Cod proiect: 527-01-16/03.

2016
Denumire proiect: Asistenta tehnica pentru
pregatirea aplicatiei de finantare si
a documentatiilor de atribuire
pentru proiectul regional de
dezvoltare a infrastructurii de apa
si apa uzata din regiunea Sibiu –
Brasov, in perioada 2014-2020
Faza de Proiectare: Studiu de Fezabilitate
Predarea: Unica
Volum: UNIC – STUDIU GEOTEHNIC
UAT - SIBIU
Piese Scrise si Piese Desenate
Data predarii: OCTOMBRIE 2016
Beneficiar: S.C. APA CANAL S.A. SIBIU

CUPRINSUL VOLUMULUI

A. PIESE SCRISE
Foaie de capat
Referat de verificare a verificatorului de proiect atestat pentru domeniul Af – „Rezistenta si
stabilitatea terenului de fundare al constructiilor si masivelor de pamant si copie dupa atestarea
verificatorului de proiect si legitimatie vizata la zi
Lista de semnaturi

CUPRINSUL VOLUMULUI............................................................................................................................. 1 
STUDIU GEOTEHNIC UAT - SIBIU ............................................................................................................... 4 
1.  DATE GENERALE .............................................................................................................................. 4 
1.1  DENUMIREA SI AMPLASAREA LUCRARII ....................................................................................... 4 
1.2  INVESTITOR / BENEFICIAR ............................................................................................................... 4 
1.3  PROIECTANT GENERAL ................................................................................................................... 4 
1.4  PROIECTANT DE SPECIALITATE ..................................................................................................... 5 
1.5  NUMELE SI ADRESA TUTUROR UNITATILOR CARE AU PARTICIPAT LA INVESTIGAREA
TERENULUI DE FUNDARE CU PRECIZAREA CATEGORIEI DE LUCRARI IN CARE AU FOST IMPLICATE
5 
1.6  DATE TEHNICE FURNIZATE DE BENEFICIAR SI/SAU PROIECTANT PRIVITOARE LA
SISTEMELE CONSTRUCTIVE PRECONIZATE ............................................................................................ 5 
2.  DATE PRIVIND TERENUL DIN AMPLASAMENT .............................................................................. 5 
2.1  DATE PRIVIND ZONAREA SEISMICA ............................................................................................... 5 
2.2  DATE GEOLOGICE GENERALE ........................................................................................................ 6 
2.3  CADRU GEOMORFOLOGIC, HIDROGRAFIC SI HIDROGEOLOGIC ................................................ 7 
2.4  DATE CLIMATICE ............................................................................................................................... 8 
2.5  INCADRAREA OBIECTIVULUI IN ZONE DE RISC ............................................................................. 9 
3.  PREZENTAREA INFORMATIILOR GEOTEHNICE ............................................................................ 9 
3.1  PREZENTAREA LUCRARILOR DE TEREN EFECTUATE ................................................................. 9 
3.2  METODELE, UTILAJELE SI APARATURA FOLOSITE .................................................................... 10 
3.3  DATELE CALENDARISTICE INTRE CARE S-AU EFECTUAT LUCRARILE DE TEREN SI DE
LABORATOR ............................................................................................................................................... 10 

STUDIU GEOTEHNIC – UAT:SIBIU

Pag. 1 / 23
3.4  METODELE FOLOSITE PENTRU RECOLTAREA, TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA PROBELOR
10 
3.5  STRATIFICATIA PUSA IN EVIDENTA .............................................................................................. 10 
3.6  NIVELUL APEI SUBTERANE SI CARACTERUL STRATULUI ACVIFER (CU NIVEL LIBER SAU
SUB PRESIUNE) .......................................................................................................................................... 14 
3.7  CARACTERISTICILE DE AGRESIVITATE ALE APEI SUBTERANE SI EVENTUAL, ALE UNOR
STRATURI DE PAMANT .............................................................................................................................. 15 
3.8  EVENTUALA EXISTENTA A UNOR PRESIUNI EXCEDENTARE ALE APEI IN PORII PAMANTULUI
(FATA DE PRESIUNEA HIDROSTATICA) ................................................................................................... 15 
3.9  DENUMIREA LABORATORULUI AUTORIZAT / ACREDITAT CARE A EFECTUAT INCERCARILE /
ANALIZELE PAMANTURILOR SI APEI IN CAZUL INVESTIGATIILOR PRIN PRECONIZATE................... 15 
3.10  RAPOARTE ASUPRA INCERCARILOR IN LABORATOR SI PE TEREN CUPRINZAND BULETINE
DE INCERCARE, DIAGRAME, GRAFICE SI TABELE PRIVITOARE LA REZULTATELE LUCRARILOR
EXPERIMENTALE ....................................................................................................................................... 15 
3.11  FISE TEHNICE PENTRU FIECARE FORAJ SAU SONDAJ DESCHIS, DESCRIEREA
STRATURILOR IDENTIFICATE, REZULTATELE SINTETICE ALE INCERCARILOR DE LABORATOR
GEOTEHNIC, REZULTATELE PENETRARILOR STANDARD – SPT (DACA ESTE CAZUL), NIVELURILE
DE APARITIE SI DE STABILIZARE ALE APEI SUBTERANE (MODEL ANEXA I – NP 074-2014) .............. 15 
3.12  RELEVEELE SONDAJELOR DESCHISE SI EVENTUALE RELEVEE ALE FUNDATIILOR
CONSTRUCTIILOR INVECINATE ............................................................................................................... 15 
3.13  BULETINE SAU CENTRALIZATOARE PENTRU ANALIZELE CHIMICE ......................................... 15 
3.14  PLANURI DE SITUATIE CU AMPLASAREA LUCRARILOR DE INVESTIGARE, HARTI CU
PARTICULARITATILE GEOLOGICE – TEHNICE, GEOTEHNICE, GEOFIZICE SI HIDROGEOLOGICE ALE
AMPLASAMENTULUI SAU A UNEI ZONE MAI EXTINSE (DACA ESTE CAZUL) ...................................... 16 
3.15  SECTIUNI GEOLOGICE, GEOTEHNICE, GEOFIZICE, HIDROGEOLOGICE, BLOC - DIAGRAME . 16 
3.16  ALTE REZULTATE DIN LUCRARILE INTREPRINSE ...................................................................... 16 
4.  EVALUAREA INFORMATIILOR GEOTEHNICE ............................................................................... 17 
4.1  INCADRAREA LUCRARII INTR-O CATEGORIE GEOTEHNICA SAU A PARTILOR DIN LUCRARE
IN DIFERITE CATEGORII GEOTEHNICE .................................................................................................... 17 
4.2  ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR LUCRARIILOR DE TEREN SI DE LABORATOR SI A
REZULTATELOR INCERCARILOR, AVAND IN VEDERE METODELE DE PRELEVARE, TRANSPORT SI
DEPOZITARE A PROBELOR, PRECUM SI CARACTERISTICILE APARATURII SI ALE METODELOR DE
INCERCARE ................................................................................................................................................ 18 
4.3  SECTIUNI (PROFILE) CARACTERISTICE ALE TERENULUI, CU DELIMITAREA DIFERITELOR
FORMATIUNI (STRATURI) PENTRU CARE SE STABILESC VALORILE DE CALCUL ALE
PRINCIPALILOR PARAMETRII GEOTEHNICI ............................................................................................ 19 
4.4  APRECIERI PRIVIND STABILITATEA GENERALA SI LOCALA A TERENULUI PE AMPLASAMENT
19 
4.5  ADANCIMEA SI SISTEMUL DE FUNDARE RECOMANDATE, DETERMINATE DE CONDITII
GEOTEHNICE, HIDROLOGICE SI SEISMICE ............................................................................................. 19 
4.6  EVALUAREA PRESIUNII CONVENTIONALE DE BAZA SI A CAPACITATII PORTANTE (IN CAZUL
FUNDARII DIRECTE), PRECUM SI A CAPACITATII PORTANTE A PILOTILOR SAU BARETELOR (IN
CAZUL FUNDARII INDIRECTE)................................................................................................................... 20 
4.7  NECESITATEA IMBUNATATIRII / CONSOLIDARII TERENULUI..................................................... 20 
4.8  RECOMANDARI CU CARACTER GENERAL ................................................................................... 20 
4.9  REGLEMENTARI TEHNICE CARE AU STAT LA BAZA INTOCMIRII DOCUMENTATIEI
GEOTEHNICE .............................................................................................................................................. 22 

STUDIU GEOTEHNIC – UAT:SIBIU

Pag. 2 / 23
CUPRINS TABELE
TABEL 1 – INCADRAREA PAMANTURILOR CONFORM TARIEI LA EXCAVARE 16 
TABEL 2 – FACTORI PRIVIND CALCULUL CATEGORIEI GEOTEHNICE 17 
TABEL 3 – CARACTERISTICI GEOTEHNICE DE CALCUL 18 
TABEL 4 – CARACTERISTICI GEOTEHNICE DE CALCUL 21 

CUPRINS FIGURI/IMAGINI
FIGURA 1 – ZONAREA SEISMICA A TERITORIULUI ROMANIEI 5 
FIGURA 2 – ZONAREA VALORILOR DE VARF ALE ACCELERATIEI TERENULUI PENTRU
PROIECTARE AG CU IMR = 225 ANI SI 20% POSIBILITATE DE DEPASIRE IN 50 DE ANI 6 
FIGURA 3 – ZONAREA TERITORIULUI ROMANIEI IN TERMENI DE PERIOADA DE CONTROL (COLT),
TC A SPECTRULUI DE RASPUNS 6 
FIGURA 4 – ZONAREA TERITORIULUI ROMANIEI DUPA ADANCIMEA DE INGHET 9 
FIGURA 5 – ZONAREA TERITORIULUI ROMANIEI FUNCTIE DE POTENTIALUL PRODUCERII
ALUNECARILOR DE TEREN 9 

B. PIESE DESENATE / ANEXE

Nr. Codul Plansei Titlul plansei: Scara: Revizia:
Crt. / Anexa nr.

Harta cu incadrarea in teritoriu a Scara:

1. Anexa 1 Rev. 1
zonei studiate -
Scara:
2. Anexa 2 Harta Geologica Rev. 1
-
Scara:
3. Anexa 3 Plan de Amplasare sondaje Rev. 1
-
Scara:
4. Anexa 4 Fise de foraj Rev. 1
-
Scara:
5. Anexa 5 Analize de laborator Rev. 1
-

STUDIU GEOTEHNIC – UAT:SIBIU

Pag. 3 / 23
 Cod proiect: 527-01-16/03.2016
Denumire proiect: Asistenta tehnica pentru
pregatirea aplicatiei de finantare si
a documentatiilor de atribuire
pentru proiectul regional de
dezvoltare a infrastructurii de apa
si apa uzata din regiunea Sibiu –
Brasov, in perioada 2014-2020
Faza de Proiectare: Studiu de Fezabilitate
Predarea: Unica
Volum: UNIC – STUDIU GEOTEHNIC
UAT - SIBIU
Piese Scrise si Piese Desenate
Data predarii: OCTOMBRIE 2016
Beneficiar: S.C. APA CANAL S.A. SIBIU

STUDIU GEOTEHNIC
UAT - SIBIU

1. DATE GENERALE
1.1 DENUMIREA SI AMPLASAREA LUCRARII
Prezentul studiu geotehnic a fost elaborat in vederea realizarii investitiei: “PROIECTUL REGIONAL
DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA DIN REGIUNEA SIBIU –
BRASOV, IN PERIOADA 2014-2020”.
Elaboratorul studiului este Romair Consulting S.R.L., in cadrul contractului “ASISTENTA TEHNICA
PENTRU PREGATIREA APLICATIEI DE FINANTARE SI A DOCUMENTATIILOR DE ATRIBUIRE
PENTRU PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APA SI APA
UZATA DIN REGIUNEA SIBIU – BRASOV, IN PERIOADA 2014-2020”.
Studiul geotehnic are drept scop precizarea structurii terenului de fundare, informatii necesare
lucrarilor care fac scopul acestui studiu.
Lucrarile se desfasoara in arealul UAT-ului Sibiu din judetul Sibiu.

1.2 INVESTITOR / BENEFICIAR

Denumire: APA CANAL S.A. SIBIU
Adresa: Judet Sibiu, mun. Sibiu, str. Eschil, nr. 6, cod postal 550096
Tel: 0269/22.29.16
Fax: 0269/22.34.68
Date de identificare: inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J32/1023/1998, CUI 2684940

1.3 PROIECTANT GENERAL

ROMAIR CONSULTING S.R.L. cu sediul in Bucuresti, Sector 1, Str. Maior Aviator Stefan Sanatescu,
nr. 53, Corp 3 parter, Corp 3 etaj 1, si birourile 3, 4, 5 si 6 din Corp 5 etaj 3; Tel: 021/319.32.12,
Fax: 021/319.32.15; E-mail: office@romair.ro ; website: www.romair.ro; inregistrata la Registrul
Comertului sub nr. J40/9663/1997, C.I.F. RO 10182058, capital social: 2.100.000 lei.

STUDIU GEOTEHNIC – UAT:SIBIU

Pag. 4 / 23
1.4 PROIECTANT DE SPECIALITATE
ROMAIR CONSULTING S.R.L. cu sediul in Bucuresti, Sector 1, Str. Maior Aviator Stefan Sanatescu,
nr. 53, Corp 3 parter, Corp 3 etaj 1, si birourile 3, 4, 5 si 6 din Corp 5 etaj 3; Tel: 021/319.32.12,
Fax: 021/319.32.15; E-mail: office@romair.ro ; website: www.romair.ro; inregistrata la Registrul
Comertului sub nr. J40/9663/1997, C.I.F. RO 10182058, capital social: 2.100.000 lei.

1.5 NUMELE SI ADRESA TUTUROR UNITATILOR CARE AU PARTICIPAT LA

INVESTIGAREA TERENULUI DE FUNDARE CU PRECIZAREA CATEGORIEI DE
LUCRARI IN CARE AU FOST IMPLICATE
Forajele geotehnice din cadrul investigatiilor de teren au fost executate de catre
ROMAIR CONSULTING S.R.L., cu sediul in Bucuresti, Sector 1, Str. Maior Aviator Stefan
Sanatescu, nr. 53, Corp 3 parter, Corp 3 Etj. 1, si birourile 3,4,5 si 6 din Corp 5, etj. 3, cod postal
011475.

1.6 DATE TEHNICE FURNIZATE DE BENEFICIAR SI/SAU PROIECTANT PRIVITOARE

LA SISTEMELE CONSTRUCTIVE PRECONIZATE

Investigatiile geotehnice prezentate in acest studiu au fost executate pentru lucrarile de extindere si
reabilitare ale retelelor de apa si apa uzata proiectate in UAT SIBIU.
Au fost executate forajele F1 – F21, conform Planului de amplasare foraje, Anexa 3.

2. DATE PRIVIND TERENUL DIN AMPLASAMENT

2.1 DATE PRIVIND ZONAREA SEISMICA
Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93, perimetrul
cercetat se incadreaza in macrozona de intensitate 71, cu perioada de revenire de 50 de ani.

Figura 1 – Zonarea seismica a teritoriului Romaniei

Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2013, valoarea de varf a acceleratiei terenului
pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 225 ani, este: ag =
0,20 g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0,7 sec.

STUDIU GEOTEHNIC – UAT:SIBIU

Pag. 5 / 23
Figura 2 – Zonarea valorilor de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani
si 20% posibilitate de depasire in 50 de ani

Figura 3 – Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), TC a spectrului

de raspuns

2.2 DATE GEOLOGICE GENERALE

Cea mai mare parte a teritoriului figurat pe foaia Sibiu apartine masivelor cristalinofiliene ale
Carpatilor Meridionali centrali. Depozitele cuverturii sedimentare apartin: depresiunii Transilvaniei,
depresiunii Brezoi-Titesti si depresiunii Getice.
Carpatii Meridionali sunt alcatuiti din formatiuni metamorfozate apartinand mai multor geosinclinale
prealpine. Cristalinul Sebes-Lotru si in continuare partea sudica a masivului Fagaras reprezinta

STUDIU GEOTEHNIC – UAT:SIBIU

Pag. 6 / 23
depozitele cele mai vechi, intens metamorfozate, ale Carpatilor Meridionali, pentru care s-a propus
denumirea de Lotrian (Marcela Dessila-Codarcea, 1966). In ariile de dezvoltare ale formatiunilor
mezometamorfice din masivul Fagaras si Sebes-Lotru, au fost recunoscuti termini apartinand unui
alt complex cutat, Alutianul. Seriile metamorfozate in faciesul sisturilor verzi din masivele Sebes-
Lotru (Sibisel), Fagaras (Poiana Neamtului) si Iezer-Papusa (seria de Leaota) au fost atribuite pe
baza continutului microfloristic si corelarii litologico-petrografice. Proterozoicului superior;
metamorfozarea lor s-a produs in ciclul assyntic sau baicalian.
La partea superioara a stivelor de sisturi cristaline de la W de Olt au fost puse in evidenta depozite
slab metamorfozate apartinand Paleozoicului inferior (Cambrian inferior, Ordovician), reprezentand
formatiunea initiala a geosinclinalului Caledonian. Echivalarea acestora cu partea superioara a seriei
de Leaota din masivul Iezer-Papusa a ridicat problema existentei depozitelor Paleozoicului inferior
si in acest masiv.
Formatiunile sedimentare, dispuse transgresiv peste fundamental cristafilian, se dezvolta in trei
unitati geologice bine conturate;
Depresiunea Transilvaniei (partea meridionala) cuprinde formatiuni mezozoice (triasice si cretacice),
paleogene, neogene si cuaternare;
Depresiunea Brezoi-Titesti, cu functie de depresiune intramintana, este colmatata de depozitele
cretacice, paleogene si Miocene. In extremitatea sa de sud-est se leaga cu depresiunea Getica.
Depresiunea Getica cuprinde si ea formatiuni mezozoice, paleogene si miocene.

2.3 CADRU GEOMORFOLOGIC, HIDROGRAFIC SI HIDROGEOLOGIC

In cuprinsul zonei Sibiu se deosebesc sectoare apartinand mai multor entitati morfologice:
Carpatii Meridionali, depresiunea Transilvaniei, depresiunea Brezoi-Titesti (Tara Lovistei) si
depresiunea Getica.
Carpatii Meridionali. Depresiunea Transilvaniei este separata de depresiunea Getica prin
zona muntoasa a Carpatilor Meridionali. La alcatuirea acestei zone participa mai multe masive
constituite din roci metamorfice: Sebes-Lotru, Fagaras, Iezer-Papusa.
Muntii Cibinului si ai Lotrului constituie partea vestica a zonei muntoase figurate pe harta.
Acesti munti sunt brazdati de o serie de vai adanci, orientate E-W, separand culmi, care descresc
treptat de la W spre E. Culmile sunt terminate prin platouri in portiunile cu altitudini mai mari,
imbracand aspecte accidentate in apropierea vaii Oltului. Din culmea principala Negovanu-
Voineagu-Varful Mare isi aduna izvoarele afluentii principali ai vaii Oltului si ai Lotrului: Sadu,
Lotrioara, Raul Vadului, Pascoaia.
Limita geografica occidentala a masivului Fagaras este marcata de valea Oltului.
Formatiunile metamorfice ale seriei de Cumpana si de Fagaras traverseaza insa aceasta vale,
determinand zone cu relief accidentat si la W de Olt. Contrar masivului Sebes-Lotru, caracterizat
prin platouri tesite si pante mai domoale, muntii Fagaras se deosebesc prin aspectul lor stancos si
salbitic. Creasta principala, orientata E-W, atinge in varfurile Negoiu (2535m) si Moldoveanu
(2543m), cele mai mari altitudini din Carpatii romanesti. Aspectele morfologice ale celor doi versanti
difera foarte mult: versantul sudic este caracterizat prin culmi domoale si prelungi, care trec treptat
la zona de dealuri constituita din formatiuni sedimentare, in timp ce crestele orientate N-S ale
versantului nordic sunt abrupte, diferenta de nivel pana in sesul aluvial al Oltului realizandu-se foarte
repede. De sub culmea principala isi aduna apele Argesul si afluentii sai principali, Valsanul si Raul

STUDIU GEOTEHNIC – UAT:SIBIU

Pag. 7 / 23
Doamnei. Spre nord si W reteaua hidrografica este tributara vaii Oltului.
Depresiunea Transilvaniei este separata de depresiunea Brezoi-Titesti prin zona muntoasa
a masivului Fagaras. La W, valea Oltului o desparte de muntii Cibinului. Depresiunea Transilvaniei,
prezinta aspectul unei regiuni deluroase cu altitudini cuprinse intre 200 si 600m. In cadrul foii Sibiu,
se pot distinge doua subdiviziuni: depresiunea Cibinului, care se extinde spre N pana la Ocna
Sibiului si spre sud pana la localitatea Talmaci, si depresiunea Fagarasului, care se dezvolta in
bazinul vaii Oltului, intre localitatile Fagaras si Turnu Rosu.
Depresiunea Brezoi-Titesti, amplasata intre versantul Nordic al muntlor Fagaras si creasta
Coziei, se dezvolta in directie E-W pe o lungime de aproximativ 45km, de la W de Olt pana in valea
Doamnei. In centrul depresiunii altitudinile variaza intre 1000 si 1300m, extremitatile estica si vestica
prezentand inaltimi mai mici.
Depresiunea Brezoi-Titesti este separata de depresiunea Getica, situate la S, prin culmea
Cozia (1677m) – Frunti (1506m) – Ghitu (1621m), orientata E-W. Limita ei morfologica este marcata
spre nord printr-o denivelare brusca de aproximativ 900m, determinata de falia Brezoiului. In schimb
depozitele sedimentare ale depresiunii Getice se astern peste formatiunile cristalofiliene ale Coziei,
neproducand denivelari importante.
Reteaua hidrografica a teritoriului judetului Sibiu este formata, in principal, de raul Olt si
afluentii sai de pe tronsonul aval confluenta Ucea – aval confluenta Vadu, intre care important este
Cibinul. La aceasta se adauga sectorul median al raului Tarnava Mare si o mica suprafata din bazinul
hidrografic al Sebesului, prin izvoarele raurilor Secas si Dobra. Densitatea retelei hidrografice
variaza intre 1.4 km/km2 pe versantul nordic al muntilor Fagarsa, pana la 0.4 km/km2 si chiar sub
aceasta valoare in Depresiunea Sibiului.

2.4 DATE CLIMATICE

Teritoriul judetului Sibiu apartine in proportie de circa 75% (N si centru) sectorului cu clima
continental – moderata si in proportie de 25% (S) sectorului cu clima montana.
Regimul climatic general este diferentiat pe cele doua trepte principale ale reliefului in functie
mai ales de altitudinea, expunerea si formele acestuia. In sectorul montan sunt caracteristice verile
racoroase cu precipitatii abundente si iernile friguroase, cu ninsori bogate si strat de zapada stabil
pe o perioada indelungata. Tinutul cu clima de dealuri se caracterizeaza prin veri calde, cu precipitatii
relative frecvente si prin ierni reci, cu strat de zapada relative stabil, punctate din cand in cand de
interval de incalzire.
Vanturile predominante bat din directive V si NV (cu precadere in semestrul cald).
Temperaturile medii anuale oscileaza in jurul valorii de 9.00C in partea joasa a judetului si sub
0
0.0 C pe culmile muntilor inalti..
Precipitatiile atmosferice insumeaza in linii generale cantitati cu atat mai mari cu cat altitudinea
este mai mare. Precipitatiile anuale totalizeaza in jur de 900mm la Paltinis si peste 1200 – 1300 mm
pe culmile montane cele mai inalte.
- adâncimea maximă de îngheţ: 0.80 – 0.90m

STUDIU GEOTEHNIC – UAT:SIBIU

Pag. 8 / 23
Figura 4 – Zonarea teritoriului Romaniei dupa adancimea de inghet

2.5 INCADRAREA OBIECTIVULUI IN ZONE DE RISC

Conform normativului G.T.006 – 97, elaborat de ISPIF, privind zonarea teritoriului, functie de
potentialul de producere a alunecarilor de teren, zona in care se afla amplasat perimetrul cercetat,
este caracterizata cu potential scazut - ridicat si probabilitate redusa - mare de producere a
alunecarilor de teren (fig. 5)

Figura 5 – Zonarea teritoriului Romaniei functie de potentialul producerii alunecarilor de teren

3. PREZENTAREA INFORMATIILOR GEOTEHNICE

3.1 PREZENTAREA LUCRARILOR DE TEREN EFECTUATE
Lucrarile de prospectiune au constat dintr-o cartare de suprafata si executarea de foraje geotehnice

STUDIU GEOTEHNIC – UAT:SIBIU

Pag. 9 / 23
cu adancimea maxima de 8.00m si a incercarilor si analizelor de laborator geotehnic.
Sondajele evidentiaza succesiunea depozitelor terenului natural in cadrul adancimii maxime de
8.00m. Amplasarea forajelor este redata in Anexa 3 – plan amplasare sondaje.

3.2 METODELE, UTILAJELE SI APARATURA FOLOSITE

Forajele au fost executate in vederea stabilirii stratificatiei terenului (naturii, succesiunii si grosimii
straturilor), stabilirii nivelului apei subterane, prelevarii probelor de teren (netulburate si tulburate) in
vederea efectuarii incercarilor fizico – mecanice in laboratorul geotehnic.
Forajele au fost executate cu instalatiile de forat mecanic Beretta T41 si Nordmeyer RSB 0-1.4.

3.3 DATELE CALENDARISTICE INTRE CARE S-AU EFECTUAT LUCRARILE DE

TEREN SI DE LABORATOR

Campania de investigatii de teren s-a desfasurat in perioada August - Octombrie 2016. Lucrarile de
laborator (determinarile fizico – mecanice) asupra probelor prelevate din sondaje s-au derulat in
perioada Septembrie - Octombrie 2016.

3.4 METODELE FOLOSITE PENTRU RECOLTAREA, TRANSPORTUL SI

DEPOZITAREA PROBELOR

Pentru forajele executate in cadrul campaniei de investigatii de teren s-au facut observatii directe
asupra pamantului extras dupa fiecare mars. Din forajele geotehnice s-au recoltat probe de pamant
netulburate si tulburate.
Probele netulburate au fost recoltate in stuturi, care dupa recoltare au fost etichetate, si ambalate
corespunzator pentru mentinerea proprietatilor initiale ale materialului recoltat.
Probele tulburate au recoltate in pungi de material plastic, ulterior fiind etichetate.
Toate probele recoltate din foraje au fost pregatite corespunzator in vederea transportului acestora
catre laboratorul de specialitate.
Transportul probelor recoltate pana la laboratorul geotehnic a fost facut cu mijloace auto, in conditii
optime de pastrarea lor in starea initiala.

3.5 STRATIFICATIA PUSA IN EVIDENTA

Investigatiile de teren efectuate au reliefat urmatoarele tipuri de pamanturi:
SIBIU
Forajul F1
0.00– 0.10m Sol vegetal
0.10 – 1.30m Argila prafoasa, cafenie
1.30 – 5.10m Nisip cafeniu-roscat
5.10 – 6.00m Argila, roscata

STUDIU GEOTEHNIC – UAT:SIBIU

Pag. 10 / 23
Forajul F2
0.00– 0.80m Umplutura
0.80 – 4.50m Argila, cafeniu-galbuie
4.50 – 8.00m Argila prafoasa, cafeniu-roscata

Forajul F3
0.00– 1.50m Bolovanis cu pietris
1.50 – 6.00m Argila prafoasa, cafeniu-roscata

Forajul F4
0.00– 0.10m Sol vegetal
0.10 – 1.50m Argila, cafeniu-negricioasa
1.50 – 3.10m Nisip, fin-mediu, roscat
3.10 – 4.30m Argila prafoasa, galbena
4.30 – 6.00m Argila, cafeniu-cenusie

Forajul F5
0.00– 0.10m Sol vegetal
0.10 – 1.50m Argila cafeniu-galbuie
1.50 – 4.70m Argila, roscata
4.70 – 8.00m Nisip fin-mediu, cafeniu-galbui

Forajul F6
0.00– 0.60m Umplutura
0.60 – 1.60m Praf argilos nisipos, cafeniu
1.60 – 8.00m Nisip mijlociu, cenusiu-galbui

Forajul F7
0.00– 0.70m Umplutura
0.70 – 4.40m Argila grasa, roscata
4.40 – 8.00m Nisip, in liant argilos, cafeniu

Forajul F8
0.00– 1.90m Umplutura

STUDIU GEOTEHNIC – UAT:SIBIU

Pag. 11 / 23
1.90 – 3.60m Praf nisipos argilos, cafeniu-negricios
3.60 – 6.50m Praf nisipos argilos, cafeniu-cenusiu, plastic moale
6.50 – 8.00m Argila nisipoasa, cafeniu-cenusie

Forajul F9
0.00– 0.60m Umplutura
0.60 – 2.80m Praf argilos, cafeniu
2.80 – 6.40m Argila slab nisipoasa, cafeniu-galbuie
6.40 – 8.00m Argila nisipoasa (aspect de argila marnoasa), cafeniu-cenusie

Forajul F10
0.00– 0.50m Umplutura
0.50 – 1.70m Praf nisipos argilos, cafeniu
1.70 – 6.10m Nisip mare-mijlociu, cenusiu
6.10 – 8.00m Argila marnoasa, cafeniu-cenusie

Forajul F11
0.00– 1.60m Umplutura
1.60 – 8.00m Pietris mic, cu nisip mare-fin,cafeniu

Forajul F12
0.00– 0.60m Umplutura
0.60 – 1.20m Argila prafoasa, negricioasa
1.20 – 6.70m Nisip fin-mediu, cenusiu-roscat, cu pietris
6.70 – 8.00m Argila (cu aspect marnos), cenusie

Forajul F13
0.00– 0.50m Umplutura
0.50 – 1.40m Argila prafoasa, cafenie
1.40 – 5.30m Argila nisipoasa, galbena
5.30 – 8.00m Pietris cu nisip, cafeniu

Forajul F14
0.00– 0.60m Umplutura

STUDIU GEOTEHNIC – UAT:SIBIU

Pag. 12 / 23
0.60 – 8.00m Argila cafeniu-galbuie

Forajul F15
0.00– 0.70m Umplutura
0.70 – 1.60m Argila prafoasa, cafenie-negricioasa
1.60 – 8.00m Pietris cu nisip mare-mijlociu, cenusiu

Forajul F16
0.00– 2.10m Umplutura
2.10 – 3.70m Pietris cu nisip, cafeniu-cenusiu
3.70 – 8.00m Nisip mare-mijlociu, galben-cenusiu

Forajul F17
0.00– 0.70m Umplutura
0.70 – 8.00m Argila, cafeniu-galbuie

Forajul F18
0.00– 0.30m Sol vegetal
0.30 – 3.30m Argila prafoasa, negricioasa
3.30 – 4.40m Argila prafoasa, galbena
4.40 – 8.00m Nisip cafeniu

Forajul F19
0.00– 0.50m Umplutura
0.50 – 1.90m Praf nisipos, cafeniu
1.90 – 5.90m Nisip argilos, cafeniu
5.90 – 8.00m Argila marnoasa, cafeniu-cenusie

Forajul F20
0.00– 0.30m Sol vegetal
0.30 – 3.60m Nisip fin, prafos, cafeniu
3.60 – 6.10m Nisip mare-mijlociu, cafeniu-galbui
6.10 – 8.00m Argila nisipoasa, cu aspect de argila marnoasa, cafenie-cenusie

STUDIU GEOTEHNIC – UAT:SIBIU

Pag. 13 / 23
Forajul F21
0.00– 0.60m Umplutura
0.60 – 1.10m Nisip fin, prafos, cafeniu
1.10 – 2.90m Argila nisipoasa, cafenie
2.90 – 6.10m Praf argilos nisipos, cafenie
6.10 – 8.00m Argila nisipoasa, cafenie

3.6 NIVELUL APEI SUBTERANE SI CARACTERUL STRATULUI ACVIFER (CU NIVEL

LIBER SAU SUB PRESIUNE)
F1 - Apa subterana a fost intalnita pe parcursul executiei forajului, sub forma de infiltratii la
adancimea de 4.10m.
F2 - Apa subterana nu a fost intalnita pe parcursul executiei forajului.
F3 - Apa subterana a fost intalnita pe parcursul executiei forajului, sub forma de infiltratii la
adancimea de 4.10m.
F4 - Apa subterana a fost intalnita pe parcursul executiei forajului, sub forma de infiltratii la
adancimea de 4.10m.
F5 - Apa subterana a fost intalnita pe parcursul executiei forajului, sub forma de infiltratii la
adancimea de 4.70m.
F6 - Apa subterana a fost intalnita pe parcursul executiei forajului, sub forma de infiltratii la
adancimea de 6.40m.
F7 - Apa subterana nu a fost intalnita pe parcursul executiei forajului.
F8 - Apa subterana a fost intalnita pe parcursul executiei forajului, sub forma de infiltratii la
adancimea de 5.60m.
F9 - Apa subterana nu a fost intalnita pe parcursul executiei forajului.
F10 - Apa subterana a fost intalnita pe parcursul executiei forajului, sub forma de infiltratii la
adancimea de 2.30m.
F11 - Apa subterana a fost intalnita pe parcursul executiei forajului, sub forma de infiltratii la
adancimea de 4.00m.
F12 - Apa subterana a fost intalnita pe parcursul executiei forajului, sub forma de infiltratii la
adancimea de 3.30m.
F13 - Apa subterana a fost intalnita pe parcursul executiei forajului, sub forma de infiltratii la
adancimea de 3.80m.
F14 - Apa subterana nu a fost intalnita pe parcursul executiei forajului.
F15 - Apa subterana a fost intalnita pe parcursul executiei forajului, sub forma de infiltratii la
adancimea de 1.60m.
F16 - Apa subterana a fost intalnita pe parcursul executiei forajului, sub forma de infiltratii la
adancimea de 3.20m.
F17 - Apa subterana nu a fost intalnita pe parcursul executiei forajului.
F18 - Apa subterana a fost intalnita pe parcursul executiei forajului, sub forma de infiltratii la
adancimea de 2.40m.

STUDIU GEOTEHNIC – UAT:SIBIU

Pag. 14 / 23
F19 - Apa subterana a fost intalnita pe parcursul executiei forajului, sub forma de infiltratii la
adancimea de 3.50m.
F20 - Apa subterana a fost intalnita pe parcursul executiei forajului, sub forma de infiltratii la
adancimea de 3.60m.
F21 - Apa subterana nu a fost intalnita pe parcursul executiei forajului.

3.7 CARACTERISTICILE DE AGRESIVITATE ALE APEI SUBTERANE SI EVENTUAL,

ALE UNOR STRATURI DE PAMANT
Caracteristicile de agresivitate ale apei subterane nu au putut fi determinate, deoarece pe parcursul
executiei forajelor geotehnice apa subterana a fost interceptata sub forma de infiltratii (cantitate
extrem de mica), de aici rezultand imposibilitatea recoltarii unei cantitati suficiente de apa in vederea
determinarii agresivitatii.

3.8 EVENTUALA EXISTENTA A UNOR PRESIUNI EXCEDENTARE ALE APEI IN PORII

PAMANTULUI (FATA DE PRESIUNEA HIDROSTATICA)
Nu este cazul

3.9 DENUMIREA LABORATORULUI AUTORIZAT / ACREDITAT CARE A EFECTUAT

INCERCARILE / ANALIZELE PAMANTURILOR SI APEI IN CAZUL
INVESTIGATIILOR PRIN PRECONIZATE
Probele au fost analizate in Laboratorul de Geomecanica din cadrul Facultatii de Geologie si
Geofizica si in Laboratorul de Incercari in Constructii – Geocon Laboratory.
Informatiile necesare sunt prezentate in Anexa 5, unde exista copia autorizatiei laboratorului si anexa
cu incercarile de laborator autorizate.

3.10 RAPOARTE ASUPRA INCERCARILOR IN LABORATOR SI PE TEREN

CUPRINZAND BULETINE DE INCERCARE, DIAGRAME, GRAFICE SI TABELE
PRIVITOARE LA REZULTATELE LUCRARILOR EXPERIMENTALE
Rapoartele asupra incercarilor fizico – mecanice in laborator efectuate asupra probelor de pamant
recoltate din foraje in cadrul campaniei de investigatii de teren se regasesc in Anexa 5.

3.11 FISE TEHNICE PENTRU FIECARE FORAJ SAU SONDAJ DESCHIS, DESCRIEREA
STRATURILOR IDENTIFICATE, REZULTATELE SINTETICE ALE INCERCARILOR
DE LABORATOR GEOTEHNIC, REZULTATELE PENETRARILOR STANDARD –
SPT (DACA ESTE CAZUL), NIVELURILE DE APARITIE SI DE STABILIZARE ALE
APEI SUBTERANE (MODEL ANEXA I – NP 074-2014)
Fisele complexe de foraj, cuprinzand descrierea straturilor interceptate (cu precizarea grosimii si
adancimii acestora), indicii fizico – mecanici rezultati in urma incercarilor de laborator efectuate pe
probele netulburate si tulburate recoltate, nivelul apei subterane, sunt prezentate in Anexa 4.

3.12 RELEVEELE SONDAJELOR DESCHISE SI EVENTUALE RELEVEE ALE

FUNDATIILOR CONSTRUCTIILOR INVECINATE
Nu face obiectul acestui studiu geotehnic.

3.13 BULETINE SAU CENTRALIZATOARE PENTRU ANALIZELE CHIMICE

Nu este cazul

STUDIU GEOTEHNIC – UAT:SIBIU

Pag. 15 / 23
3.14 PLANURI DE SITUATIE CU AMPLASAREA LUCRARILOR DE INVESTIGARE,
HARTI CU PARTICULARITATILE GEOLOGICE – TEHNICE, GEOTEHNICE,
GEOFIZICE SI HIDROGEOLOGICE ALE AMPLASAMENTULUI SAU A UNEI ZONE
MAI EXTINSE (DACA ESTE CAZUL)
Planurile in care este prezentata amplasarea forajelor geotehnice sunt prezente in Anexa 3.

3.15 SECTIUNI GEOLOGICE, GEOTEHNICE, GEOFIZICE, HIDROGEOLOGICE, BLOC -

DIAGRAME
Frecventa de realizare a investigatiilor in situ si adancimea relativ mica a investigatiilor geotehnice,
precizate in Caietul de Sarcini, nu permit realizarea de sectiuni geologice, geotehnice, geofizice si
hidrogeologice.

3.16 ALTE REZULTATE DIN LUCRARILE INTREPRINSE

Dupa taria la excavare, conform TS/95, pamanturile de fundare caracterizeaza astfel:
Tabel 1 – Incadrarea pamanturilor conform tariei la excavare

Categoria de teren dupa modul de comportare

Proprietati la sapat Greutatea
Afanarea dupa
Nr crt. Denumirea coezive medie in situ
executarea
pamanturilor (in sapatura)
sapaturii %
Manual Excavator Buldozer Motoscreper Kg/m3

1 Umplutura Mijlocii Mijlociu I II II 1600-1900 14-28

2 Sol vegetal Slabe Mijlociu I I I 1600-1700 14-28

3 Argila prafoasa Mijlocii Tare II II II 1800-2000 14-30

Foarte Foarte
4 Argila II II - 1800-2000 24-30
coezive Tare

Argila Foarte Foarte

5 II II - 1800-2000 24-30
marnoasa coezive Tare

Slab
6 Praf argilos Mijlociu II II II 1600-1700 8-17
coezive

Slab
7 Praf nisipos Mijlociu I I I 1500-1700 14-28
coezive

Praf nisipos Slab

8 Mijlociu I I I 1700-1800 14-28
argilos coezive

9 Nisip Necoezive Usor I II II 1600-1800 8-17

Slab
10 Nisip argilos Mijlociu I I I 1500-1700 8-17
coezive

Slab
11 Nisip cu pietris Mijlociu II II II 1700-1900 14-28
coezive

STUDIU GEOTEHNIC – UAT:SIBIU

Pag. 16 / 23
4. EVALUAREA INFORMATIILOR GEOTEHNICE
4.1 INCADRAREA LUCRARII INTR-O CATEGORIE GEOTEHNICA SAU A PARTILOR
DIN LUCRARE IN DIFERITE CATEGORII GEOTEHNICE
Incadrarea in categoriile geotehnice se face in conformitate cu NP074/2014: “Normativ privind
documentatiile geotehnice pentru constructii”.
Categoria geotehnica indica riscul geotehnic la realizarea unei constructii. Incadrarea preliminara a
unei lucrari intr-una din categoriile geotehnice trebuie sa se faca in mod uzual inainte de cercetarea
terenului de fundare. Aceasta incadrare poate fi ulterior schimbata in fiecare faza a procesului de
proiectare si de executie. Riscul geotehnic depinde de doua grupe de factori: pe de o parte factorii
legati de teren, dintre care cei mai importanti sunt conditiile de teren si apa subterana, iar pe de alta
parte factorii legati de structura si de vecinatatile acestora.
Categoria geotehnica de risc a fost estimata tinand cont de urmatorii factori:

Tabel 2 – Factori privind calculul categoriei geotehnice

Factori avuti in vedere Descriere Punctaj

Conditii de teren Terenuri bune - medii 2-3

Lucrari fara epuismente

Apa subterana sau cu epuismente 1–2
normale

Clasificarea constructiei dupa

redusa 2
categoria de importanta

Vecinatati fără riscuri 1

Risc seismic ag = 0,20 g 2

TOTAL 8 – 10 puncte

Cu un punctaj total ce se incadreaza intre 8 si 10 puncte obiectul prezentului studiu se incadreaza

in categoria geotehnica 1 şi 2, cu risc geotehnic redus/ moderat. Tinand cont de complexitatea si
dimensiunea lucrarilor ce se vor executa consideram ca obiectul prezentului studiu se incadreaza in
categoria geotehnica 1, cu risc geotehnic redus.
Categoria geotehnica 1, include tipuri uzuale de lucrari si fundatii, fara riscuri anormale sau conditii
de teren si de solicitare neobisnuite sau exceptional de mari. Lucrarile geotehnice din categoria
geotehnica 1, impun obtinerea de date cantitative si efectuarea de calcule geotehnice pentru a
asigura satisfacerea cerintelor fundamentale; in schimb pot fi utilizate metode de rutina pentru
incercari de laborator si de teren si pentru proiectarea si executia lucrarilor.

STUDIU GEOTEHNIC – UAT:SIBIU

Pag. 17 / 23
4.2 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR LUCRARIILOR DE TEREN SI DE
LABORATOR SI A REZULTATELOR INCERCARILOR, AVAND IN VEDERE
METODELE DE PRELEVARE, TRANSPORT SI DEPOZITARE A PROBELOR,
PRECUM SI CARACTERISTICILE APARATURII SI ALE METODELOR DE
INCERCARE

Pe baza determinarilor geotehnice de laborator efectuate pe probele prelevate din sondaje precum
si pe materiale similare si in conformitate cu prevederile STAS 3300/1; 2-85, au fost stabilite
urmatoarele caracteristici geotehnice pentru terenurile existente in arealul studiat:
Tabel 3 – Caracteristici geotehnice de calcul

__
p conv
  c E Ip
Tip litologic Ic e (kPa)
(kN/m3) () (kPa) (kPa) (%)

Argila marnoasa 20.11 11 47 14000** 47.2 0.74 0.70 250***

Argila 20.20-20.01 8 - 10 50 - 62 12000** 39.2 - 47.7 0.80 - 0.92 0.64 - 0.67 225***

Argila 19.03 15* 13* 11000** 25.0 0.57 0.74 200***

prafoasa/nisipoasa
Prafuri/ Prafuri
argiloase 19.42 15** 16** 9000** 13.7 0.27 0.68 180***
nisipoase
Nisipuri - - - - - - - 275***

Nisip cu pietris - - - - - - - 300***

Unde:
 - greutatea volumica in stare naturala;
 - unghi de frecare interioara;
c - coeziune;
E - modul de deformatie lineara;
Ip - indice de plasticitate;
e - indicele porilor;
__
p conv - valoarea de baza a presiunii conventionale;

* - valori asimilate din determinari pe materiale asemanatoare;

** - valori orientative conform STAS 3300/1-85 - Anexa B;
*** - Conform STAS 3300/2-85 (pentru fundatii avand latimea talpii B = 1,0m si adancimea de
fundare Df = 2,0m).
Obs. Pentru ,  si c valorile maxime sunt valori normate iar cele minime sau individuale sunt valori
cu asigurare de 85% (conform STAS 3300/1-85).

STUDIU GEOTEHNIC – UAT:SIBIU

Pag. 18 / 23
In forajele executate in amplasament au fost interceptate, sub solul vegetal/umplutura, un Complex
coeziv alcatuit din argile, argile nisipoase, si un Complex necoeziv alcatuit din nisipuri prafoase
urmate de nisipuri si nisipuri cu pietrisuri.
Natura impermeabila / semipermeabila a pamanturilor la cota de fundare (acolo unde se
intercepteaza Complexul coeziv) nu poate asigura drenajul gravitational natural al terenului in cazul
precipitatiilor importante cantitativ; ca urmare a naturii granulometrice a stratului de la cota de
fundare efectul precipitatilor asupra starii de consistenta a pamanturilor coezive (cu fractie coeziva)
poate fi important in sensul efectelor negative asupra desfasurarii lucrarilor de terasamente.
Ca urmare a naturii coezive a Complexului coeziv (acolo unde acesta este interceptat), si a conditiilor
de drenaj natural, in situatia in care la realizarea lucrarilor de excavatii nu vor fi luate masuri de
asigurare a drenajului apelor meteorice sau a celor rezultate din topirea zapezii, starea de
consistenta se poate modifica in sensul micsorarii acesteia; situatia va conduce la realizarea cu
dificultate a lucrarilor de terasamente (necesitatea de a realiza extraexcavarea terenului din baza
excavatiilor, aplicarea de solutii de imbunatatire a terenului de fundare in suprafata, necesitatea de
a prelua diferenta de cota rezultata prin extra excavare, etc.) respectiv la afectarea conditiilor de
stabilitate a taluzurilor (in sensul micsorarii factorilor de siguranta si implicit pierderea de stabilitate
a acestora).

4.3 SECTIUNI (PROFILE) CARACTERISTICE ALE TERENULUI, CU DELIMITAREA

DIFERITELOR FORMATIUNI (STRATURI) PENTRU CARE SE STABILESC
VALORILE DE CALCUL ALE PRINCIPALILOR PARAMETRII GEOTEHNICI
Nu este cazul.

4.4 APRECIERI PRIVIND STABILITATEA GENERALA SI LOCALA A TERENULUI PE

AMPLASAMENT
Conform normativului G.T.006 – 97, elaborat de ISPIF, privind zonarea teritoriului, functie de
potentialul de producere a alunecarilor de teren, zona in care se afla amplasat perimetrul cercetat,
este caracterizata cu potential scazut - ridicat si probabilitate redusa - mare de producere a
alunecarilor de teren.
Pentru pastrarea echilibrului existent, la proiectare si la executie, se vor respecta prevederile NP112,
NP120, NP124, cu privire la executarea excavatiilor, protejarea acestora si a zonelor influentate de
acestea.

4.5 ADANCIMEA SI SISTEMUL DE FUNDARE RECOMANDATE, DETERMINATE DE

CONDITII GEOTEHNICE, HIDROLOGICE SI SEISMICE

Terenul din zona activa a constructiei propuse, din amplasamentul cercetat, sub umpluturi, se
incadreaza conform NP 074/2014, in categoria terenurilor bune la medii, care admit solutii uzuale
pentru fundarea directa.
Terenul de fundare: Terenul de fundare: Se recomanda ca teren de fundare Complexul coeziv
(acolo unde acesta este interceptat), sau dupa caz Complexul necoeziv sub adancimea de inghet,
sub umpluturi.
Daca vor fi necesare executari de excavatii sub nivelul apei subterane, este necesar sa se prevada
lucrari de epuismente dimensionate conform caracteristicilor fiecarui obiectiv.
In acest scop se recomanda intocmirea unui proiect de epuismente de catre un proiectant de
specialitate.

STUDIU GEOTEHNIC – UAT:SIBIU

Pag. 19 / 23
Cota sondajelor este raportata la cota terenului existent in amplasament la data executarii sondajelor
geotehnice. Proiectantul va corela cotele terenului existent la data executiei studiului geotehnic cu
cotele proiectate.
Litologia pamanturilor prezentata mai sus este considerata prin analogie cu cea strabatuta de
sondajele geotehnice, care redau situaţia punctiform. Eventualele neconcordante ce pot apare în
timpul executiei lucrarilor, vor fi aduse la cunostinta proiectantului de specialitate.
In raport cu datele obtinute si conditiile geotehnice din amplasament se fac urmatoarele recomandari
privind conditiile de fundare:
 daca la cota de fundare se intercepteaza umpluturi eterogene sau terenuri slabe, acestea se vor
indeparta, iar pana la cota din proiect se va completa cu materiale coezive asemanatoare cu
terenul de fundare;
 in zonele cu traversari unde forajele geotehnice au interceptat umpluturi eterogene cu grosimi
mai mari de 1.00m fata de cota de fundare din proiect, se va lua in considerare o imbunatatire
de minim 1.00m a terenului sub cota de fundare prin inlocuirea cu material de umplutura
adecvate, depuse in straturi si compactate controlat;
 se va respecta actul normativ NP – 112-2014 – ORDINUL Nr. 2352 din 24.11.2014 pentru
aprobarea reglementarii tehnice „Normativ privind proiectarea fundatiilor de suprafata” indicativ
NP 112 – 2014 - (publicat: 25-11-2014) Ordin intrat in vigoare la 1 ianuarie 2015.

4.6 EVALUAREA PRESIUNII CONVENTIONALE DE BAZA SI A CAPACITATII

PORTANTE (IN CAZUL FUNDARII DIRECTE), PRECUM SI A CAPACITATII
PORTANTE A PILOTILOR SAU BARETELOR (IN CAZUL FUNDARII INDIRECTE)
In ceea ce priveste evaluarea presiunii conventionale, aceasta se regaseste in Tabelul 3 din cadrul
Capitolului 4.2

4.7 NECESITATEA IMBUNATATIRII / CONSOLIDARII TERENULUI

In zonele in care sunt intalnite umpluturi sau materiale organice, acestea se vor inlatura, in
locul lor realizandu-se umpluturi din materiale corespunzatoare, in conformitate cu STAS 2914-84.
In situatia in care, in urma excavatiilor, aparinfiltratii de apa se vor avea in vedere epuismente
simple.
Pentru excavatiile care depasesc 3.00m adancime, se vor respecta prevederile NP120 – 06:
Normativ privind cerintele de proiectare si executie a excavatiilor adanci in zonele urbane.
Pentru elementele care reies pe masura ce se proiecteaza (cum ar fi: rezervoare, camine,
statii de pompare), urmeaza sa se realizeze investigatii suplimentare, in situatia in care numarul sau
adancimea de forare nu corespund situatiei proiectate.

4.8 RECOMANDARI CU CARACTER GENERAL

In cazul descoperirii unor gropi sau hrube ale caror limite se extind sub nivelul cotei de fundare,
executantul va opri lucrarile si va solicita beneficiarului si proiectantului solutii corespunzatoare din
punct de vedere tehnic si economic.
Daca in timpul executiei sapaturilor se intalnesc obiecte sau constructii de interes arheologic,
lucrarile se vor opri si vor fi anuntate organele competente.
Scurgerea apelor superficiale spre terenul pe care se executa lucrarile de constructie va fi oprita prin
executarea de santuri de garda, care vor dirija aceste ape in afara zonelor de lucru.
Dimensiunile santurilor de garda, pantele de scurgere si modul de protejare a taluzurilor vor fi
prevazute in proiect. Pamantul rezultat din saparea santurilor se va depune intre santurile de garda
si sapaturile pe care le apara.

STUDIU GEOTEHNIC – UAT:SIBIU

Pag. 20 / 23
La executarea sapaturilor pentru fundatii trebuie să se aiba in vedere urmatoarele:
 cand turnarea betonului din fundatie nu se face imediat dupa executarea sapaturii, aceasta va
fi oprita la o cota mai ridicata decat cea finala pentru a impiedica modificarea caracteristicilor
fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundatiei,
 sapaturile ce se executa cu excavatoare nu trebuie să depaseasca, in nici un caz, profilul
proiectat al sapaturii. In acest scop sapatura se va opri cu 20-30 cm deasupra cotei profilului
proiectat al sapaturii, diferenta executandu-se manual.
 in cazul unei umeziri superficiale datorita precipitatiilor atmosferice neprevazute, fundul gropii
de fundatie trebuie lasat sa se zvante inainte de inceperea lucrarilor de executare a fundatiei,
iar daca umezirea este puternica se va indeparta stratul de noroi.
 schimbarea cotei fundului gropii de fundatie, in timpul executiei, se poate face numai cu acordul
proiectantului. Orice modificari de cote fata de proiect se vor consemna in registrul de procese
verbale de lucrari ce devin ascunse, care va fi semnat de constructor, beneficiar si specialistul
geotehnician.
Daca lucrarile mai sus mentionate au fost omise din proiect, executantul nu este absolvit de obligatia
de a cerceta fundatiile existente si de a lua masuri pentru a asigura stabilitatea acestor constructii in
vederea adoptarii masurilor corespunzatoare.
Turnarea betonului in fundatii se va executa de regula imediat dupa atingerea cotei de fundare din
proiect sau a unui strat pentru care proiectantul isi da acordul privitor la posibilitatea de fundare a
constructiei.
Rezultatele cercetarilor efectuate de catre proiectant in timpul executiei lucrarilor, modificarile
stabilite, precum si concluziile asupra acuratetei privind modul de executare a solutiilor de fundare
preconizate se vor atasa la cartea constructiei si la studiul geotehnic pentru completarea acestuia.
Sapaturile cu pereti verticali nesprijiniti se vor executa pana la adancimea de 2,00 m.In cazul
sapaturilor cu pereti verticali nesprijiniti se vor lua urmatoarele masuri pentru mentinerea stabilitătii
malurilor:
 terenul din jurul sapaturii sa nu fie incarcat si sa nu sufere vibratii;
 dacă din cauze neprevazute turnarea fundatiilor nu se efectueaza imediat după sapare si se
observa fenomene care indica pericol de surpare, se vor lua masuri de sprijinire a peretului in
zona respectiva sau de transformare a lui in taluz.
Executarea sapaturilor cu pereti verticali sprijiniti se va utiliza in cazul cand adancimea sapaturii
depaseste 2,00 m si nu este posibila desfasurarea taluzului.
Pantele taluzurilor provizorii (in cazul cand nu vor fi prevazute sprijiniri) vor fi urmatoarele:
Tabel 4 – Caracteristici geotehnice de calcul
Panta taluzurilor pentru lătimea bazei sapaturilor

Tip litologie sub 3m peste 3 m

Cand adancimea sapaturilor este de:

sub 5 m peste 5 m sub 5 m peste 5 m

Pamanturi argilo - prafoase 1:0,50 1:0,67 1:0,67 1:0,75

Pamanturi prafoase nisipoase 1:0,50 1:0,67 1:0,67 1:0,75

Umpluturile perimetrale se vor executa imediat din pamanturile coezive rezultate din lucrăarile de
sapatura.
Compactarea umpluturilor se va realiza semimecanizat in strate de 15÷20 cm, pana la realizarea

STUDIU GEOTEHNIC – UAT:SIBIU

Pag. 21 / 23
unui grad de compactare D=92÷95%. Umiditatea pamantului pus in opera va fi cat mai aproape de
cea optima, admitandu-se variatii de ±5 %.
Pe tot parcursul lucrarilor de sapaturi si umpluturi vor trebui urmarite si consemnate in scris starea
respectiv calitatea terenului de fundare si parametrii referitor la umpluturi conform normelor tehnice
in vigoare.
La verificarea calitatii executiei infrastructurii se va tine seama si de prevederile urmatoarelor
reglementari tehnice:
 Normativ C169-88 (Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea
fundatiilor constructiilor civile si industriale),
 Normativ C56-85, caiet II, cap. 1 (Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente),
 Ghid GE 026-97 publicat in BC 5/1998 (Ghid pentru executia compactarii in plan orizontal si in
plan inclinat),
 STAS 2914-84 – Lucrări de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate,
 STAS 9850-89, tabel 2 (Verificarea compactarii terasamentelor).
Pentru suplimentarea datelor de proiectare se vor avea in vedere si caracteristicile fizico-mecanice,
medii de calcul, reprezentative pentru natura si starea terenului prezentate in anexele la studiu.
In contextul celor prezentate mai sus, se poate concluziona ca din punct de vedere geologo-tehnic,
terenul aflat in studiu indeplineste conditiile pentru constructia propusa pe amplasamentul forajelor
executate.

4.9 REGLEMENTARI TEHNICE CARE AU STAT LA BAZA INTOCMIRII

DOCUMENTATIEI GEOTEHNICE
 NP 074 / 2014: Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii.
 NP 122 – 2010 – Normativ privind determinarea valorilor caracteristice si de calcul ale
parametrilor geotehnici;
 SR EN ISO 14688-1, 2.
 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 1:
Identificare şi descriere.
 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 2: Principii
pentru o clasificare.
 NP 112 – 2014 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa;
 CR 1-1-3/2012 – Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor;
 Ts/1-95 – Incadrarea pamanturilor dupa sapaturi;
 P100-1/2013 – Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de varf ale acceleratiei terenului
pentru proiectare ag, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 225 ani si
in termeni de perioada de colt (control), Tc a spectrului de raspuns;
 P100-1/2013 – Cod de proiectare seismica. Partea 1. Prevederi de proiectare pentru cladiri.
 STAS 6054-77 – Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului
Romaniei;
 STAS 11100/1-93 – Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei.
 SR EN 1997-1/2006: Eurocode 7 - Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale.
 SR EN 1997-1/NB: Eurocode 7 - Proiectare Generală. P1-Anexa Naţională.

STUDIU GEOTEHNIC – UAT:SIBIU

Pag. 22 / 23
 SR EN 1997-2/2007: Eurocode 7 - Proiectarea geotehnică. Partea 2: Încercarea şi
investigarea terenului.
 STAS 3300/1-85: Teren de fundare. Principii generale de calcul.
 STAS 3300/2-85: Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe.
 NP120 – 2010: Normativ privind cerintele de proiectare si executie a excavatiilor adanci in
zone urbane.

Intocmit, Verificat,
ing. Gabriel Ticu ing. Cristian Bobarnac
ing. Maria Moise

STUDIU GEOTEHNIC – UAT:SIBIU

Pag. 23 / 23