Fondul Monetar Internațional

Fondul Monetar Internațional (FMI) este o organizație internațională cu 186 de state membre.
A fost constituită prin Tratatul de la Bretton Woods în anul 1944, având ca scop principal
promovarea unei economii mondiale sănătoase.

Pe 22 iulie 1944 a avut loc Conferința de la Bretton Woods pentru restructurarea relațiilor
internaționale monetare și financiare. Peste 40 de țări au participat la semnarea Acordului de la
Bretton Woods care prevedea proceduri și reguli care să guverneze economia mondială. Acest
acord a condus la înființarea Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD,
cunoscută și sub numele de Banca Mondială) și Fondului Monetar Internațional. Aceste instituții
sunt cunoscute drept gemenii Bretton Woods. Sistemul Bretton Woods prevedea o rată de
schimb valutar stabilă, având ca referință standard aurul, dolarul fiind singura monedă
convertibilă în aur.

FMI are ca scop principal promovarea cooperării monetare internaționale, garantarea stabilității
financiare, facilitarea comerțului internațional, contribuirea la un nivel înalt de ocupare a forței de
muncă, la stabilitate economică și combaterea sărăciei.

Obiective principale
 promovarea cooperării monetare internaționale și a stabilității valutare
 stimularea creșterii economice
 asigurarea unui nivel înalt de ocupare a forței de muncă
 acordare de asistență financiară temporară pentru țările care se confruntă cu dezechilibre
ale balanțelor de plăți

Funcții
 monitorizează acțiunile și politicile economice și financiare din țările membre, precum și
la nivel global
 acordă asistență tehnică
 creditarea țărilor membre cu dezechilibre în balanța de plăți

Resurse
Resursele fondului sunt asigurate din contribuția statelor membre, prin plata unor cote în funcție
de puterea economică a fiecărei țări. Fiecare stat achita cota sa la Fond în proporție de 25% într-
una dintre valutele acceptate pe plan internațional (dolarul american, euro, yenul japonez sau lira

1
sterlină) sau în DST, iar restul de 75% în moneda națională. Cotele sunt revizuite la fiecare 5 ani.
În urma unei majorări cu 45% a cotei de subscriere începând cu 22 ianuarie 1999, totalul acestor
cote se ridică în prezent la aproximativ 311 miliarde de dolari americani. Puterea de vot a
fiecărei țări este proporțională cu cota subscrisă.

FMI răspunde în fața guvernelor din țările membre. Organismele de conducere sunt: Consiliul
Guvernatorilor, Comitetul Financiar și Monetar Internațional și Consiliul Director. În vârful
structurii organizaționale se află Consiliul Guvernatorilor, format din guvernatorii băncilor
centrale sau miniștrii de finanțe din fiecare dintre cele 184 de state membre. Toți guvernatorii se
întâlnesc o dată pe an în cadrul Întâlnirii Anuale a FMI și a Băncii Mondiale. Consiliul Director
este format din 24 de membri și conduce activitățile curente.

Directori

Perioada Nume

1946–1951 Camille Gutt

1951–1956 Ivar Rooth

1956–1963 Per Jacobsson

1963–1973 Pierre-Paul Schweitzer

1973–1978 Johan Witteveen

1978–1987 Jacques de Larosière

1987–2000 Michel Camdessus

2000–2004 Horst Köhler

2004–2007 Rodrigo de Rato

2
2007-2011 Dominique Strauss-Kahn

2011 John Lipsky (interimar)

2011-prezent Christine Lagarde

Puterea de vot în cadrul organizației

Deciziile majore necesită o majoritate de 85% din voturi, o supermajoritate.[1] Statele Unite ale
Americii a fost mereu singura țară care poate bloca o decizie a FMI. Tabelul următor arată
primele 20 de țări în funcție de numărul de voturi (2 220 817 voturi în total). Cele 27 de țări
membre ale Uniunii Europene au împreună 710 786 de voturi (32,07%).[2]

În data de 23 octombrie 2010, miniștrii de finanțe din G-20 au fost de acord cu o reformă a
Fondului Monetar Internațional prin acordarea a 6% din voturi anumitor țări în curs de dezvoltare.

Cotele statelor membre și puterea de vot (Atenție: puterea de vot înainte de modificările făcute în
octombrie 2010)

Cota: Cota: Voturi:

Țară membră a Guvernator Voturi:
milioane de procent Guvernator procent din
FMI alternativ număr
DST din total total
 Statele Unite Timothy
37 149,3 17,09 Ben Bernanke 371 743 16,74
ale Americii Geithner
Yoshihiko Masaaki
 Japonia 13 312,8 6,12 133 378 6,01
Noda Shirakawa
Jens Wolfgang
 Germania 13 008,2 5,98 130 332 5,87
Weidmann Schäuble
Christine
 Franța 10 738,5 4,94 Christian Noyer 107 635 4,85
Lagarde
George Sir Mervyn
 Regatul Unit 10 738,5 4,94 107 635 4,85
Osborne King
Zhou
 China 8 090,1 4,42 Yi Gang 81 151 3,65
Xiaochuan
Giulio
 Italia 7 055,5 3,24 Mario Draghi 70 805 3,19
Tremonti
 Arabia 6 985,5 3,21 Ibrahim A. Al- Hamad Al- 70 105 3,16
3
 Cota: Cota: Voturi:
Țară membră a Guvernator Voturi:
milioane de procent Guvernator procent din
FMI alternativ număr
DST din total total
Saudită Assaf Sayari
 Canada 6 369,2 2,93 Jim Flaherty Mark Carney 63 942 2,88
Aleksei Sergey
 Rusia 5 945,4 2,73 59 704 2,69
Kudrin Ignatyev
Pranab Duvvuri
 India 5 898,2 2,44 58 832 2,34
Mukherjee Subbarao
L.B.J. van
 Țările de Jos 5 162,4 2,37 Nout Wellink 51 874 2,34
Geest
Jean-Pierre
 Belgia 4 605,2 2,12 Guy Quaden 46 302 2,08
Arnoldi
Eveline
Jean-Pierre
 Elveția 3 458,5 1,59 Widmer- 34 835 1,57
Roth
Schlumpf
Martin
 Australia 3 236,4 1,49 Wayne Swan 32 614 1,47
Parkinson
Agustín
 Mexic 3 152,8 1,45 Guillermo Ortiz 31 778 1,43
Carstens
Miguel
 Spania 3 048,9 1,40 Elena Salgado Fernández 30 739 1,38
Ordóñez
Guido Alexandre
 Brazilia 3 036,1 1,40 30 611 1,38
Mantega Tombini
 Coreea de
2 927,3 1,35 Okyu Kwon Seong Tae Lee 29 523 1,33
Sud
Rodrigo
Gastón Parra
 Venezuela 2 659,1 1,22 Cabeza 26 841 1,21
Luzardo
Morales
Restul de 166 de
62 593,8 28,79 respectivul respectivul 667 438 30,05
țări

Note
1. ^ CounterPunch, 2 septembrie, Multilateral Money
2. ^ Sursa graficelor este: Fondul Monetar Internațional. „Membrii”.
http://www.imf.org/external/np/sec/memdir/members.htm#3. Accesat la 24 septembrie 2007

4
 ROMÂNIA SI FMI

1 DST=5,14 LEI (18.03.2012)

1 DST=1,17 EURO (18.03.2012)

1 DST=1,53 USD (18.03.2012)

1 EURO=4,3783 LEI (18.03.2012)

1 USD=3,3544 LEI (18.03.2012)

1 EURO=1,3052 USD (18.03.2012)

România este membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) din anul 1972, având în prezent o
cotă de participare de 1 030,2 milioane DST sau 0,43% din cota totală. România deţine 11 043
voturi, echivalentul a 0,44% din total. Potrivit prevederilor OUG 123/27 decembrie 2011 şi a
Rezoluţiei Consiliului Guvernatorilor FMI nr. 66-2/15 decembrie 2010 cota de participare a
României la FMI va fi de 1 811,4 milioane DST. Această nouă cotă va intra în vigoare după
îndeplinirea condiţiilor prevăzute în paragraful 5 din Rezoluţia nr. 66-2.

În cadrul FMI, România face parte din grupa de ţări (constituenţa) care include: Armenia,
Bulgaria, Bosnia Herţegovina, Cipru, Croaţia, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova,
Muntenegru, Olanda, Ucraina. Grupa de ţări este reprezentată în Consiliul executiv al FMI de un
director executiv olandez, România având un reprezentant în cadrul biroului acestuia care
îndeplineşte funcţia de consilier. Anual, prin rotaţie, una dintre aceste ţări este gazda întâlnirii
reprezentanţilor ţărilor din constituenţă (guvernatori şi guvernatori supleanţi). În anul 2012,
această întâlnire va avea loc la Bucureşti (România a mai fost gazdă a acestui eveniment în anul
1998).

Poziţia de guvernator al României la FMI este deţinută de guvernatorul BNR, iar cea de
guvernator supleant de secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice cu responsabilităţi în
domeniu.

România a acceptat obligaţiile prevăzute în Articolul VIII al Statutului FMI la 25 martie 1998.
Prin aceasta, România se angajează să nu recurgă la introducerea de restricţii cu privire la
efectuarea plăţilor şi transferurilor pentru tranzacţii internaţionale curente şi să nu participe la
aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple, fără aprobarea/consultarea
FMI. (Comunicat FMI: "Romania Accepts Article VIII Obligations").

5
Începând cu anul 1991, asistenţa financiară acordată de FMI s-a concretizat prin aprobarea unui
număr de nouă aranjamente stand-by (Romania and IMF). La 4 mai 2009, Consiliul Directorilor
Executivi al FMI a aprobat solicitarea României privind încheierea unui aranjament stand-by
pentru o perioadă de doi ani, în valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,9 miliarde euro
sau 17,1 miliarde dolari SUA) şi eliberarea primei tranşe în valoare de 4,37 miliarde DST
(aproximativ 4,9 miliarde euro sau 6,6 miliarde dolari SUA). Din acest aranjament s-au tras 7 din
cele 8 tranşe prevăzute, însumând 10,57 miliarde DST1 (aproximativ 11,9 miliarde euro). În ceea
ce priveşte cea de-a 8-a tranşă, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităţilor române, ca
fiind de tip preventiv şi, în contextul evoluţiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasă.

În şedinţa din 25 martie 2011, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat încetarea mai
devreme a acordului precedent şi a aprobat încheierea unui nou aranjament stand-by cu România,
de tip preventiv, pentru o perioadă de 24 luni, în sumă de 3.090,6 milioane DST (aproximativ 3,5
miliarde euro), reprezentând 300% din cota României la FMI. Data intrării în vigoare a acestui
aranjament este 31 martie 2011. La 19 decembrie 2011, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a
încheiat cea de-a treia evaluare a îndeplinirii criteriilor de performanţă asumate de România în
cadrul aranjamentului menţionat, punând la dispoziţia ţării noastre a patra tranşă, în valoare de
430 milioane DST. Autorităţile române au informat FMI că nu intenţionează să efectueze nici
această tragere din aranjament. Scrisoarea de intenţie şi memorandumul tehnic de înţelegere vor
fi disponibile pe http://www.fmi.ro/.

La 7 august 2009, Consiliul Guvernatorilor FMI a aprobat rezoluţia privind o nouă alocare
generală de DST, în valoare totală de 250 miliarde DST. Această alocare generală a fost însoţită
de o alocare specială, care a fost propusă încă din anul 1997, dar care la acea vreme nu a întrunit
cvorumul necesar aprobării.

În prezent, suma alocărilor cumulative de DST-uri aferentă României este de 984,8 milioane
DST. Conform Statutului Fondului, alocările de DST nu sunt purtătoare de dobândă, ţările
membre primind dobândă doar atunci când deţinerile de DST cresc peste nivelul alocărilor şi
plătind dobândă atunci când deţinerile scad sub nivelul alocărilor.

În calitate de stat membru, România furnizează FMI informaţii şi realizează consultări anuale cu
această instituţie, în conformitate cu prevederile Articolului IV al Statutului FMI.

În cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor internaţionale în domeniile

relevante pentru activitatea FMI, România a participat la:

 Programul Băncii Mondiale şi FMI de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector

Assessment Program - FSAP). În acest context, experţii BM şi FMI au realizat raportul
Financial Sector Stability Assessment - FSSA, raport ce identifică principalele
vulnerabilităţi ale sectorului financiar românesc şi oferă un set de recomandări pentru
corectarea acestora.
 ROSC - Data Module (raportul privind respectarea standardelor şi codurilor), prin care
experţii FMI realizează o evaluare a practicilor româneşti privind diseminarea datelor
vizavi de Standardul Special de Diseminare a Datelor - SDDS (România a aderat la acest
sistem în mai 2005).
6
În calitate de ţară membră, România a beneficiat de-a lungul timpului, de asistenţă tehnică în
câteva domenii incluzând politica monetară şi organizarea băncii centrale, supravegherea şi
reglementare bancară şi statistica.

Comunicatele reprezentanţei FMI în România, acordurile Stand-by, rapoarte, precum şi alte

informaţii sunt disponibile pe website-ul acesteia: http://www.fmi.ro/.
1
Din această sumă, 8,62 miliarde DST (81,58%) au fost trase de BNR, iar 1,95 miliarde DST
(18,42%) de către MFP.