Clasificare FCI. — Grupa VIL-Ciini vindtoare-Prepelicari Clasificare N. Stravoi — Grupa I ~ Clini vinatoare-Prepelicari-Ponta tori-Continentali (Clini de. vin- toate" Edijis AGNP.S. 1963) Caracteristii, aptitudini, utilizare: Mansterlander-u mic, varietate Prezenla in fara noastré, se caracle Fizeaza prin aspect general placut, ‘egiuni corporate destul de robuste, bine conformate si proportionate, talie fa limita inferioara a celei_mijoci, — 52:56 om la maseul si 50-54 om la femeli, eorpul in ansamblu find a Proape patrat. Conformatia corporala asigura vigurozitate, destula vitez, forts st reaisen(conatitatia ete co busta spre fing. Par semilung, des aderent la corp, matisos, neled. usor ‘ondulat, formeaza feanjusi pe urechi pe partea posteriari. a membrelor si partea inferioard a cozil, Culoarea parulul este alb-rmaron, maron-eenu Sil eu stropituri maron. Coada nu se amputeaza, lungime mijlocie, purtats Sept nti rime Uso. con jata i sus, Temperament suticient de vioi, buna mobilitate, chelé mat sirinsd, viteza potrivita, nas bun, aret ‘erm, rezistenta ta efrt fiz 51 edt dra’ precum st ta femperaturt so ule 31 zapada, docltale corespun- Zatoare, potrvitlmaleabiltate $1 Dredisporiie pentru dresa} Mansterlénder-l_micyprepelicar pontator eu tala cea mal redua Fasele eastente Ia" nol, manifesta mate pasiune pentru estarea Ving {uli Sin sau Tmpuseat,prediecic pentru munea 1a stariuri st apa, fgresivitate fata de rapitoare 9 exe ‘titares aportulut cu piacere Ih consecinj, esie Yorba. de_un efine prepelicar eu utltate mulflae, fala 31 chiar universala. Practica dovedit 8 fi corespunzator condor cinegelice din Romania, fap ce Im pune rspindirea st folositea tl Tindal vinstorlor Nicolae STRAVOIUSi contrituio la depistarea enuzelar peiniri qpeler IN ARTICOLUL ,,TREBUIE SA gindim ecologic, ‘publicat tn hr. 41988 al revistei ardtam ¢& nol, Vinatorii si pescarii.sportivi, mari iubitori al naturii, trebule sa fim in primele rinduri In activitatea de aparare a echilibrulul ecologic, Ailiudinea noastrd au trebuie se limiteze numai la... manifestarea Simbolicd a sentimentelor noastre. Este necesar (..) s4 actionam cu Yoatd hotartrea” impotriva fenome- ului de poluare, si plstrém apa limpede st curati (.) asa. dupa cum a indicat tovardgul Nicolae Ceausescu in Raportul la Confe- rinja Nationald a PCR. — 1987. Una din actiunile nosstre ferme trebuie si fie contributia 1a iden- Hificarea poluantilor $i a surselor de poluare sj si nu asistam nepu- tinciosi atuncl cind, datorita unor polufirl intense, tneep si pluteasct pestil morfi pe apa entra a_aduce 0 contributie toncrel, trebuie sii stim urmatoa- rele! noxele ce polueaz’ apele sint de natura diferita: bacteriologic# sau fizico-chimied. Polnsrile de naturd bacteriolo~ gied apar de obicel in ape sta ute i se caracterizeazd prin apa- rifia de pesti bolnavi sau si mai grav, pesti mort Poludrile de naturé fizico-chini- cA Spar de obicel ca accidente pro- use prin deversarea substanielor foxice” si distrug fauna acvaticd inte-un limp seurt: pe suprafaja pei apar dintr-odaté, cantitayl mari de pesti ametiti ‘sau morti Pentru cf substanjele chimice toxice deversate in api nu au o stabllitate tn timp, fie ci se des compun, fle cl reactioneazd cu al- te substante, Iuarea probelor de apa poluata si trimiterea lor la analiza trebuie facutd in mo- mentul observaril poluarii. $i in uleliile In care sau luat probele de api continua reactille chimice care schimba caracterul chimic al fapel. Pe acest considerent, STAS 2852—61 referilor 1a Ivarea probe- lor de api, prevede of analiza fi- zico-chimic’ trebuie si se efectue- ze in maximum 4 ore de la pre levarea probel, fn caz contrar pro bele trebuie si fle conservate, Deoarece conservarea se face prin tratarea eu diferite chimicale si in anumite condifil, proba tre- Duie prezentati 1a un laborator in timpul prevazut de maximum 4 fore, altfel determinarea unor no3 este compromisé. : Ce poate face un pescar cind ob- serv aparitia de posti ametiti sau morti? tn primol rind trebuie s& anua- fe imedlat tllala cca’ mal apropia ta Piliata trebuie st fle dotati, cu buteii de sticla incolore, ca aod rodat, capacitate 500-1000 ml, pa- trate’curat. dupa ce. au fost spalate cu un nestee oxidant 31 apol ct ‘pi distilata, TLuarea probelor se. face astfel Duiclille se vor elati de trei orl cu apa de analiza. ‘Se va aves ari ca apa de oli tire s& nu ajunga inapoi. tn Zscul de unde sa Iuat proba. utelia se lumple ‘it se poate mai spre millo- cul rivlui, prin seufundare et do- ul rodat’ pus si se deschide sub api. Butelia umpluta pind la 2—3 cn sub dop, se astupa’ bine cu do- pul rodat. Butelille eu dop rodat se pot obfine de la orice Iaborator din Jo talitaiea unde este. sediul fio Sint suficente una, trei buteli, Pentra analizi, buielile so ti mit la Oficlile Tudejene de Gos. Dodarire a Apelor Deoarece int Gestule cazuri eind probele de apa nu pot ajunge 1a Taboratorul 0.G.a. tn maximum pairu ore, filialele pot conveni tn preslabil eu vreun Ia orator din localitate sau en labo- ratoral stayiei de tratare @ apei po- tablle din oragul respectiv, care pot face uncle determingri sau ot conserva probele conform Citadin’ foto: Nicolae Golgotin STAS 205201 pentru a ft toimise Ultevior la Taborataere Ge specail tate, Ti uncle cozur, sint bung st probeleiuale de ‘pesca Mt stile Eu butelitle de plate ce Te au Ia lsponitie In momenta. const Poluinl”stidele sau bute de Plastic vor tn ‘prealabal bine Sptlate ce apa de ‘analiza stele: Je se wor astina eu dop de cauelue, tne fn cad de folosires altel dog aceota se-va_lmvel cto tale de PIV, Sau tclofany sphiat do ase nonea bine etl pa. Zapectivk, Be In prelevaren si"pind Ia. predaves Drobet ‘nut tabooetor, Butelile mit or fi expose ta spare sau al forge de clldurd: Tarna se'vor fet de inahet {DDS timign ta and tee ie st fie Insite de"9 fish ta care si se arate ae —Lecul de unde sa dat proba, = Ora Iwirii_ probel. = Aproxinatiy, viteza de curge- res anak = Aapecta. poluirii culoarea a= pei, durbiditate spome, ‘pen mort "in mitapostitayitor, este bine hse Idenlifice din ce ioc, ts amionte, tneepe si spar fenomes nil de’ poluare, Dac se_ observ C2 noxeie vin dintroan afluent. din finonte, sn mod obligatriy, se ¥a Jus prob de ap din afluent 31 se va tnenqiona acest luert in fisa de insotire a probe Desigur, unde se pot chema, fn fermen util, orgonele OG.A, toate cele de inal sus tevin acestor or ane. Se ste Inst ch, in-majorita- fea cazurilon, aotst Ivera nt este posibil; de. acces, dact dorim si ferolviin coneretaceast® proble- toi, trebuie ca falele st pesca Si fe pregatit nxt duce ontri= baila Mai_menfionim ci trebule 2 combatem cu fermifate — practiea aor necnoseltori, de multe or copii, care prind pestele ametit entra ae consama, Posicle amet din causa tempe- raul ridicate —(cazul termocen- tralelon) se poate consuma, dar niciodata nu putem i cu exactx tole eauza polulrl, de aceea con sumarea acestor pestt este periot foasd, finded pot confine nore toxice ce se. transmit. constmatoe rulul, Pe acest considerent este interrist consumares lor, Agratina ANATOLIE 1ljhs wapiilentce ole whois te itt cu mult interes ai A. tect sDestnis, “Geapre “o oud etica semnat de tovard- sul Titus Popovici si publicat tn re- Vista nr. 2/1988. Intenfia mea nu este de a analiza cauzele accidente- lor provocate din neglijenta, ct do- {ehe.s aborder accenjole de vink- toare si din alt unghi. Sigur ed ori- ine isi di seama, cd arma minnita neglijent, poate cauza accidente din cele mai grave mai ales acum, cind In toate regiunile {anit au patruns ‘muistretul si caprioral, asupra eérora se trage conform legii ctl proiectil uni, glont sau brenneke, aga c& promisiunes tovardsulai Titus Popo- vici de a revent si ln numerele vite foare cu dezbateri asupra acestei tome nu poate fi decit binevenita. Dar In afard de accidente de vi- ‘nitoare: provacate de arme si din heglijenja purtatorilor, din pacate mai sint si alte accidente, la care ma voi releri mai jos, Am asistat de ciieva ori la exe: minarea unor candidati Vinatori si am fost surprins de promplitudinea - si corectitudinea raspunsurilor. S-a mers cu exigenta atit de departe, Ineit i s-a pretins candidatului si tragi cu arma in cinei talere, din care tn mod obligatoriu sf loveased rel T s-a pretins de asemenea, s& cu oascd bine Legea vindtorii, epocile de vinatoare, obligatiunile statutare ete, Totul a’ trecut cu bine si ean- Gidatul a devenit vinitor eu permis de arma. Dar, cu tot examenul trecut_ cu foarte bine. au incepnt si apard si surprize, pe oft de neasteptate, pe att de dureroase Wu demult, un tinar vinator, fon Stinesow din ‘cadrul AJV.PS. Talo- ‘mila, Impreund cu Zangor Ion sau dus {a vinitoare pe Tact! Gheorgite Doja. Nestiind cum si incerce taria ghefii, Ton Stanescu s-a aventurat SK fraverseze lacul printr-un loc ‘mai ingust, ghoafa s-a spart st ving forul sa fheeat. Iaté deci un acci dent care nu a fost eauzat de arma, Cugetind Ta ‘aceasta tristi intim= plave ‘care din picate nue unicd, gindul ma duce 1a asa-zisul examen de vindtor si ma intreb : oare e dea- juns ca un candidat s4 cunoased e- oeile de vinatoare, specille de vinat admise, reguliledé minuire armel ete.? Personal, dupa o practica de Nintor de aproape o jumitate de secol, consider ef nu, pentru cf vi- toarea in sine presupune multi miseare in naturd, in toate anotim- purile si implicit, reclama stapini- Fea uno cunostinte pentru a face fala orictror situatit ce s-ar putea Ori din acest punct de vedero, noul vinitor, de regulé organ, este lipsit de cele mai elementare’noti- 2 uni de apirare si de evitare a peri- colelor la care un vindtor este expus atit de des. Oare putine au fost cxzurile cind ‘pe timp de ploaie ca descareéri electrice, vindtorul aflat in clmp, s-a adapestit™ sub unicul arbore-aflat in preajma ea sl a rau Fit electroculat ? Putini au’ fost a- cela suxprinsi de viscole $l au mu Nit degera{i?. Desigur ea nu, chiar acd nu s-a scris despre aceste trae ice intlnplari, De acces, stipun conducerii A.G. V.PS. propunerea ca, tn timpul sta- giulul de viitor vindior, candidatii sf asiste In mod obligatori in. ca- drul asociatiel, 1a expunerea ‘unor tome, prezentate de vinitori eu mule t8 experienjd, referitoare Ia nodul de comportare si misuri de apé- Tare, in multiplele aspecte ale pari colutui iminent (nghet,.viscol, plot torentiale, desedredri electrice, inane agit “bruste, ceag’, furtund,” soare arzitor etc)! In felul acesta, consi der ci examenul unui vindtor va fi complet si vom auzi din ce in ce mai rar de accidente care se putea evita, ; Nu pot incheia aceste rinduri, tir si ma oprese sl asuipra unor’ alte accidente intimplate salt posibile, de data aceasta cauzate de calitates'ne- corespunzitoare a munifiel, In se Zonul de iepuri care sa incheiat, Priveam cu surprindere cum vind tori cu experienti trigeau in iepuri la distante corespunzitoare si in Joc ca vinatul si cadii In foo, Higea inet o distant bund si cédea de- parte de vingtor, Cum aceste Intimpliri au fost foarte dese in acceasi zi, am des cSreat un cartug numerotat 4 mm dar in loc de alicele indicate'pe ear- Care © greseala ? tus, am gisit 0 amestecituni de alice de toate formele §1 dimensiu- nile, Incepind de la 2—4 mm, unele sudate intré ele de formau un ade varat proiectil, si atune: mu im-am mai mirat de rezultatele atit de Slabe ale focului, tind 1m preajma tunui vinator, am vazut cind a tras intr-un iepure, ins arma lui a fa cut un zgomot nefirese §i lepurele Sa dus stindtos ‘M-am apropiat Imediat, {-am con- trolat arma si pe jeava dreapta am vizut bura Injepenita, Conclusia ? cartusul nu a avut puibere. Am o- prit imediat vindtoarea si am fost obligat sé fac un nou Instruetaj in timpul cdrula un vindtor mia ard tat in palmd un protector din plas tie care dupa foc a nimas in feava sia clzut cind a deschis arma, Dar Ce s-ar fi putut fntimpla dact ving torti tn eatiza ar fi reincazeat arme= Je $i ar fi tras? Las pe orleine sd traga concluziile. Un alt vinito® mica ardiat un buzunar ott cartuge, peste care trecea gheara extracton! Fe, desi arma era In perfecta stare, Si cind te gindesti of un cartus cos 48 circa patru lett De aici se naste fireasea intreba- re: de ce atita crasi neglijenta ? Care nu se poate face otdine tn acest sector de activitate ? Bate atft de grew? Credem ca nu, pentru ef absolut toate companentele cartustc Tul sint de provenienti interna si numal asamblarea gi inciirearea car tusului se face in mod neglijent, Cred cf o receptie exigent tieuta de beneticiar 51 repetate refuzuri, w rezolva problema. Rudolf BIEGA-IATA UN SUBIECT. mmREU etd findsd de een aten tras Je epinde numa) saltecla vinatoyaiui day q seahisases weet Bian ford pienterl insite de vinat Big vache “anchotl a revise ‘Carat, itd printte vince Semel xperimontai va cluet of cables olathe’ er ital cole mal” difcie bain evident aferite variant aamine: tee becatina a sarod “nee wom cup aie do ace cassie puting varia ie infin nen at yelementare putincse ane formd, din eaten Bnpveturielor de foram a emotiieli vinstorlet bie toward aificiae! Ga Se ae piled ac ving Ta goand 9 Sut De la pas st ‘aa sist treaee Tare’ Ealopy cto “fcart Sosht Pole tn Wolo gus ete, he Pentna a da exemple exes, a visit Vinton = drepe palais ‘umd pented_ car na 'gor 2 Grit aovidee iclct, of Bisa! find “abot toe en tguhinta ste Kesanga' dar al potty “lass toate ioutarite erat del clus esea ¢ Susirjula opr dlispinet ta 10 pest plecat Zl fovdtimat somone’ dntllente: Vor exita mere tine nea vit dep damon) in yoian ont Sind, ov iota Intragly apie ct ‘un Incepiitor... ? t oe Credem mai util $i mai practic si depiisim, pentru "moment, dis cutia neconeludenti a. lovituiti clei mai dificiie* (gt in Bizantul de odinioara se discuta 1a infinit de re sextl Ingerilor )) cutind mai Gegrabéi o rezolvare a ei accesi~ bild_tuturor, adied a metodei de a trage cu’ succes intr-un vinat apirind, subit si in mare vitezi, cind focul trebnie aruncat ” yatt unde ‘se gaseste ol acum, cf acolo unde se va gisi peste 0° fractiune de secundi*. Se cere pentru asta, potrivit formulei consaerate, 10% talent + 90% antrenament*, "des pre care, tocmai, va fi vorba mai ta vale — cu conditia ca vindto- mul si-si rezolve in proalabil si la modul optim, problemele esentiale ale adapiarit armel la dimensitinile sale, a munitiel si echipamentului ele, clpitind si deprinderea abso- ut ‘indispensabila pentru efieacita- fea tirulul de viteza, de a trage cu ambil och! deschisi Liisind deocamdati ,talentul* ta © parte, vor incepe Gu ,antrena- Scoala ,Joviturilor dificile* mentul* care nu se va face pe 5 area vinatului, ci obligator, la Poligon si anume la talere, aran= gate fle din sant ( trap") sau, pre: ferabil, din tum (skeet) dest a- cesie probe nu corespund decit Parjial condifiilor de pe teren ofl a) la poligon trigitorul sta pe Joc, talerul plecind numai la co: manda sa si cu o vitezi descres- cind’; ip teren, vinind la picion, vinatul sare pe’ neasteptate prin: tre posibile obstacole (tufe ete) $i cu o vitez mereu crescinda ; b) in conipetitic, taleral © socotit’ bun act se desprinde din el o ,buci- fick vizibila* — pe ind vinatul, Pentru a fi dobortt, trebuie lovit de mai multe alice’ sic) la poll yon tulerele pleaci toate din ‘fal (trap) sau detileazd lateral (skeet) be cind la goand, tot vinatul vine spre vinstor, 0 sifuayie complet diferitt tata de poligon, Cu toate rezervele de mai sus, antrenamentul la talere si cu deo seblee Ia skeet eto absolat ean fal pentru invitarea deprinderl- tbr shalspensable’ suocestlat tus lui de vitezi si anume: epolarea si urmérirea "rapids a taleralui (cespectiv a vinatulul) si mai ales apasarea pe tragaci in timpul mis- Mai exist o probs de talere nu- mits a parcursuli de vinitoare', mult “mal aproplat de realitatea cinegetios, Insi deocamdata nein- trodusi la nei. Este vorba deo cSrare trecind printr-un oarecars teren varlat — padure, cmp, Line! ete. — ales dup posibilitaiile si fantezia organizatorilor, aceasta prob necomportind, ca’ celelalte, Gimensiuni, si elemente absolut ri muroase. Vindtorul, insotit de doi arbitri, urmeazi cdrarea, flind me- foto : Nicolae Golgotia veu gata de tras dooarece din ant mite puncte, necunoseute de din- sul, pat tisni pe neasteptate, in dic ferite direciii (dreapia, siinga, Ina- inte, inapoi) cfte unul sau eiteoda- ‘4, simultan, doud talere, Este evident ot acest ,parcurs*, cul permanentole sale surprize, este cel_mal indicat antrenament’ pen- ‘tru glovitura ditiella", Si conchidem : pentru a lovi un asemenea taler sj, implicit, vinatul respectiv, se aplied o formula cla- i, destul de simplu de expri- met, Ins ceva mal greu de aplic cat — este insi singura universal valabild pentru asemenea cazuri, Iat-o: ,Accelorati, cu arma. in migcare, viteza existent a piesei, ‘treceti Inaintea el si tragett fard @ opti arma‘. Dar ,cu elt" se ac: celobreazi wvitera cistenté a ple sei Si ,cit*’se pune fnainte — fat niste intrebari unde intervine acea cold de... y100/,, talent*. Exist de- sigur si "un foarte savant calcul al irtiol In care se combina fractit- nile de seoundd si de metri, un- ghiul 51 viteza vinatulul, a shopt- Tul de alice ete, etc. — dar @ cu totul rebarbativ "si practic. imposi- bil de rejinut si aplicat, dat find enorma varietate 2 sittajiilor de pe teren, Cele ,100/ talent" le rezolvii ins usor pe’ toale da aceastd firimi de talent exist ici, in lipsa ei, nu se pot inventa solujii miraculoase pentru reall- Zarea, cu succes, a acestel att de fruméase si spectaculoase ,lovituri dilicile" ‘Nicolae CRISTOVEANU. 3‘Unme pe zipadt foto : Dorin Girlea O solutie ospoddreascd ‘MA Vor REFERI IN CELE DE ‘mai jos la situajia efectivelor de iepuri existenti pe fondurile gos- podérite de grupele Asociatiei Cluj, cu intentia dea nu mai reveni asupra unor aspécte negative arhi- eunoseute ca efoctele chimizarii ‘sl mecanizirii tn agricultura ; pi Sunatul intensiv ; pagubele produse Ge clini hoinart ; actele de braco- ‘naj, precum si alle cauze ce in fluenjeazi mal mult sau mai putin existenja acestor elective si care constitaie obiectul unor — discutil permanente, dar cu sanse de re~ mediere indiscutabile. 5 Prin przma unor _observafil practice Heute in sezonul 1987 1028, am constatat cd sporul | 1a aceasti specie este foarte sclizut avind in Vedere ef din exemplarele Fecoltate, numai circa 10—15¥/s fl reprezinta tineretul, ceea ce duce la concluzia nel prolificitati si Vigurozitati reduse a exempla- Telor de reproductie. Anul 1937 a fost mareat, in judetul nostru, de (0 secelad accentilats, deci au. ‘fost fasigurate conditii élimatice favo- rabile dezvoltérii puictului, dar cu toate acestea, recolta a fost sub agtepti ‘Se pare el, pe ling inlaturarea tn mod ideal a factorilor de mai sts, cl influent’ negativa asupra imbundtatinii efectivelor de iepuri, far apare In mod imporios necesard st urgent’, improspatarea singelui Ta aceasté’ specie, pe lings limi- tarea eresterii eféctivelor de mis- 4 ‘trejl, prin intensificarea recoltarit acestora. ‘Am. fost martor si am participat Inca din tinerefe 1a efectuarea unci actiuni de improspitare «a singe- Tul, desfisurata in judetul nostra in perioada anilor 1952—1953, sol- dati eu un deosebit succes,” prin faducerea de material biologie 7e~ coltat de la o distant de circa 200 ilometri, din judejul Bihor, Si lansat de citre miembrli asocla Hiei noastre, ‘pe fondurile “Borsa, Feiurdemi, “Someyeni si Corpadea, ‘Actiunea @ avut ca urimare 0 ade- Varaté explozie pe linia cresterii eiectivelor intr-o perioad’ relativ scurtd, 2~9 ani de Ja lansare. Blicl- enfa mdisunii Inate s-a reflectat prin producerea de exemplare viguroase feu 0 prolifieitate mult sporiti, ln ‘firind majoritatea _exemplarclor 6—7 kg Si printr-un spor de reco tare substantial. Bonitatea fonduri- Jor de mai sus sa mentinut la ace asi nivel pind in perioada anilor 19601865, reprezentind in medie 2029 iepuri la 100 de hectare, eoea ce reprezinti pentru zona noastrad o performan{é demna de retinut. Conchudem : din eauza factorilor negativi amintiti, specta intra Ine trun regres, fenomen de alt fel constatat si in alte judete, situatia efectivelor de iepuri flind mult in- fluen{at atlt irr zoncle paduroase, cit si-in cimpie si de numirul in permanent crestere al mistretllor. Reaulti lar deci cd improspi- tarea singelui apare, pe ling Im- plicatilla de ordin biologie, ea masura de gospodarire rafionala a cfectivelor de lepuri ce-nu poate fi aminata, Este obligatia nostra, a ocrotitorilor, de a conserva aceasta specie, peniru @ se putea asigura $i urmasilor nostri placerea particl- pani la cle 0 vinitoare de iepuri Sporitea efectivelor de iepuri, 1m fondurile de viniitoare fn care Sti- pineste in prezent mistretul, este pOSIbIA, insd numai prin reduce fea, in primul rind, a electivelor Jn aceasta specie In otrs de deve nire déunatoare a vinatului mic, vil O data cu intensificareare- cotlril mistrefilor si. restabilirea echilibrului in’ fondurile cn vinat mie, se va putea obtine In mod ne- contestat optimizarea efectivelor si implicit, 0 rentabilizare a acestora. Consideram, de asemenea, ca ne cesard si oporttnd, cointeresarea in mai mare masurd’a membrilor vi- n&tori Ja actiunile de reeoltare a mistrotior, tinind cont ‘efi partici- parea la vinatorile colective tn mod ritmie, precum si utilizarea clini Jor, specializai, “necesitd eforturl materiale, pentru a edror_ stimu~ Jare trebule gisitio solufie cit mai echitabila. Mircea SIMU ee OECEMBRIE 1988 Teopuit/ fear lewn| . #/zerioree’ |fexo| SOAREE| Arerolitpectte ca) FA a 1 lar | eas avs | 25 S| Ow nae | 27] 72| er] 653| ox [a0) 55 |r| 20 Ds [cole laa, 5 | Slee] fa) 250 Iie| sm [ew |aa Ps eects 3 oe izal ose fis) = |ee[es en eu rls 2 |c4s| [ers So n|ce5| aco we om files |e ow fio| eee ace | ceo bests ol er elses| alae oc | — |de| 2205507 ip| 2] 200| we ea rs |r bie ac) ola i8|2=| 4) wl be) 2) 26 cle bra ee |e seer Sz2| oe ea) we eel r24| — [sole eolou Ll ass| 20 ee os 22s|750| seelaw) em] [nw |e alee) sea | We o25| sso] eal «| 2 2 bral aso| ecsleme|ae| ze boa 130|s25| | | sr] |e cee oreay [a 24s | 39]Pri jerioada vinatoreasca este foarte lunga In.istoria ome ninii, fiindea ea debuteaz’ inca din epoca striveche a homi- hiizilor neanderthalien: ba _chlar, upa opinille recente ale unor at tropologi, s-ar plirea ci australopi- teeul isi formase deja, in procesul evolufiel, calititile necositate de ar= ta Gnegetica (statiunea biped, ver- tlealitatea corpulul asigurind o pers- pectiv spre orizont, degotele mii hil devennd suficient de mobile pentru apucarea sl arunearea pic {relor si clomegelor. E remarcabil ch vindtoral a res- pectat de timpuriu animatele vie hate si aceasta so vede din diferi tele calitati umane atribuite acesto- ra si exprimate fn simbolurl si me- tafore care tradue de fapt un res- pect autentic al primitivului pentru jnodiul faunistie leul este yrese~ Je animalelor®, Iupoaica poate sal- ‘Ya viellle unor prunci_abandonati pe care-i aldpteazs si fi creste (fe- omen. observat si din realitatea controlata stiintifie), fara doftori- eita de om rémine’ recunosciitoare ‘Aacestula $i uneoti chiar il apr de alte fiare. Ca_ocrotitori al animalelor sal- batice, anume dintre vindtorit pr mitivi sau ales, far indoiala, si primil Imblinzitori, care au deschis fstiel perspectiva focunda a epo- ii pastorale, pretaciad haita sau tarma sélbaties tn septel. SI aici miturile Ii adue proprille mér- fariit eroul mitie grec, Bueyges fa imblingit taurii silbatiel, i-a do- mosticit. In astfel de situatie noua, a Inveniat si jugul de atelay. Dar una dintre formele cele mai solide ,preecologice* este sistemul tabual, tabirul find, cum se_stie $i de la populatille primitive africane, amerindiene, australiene, polare sau polinesiene de azi, un sistem. juri- die rudimentar, dar de neinduple- cath rigoare; din ratiuni lesne de Snteles acum, s-au institut timpurl stravechi, ta domeniul ol egelic si peselirdse, intardietii ta- buale asupra epocilor de rat, de procteatie, de crestere a generac Yiei* nol, cei care le Incalcau fling fadesea pedepsiti de comunitatea tri bali eu moartea, Sinded profana- serd o institujie sacra La acost rogim, trebule adéugat (eu 0 tot atit de’ mare important fotemismul mn virtutea cAruia fie- are trib, flecare clan sau grup sau familie sau uncori chiar si indivi dul isi are propriul stu totem ind folemal ¢ un animal (bun de Vina, el intra atomat. sub juris Gicfia fabuald sl, in anumite zone, totemal nu poate fi vinat decit o dat& pe an, numai in cadrul stir biiterii speciale pe care o numim ‘generic intichuma. Mitologia lumil e plind de fapte yecologice’, de ocrotire ori salvare B animalelor de cate om, tn anu mile situafi. Tat de pilda,actal egehul mitic babilonian Etana, ca- re bineste un vollur moribund 31 apol i ajuté sa iasa 1a lumina din seorbura Tui, Jar astiol benelielaza Ge recunostinfa. pisérit_vindecate, feare I ridicé in cer, unde regele Vrea si caute ,buruiona zimislisi®. ‘Passrea-dragon Paskundji, dine teu mit catioazian, Ti este! rect- hoseitoare vinatorulal pe care, 1a fererea. Tui, il poate: transport in- feo lume ‘paral (,tarimmul cola Tale, cum ‘de altfel "procedeaza. si Ghionoaia din basmele romanesti, cind vindtorul (a salvat’ pull de Sqrestunea unut balan. “Vom remarca bogitia acestel te- mein milologia foleloriea roma eased, Sfinta Vinert, printre nume- oasele el atributte’ benefice ca Zeltate populard complexd, este st prolectoarea tuturor animalclor sal- Batic, cfrora le dé. merew sarcini fustiiae i pedepsesie slujnicele ‘care nu ie hranese dupa norma sta bili Dar o' sintezd este, in. fol- lori nostra, intreaga tpologic. a Tul Fat-Frumbs, care este tn price ten noforiu, al enimalelor (ajutat de cle cu dragoste la dept el este sl tin exceptional vin’ for, practicindwesiinsd aria wine geticd eu mild.” infelepcitne si misuré, fie alll cit s& se. poati Bizoni (Altamira) hhrdni frugal tn lungile lui expeditit, fie mai cu seama pentru a izba pe oameni de agresiunile wnor monstri riufiedtori. Exist doud importante ecouri @in epoca forméril_marilor mit logit, care aval clar geija omulti athale al unor civilizatii consoli- Gate, pentru conservarea spec! lor: Arca lui Noe (din Biblie), destinatd si salveze nu aumal pe fom, ci i fauna (,Din toate dobi- CUNY ISONG : Binieiblia pipacatil . ‘toacele cele curate ia cu tine clte sapte porechi... lar din dobitoacele neenrate cite 6 pereche... Asijderea si din pisérile cerului cite. sapte perechi, ca si le déinuiasca si Ininta"); de asemenea, oragul_os- calologie Var (din cartea sacra a zoroastrismului iranian, Avesta) pe eare omul primordial Yima Ml Ya tidi inainte de eiderea marilor zApeai nimicitoare ale lumil si tn care el va introduce, pentru salva~ Fe, perechi de oamenl, dar si de vile si plsiri, riguros ‘selectionate. Noe era. viticultor recent, Yima pulnea bazele agriculluril sl cres- feril vilelor; dar ei proveneau, ca foati Iumea arhaies, din marele mediu cinegetic. Victor KERNBACH. O intrebare ; M& numesc Vasile Liztiroaie, tucrez in cadrul Centrului Terito- rial de Caleul Sibiu si adresez aceasil serisare etre dvs. eu ri gimintea de a primi un nispuns Competent privind ,diferendul* ce fexisti infee mine §i alti prieteni pesca Tn anil multi de peseuit, am tn~ tainit pestele denumit Jaana in zona Sibjului, Acest pesle a reu- Sits mA stragd foarte mult da- foriti faptului ef oferi un pescult foarte placnt. Sedintele de pescuit sau soldat ‘otdeauna cu rezultate, Dorese foarte mult si siu dact jerele care provin de la acest pes fe sint toxice sau nu, ‘M-am gindit ck aceastd specie de peste, ficind parte din acceasi familie, ar putea avea jerele toxi- ce ca si, mreana. pint acum nu fam consumat jersle de mreand vi- iit. Vin Ia dumneavoastra on rug’ mintza de a primi ua rispuns ofi- cial dae& aceste icre de mreand vingia — ,Jamna*, famelé, moioa~ Ha ete, sint sau nu toxice. @ Forole de mreand, inelusiv mrea- na vinitt (moioaga) sint. ,forice” nek sine consumate crude sau conservate. prin strare, Toxicita- tea are drept efect un deranjament stomacal, dar fard a fi un mare pe- Heol pentru cet ce consum ca atare Consumate bine fierte sau bine prijite, fcrele de mreani (inclusio gig de ‘motoagt) nu mat stnt R. 5IN NUMARUL 2/1987 AL REVIS- fel noastre, intrun articol sub tit. Tul Pentru cei distragi", — bunul meu” prieten si apropiat’ tovaras Sntru sirddanille pescdrestl, tmp’r- tagea_ (a5. Zice din experienta Inui proprie dach nu Las si ana fi Riciodata distrat pe malul apei) a- nume indruméri asupra_confectio- pari unei monturi pentru pescui- ful ‘yla scurt*, care s& realizeze sinteparea automat a unui poste fare nu ar avea nimio mai bun de fKcut decit s4 muste tocmal cind pescarul nu este eu ochil pe pluta Gi cu gindurile ajurea. Fara @ avea pretentia of acel sistem de monturé nu ar fi pe atft de efi- cace pe cit fl recomanda ca atare autorul suszisului artical, atrage a= tentie orietirui pescar — care se stie distrat din fire — of are acum ccazia unei slogeri, oferindu-i — fn cele: ce urmeard — ‘Indrumici asupra_confectionarii nel alte ‘monturi, mai_,sofisticat&*, care va permite’ pescarului in cauzi sisi Jase gindurile si atentia s4 colinde pe alte moleaguri, ci .tntepa- Tea“ — sint sigur — se va face au- tomat si atunci, cel putin ,zbirnii- tul* spieulut fi va readuce aten- tia care... scopul pentru care se afl pe malul apei La linia obisnultf a, firului se va ataga un plumb ceva mal grea decit cel care, de regula, se folo- seste la scurt* (indiferent forma Fig. 1 Sau dacd este culisat ori nu) deoa- rece In acest caz nu are decit to- jul de @ mentino ansamblal (inclu- ssiv pluta) Intro poritie fixa. For facul port-cirlig — ceva mai lung decit de obicel (15-20 em) — si purtind 1a jumatatea lul dowd mici ‘alice muscate pe fir, nu se va le 6 a dlitect la Srul lintel, ol va ft Teyat —— foarte solid — de mij- locul unui flotor (fig. ta), pre ‘varat cu un orificiu central ‘ce va. servi la inserarea ut pe firul Ii- nici ; bineinteles, acest flotor port forfac se va fnsera pe firul liniei inainte de legarea plumbului final, ‘Acest mle flotor, oarecum cilin= Gric, va avea o indltime de apro- ximativ 78 mm pe un diametru de 34 mm; se va confectiona — cel mai usor — dintr-un veehi flotor (din, lemn de balsa. sau alt ‘material plutitor), avind deja ori- ficiul central si i se va face 0 curmitur’ transversal (fg, 1/3) peniry o oft mai buna fixare a firului forfaculul. La aproximativ 20-29 cm de la plumbul final, pe firul liniei se va mugea un mic plumb opritor care va limita curea in sus pe fir a micului flotor port-fortae (ig. Ue). Dowd observatii in legiturd ou pregitiréa forfacului cu flotor : = dupa confectionare si inainte de Incercarea flotorului pe firal Uniel, ansamblul se va testa tn api, ‘astfel ca micul flotor si ri ming la suprafat’, sustinind cele dou mici alice lest,, plus cirligul do care se va prinde’o mic greu- tate (circa 12 grame) reprezen- Und momeala —atentie deosebita ca micul flotor si culiseze cu foarte mare Uusuring’ pe firul lintel, iar mate- rlalul ‘din care este confectionat si nu se deformeze in api, si obs trueze orificiul si si blocheze ast fel culisarea. La lansare, micul flotor, dato- iti alicelor-lest, pe parcursul ae rian va ajunge lingd plumbul fi- nal (fig 2/a) iar cind acesta ajun- ge in pozitia definitiva pe fund (cyentual ujor Infandat in mil, ‘mioul flotor port-forfae vq fi ajuns Fig. 3 deja sub opritor (fig. 2/b), iar momeala, dact este vie, se va_agi- fa pe fund, in aproplere, Cind un pesie muse si fuge cu momeala si cirligul to gurd, nu simte nicl © rezistent& deoarece micul flotor aluneci pe fir in Jos (fig. 2/c), pind in momentul cind, eursa pes: felui continuing, flotoril. se izbes- te brusc de plumbul final, ceca ce determink automat si sigur, in- feparea si attinel, desigus, plum- bul va fi antrenat de pestele prins in cring (fig. 2d), iar plata eare pe timpul “migcirli flotorului pe firul liniei nua avat — poate — decit tzesiriri nesemnificative, va fi trasi_sub api violent, ceoa ce va semnala pescarulul distrat of slnteparea* este gata ficuti 3i oate scoate din apa postele gata prins. Aceeasi montura poate ser vi — cu egal succes — asigurind aceoasi ,intepare automati si in pescuitul’ la scurt Intre dowd ape — deci ca o monturd in. plutire liberi — cu diferenta ci ansamblul monturii_va fi sus{inut la adinel- mea doriti, de cite o plot mai mare, capabili si sustina — in plus $i greutatea plumbului final ; th acest caz, distanta tntre plum! bul final si” opritorul Timitator al cursoi flotorului, va fi cel pte tin de doua ori inai mare deott” In sistemul precedent, pentra ca plum- bul final si fle mai departe de pozitia efsligulul eu momeala, ast- fel cf prezenta lui, prea apropiatd, ‘s4 nu nelinisieasc% pestele (in ca© alegere bund Nicolae Striivoin ALEGEREA LIM iy PY OLY ficlri importante, mai eu seam sub aspect morfologie, dar si comporta~ ‘mental, jar aptitudinile mostenite se teliefeaz pe parcurs. Pentru aceste considerento nu este posibil—chiar dae examinarea se exeenti de un expert in chinotebnie — ca in cazul c&lelului de aproximaily dou luni, virsta la care de regula vinatorul intr In posesia acestuia, s& se pre- vadi cu cortitudine dota de aptitu- Gini vindtoresti, felul activitatii ner vvoase superioare sau corectitudinea exteriorului, Cu toate acestea, pentra a prevent neplicuta surprizi de a descoperi ='de cole mai multe ori prea tirzi ~ e& exemplarul procurat in inten- ia forméril unut util cline de ving foare, este lipsit de interes pentru Vinat, prezinti defecte de exterior sali este neechilibrat nervos, se re- comand $4 nu se ia cafelul 1a n= timplare, cl numal pe baza unel ale- geri prealabile, fn. limita posibilulal Si vedem, asadar, In ce misurd si cum este’cu putintd — totus — alegerea_animalulul pentru dresa, wrognozind oarecum caracteristiesle villorulai fjne de vindtoare, In primal rind este deosebit de important ca gnimalul s& proving ela un ereseltor de bund ‘credin— Yi, demn de incredere, recunoseut Pentru calitatea elinilor pe care-i reste, citelul si descinda din pa- tinti de ras cit mai pur, eu acte do origine, pe cit posibil’ wtilizati la vinitoate. Legat de ascendenta cijelulul trebuie si precizez — spre linistirea_eelor care au dubii — c& aptitudinile vindtoaresti se transmit produsilor chiar dae un numar de Glieva generatii de clini (ana-dond generatii, de pilda), din ascendenta deci, nu’ s-au utilizat la vindtoare. Desiur, prioritate vor avea Intot- deauna’ eafeli rezultati direct -din p&rinfi vinitori. Tot referitor la as- cendenti se impune cuncasterea pa rinf{lor cdjelulul respectiv, deoarece eventualele defecte de exterior, un zal_prececent, in mi). Im pozitia de asteptare, ansam- blul se va prezenta ca tn fig. 3fa eind mictl flotor se va afla sus, sub opritor, iar momeata vie (vie musi, ma sau un foarte mic pes igor, dack se tncearck 1a biban) se va agita liberd pind ce un peste muse’ si st deplaceaza fara 34 simi vreo rezistenta (fig. 3/6) Aeoarece micul Hotor aluneck ne- simit pe firul Unicel; fn acest fimp, pluta de la suprafatd, ca flo- tabilitate mai mare ca in sistemal precedent, mu va marcanici_ migeare, pind cind micul flotor, iz bit bruse In plumbul final va’ de- termina automat si sigur intepa- rea" postelul (fig. se) cind, sub tractiunea acestuia si pluta de la suprafati se va agita si se va de plasa, fie pe fata apel, fle spre fund, dup’ directia in care trage estele prins in efrlig, plumbul se masca © gtiucd distrats foto: Paks Istvan In cazul cind sar dori folosirea acestul sistem la peseuitul de r&- pitori de talie msi mare si ca mo- meal s-ar folosi pestigori vii de mai mari dimenstani decit pentra un biban, se poate adapta montura din fig. $ prin confectionarea unui Motor de dimensivni mai mari, ca © flotabilitate suficlont’ spre a se Mmenjine cit mai mult sus, sub fopritor; fn aeaasté orientate, dis tana dintre plumbul final ¢i_ cel opritor va fi si mai mare si chiar Hingimea forfacuini port-viul va {i méritd, mentinind proportia de US pentru forfac fat de distanta plumb final-opritor. De retinat cl ‘ficlenta acest sistem de monturi isl vadeste vala- Dilitaiea (In ambele situatii consi- dorate anterior), mai ales clad fata apei este agitator foarte ag— tat si cind migedrile unei pute ‘nu mal sint semnifieative "nici chiar pentru un pescar foarte a- tent. (Woolee STOENESCU]prognatism de exemplu, se transmit ‘cu. mare probabilitate produsilor. Verificind exteriortl catelulut pe care-l alegem, se cere ca regiunlle corporale si organele externe (ochi, ogame genitale ote.) si fie tira de: fecte si proportional dezvoltate, in functie de rass, sex sl altele, Exem- plarul respectiv trebuie si se exa- mineze ett atentie, putindu-se dedw- ce intr-o masurd’ evolutia regiuni Jor corporale, conformatia generals, verificind in ‘mod special forma ca- pulul, museatura, linia superioara, Tungimea spinarii, membrele, prin derea cozii, modul de pigmentare al parului ‘si nasului, repartizarea petelor pe Suprafata’corpulul. La majoritatea raselor de cfini de vi- niitoare, paral eafelului prezintt co- Joritulasemanitor exemplarclor adulte. De asemenea este bine si se _verifice membrele posterioare, nefiind de dorit cel de al cincilea doget (pinten), cit si modul. In care sea respectatprevederlic stan- daraului cu privire la coada (se asd intreagi satu se amputeaz’), Este tot alit de important ca ex- emplarul pe care] alegem si fle Dine dezvoltat, cu o constitugie co- respunzitoare ‘rasel, sf fie viol, ct bun mobilitate si total sinstos, Pentra formarea unel imagini a- supra gptitudinilor vinktoresti vii- toare, cijelul se supune unor testari simple, dar dostul de edificatoare. Calitatea nasulai (simjul olfactiv) se verified asiernind o patur’ in curte sau mijiocul nel camere sub ‘care se ascund, 1a colturi, clteva bu- tele de salam sau paste prajit. Ca felul sau cijeli se aseaz4 1a mijio- cul pituril, deasupra acesteia, Dupi ‘un timp seurl-vom vedea ei unul ‘sat mai multi din eftei vor fncepe si se agite, repezindu-se spre buck felele mirositoare de ran’ ascun- se sub piturd. Se repetit testul, pen- ‘tra ne conyinge c& nea fost o intimplare. De regal, acclasi sau acelasi cei vor gsi bucttelele de salam sau poste, Interesul pentru, vinat 1a_rasele de prepelicari poate fi testat prin scoaterea cfjelulul intro curte, pare ete, unde s& existe vribil, gu: gustiuci "sau porambei. Observind Pasirlle, in maforitatea cazurilor eitelul va incepe si le fileze, uw neori chiar si fact stingace areturi desigur Ia vedere, in cazul in care este vorba de un prepeliear ponta- tor. Proba cu aretul na este destul de concladents, fiind unii_ indivizi care numai la virsta adult incep si areteze vinatul, Test similar, pen- tru stabilirea interesului pentru vi nat se poate efectua pentru rascle de gonitori-hirtuitori, folosind 0 piste’, un purcel domestic, eventu- al. C&telul se aseazd In apropiorea animalului respectiv, fri a-1 pune in contact direct, de dorit este sii separe un gard din sirmi-plasS, apoi se urmireste modul in care se com- port. De cele mai multe ori eAjelul ‘cu aptitudini mostenite specifice se La cinei luni, Bolla © apt pentru dresaj._ striduie s& ajung& la pisicd sau purcel, uneori si mirfie sau latra, Govedind interesul asteptat gi gradul de agresivitate. Inclinafia cijelului pentru aport, Ja rasele la care se cere, se poate Sncerea cu ajutorul unel mingi de dimensiuni potrivite sau eu un cior de lepure. Dupi citeva arun- cari ale objectulul la distanja de 2—3 metri In fafa eifelului, acesta Ml va lua in gura, incercind sa se Joace cu aportul, far pentru noi va insemna un test pozitiv. Pentru verificarea gradului de a- gresivitate la clini gonitori-hargul- tori, proba concludenta se realizeazd agilind pe la nasul edtelului 0 coa- da de valpe, o pielicied de iepure sau o cirpd, Cel care isi va Iafige mal zdravan dinsil in jucdria res- pectivd, de mai multe ori la rind, se considera apt pentru vindtoare, deci pentru dresaj. Aga cum am arltat, eifelul ales spre’a fi format ca un valoros auxi- lar in practicarea vinitorti, trebuie ‘si corespunda si ca sistem’ nervos, temperament, comportament, In nal. Aprecierea respectiva se reali- zeazi supunind extelul unui gen de examen ,psihologict. Primal test consti In’determinarea sensiDilititli, adied a modula in care exemplarul Flispunde Ia stimuli exierni, fm spe- cial auditivi si tactili, Proba audi- tiv se face prin producerea unui zgomot mai puternic, lovind o tabli (meta) cu clocanul sau loving intre cle dou’ scindurele, Tao distant’ de 510 metyi de ciel. Dact ani- malul reactioneaz normal, receptic- esa zgomotul tresirind usor, tard a fuci si se ascund’ seu {ard 38 Timing total indiferent, testul a fost pporitiv. Proba tactild ‘sau cutanali Se executa prin mfnglierea cafelulul pe cap $i spinare, acesta trebuind SH suporte moderat, echilibrat, ar: tind 0 oarecare pldcere, satisia deel sf nu timing indiferent:sau s Sneeree ell muste, si tremure de spalmd etc. Alt test consti in eva- Juarea energiel, a femperamentulti propriu-zis. Debarece la virsta datd eitelnl nu cunoaste alte comenzi, va fi observat, in decurs de 20—30 mi- ute, modul in care rispunde la chemarea eresedtorului si felul in feare se post Impreund cu frafil de foto : Nicolae Stravoi cuib i executt migeiile de ruting jelul poate fi vizibil lent in mis~ cari, prea domol, apatic, prevestind un temperament’ Iimfatie’ (hiposen- sibil), sau poate fi exauerat de ener- Bic, ervos, irascibil, fricos totus, cu’un temperament care depliseste hnormalul pentru rasa respectiva, de- numit temperament coleric (hiper- sensibil). Ambele sint temperamente de tip neindicat, nepottivite deci pentru dresaj si'munea din terenul de vinatoare. Apt pentra dresal si vindtoare este considerat esfetul vioi, energic, blind, docil, eu un temperament normal’ denumait san- guin (Sensibil), de tip echilibrat. Cu toate ci In alegerea pentru dresaj sexul cifelulu: nu prezints important capital’, este bine de stiut ca intre indiviei de sexe stiut c& Intro indivizii de sexe taje. Femelele sint mai docile, mai sor de dresat, lar tn teren se de- lari mai devreme. In schimb, ri- ied uncle probleme, find mai Sen. sibile la intomperii, intra in oflduri de dows ori pe an si mal si fata, Masculii sint mal, rezistenti la in- temperii si mai puterniel ins tot- dati, sint mai meascullaiteri, mai incapitinati si mai refractari 1a Gresaj, iar in teren se declar’ mai tardiv. : Deoarece intr-un fel alegerea c& felului pentru dresaj incumba si stabilirea rasei, mentionez ci acesta se faco numai’ de vinitor, functie Ge: speciile de vinat la care ur meazd a se utiliza clinele, conditisle de hrani, de adipostire si de trans- port care’pot fi asigurate pentru cli- he, particularititile si preferintele celul in cauza, Inainte de a Incheia materialul prezentat, este necesar sii mai arat faptul cf de dort ar f — desi nu intotdeauna exist conditii — ea a legerea si preluavea cajelutui de la crescdior si se fact in jurul virstei de 45 luni. Pe Tings multiple alte avantaje, s-ar marl considerabll po- sibilitatea prognozirii cit mai rea- le a_caracteristicilor exemplaralui pe care pasionatul vinator-chinofil Sa decis si-l formieze, cu pretul U- or importante Investitii bénesti, de timp, de energie si de afectiune. Nicolae STRAVOIUEe abana de pe creasti era ‘pustie. Incepuse sezonul rece, lar drume{ii dédeau pe virt foarte rar, Stiteam Inga cabanier Sine fnetilzeam la razele soarclui care eramt cam seurte In dupivamia- a aceca, — Cred cli o si avem 0 iarnd grea, mi spune, spargind parc Minisiea ce Incepea sf ne amorfeasc: Ce sii raspund ? ‘Tacerea mea vor- bea destul si el infelegea asta. Nu era nici o suparare, In cfutarea cloporului foto: Nicolae Golgotin G8se chesgecscwms fersiesl Fe potecd, departe, se vid doi — At oaspeti, presiteste-te,eabe- Fard simi rispunda, se aplecs, {§1 108 binoclul si privi atent. = Sint doi vindtori. Pind 98 se apropie_ de cabana, am Sneeput si palaveligin despre sezonul de vinitoare la capre ne fre ce era In toi. In toamna asta RU prea ne-au cleat _vindtorll Cind s-au apropiat de noi, Lam re- cunoscut pe paznicul de 'vinttoare impreund cu un necunoscut, care sigur avea In buzunar 0 autoriza- Wie pentru un tap negru, altfel nu si-ar fi purtat arma atft de min- “dru. Am Inceput si discutim i Gupa ce noli sositi au imbueat efte ce¥a, s-aul presitit de drum, "Na wei s4 vil cu noi, si ne conduci, imi spune paznictl, tu care stat aici tot timpul, chnosti Dine zona si m-ai scutit pe mine de mult alersatura. — Cu plicere, zie si in. cfteva minute am fost’ gata. Pornind re- pede, dar si cu prudenta peste gro hotisuri si fancuri aseutite ti con- duceam spre un loc linistit unde apareaul mereu capre negre. L-am Intrebat pe vinitor dac mai im- pllgease Vreodatécapre negre si mica spus od nu, dar si nu am nici foto ; Libus Andrei Profil fo ari}, este un gintas bun si spe- ra si nu dea gres. Nu ain mers mult si deodata Jo-am vizut. Brau vreo opt eapre neare, care pisteau linistite sl se retrigean spre culcugurile de tne noptare. Vinitornl meu, gribit sau emo- fionat, pink sil observ eu sau Baznicul de vindtoare, — sprijinea earabina deo stined’ si face si risune valea de ecoul amplificat al unel impusedturi Iam lovit, I-am rénit sigur, a fugit Inspre Valea aceea schio~ patind, Lam vazut cum sa dat o- Galil si peste cap, Mal uit spre Iocul indicat, dar —Dack lati anit, si mergem sil eurmim chinurilé sf 9 Tat, — Nu, nu are nici un rest acum, ulte cade noaptea, mai bine venim ine dimineati, ‘mie cam team’ si merg prin vagaunile astea unde ‘Pofi_cldea fn orice moment, Tam cerut cutitul de vinktoare, apoi_am plecat in jos pe valuga unde ‘spunea ci sar fi rostogolit fn ofidere fapul. El a ureat Ia bani cu. paznicul de vinttoare. Intr-adevir fl nimerise — iarba era stropiti de singe. MA grbeam si dau de el clt mai repede ca si nu md prinda noaptea, Am. mai coborit un timp si Iam vaizut cul- cat sub o streasina de stinc’, de unde ma privea atent. Am inceput Si mi apropil incest de el. Stitea nemigeat simi privea cl groazi ‘Dintr-o parte veneam ell, in cca Inf era prdpastia, Ce va face? ‘miram spus, Locul era foarte peri- culos, panta find mult inelinatd, M-am apropiat cam Ja cinel metri de el si tot nu se misca. Ti au- zeam clar risuflarea, acum un fel ¢e horedit. Biet animal, mi-am spus, agezinduemA ugor thtr-o rind, Ce rani Ingrozitoare trebule sf ai, acd tt te Poff misca? Tmi era fried sim apropii_ mai mult, din doua motive: unul, si nu Sark fn prépastie, de unde ar fi fost greu de seos, mai ales oi afard era aproape intuneric, al dollea s-ar putea ca in cazil tn care mA apropii mai mult de el, si-si adune puterlle si sf tneerce si ‘scape ori, pozi{ia in care stle team era’ prea periculoasi pentru mine si putea oricind sf ma rés- toarne In prapastie. Am ficut un mie ceol si. am ineeput sma apro- ii pe sub el, dintr-o parte. Imi urmirea. fiecare miseare. In tot acest timp vorbeam eu el, Inceream sil linkstese, blestemam toate armele cu foc’ si mai ales réutatea semenilor mel. Bram aproape la un metru de el cind, deodati se cabreazi pe picioare, eu zamin tn- eremenit, pind vad ci-si face vint si dintro stritura trece pe lingt mine si dispare in héul din spatele meu. Pozitia In care stiiteom era atit de dificilé, ineft nu am putut Sil urmirese cu privirea, Am au- zit in schimb 0 buinituri. $i ple- trele unui grohotig care se rosto- leat. Tn momentul accla pared se in- noptase de tot. Desi era senin, ster Jele de abia se distingeau, negrul mf inconjura si pe dinguntru, Am Pornit grabit tm gus, uream fn fu- nie si aproape fri ‘si stiu, am a- juns pe creast, Mam opeit s-mi frag nitel sufletul, O-lniste clu- dati mi fnvaluia, tn urechi aveam parc horofitul {apului si zpomo- tul pletrelor rostogolite de céderea ui, La cabana le-am spus despre saltul suprem fnspre golul Inti nnecos pe care] filcuse. Nu eran prea impresionafi A doua zi am Iuat © coards, nisie pitoane si impreuni cu paz nicul si vindtorul am plecat s&-1 secoaiem. L-am gisit culcat pe o parte si infepenit. Glon{ul patrun- sese prin pulpa din spale 1 iesise prin burt, f4cind o gaurii mare Ja iesire, iar majele i atimau cam treizeci de contimetri In afar. Tn gerul diminefii totul era inghetat. Inghefat’- era si privirea, care pare m& condamna, pentr ci am condus in zond, le vindtoare, un dusman teribil.. Catalin MANOLIUECOURI DIN NOU DESPRE CiINII eee St A eee ee Se ati, batuti, tiriti in instante, une- eee oe eee cee et ect ee oe a ee ree meni eu putere de decizie, de pe di- oie ete ee es ree Re er ee jujeul si prind eu gura. an oe Se er 10 HOINARI Jon ADAMOATA pentru vite, va fi de mare valoare fin eresterea vinatulul. AMisura luaté in acest sens fm Jus deful Suceava, este Mudabila si Bisesc de cuviintd cd este necesar a fi generalizata. Este stiut faptul ch fostil prow prietari ‘care s-au supirat cel ‘mai Fiu pentru impugearea clinilor Sint cei care aveau exemplare spe- clalizate tn a prinde vinatul. si are au dat pe el dowd, tre! oi sau bani tn valoare echivalenti. Unii au finut asa mult Ja ote un fine, asa-zis, foarte bun, ineft ar fi preferat si-i impuste ‘pe ei Si mu clinele. Inc o dovadi in plus, este aceca cA turmele de vite Tasaio {ard ast- fel de clini, nu pasteau in zone cu carnasiere, deci acesti clini nu adu- ceau servicit vitelor, ci numai sta pinilor lor. a 1a carte foto: Alexandru Babie Unvastfel de pagubit find asupra mai multor pahare de vin a fost introbat ce I-a supirat asa tare Impuisearea clinelui ca doar clini Se_mal gisese. ‘Réspunsul dat imediat a fost ur- nultorul = Sti ta came mincam eu eu el si ce probleme rezolvam ? ti foamna anulul 1980, eram in insula Mare a Brailel edzat inte-o casa izolata fh cimp, Ia marginea Satulut Tacdu, “comuna “Maras, Intr-> zi dupa’ prinz, am vazut In imp. peo porfiune’ unde” porum- bul’ fasese cules, o qfurmé” de Hirticul cra condus deo eijea alba, care cluta pe jas dovedind © chetd tormidabila, im timp es cei fli pareau indiferenti. Din fata Jor sa vidicat un lepure care Inceput, $4 zoneascd cu adevarat lepureste, ‘Din haiticul care sg Iuat dup cl, sa desprins un cline negra, mare, inalt pe picioare ei care, dupa cea’ suld eine! zeci de met, era fata sé-1 prinda, Tepurele a cut o fenti de nowd reci degrade, a sii pesto un ca- hal si sa indreptat cdlre o param biste iar clint dupa el gata, gata sil. prindd, dar porumbul a fost Salvator "Avind arma ta tndemnta, m-am dus clitre Toeul unde a dispirut ie- purele In porumb, in aproplerea Junei turme de of. Dupa eteva minute, din porumb a iesit vajnieal urmévitor pe care am caleat eu un foe. ‘Cu peste doufzect de ani ia ur- mi am inirebat un eioban vechi oraanizator de stlnd, la care am facut un apel suileteste, simi spur na can cit tinoret de cerb, céprior So mistey prind ol clini! int-un Sezon. Réspunsul a fost de-a dreptul ulultor. ‘Avavut ani in care s-au inregise teat pind In optzee! de piess, dar ‘Bu mai pufin de patruzee! si cinci. ‘Un argument. mai_bun in. spri- jinul ideit de soleciare a clinior , care sint utilizeti Ta paza turmelor cred of nu mal trebule “Aceste trei exemple cred oA in Joe de concluaii pentru oricine din cot care poate pind acum an vézut problema clinilor hoinari cu alti chi.I dse4i eorustocii-m-eece! “AR FI SPUS TATA, DACA ar mal fi trait, Lésaji-i

S-ar putea să vă placă și

• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 12-1987

  

  Document20 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 12-1987

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Almanahul Vanatorul Si Pescarul Sportiv 1988 Partial

  

  Document10 pagini

  Almanahul Vanatorul Si Pescarul Sportiv 1988 Partial

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Revista Vanatorilor Si Pescarilor Din Romania - 9,10 1990

  

  Document28 pagini

  Revista Vanatorilor Si Pescarilor Din Romania - 9,10 1990

  george micu

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 8-1988

  

  Document20 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 8-1988

  george micu

  Încă nu există evaluări
• O Apologie Agonică A Canonului Estetic - Mircea Martin

  

  Document31 pagini

  O Apologie Agonică A Canonului Estetic - Mircea Martin

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Despre Inegalitate - James K. Galbraith

  

  Document5 pagini

  Despre Inegalitate - James K. Galbraith

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 11-1989

  

  Document20 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 11-1989

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 7-1987

  

  Document18 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 7-1987

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 7-1988

  

  Document20 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 7-1988

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Monetarismul Scolii de La Chicago - Radu Simandan

  

  Document17 pagini

  Monetarismul Scolii de La Chicago - Radu Simandan

  george micu

  Încă nu există evaluări