munte se asor si alte specii de paraziti ca Fascio- Ia hepatica (13,7), Trichostr ghalus sp. 23.3% In forma: grave $0 16,7 intensa’ specit ce contribuie Mult’ la debilitarea organismului $i ye FE a decinigerepcte, Pu staal ge admit dstare' a Wiastenentsrt pa furaje la pierderea prin mortalitate. Protostrongiloza si ‘Trichostrongi- razitoze ce pot fi tra- produse cu. diferente mari intre dova terapeuticd si. to- sicd, Un produs ideal 1 constituie Rintalul, ce se_administreaza prin intermediul furajelor — Iucerna, {rifoi, bine conservate (uscate sf cu frunze). Furajele se grupeazi in manunchiuri a 250 grame, tulpind la tulpina, © formtnd 0 ‘legatura ca un buchet (fis. 2). Cantitatea de 2 kilograme de furaje formata din legaturi de 250 grame se stro~ este cua solutie constituita din 250 ml ceai de menta sau de cim- bru sau orice plant din flora spontand cu miros. atractiv. Rolul ceaiulut este de a masea mi- rosul de medicament, Se adauga in eaiul cald, 50 gram de zabar i S24 grame’ de Rintal, Pulverizarea solutiel se face prin intermediul unei_pompe manuale (eompa de flit) sau cu un pulveri- zator pentru pir, Stropirea include dows treimi "din lungimea.mi- ‘nunchitrilor, insistindu-se supra parfilor cu frunze, cautind a se rea- liza 0 dispersare Uniformé pe toata suprafata si In profunzimea manun- cliurilor de furaje, In’ ipsa. Rin- talulul, se poate utiliza eu rezultate satisficdtoare 0 suspensie din pre- paratul Fenbendazol pulbere "1%, 3012 grame la 250 mi ceai, Men: tiondm ca zahérul se adauga eo rol de corijare a gustulul side aderare a medicamentelor pe fura- jele uscate (lurajele umede nu ab- Sorb si nu retin solujia ca medica- ment). ‘Manunchiurile stropite se disper- seazi pe teren, legindu-se de. tule pini, stspendate ta 15—25 centime- fri de sol 51 amplasate Inge pote- clle facute de iepuri, Im Tocurt mai greu aecesibile carvidelor, In s00- ul maririi posibilitatilor de gasire si consumare a furajelor de eatre iepuri, ménunchiurile se amplasea- Zila distanfe de 300—500 metr! in: tre ele sf de preferat la intersectit de poteci, Perioada de tratament incepe dati cu cderea zapezt st a for mirii_potecilor. Furajele eu medi- camente se inlocuiese. lunar dupa consumare. Medicamentul are 0 sta bilitate nelimitata pe furaje (daca nu este spalat. de ploaie). Amplasa rea ménunchiurilor In Jocuri ada- ostite sau sub un acoperis impro- Mizat (din cetind) ar limita actiu- nea negativa a precipitatillor. Durata tratamentului include ani, se salveaz de la plerdere puri: tori parazitali si se asigurécres- terea si mentinerea unui efectiv viguros de iepuri. Combaterea pitoarelor completeazi favorabil actiunile de tratament contribuind Ja transformarea terenuilar din zona de munte si de dealuri sub- carpatice tn fonduri de vinstoare In care iepurele va detine un loc pri- oritar in vinatoare si, deci, va fu niza un spor de rentabilitate do- rith de orice unitate teritoriald, (Graph, fillala, sorietate, asociatie). 3INEDIT: In antrenamentele sportive 0 grija a antrenorului este accea de a Invaja pe elev si pagaasca, st fuga, sé Isi miste picioarele,” de multe ori altfel decit cum. era acesta obisnuit si o facade pe cind era copil. Nu e altfel nici la Vinatoare. $i aici exist "unele norme menite si dea mersului un randament bun, si Intirzie obo- seala, s& inléture multe neajunsur Astfel, sfaturile si apoideprinde- rea nu sint lipsite de interes, Desi- gur, omul nue un automat, iar terenul de vinatoare nu ¢ un ‘par- chet, astfel incit se pot contura numai reguli generale. Ia practic, ele uneori nu pot si fie “urmate, = de obicei Ins da, gi, cu toate exceptille, amin tots! norme de lurmat, Tala cfteva mai insemnate Mersul trebule si fie uniform si linigtit. Avind a face o cale tai Vunga, Vinstorul cade" In pastl Tui normal, nici prea’ lung si nici prea seurt, si ramine In acest vitm pina ce vreo imprejurare fl face si se Opreascd sau sti devieze de la el In felul acesta muschil “lucreaza egal, féird eforturi si inima intra in acelagi tact, ca 1 respiratia, toate ‘obosese mai putin, merstl mai spornic. In schimb, daca in mers se invristeazipasi’ reperi cu alfii agale, uni mat lungi, alti mai scurfi, mersul devine sacadat, omull oboseste mult mal eurind. in de- cursul tnaintari, in afara unor ca Zari exceptionale, nu se grabeste Ia mers, cit alit mai putin se alear~ #4. Foarte rar e trebuitor alerga- ful, de cele mai multe ori stried. Cei_ ce se grabeste, alearsd, face zgomot, isi pierde riisuflares’ linis. tita, nu observa Tueruri a earor ob- servare I-ar fi fost trebtitoare sau de folos... Mal mult dectt in multe alte imprejurdri, se poate spune si in vindtoare cdl ygraba strici trea ba®. De altfel, respiratia si inima Indica daca vinatoral merge prea repede, prea obositor pentra orga- nismul Tul. Tocmai de aceea, atunci cind merg doi sau mai mul{i vind tori in gir, unul dups altul, tre- ule Iasat s4 meargé in frunte cel mai batrin, cel mai greoi, mai pus tin rezistent, care va dicta ritmul In mers so ridic& binisor picio rele, nu sint tirite atingind pai ‘ul,’ — cea ce nu inseamnd a merge ct pasi tapeni, ca de barza, sau de parada militara, ef toemai 4 nu tf picioarele. Picioarele tl- rite se lovese de buldiri, de bolo- wani, care serfsnese auzit pin de- arte hirsiie In iarbi, de asemo- hea sint auzite de uréchile agere 4 e iN TEREN TREBUIE UMBLAT VINATORESTE e Tonel POP ale silbaticiunilor. $i obosesc. Fie ca © uncus, fie coboris, fie pe loc plan — in afara exceptiilor puse de teren unui pas —, se caled pe talpa Intreagé, nu pe virful bocan- cului sau pe eéleli, cau pe margi- nea talpii. Articulatia gleznei 51 intregul picior obosese in. felul acesta mal putin, alunecdrile atit de neplicute si uneori primejdiozse sint mai rare ‘Mai ales in teren accidentat, pa- sul trebule pus cu socotealé,”tre- Duie vazut unde si pe ce se calea, In felul acesta se indeplineste si Porunea mare: nu face in teren veomot inutil, “In terenurile de munte grele, urcind Intins, trebuie Si se aseze greulatea truplilui. mai mult pe piciorul care Inainteans, gentnchii sa fie finuti putin inspre inlauntru, nicicind” Inspre inafa- Fa, cum adessori se face gresit. In schimb, la coborls, greutatea trupt- ui sa cada mai "mult pe piciortl care rimine fnapoi. tn. ferenuri rele, inainte de a pune picioral cu toatd greutates, se'va pipai palma de loc, dacd tine, daca nu se des Prinde, Mal cu seama fn ures, nu Se merge cu trupul feapan, ‘Este bine, ca cel ce ured sa observe, si apoi' sa invete, cum ured la deal intins (@ranul muntean : in. mers are © usoara leginare, In dreapta, in stinga, dupa cum Inainteaza pi. ioral drept sau cel sting. Prin aceste migcari usor_loganditoare greutatea trupului e oarecum avin fata in susul piciorulul Intins tna- inte si ajuta mult la efortul 1ul dea ridica trupul Tn timpul unui drum mai Tung sau mai, greu, popasurile sint ne- cesare. Ins nu popasuri dese si scurte, ci mai rare si in schimb m: indelungate, Iasind inimii si pl minilor timpul trebuitor casi re- vin& Ta tactul lor normal. Porni- rile din loc insemneaz un plus de cefort care pe cit e cu putintd tre- buie ririt, Pentru a se ajuta in mers, uni vinatori poarti baston. E mai mult tun obicei decit o necesitate, — in afard de toiagul bun, care la mune tele inalt, pietros si abrupt face cele mai bune servicli. Cu deosebire nepractice sint bastoanele combi- nate cu sciunel, — nicl nu te poti rezema aievea pe cle, nici nu te Poti ageza bine apoi. Cel ce nll se oate lipsi de baston, face bine daca renunti la obisnuita ferecare cu vir? ascutit, care, vrind-nevrind, Tineste pind departe ticerea, lo” vindise de pietre, serisnind din ele. Ajunge dact in vieful bastonu- © Cunostinge si indemnari ¢ ut de Th. Elefterescu Juke ascutit temnul ‘Toiagul, bastoni de turist, lung de 160-2 m este o unealta’ buna a munie, daca cel co Ml pourta se sie folost bine de ch, Tolagul te. baie s4 fie uyor si atit de resis. fent, tncit A suport gredtaten frupulul rizimat deplin pe. totagul us orizontal. Virful de Her st ie foldeauna bine aseutity desi sa nse uite aceasta! obignalt se merge eu virful Terecat. {inut. in us. Ia pamint ca capatil de lemn Numai ‘acolo unde e nevoie ca to- iagul si prinda in’ piatva sau In seat, nuimal acolo so intoarce ett fieral ia pamint. La ureus, omul se razima ‘th toiagil pus inant, tro find astfel asupra bratulni o parte avefortules Tdkearit trupuluie ta coborls greu, pe povimnisur, e Iie cru primeidios st arezt toiagul in fata "pasion, findea usr” te Dott Impiedica ‘in el cAderiie pot sa fie pline de primetdii. In asemenca Jocuri grele, {a eobors, toiagul e nut in amindoud mlinile™ Tnspee spate, intipt sf fist pe_pamint, sor- Vind cao. fring. Ctnd. vintto- Tul de mute trece tn lung unc eine tnguste sus perete, Jos abis — sat pe 0 cirare pieriy alunecoasi, nu se sprijineste po fagul aserat de partea povirniculth, av abisului. il {ine scurt aproape Srizontal cu amindont mtinite ea virful sprijinit solid tn perete, st se last cw greutaten trupulu pe tian Alunecarea piciosvelor th" foal acesiave et mult mal puting. trap @ ‘sprifinit- sor tnelinat tn. paren inspre ‘deal, my inspre. prtdespre selectia la urs Romania este "yara et celo mai mari efeti de" urs din Europa. Aceasta situate Privilegats ve. avatalse din pune de veda a veri trimoniui nostra cinegetle, aul. vindfon Bie meleaguri Kind dormiet oricind 98 vines, sau 53 waa cel pun, stimaltl ents pe drept cuvist este col tal putemie 36 mal temiedin Carpaqi Ii) acess! imp, aceanté situate de fapt ne si Oblig la adap laret thor minini de bund eospodcire. vinatareas Sifel ea specia Ureus arco, tn caitsion sade yer Find importants « lasts: blologe al. ecbattemulu, Sf aiba conditit privinioe de habiare ali in present, cit ma ales fa. perspectiv Geico sat ocupst la. nol eu gospodislfSi“vinatn- tut st au condas destincie acestt actif reatind Importanfa ecologica st cinegeiea ‘n ursa tn fata Romanil, tat acordat Ta impal cuvenie protect ne- cesar, ajungindunse in prezent ian sistem de gospo- Grireintensiv, set pr asiguratea Linistel 3 prota: eat adspostlu, lt, mai ales, rin hrniea sistemas Ta locurils de nadie In acest comples de imprejurdsi, specia neavind practic caymant Gn afsrd de om)” st metind prea WilneraSila la imbolnavin, a ajunh in Unele sone Ia depres, fu mai mick nau wai mare misurs, oof tule optim, exisind ‘unele ferenuri ea ©. evidenss tending de fuprapapaiare Consider ce fa aeemenea condiii de_sospodarire infensiviy ce simulesed inmulires nel spect dest do prolice st lpsita practic Ge duginani, este rit necesara intervenfia multi prin apllearea selects, EGjumea ind ‘mpusi at ain motive de ordin Bo: logic eit 51 economic i cele’ co urmenrs, voi E ste un lueru bine cunoseat ei, dupa URSS, incerea sA fac o analizi foarte sumara a celor doud motive enunfate, enume- find doar principalele implica, ce sint saa se mat pat iv p ‘Motivatia biologictt rezida in diminuarea calitatilor vinatoresti ale populaliel stint find cf suprapoptle- Yea duce prinire ate consecinte negative si 1a dege- nerares insusitilor biologiee. ‘Acest fenomen se manifesta in primul sind prin regrese inregistrate in ceea ce priveste calltatea t0~ Teclor recoltate. Chiar daca. in atare situafii uneori Se recolicaza — din intimplare — tofee de virf foarte Yoloroase, aceasta este doar expresia exceptiei ce con- Hema regula, intruclt valoaren medie din punct ce vedere vindtorese, scade cu certitudine ‘Mosieafia economicd consti In implicatille de or etl in ecouomico-financiar ce decurg din prezenta su- Priopalaiiel de urs ia conde unet gospodariy in- Ge uncle indiveete. See eee Implicatiile directo rezida fn faptul c& nu toate exemplarele din populata unl fond de, instoare fi Valoroase — sau mai corect. nu sint de perspec tive —"'din punct de vedere vingtorese. Este stiut faptul ef ursul se vineazA in primul rind penira trofeu — blana si craniul —, care este cu atit ‘mai valoros, cui cit este mai mare exemplarul. La un Observator de urs unde sint nadite mai multe piese, exist’ de regula un exemplar mai mare 3 mai puter” hie, care domind zona si care are prioritate la. hid hire, flind recunoscut drept ystipin« datorité. fortei si experientei de viaté, si sinf mai multe exemplare Ge! marimi diferite, dar in general mai_mici. Intre laceste exemplare sint unele care desi au atins o virsté mai fnaintata deeft ,stépinul si au o experienti. mai Bogati, totusi nu au calitsti fiziologies are si le asigure marimea si forta necesara pentru acl in- frunta, dar acestia pot inlatura de la brand exempl- rele mai tinere si mai viguroase care sint lipsite de experienté. Evident, exemplarul care a, atins limita Sa ‘superioard de desveltare biologied trebuie recolt fntrucit din ptinet de vedere economic mentinerea acestuia ntl se justificg, In primul rind pentru & nu mai creste si in al doilea rind pentru cé elimind de Ia hrinire exemplarele tinere, de vitor. ‘Desigur, prin. eliminarea acestor exeyiplare fara perspectiv, se di posibilitatea animalelor tinere, do- fate eu Insusirl genetice superioare, de a. consuma mai linistite hrana expusi la locul de nadire, asi- furindu-si prin aceasta o dezvoltare mai bund, fapt fe va genera in perspectiva salturi calitative ale va- Torii trofector.. ‘Implicalifle indirecte ale motivatiel economice pri- vind necesitatea seleetiet la urs constau fn pagubele Ce acesta le produce prin acfiunea Jui nedorita in mediul de*tral X Tntrueit pagubele ce le produce in gospodariile pop latiet 41 In zootehnie sau, Intr-un cuvint, in. egnieul tura gint de acum nolorii, dorese s& explic in clteva Hinddfi in ce. constau in ultimul timp pagubele pro- luse in activitatea de silvicultura si, in cadral aces teia, in Insdst gospodarirea vinatoreasca 5 ‘Daca in conditil_de echivalenta a efectivului real ‘eu cel optim, satl chiar 1a un excedent Telativ, pagu- Bete In silvicultura constau doar tn prejudicierea fructelor de padure (2meuré, mure ete), in situatia Unel suprapopulli accentuate este foarte frecventi Corea trunehiului molizilor mai ales primavara, Sentra constimarea sevei. Din observaile feute, se Eonstata cf in cele mai multe cazuri aceste proju- Gicit de regula sint realizate de ursoaicele eu pu fin activitatea de gospodérire a vinatulul, prejudi cille prods consat fn limitarea sporulul énual mat Gles da eerb si mistret prin répirea viteilor si a pur- ceitor din primal an acestia find, evident, 0 prada (sonra pentru ursi. Cele de mai sus le afirm pe baza + Ubeervatiilor proprii, confirmate si de personalul de Speelalitate din terens Se ee eda acetic situa(il-apar ca fenomen 1U- mat eee eunoseute ca suprapepulate ot urs st Tae an arson cl apliearea,selectiel prin extragerea sage consice tara valoare biologica se impune ca O oxo economico-biologic® oblectiva. sSeamee, modul eum trebute executats selectia sl care byemplore sint cele ce. pot consttul obiectl care, Se erat preci si Gespre modul_ cum aces Ae poe tdentiticate, poate intr-un villor numar al reviste Ton MICU 5gitate ca un stindard, nu fara Garecare vehementé, ideile ecologice au creat 0 anumila stare de neliniste mai ales datorita ‘neologismului onomasiologic al in- treprinderié st a unui limba) poluat de termeni international carora nu 4W sa cdutat echivatentul in Jondul principal de cuvinte, sentimiente si det at poporuiul roman. S-a. ajuns asifel ca. muncttorut 38 fie bintuit de spectral somajului, tar yaranul fe, acela al ,planificarit centrattza- tet de care bia s-a seuturat, Unul crede ed uzina cu emanatit ueigaye va fi inchisd pe vecie, celdlalt ed ‘ogorul tui de humus. seu apé.va ft imputinat pind ta sardctre. N-a mai amas decit 0 noua revolujie fm- potriva’ masénismutui, ca tn seco- lel trecute! Dacd s-ar fi aplecat cu _atensie asupra ‘radifiel” agrare, _ecologul gi-ar fi facut explicite' intenttle. Acolamentul si iarovizarea sint practict "strdveckt ale faranului, Umpul st calitatoa ingrasomintulul fim de asezarea, tm calendarul mun- i, @ disciplined si discernamintu- lui, Numat ed, mijfoacele de ras- pindire a cunostinfelor sf chlar hu Tita. ymauncd de ta om Ta.om” nu s-ow inctiluit intr-un dialog, devenind auievirace”voct tn deyert. Mal melt chiar, pripeata @ dus Ta. un adevd- rat dezechilibra, cumpina. dreptt {il atien’. prea greu tnspre trditorul fe ae imal pilin sre aan FH Sinovast. ‘Asa. se. face ei pescarul Deltet fuge ca dracu’ de timite de marota cologistd. #1 a fost totdeauna un ‘gospodar asezat Chibouinta Tul ma fost luatd in seamd nici cind s-cu folo : Peter WEBER : a |pescaru ecologist facut desecart, nici cind sau creat stupide incinte indiguite, “nict ind erescitort suficientt sau opus echilibrutus firese dintre rapitor st ejtele pasnic. El tst cumoajte. ,hol- da" pe care o siujeste de seccle si tle sd-i programeze efectele dupa timpuri sb practici ancestrale. Are legdturi "miagice pescuitul. Sat udm drept exempla pe Amin, ero- ul Id Vasile Votcuteseu, care stia ed »Pescarid. au cerul tor tn fundut apelor : cer mult mat adine ; ame- {itor de misterios.." Dumnezeut lor nu umbla pe nori: se poarté. pe mugetele tdlazurttor, prin virtejuri $i anafoare, pe chijtt™ st morunit biotic ‘Amin era unul dintre nipdstutit noilor aseziri sociale ? ydin cel mai mare pescar al -meleagult, stapin din mosi strimosi peste mai Dine detrei sferturi din iruput batft, cu vadurile, acareturile st cherhdna- lele ei pe Amin noua rinduiald a Greptayil averiion Tea puts paznic al gardurilor Pociovelistit. Et sa mul- furnit si cu attt, Ducuros od-1 in- Siduie sd aiba de-a face cu apa st pestit’. In constiinja sa naivd $i Imisticl totodatd, el crede of ,Prin- tre ele (ape nn) mésundt pest ur asi din care i se trage neamul, le- = aio Amin $ 7 i viatani stramost af legendetor, care cirmuiay ‘sortile ‘pescuitutu®, ‘chifl nemdsurati, ‘morunit balaurost ver ghind pesto ‘adineimi, biruttort al futuror'potoapeior, ain care seu e irmurt sd naicd coment "din intecul lor rodnie st sa intomeieze neamurg tari pe mieleagurile pus. eamurd tart p gure ps Legatura fireasot sé attt de nece- sar cu natura Deltei, eu finta el cu care se intreptirunde existent pescarului cum si nu se transjorme in reflex de autoaparare, tn revolid har, cind. pentra pesca mal ‘morun, ‘un stovards! inginer ‘prot pans ‘dinaméia im. tocul solution necologie cunoscute si propuse de pescart: 8. oprit, sixe Amin. De lege? inireba’imginerut, Im tripre: jurarea ‘de aici legea cade. Of locum: cw dinamita! st tar rise Apol serio: Eu const cum ¢ ca: full st am putere sd. hotivae* tre: bute dinamita. “Atte incercari ‘wa merit osteneatic* Tn existonta sa strins innodatd cu natura: specifica a. Delte, pesearul Toman a adoptat 0 atitudine eco- iogted avant ta Tettre", cet numod respectarea “riguroasd@ legilor terne ale naturli a facut din acest pimint inospitalier ‘casa. st" masa, Si astdzi, ef au yin balti gradinite lor grew’ chivertiste, unde ‘cultiod necesarul de Tegume. si cereale. Pind acum s-au_smfit ‘permanent amenintati de primejdia sistemulut fehnico-cconomic. socialist de. ale Carui rigori e inutit a mat poment ‘Acum’ se simatamoninfatt si de continuarea unor” Invest} ‘neji rostt pe pamintul st cast nota, neinjeloasa, ativudine ccolagicd cu Propunert de parcuri $1 rezervati. Aittudine pe bare 0. ‘traduce, in implitatea’ sa, tot ea pe un ate ia" universul sau vital, "Cine ft va spune, st asta. cit mai curind, of Iocurite de mined specifice exploa tril agro-piseicole se vor transfor sma in posturt de paznict st cereet fort ai Deltei? "Ci ecologizarca Deltet inseamnd si utitaje doin irefinere, si aforturi denechilibrare, de refacere a ceea ce a fost rit in: tecmit? ‘Dacd pind mat fert turtemut ac- atic, poscuitul sporti erat pri- bite ‘de locultorit, Dettet ca. niste nevinovate cluddjents, “asta, eeiast oameni sine privitt ca. niste Gusmont. Confrate at mew. intra placer? nevinovate in necuprinsul fettate, de vet revent pe mirificele edi de! apa si stus, ovoleste siti recunosti simpatiilé ecologiste, Risti SH devil suspect, George VALEANUGheorghe MIRON NADA ESTE HRANA PRIN care ademenim pestii 1a locul unde dorim sii peseuim. Aceasta poate i de origine animala, vegetal sau mista, D NADELE DE ORIGINE ANIMALA 2) Rimele, intregh daca sint foar- telmiel, sat lmbucataite sf anes: tecato du pimfnt, pentru cbtinesca tnor gogoloaie de marimed nut mér sau a unfti gutui; constituie o hada usor de realizat si de. plasat Io docu dort 1b) Viermusit rosii de nmol tm- prennd tt nimoltlscos de pe fun. dul apel (eno. strecuratoare) se Pot tineor! obfine’si folos! chiar la Tocul de. eset. ©) Lipitor Tntregt sau tocate si amestecate ets pint exereiay de semenea, 0. alta” atrachie pentru ent P*Q) Viermuyialbi care se dezvol- tape caine’ sl ease, In amestee cu ralai teat, pulbeté de fart, find din diverse eraunte Gn. cineDa, floarea’soarelut ete) salt chiar et acest amestec se tace eu putin timp Inainte de nire ) Motuste intrest sau strvit, 8 Pete aa toca Carne’ (de, vith, pore, pasire sub forma de"bucati san iocaturd, prectim al diferte.orgine sis" ferential, eat, sping, plamiei, intestine) de asemenea inibuettie ite aa focate ett movina; toate se folosece pentru pest carnivont $i pentru unit rapitort 1) Singele proaspit sau Incheent In amestoe ch alte, produse atrage bine’ pest carnivort ip: Horia ARGHIR: 1) Inseotele si furnictle vi sau moarte de" pulin timp, intregt sai sfarimate, stimuleast” bine “uncle ategorl ‘de pest }) Faimurie din came si pestein amesice cu diverse produad $e fe: Tosese.cu succes la multe soll de Pest carnivori al omnivor 1 Praful de lapte, ou si chiar singe, In ameatec cu alte predice, Asiguéa © nada Ge excitatie ross 1 Brincetur st cagcavalurl diver: se, In amestee cu panini, agusd se ciior_ url au fost umplute’ ‘ea bringd topita, saa sub formna de Di Ca puse Intro sacoya in fige de Plastic legat cu sfoaré lestala eu i piatra 2) NADELE DE ORIGINE VEGETALA Nadele de origine vegetal ccle mal cunoscute si folosite sub for. ma lor naturala (graunte, boabe, tubereuli, fructe) micinate ori zdro- bite sau ‘sub forma de paste stat a) Boabele (de sriu, secaré, or2, ovaz, porumb, orez," in, einepa, mazire, bob) hedecorticate, umflate si apol fierte la foc domol. b) Painuri din diverse boabe (ce reale, in, cinepa, rapifd, mae, ned, alune, cafea, cacao ete) se folosese la o sumedenie de amestecuri, care mai de care mel atractive, ©) Tariele si turtele din cereale si alte graunte (floarea soarelui, hepa) constituie nade foarte uznale ce Imbracd forme pe cit de dif rite pe atit de atractive In pescult, ) Plinea, biscuitii si pesmetit lumeziti si folositi sub forma cle co- ccolos, pisati sau micinafi, de ase~ ‘menea, In combinatii de nade copi- case si atractive, ©) Fructeie (dude, cirese, prune, corcoduse, mere) dau bune rezul- tate In apele curgatoare, 2) NADELE MIROSITOARE Desi simtul mirosului la peste este mai putin dezvoltat dectt i alte animale, mirosul unor produse, plus un gust plicut al altora dintre ele, asigura 0 calitate sporits nadei folosite. Tata citeva substante cu efect verificat, care imbunstijese ‘mirosul nadelor : a) Uleiul comestibit, prajit In amestee cu diverse alimente (ma- mligi, terci, pline). b) Uleiul de cinepa In amestec qu turte sau faind din cinepa sau in, ©) Uleiut de anason in cantitati mici flind “foarte mirositor, se amestecd cu milai, mimaligl, pline 4) Uleiul de ‘Ievinticd, infuzia de ‘levantiea, lavanda sau leviin’ tica de la drogherie, se folosese in cantitati mici (clteva piedturi) pen= ‘tra aromarea nadelor Sub formé de paste. ©) Usturoiut (edrobit sau pasta) fata de care unii pescari aly re- zerve, este indicat de literatura, (Je ex. de Th. Scariat) ca un element de parfumare avantajoasa ati a nadei de fund, eit si a celei de apet dntre ape). 1) Produsele chimice (acidul for- mic, gudronul farmaceutie, formo- Iul $4 terebentina) pot fi folosite si ele pentru a asigura un miros ex citant unor nade (vezi Th, Searlat — yTrucuri pentru pescuitul cu un- dita) 4) NADELE DULCT Produsele dulci care au o mare trecere 1a peytii de apa dulce, dar Indeosebi. la eiprinide ; a) Zahdrul se foloseste la tot felul de paste vegetale, b) Melasa, subprodus al fabricit zaharului, se foloseste la Indulcirea a nenumarate paste folosite ea nada de fund, ©) Glucoza se foloseste pentru In- duleirea_unor paste, ‘pilne facnta corolos, miimalig ete 4) Mierea de albine, prin gustul si parfumul su, contend calitati atractive oriedrei paste la care se adauga. ©) Biscuifit dulei, cozonae, turta Gulee, ca si oricare “alte produse din coca Indulelta se pot folosi cu fincredere ca nadi sub forma de farimituri sau’ cocoloase, 1) Siropurile, din diverse fructe si_plante, pot’ imbunatati cu dul- ceata si aromele lor orice fel de nadé, 8) Gemurile, peltetele si dulce- furile asigura’ ‘alimentelor oferite ca nada un real spor de deli ) Zatut dulce de cafea si de cacao sporeste considerabil_atrac- tivitatea oriedror rimasite alimen- tare folosite ca nada: coji de pline, esineti, fidea, macaroane, orez ete. 5) NADELE COLORATE entra, imprima nadelor 0 cu- oar’ mal intensd indeose cu Joritor galben si rost se pot folost? ') Colorantt alimentart: galben= sofran, roz, ros, care se adaugi 1a Dastele si cocolbasele dovite, ) Fuesina, materie colorant ro- sie. folosita indeosebi la. -vopsivea Pieilor, asigura adel o culoare ro: sie intensd si durabil ©) Bacan betisoare dintr-un ar- bore exolie de euloare rosie, din care, prin fierbere, se obtine 0 vop- sea rosie fotosta de Past. O ling riff sam dowd din vopsea asigurd nadei 0 euloare atractiva.Constantin DOMINIC ¢ 15 ani ure in fiecare toamnd, 1a cerbi, tn feumosul bazin al Vali Terii, acesta find ul- timul afluent al riului Arles inainte @ iesi din ‘muni, Valea Teril ty adund apele din versantii estici i Muntelui Mare, al doilea masiv important din Apu- seni dupa Viddeasa, munte lung, care imparte o parte din bazinul Arieyului de cel al Somesurilor. De sub versantul sau sud-estic, pornese vaile care coboars in Aries: V, Vadulul, V. Ocoligului, V. Posegii, V. Mare si V. Bistrei, iar pe partea opusd, rlul So- ‘mesul Rece si Récatdul, In bazinele cirora sdlésluleste astazi din nou cralul Carpatilor, ‘eerbul, adus din ceilalfi Carpati si populat in Valea eri in 1969. Desi cerbul boncalueste astizi In toate fondurile de vinatoare din jurul Muntelui Mare, si desi in fie- care an Imi propun si merg la boncénit si in alt te en, nu mA pot desparti de Valea Ierii, pentru a vedea si asculta urmasii cerbilor pe care iam adus cu atita,dragoste, in speranta, foarte firava pe atunci, de a reface vinatul in acesti munti. ‘Dupa ctim se stie, ultimul cerb a fost impuycat tn ‘Apuseni in 1937, conform unéi relatairl a fostului bri- gadier’silvie Burz Traian din Valea Ierli intr-o nota ‘apiruta In revista Carpatit, in care deplingea dts- pariia cerbilor din Apuseni, Din marea cerbérie caze a.existat pina la primul razboi mondial, braconajul in timpul si de dupa rézboi, practicat cu multe arme militare, apoi lupli care s-au Inmultit peste mdsura si dezinterestl administratiel vindtoresti dintre cele oud razboaie, pentru aceste terenuri, au dus la ‘aceasti tragedie. Locul cerbilor a fost Iuat in sehimb de Tupi, care au redus Ja minimum gi celalalt vinat nerapitor, clprioare si mistreti — iar dupa cel de-al doilea rézboi, numarul lor a crescut aja de mult, Inclt, prin anii 1950—1960, populafia satelor din Apu- seni, mai ales in timpul iernii, nu se putea apira de lupi, care, nemaigasind hrana suficienta tn padure, ‘atacau noapte dupa noapte satele ; de aceea, oameni pentru a nu-i pierde cfinii, fi fineau Inchish In aceste conditii vitrege, In cadrul marilor acti- uni de refacere a vinatului, initiate de Ministerul Silviculturii, sa Inceput pregitirea terenului, in ve- derea realizirii unui vis ce atunci pirea imposibil. Pentru colonizare a fost ales fondul de vinatoare Valea Ierii acolo unde se féicuse si colonizarea din 1968 sl, pentru a putea combate si a reduce lupii, toate fondurile din jurul Muntelui Mare, desi erau Slirlicite complet de vinat, au fost Inglobate in sase fonduri G.V.S, servite de trei tehnicient si opt pa- ‘durari de vindtoare, care, printr-o muncd sustinuta timp de gase ani, avind tn frunte pe priceputul teh- nician Sima Teodor, adus special de la Bistrita, au reusit si creeze condifiile necesare lansarii cerbilar, prin reducerea drastied a lupilor, (ucigindu-se Intre 8 anii 1953-1960 in fondurile din Apuseni un nurair de ‘423 de lupi cu acte intocmite si premii platite, din arhiva LSJ. Cluj, cifré ineredibila astazi. In mal 1990, au fost lansati din fareul unde au foot erescuti doi ani 19 cerbi, provenind de la Tarcit, tun vifel si doud viele de la Gurghiu, un vitel $f doud vitele, de 1a Cirlibaba, un vifel si o vitea, de la Maramures, un vitel si o vifea, si de la Bistrita, doi vifei gi cinct vitele, urmati in august al aceluiasi ‘an, cind zmeura era coapti, de 20 de pul de urs crescuti doi ani in alt tare, uryii disparind complet in Apuseni cu mult Maintea cerbilot. Dupa aceasta prima lansare, neobositul si marcle ccrotitor Tuli Grama, care pregitea si el terenul is acelagi scop, a lansat tn fondurile din partea de vest a Apusenilor, in Valea Tadului si Beius, un numar de 24 cerbi, iar In 1967 alti cinci cerbi la Sudrigiu, Incurajat de succesul acestor lansii, Tulin Grama, a sustinut $i a insistat asupra necesitatii unei pope: Miri suplimentare cu cerbi, care si permiti. racor- darea popuiarilor fucute in partea de vest gi est a Apusenilor. In urma insistentelor depuse atit de noi, cit si de vecinii de Ia Bihor, Ministerut Silvioulturit fa aprobat propunerea noastré, asigurindu-ne ett ma- terlal pentru populare, respectiv vitei din Carpayi, Noul punct de colonizare a fost ales in fundul ba vinului Someyul Cald, din ocolul:silvie Belis, unde, in fareul de la Ponor, sau Inregistrat de catre ini mosul padurar Neag Gheorg si sau lansat, in ani 1977 si 1978, 18 vifei de cerbi, eare, fn anii urmétori, sau inmulfit, realizind astfel astil popularea com- pleti a Apusenilor. Astizi, dupa 25 de ani, cerbul a pus stapinire pe toli Apusenii, devenind vinatul principal, care um- ple, toamna, cu boncinitul siu vaile acestor munti batvini, Incepind din Valea Ariesului si pind in vaile Crijurilor ; urmele ursilor le gisesti pe toate plait rile, IncIt celor ce-au cunoscut pustietatea acestor munfi din punet de vedere faunistic pind prin 1960, Tot Constantin DOMINICnu le vine si creadd ceca be este astiai, numérul cerbilor trecind de 500 exemplare numai In partea judefului Cluj $1 existind si peste 100 de ursi Jn toamna aceasta am urmarit bonednitul cerbilor intre 22 septembrie si 7 octombrie. Cerbii au bon- canit foarte bine peste tot, incepind devreme, cam in 10 septembrie, cu cei din partea de jos a vailor si sfiryind cu Intensul concert al celor de sub golul ‘Muntelui Mare, care au bonednit pina tirziu prin 15 octombrie, Iucrt obisnuit aici in fiecare an. Din observatiile facute personal si din relatarile personalului de teren, consider cd, in munjii Apu- seni, ofectivul cerbilor a atins in uncle fonduri efec- tivul normal ; in cel mult cinei ani, el va fi reali- zat si tn celelalte fonduri, cerbii factndu-si aparitia si in uncle fonduri de deal, veoine, fiind ins nocesar @ se urmari insistent combaterea lupilor, care, in ultimii ani, au inceput si apara fn numér tot mai mare. Pierderile cauzate de lupi tn fiecare iarna ating cifra de piese lansate, fapt ce trebuie"sa dea de gindit si si ducd 1a Iuarea misurilor de obfinere 8 unor frumoase reali tn ce priveste calitatea trofeclor, aceasta este bund, vazindu-se in tofi anii plese bune si chiar foarte bbune. Proportia sexelor, din cele ce-am observat In Ultimit ani, este favorabilé masculilor, ‘in fondul V, Terit aceasia fiind aprecialé 1a 1,8 cerbi fayé de 0 ciuté, fapt ce contribuie la un boncénit bun, Cauza acestel proporti, poate fi pus si pe seama pierderi- lor provocate de lupi, care, in general, sint preponde- rente la ciule, Din cauuza aceasta, In timpul boneén- tulul, au loc multe lupte Intre eerbi, gisindu-se in lurmé eu trei ani un cerb mort, din cauza Impunsi- turii in fieat. In efectivul de cerbi, anul trecut, cl si in acest an, am vzut si piese slabe, chiar degenerate, cu coarne mici si subtiri, care, in mod normal, trebuie extrase, prin selecfie, In timpul bonednitului, deoa- eee nu de pujine ori astfel de cerbi aveau ciute cu i, ior alti cerbi buni erau sing Tn cursul unui an, cel mai dorit si pldcut timp Pentru mine este sezonul boncénitulul, pe care-l astept mult si regret cind se terming, »trebuind si lee. De multi ani mi-am propus sii inregistrez bands, pentru at putea acuta gi aces, lnd mi face dor. In acest an am Iuat cu mine un casetofon. Intr-o dupa-masi, am ureat eu cei doi tiner! pidurart de vindtoare, frafii Bus Toan si David, insotiti de bu- nul nosteu limier Aiax, In-punctul de boncénit Cé- Prarete, din apropierea casei de vindtoare Solml Dupa ce ain ajuns sus, am inaintat pe poteca de vi. nitoare, ce trece printr-o taieturé intinsé din fundul pirfului Caprérefe, unde in partea de Jos se. afla lun ogor pentru: cerbi, 0 sararie si scilditoare ame- najatd. In ogor era un eerb bun eu doua ciute, care boncaluia sii finea cu grija ciutele pe ling’ el, nelasindu-le 54 iasi din ogor. De jur imprejury pe miisura ce se apropia seara, au aparut cerbi cu ciute, care s-aul Intrecut Intr-un bonealuit Incintitor : un concert ‘de 14 tauri care aveat cu ei numai opt ciute. Deoarece nu am obfinut © Snregistrare bund din puinetil unde’ ma afiam, am spas paduratiior $8 Pasitad pe loc, iar @, profiad gi de vintol TawraitT care stfla din directia In care inaintam, om coborit protejat de nigte mesteceni,tineri, pind aproape in mijlocul lor, unde, pe ling spectacolul pe care Iam ase dea mice distant, am Invegisteat timp deo ora 0 bancla intreaga. Until din cerbi, foarte bun, cu oud ciute, bonednea in permanenta $i se diicea Im. preund cu ciutele, foarte Infuriat, cind la un eerb, ‘ind Ia altul, trecind de multe ori la eet mult 20 ce asi de mine, pind la wma batindwse ct alt orb bbun tn faja mea. La'un moment. dat, eram fn situs fia de a ft calcat sau lovit de cerbit furiosi ce ma Inconjurasera, ma apirem doar eu mesteacdnul mai fires de care mi sprijineam, Entuziasmat si emotio” hat, am spus cu vocea tremurat& pentru a mA tn- registra si pentru a mu putea fi contrazis: yAti as- Cultat celebral concert al cerbilor din Valea’ Teri: fapoi, deoarece se tntunecase, m-am retras\ fn sts, Spre potecé, pentru. a mi Intiini eu pidurari.. Cind am ajuns in culme, am aveit in margines tach ‘alti dot cerbi bonedinind, M-am adapostit dup niste mesteceni mici sl am pus easetofonul pe un trunchi cut, Unul din corbia venit si sa oprit in fate mea la cltiva payi, vintul fiindumi favorabil. Case~ fofontl inregistra, iar cerbul se ulla in directa’ mea Desi era mumat 1a gapte Pagi, nts ma vedea ; 1 pri- vyeam prin binoclu, vieindwi i limba cind deschisea aura, Eram entuziasmat, tremuram de plécere si emo= tie, Cind s-a terminat banda si clapa a fcdnit, cerbul a iuat-o la fof’ speriat, Am soos: repede. coraul: i am sunat. Din spate, am auzit venind pédurarit care rni-au miriurisit cf nu lea venit s& ereadé cind. eau vazut in mijlocul cerbilor. ‘Bietul nosth lifer, daca nu a avut ocazia s8 ur Iéteased-vrean cerb rénit, cind a dat de urmele cerbului ce plecase, mA ‘rages, abia putind sic] rai fin In gase octombrie, ia ultima 2i dup am treat eu cei doi pédurari in fundul 'Vait Teri, sub Muntele Mare, 1a Rajoful, unde am fost in: aceeasi 21 sh ora si in anul trecut si de unde am auzit tm- puyeatura de peste vale, in Galbena, care a pus capat vie(li bunulul pAdurar de vinstoare Nieula Viorel, ucis de. braconier Cerbii boncdneau bine ca si in anul trecut, Bon- cameau si in loeul unde a ciut Viorel, pe tings crucea pus de cei care I-au iubit ; dar Viorel, care ica ingrilit si ocrotitatitia ani, muri mai auzea, Cind Sa Inserat, am inceput si coborim intristat, Tint prea réu eé plee. Pentru-a-mi Iua rémas bin Ja cerbii din Ratoiul, mi-am scos cormal stirnind cei Beste 10 cerbi din fata noastrd intrun bonediult Ine am coborit incet drumul ce ne ducea in vale, drum pe care de atitea ori am coborit cu cel dispérut. Cerbii se auzeau din ce in ce mai slab. In masina care ne ducea spre casa de vinatoare de la Soimal am rimas tdcutl. Ma cut, punindusmi Intrebarea dacd pentru eonsolidarea gindeam numai 1a faptul tragie pelrecut In aril tree colonizirii corbilor in Munfii Apuseni a fost necesar si moar un om,DELTA SPERANTELOR Ovidiu HAVRAN Radu LUPULESCU Colui care ne-a ardtat Della inate nai s-0 vedem, celui care. a ius natura, Delta’ si pescultul 31 colada nol aeum chutim urmele, celui care va exista fn’ inima moastes, alaturi de. pest cuit ah Dell cet ‘are. neva tae S011 mere pe-ape ea un ind do inceput. In sfirsit, celui care na era chiar aja de-erabit sa mulineze pe alul "Stysculu- pescarului Petes, Grant. Inceput de seplembrie. Un vas de Pasageri pleaci din. Tulcea, Apo: qpasagerul" din Crisan sipra-sapra Aglomerat. Si bagaje, multe, foarte multe. Dundrea Vecke, maluri cu stleti si_corturi, cherhanaua, -primele case, frinturi de ginduri’ care se amestecd si care Sint mai elare ca oricind, chiar daca nu poli sa pr cepi nimie din cle decit. atit’ ca sint. Satul, bufetul sint acelensi, stiuea piciati’ Ia intrare si turisti, ace- fngi, turisti neschimbati si ei, si lipovenil,. aceiast linoveni - care terntreaba daci nm doresti. gazdi (noi fl avem pe Ghita care. nici mfcar_nu-ilipovean) si preturile au rlimas constante si timpul care ska_permis un moment de re- ache" In rdstimpul de tin an. iano} cenfinudin un Joc “eter “Inceput, care izvoriste din noi si care ne face sf fim si care va continua #4 fie atita timp clt noi vom fi Tar anul care a trecut a fost doar © intoarcere de pagin’, ‘Tania Buhaiov trece pe ling’ nol. Ea s-a schimbat, a mai slabit, dar qt plstreazé aerul autoritar, sigu- ranfa si privirea care par o sinteza si care o trideazd (cici cu aface- Tile" e ea si, oricum, capul fami- Tiel, tot ea), Trecind insé din lumen senti- mentaldIn ‘cea a faptutul concret Gare amindoul mereu se smeste= ©®), pe nol sltceva ne roade si ne acing. lar’ premisele sint. destul de deconcertante. Apa crest, sca ae, ‘iardst crente: acum crosie. 2Cu doua zile-m urma era la cloata 4ua..*. Vechea poveste. «Macyrits, dot ‘pescari pe care tani cunvscut a un an inainte, peseari batrini cu experient, ‘plescd mine. Nu Housed sm edutateo. peste tot "b Vani 's|elteva‘mitife, slap, ‘slab de. tot, oarte: slab." ‘Si he descurajim ? Cine, noi? Nov doi? ‘A ‘doua i, pornim pe jos: spre Dunareawvie""si vedern ‘ce. fat face avail si sa cautim loc. de cort, Pedram, ne oprim pe coltal nui canal, un toe stut, $8 incer- fam. stiuea. ‘Bupa fretpatra lan Sati, Priml_stac. si prima. stich Nea trecut. mult, asa’ de mule de ant frecut! "Mai pringem cteva, isd cam mirlite, Ovidiu zices cunt fina. Tada, de pe partea cealalts, se opreste din mulinat s1 1 urma Teste (ada si Ovidiu sintem noi op... 0. 1a. thte-o. parte, face. val © groass. malineta. ellie. spol ine destul” de cuminte, ia msl face ceva scandal, mal pleacs, dat nu mull eles, Minclogul¢ Bex parte, Hadi e pe partes cealalts, fa mat hatis de plante-. Oviditt intra cu un picior In apa sien ceared si 0 aptice dup ureche dar In ultimul’ moment, siuea reuseste SA se dezagate si se'ctice. .S-a Cs, era prinsa numal de pica"... Si fra Taina. (plus Injurdtuile “de pare) Dic totu,cevn morse Mergem si not pe. Dunare, dar ayatul'e absent, Yariajile hay 2h Beit. Asa cd ne Inloarcem pe ca Ralul eu stiuel Si stiucle Sint Drezente, car mai rary dar’ exem= Plare mal frumoase, in jurul ki- Tulul, Prefera rotative "marl, La stellantf, pated. Dreptal Tor. Soarele apune (prea repede), se oprese 5 value, senzatia de ause endat In timp, ‘deasupra a toate ate exist e Ovidiu agat’i una reusita la un nett de mal sto judeca, Pacem eva poze i plecini acasd, Prima 2, This is only’ the beginning! E soapte dea binclea eind. intam mn sat... Pe o mass ramin cojile per eneltii de’ Ja figider, “dupa ce srosul din el a fost Apreciat la usta si adevarata Tut vatoare, Uitima zi plecdm spre ghiolulcca- nal Rizboini{a, pe cere cunony- tem doar din auzite adied din nisie seeretar Nae MANDRU NOIEMBRIE 1990 spin] ae Vocntover sahipncsi ap tee Erase = V2) S00 | M25| re0| ‘I ara 35 ase en (23 25 Sa ai 43 aoe Sok (a8 || ele oa lta aelcotee! 79 | Goal elm S10} a4 | 650) reee) Hee ee ea | ator aa (eZ) casi ania lete\e|deokeoe|eeq| lela Weal te ea Loa | | ae (ees cleo Ves cola | (Geel seal = fee leaker eer, |e) aes ose on 22 faa fossa [eco ae ace lees Sa\eteel nea (Seales as |ael ee [Pee eee as ele aol Salas ial ae 22e| Baal cole el za |cz6| aeons la le $96|el ie. Gal ea[selenleel lela ae lee vz0| 13RAZBOLUL SI POPULARILE CU CERB Vasile fea Poliiel Vinatului din 1891 a creat conditii favora- bile si pentru extinderea ar i de raspindire a cerbului comun. Aceasta datorita faptulul e& Texea si-a propus si combat vindtoarea Hlegala — dusmanul de totdeatina al cresterli efectivelor de vinat. Ca urmare a protectiei oferite de pre vederile legale, au aparut incercari de populiri artificiale cu cerb co- mun, cum se va vedea in cele ce urmeaza. Tn anul 1895, Silvicultoral A. Candaie publici in Revista Pa durilor un articol eu titlul :,Memo- ‘ix asupra inflintarit de, parcurd na- Hionate pentru cresterea animalelor nobile satbatice". © vorba aici de spatii ingrédite In care sa fle In- miltite cervidele si apoi mutate in ferenuri libere, fn seop de populare Ca urmare a acestei Indrimariin demn, Administratia Domeniilor Coroanei Mallni, jud. Suceava a Ingradit o suprataté de padure cu poieni, dupa unii de 10 ha, dupa alti de 20 ha. Data Inflintarii_- cesteia este incertd dar, probabil, tm jurul anului 1900. tn acest spa- iu Inchis, Domeniul a finut cerbi* comuni, in scop de reproducere si inmulfire, care apoi si fie transfe- in alte terenurl in scop de opulare. Asupra acestei teme vom reveni. COMUN cOrTa tn acceasi perioada, daca nu chiar mai devreme, din pareul de vinat Secu-Neamf, ‘administrat de orga nole silvice ‘de stat, cu o suprafatd de 100 ha si cu un’ apreciabil efec- tiv ide cerdi comuni, at fost expe- lati circa 10 cerbi,'de ambe sexe, unititit silvice de ‘pe vremuri, al Garet succesor este azi Ocoltl siivie Domnesti, Jud. Arges. Cerbil» au. fost tinufi intr-un tare de citea 40 ha, amplasat in punetul Bahna ‘Rue sului, care cuprindea atit poient, cit si pidure de fag; -avea deci conditit trofice bune, Pe acea vre~ me, pidurile din raza’ Ocoalelor Silvice Aninoasa si Nuesoara (azi Domnesti), constituiau tn teren de Vinitoare ‘model, populat cu urs, mistreti si edpriori ; cerbi mu eral semnalati in terenil liber, fapt care a motivat Inflintarea fareultt de la Bahna Rusului. Aici, sub rea Ocolului Silvie, eerbii s-au inmultit, dar in lipsa tmor. date sigure, nu putem da eifre, In toam= na anului 1916, Roménia intrind in rézboi, pidurarii care Ingrijeatt terenul atu fost mobilizati, ineit parcul de cerbi a ramas {ard in- srijire. Cu. timpul, gardul a fost Fupt in mai multe puncte, iar cer- bil au evadat fn" padurile din jur. Se apreciazé “ea ntuméril de cerbi in momentul rupe- ri gardului a fost de cirea 25. Dupa lesirea din (are, unli cerbi mai ve~ eal In pare, apol plecau din now, Se pune intrebarea dacd i citi cerbi din cei eliberatl au supravie- {uit pentru a popula padurile din Jur. Se pare ca niet unul, In anil lurmatori, pe terenul_ madel, Dom- nesti-Aninoasa, au fost organizate mari Vindtori oficiale, Ia care att fost vinali ursi, mistreti, dar des bre exislona unor cerbt i se fac nici. amintire. Dupa.decenii, te renul a fost populat prin infiltrare din directia Nord-Est,_efectivu cresetnd, Sneit ‘a fost posibil ea i anul 1972, tn punetul” Pidisor, 3 fie vinat’ de ‘un’ vinstor. gehman cu-numole Zimmermann. Gethared tun cerb de 247,69" puncte; apol mulll ani dupa aceea, sa defini locul intii tn Romania. Revenim acum la creseatoria de cerbi de la Malini, jud. Suceava Din tarcul de cerbi’de aici au fost expediafi 1a Domentul Coroanei Se: garcea, jud. Dolj, in anul 1903 (Nedici, 1940), 6 'cerbi ‘masculi_ si 6 ciute, spre a popula padurea Co. Bia, din Ocolul ‘Silvie » Segarcea, jd. Dol}. Despre rezultatul aces. tei tmeerciri de populare nu pose- dam date. Solicttitile noastre, ‘re- etate, In scris, adresate Ocolului Silvic ‘Segarcea ‘au ramas fara ras- puns. Trebuie dect sine limitam Ja urmitoarele constatari: pada. rea Cobia, situatii in ‘pling clmpie, (0 suprafata eu ceva peste 400 ha} nu putea constitul un medit favorabil pentru cerbul commun. In perioada 1916—1918, terenul. a ci- zut sub ocupatie militara austro- Rermana : personalul siivie ‘a. fost mobilizat, asa ineft terenul nea mai avut 0 pazd ficient, Daca la Ocolul Silvie Domnesti, unde este zona optima a cerbulul, acesta nu sa putut mentine in perioada post- belied, trebuie si admitem c& cer~ bil de la Cobia n-au putut supra vietul, Consideram justificat si seoatem fn evidentd, alaturi de cresterea in captivitate ‘a acestor cerbi de re- productie, Si” munca’ depusd la ‘transportul “animalelor 1a. Dom- nesti, respectiv Segarcea, Cerbi cu o greats de 80200 au trebait pusi in ldci_adecvate, transportati la Statia CPR, iar de la Stal CER. Ia pidurea Cobia, respectiv Bahna Rusulul, Desi s-au_investit muned si bani, totul s-a néruit ain pricina razboiului. Tata Inca o fata a acestor cataclisme! animale carpatine? NE-AM OBISNUIT SA. ALATU- sam de’ mumele cebulul» stra fpitetul carpatin, ceca ceo facem mal ales tn sere, mult mat rar in Vorbirea ctirenta’ in revista, noas- in alte,periodice sau in cari seriem si citim adesea despre cer- bul carpatin. Subliniez cé aceasta Practica nu este veche, ea datind doar de clteva decenil, deci cam odata cu afirmarea cerbului nos tru, prin expozitille Internationale de 'vinitoare, ca una dintre cele mai viguroase spite ale neamului su, Probabil dintr-un usor orgolity, dar cu indreptfita mindrie, wind sa precizeze obirsia siliticiunilor Purldtoare ale alltor medal! de aur Trveununa ‘montlor cone. steabat tara cnegelcient ql inion! aut hut sf aceentueze a acesta ‘ete Gerbil carpatiy iar" nu alfa, De. altfel,practica ‘prea fust- cia hea

S-ar putea să vă placă și

• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 12-1987

  

  Document20 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 12-1987

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Almanahul Vanatorul Si Pescarul Sportiv 1988 Partial

  

  Document10 pagini

  Almanahul Vanatorul Si Pescarul Sportiv 1988 Partial

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv - 11 1988

  

  Document20 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv - 11 1988

  george micu

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 8-1988

  

  Document20 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 8-1988

  george micu

  Încă nu există evaluări
• O Apologie Agonică A Canonului Estetic - Mircea Martin

  

  Document31 pagini

  O Apologie Agonică A Canonului Estetic - Mircea Martin

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Despre Inegalitate - James K. Galbraith

  

  Document5 pagini

  Despre Inegalitate - James K. Galbraith

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 11-1989

  

  Document20 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 11-1989

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 7-1987

  

  Document18 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 7-1987

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 7-1988

  

  Document20 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 7-1988

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Monetarismul Scolii de La Chicago - Radu Simandan

  

  Document17 pagini

  Monetarismul Scolii de La Chicago - Radu Simandan

  george micu

  Încă nu există evaluări