Caiet de Sarcini 29.07.2015

Instrumente structurale
2007-2013
Uniunea European
CAIET DE SARCINI
ASISTEN TEHNIC
PENTRU PREGTIREA APLICAIEI DE FINANARE I A DOCUMENTAIILOR
DE ATRIBUIRE PENTRU PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A
INFRASTRUCTURII DE AP I AP UZAT DIN JUDEUL PRAHOVA N
PERIOADA 2014-2020
2015
Proiect co-finanat prin Fondul European de Dezvoltare Regional
ASISTEN TEHNIC PENTRU PREGTIREA APLICAIEI DE FINANARE

I A DOCUMENTAIILOR DE ATRIBUIRE PENTRU PROIECTUL REGIONAL
DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE AP I AP UZAT DIN
JUDETUL PRAHOVA N PERIOADA 2014-2020
CAIET DE SARCINI
Not
Deoarece Beneficiarul - S.C. HIDRO PRAHOVA S.A. consider oportun licitarea contractului de
pregtire a Asistenei Tehnice mpreun cu Asistena Tehnic pentru managementul proiectului i
supervizarea lucrrilor, n prezentul Caiet de sarcini sunt cuprinse la capitolele obiective generale,
specifice, rezumatul asistenei tehnice, rezultate ateptate i livrabile i obiectivele, rezultatele i
livrabilele aferente activitilor de asisten tehnic de management de proiect i supervizarea
lucrrilor.
ii

CAIET DE SARCINI
CUPRINS
1
Definitii si abrevieri
1-7
1.1
Definitii
1-7
1.2
Abrevieri
Generaliti2-13
2
2.1
ara Autoritii Contractante
2-13
2.2
Judeul / Regiunea
2-13
2.2.1
Structura administrativ teritorial i demografie....................................................................... 2-15
2.2.2
Geografie ................................................................................................................................. 2-16
2.2.3
Elemente climatice ................................................................................................................... 2-22
2.2.4
Hidrologia ................................................................................................................................. 2-26
2.2.5
Geologia ................................................................................................................................... 2-27
2.2.6
Hidrogeologia ........................................................................................................................... 2-31
2.2.7
Ecologia ................................................................................................................................... 2-33
2.3
Autoriti responsabile
2-41
2.3.1
Autoritatea Contractant .......................................................................................................... 2-41
2.3.2
Autoritatea de Management..................................................................................................... 2-42
2.3.3
Organismele Intermediare ....................................................................................................... 2-42
2.3.4
Asociaia de Dezvoltare Intercomunitar ................................................................................. 2-42
2.4
Situaia existent n sectorul relevant
2-46
2.4.1
Generalitati ............................................................................................................................... 2-46
2.4.2
Obiective specifice ................................................................................................................... 2-48
2.4.3
Cadrul legal .............................................................................................................................. 2-49
2.5
Regionalizarea serviciilor de apa n Romnia
2-50
2.6
Programe relevante in domeniu
2-51
2.6.1
Programul de Dezvoltare a Utilitatilor Municipale (MUDP) finalizat ..................................... 2-51
2.6.2
Programul de dezvoltare a infrastructurii in orase mici si mijlocii SAMTID (2002 2006) ... 2-51
2.6.3
Asistenta Tehnica pentru intarirea capacitatii institutionale a beneficiarilor finali ISPA din
Sectorul Apa FOPIP I i FOPIP II ......................................................................................... 2-52
2.6.4
Msura ISPA ............................................................................................................................ 2-52
2.6.5
Proiectul finantat prin Fondul de Coeziune n cadrul POS Mediu 2007-2013 ......................... 2-52
2.6.6
Programe naionale/locale. Alte finanri ................................................................................. 2-54
3
3.1
Obiective i rezultate ateptate ale proiectului
3-58
Consideratii generale
3-58
3.1.1
Obiective generale ale Asistenei Tehnice............................................................................... 3-59
3.1.2
Obiective specifice ale Asistenei Tehnice............................................................................... 3-59
3.2
4
1-10
Rezultate ateptate
3-60
Premise i riscuri
4-60
iii

CAIET DE SARCINI
4.1
Premise
4-60
4.2
Riscuri
4-61
Descrierea serviciilor propuse
5-62
Rezumatul Asistenei Tehnice
5-62
5
5.1
5.1.1
Aspecte Tehnice ...................................................................................................................... 5-66
5.1.1.1 Situaia actual a sistemelor de alimentare cu ap din aria proiectului .................................. 5-83
5.1.1.2 Lucrri n sistemele de alimentare cu ap care se vor analiza de catre asistena tehnic ... 5-115
5.1.1.3 Situaia actual a sistemelor de canalizare din aria proiectului............................................. 5-133
5.1.1.4 Lucrri in sistemele de canalizare care se vor analiza de catre asistena tehnic ............... 5-151
5.1.2
Aspecte Instituionale ............................................................................................................. 5-161
5.2
. Responsabilitile Operatorului Regional
5-162
5.3
. Mecanismul cooperarii
5-163
5.3.1
Consultare si consens ............................................................................................................ 5-163
5.3.2
Transfer de experienta ........................................................................................................... 5-163
5.3.3
Eficienta ................................................................................................................................. 5-164
5.4
. Descrierea principalelor activiti
5-164
5.4.1. Aplicaia de Finanare i documentele suport ............................................................................... 5-164

5.4.1.1 Elaborarea aplicaiei de finantare i a documentelor suport. Consideratii generale ............. 5-164
5.4.1.2 Studiul de fezabilitate ............................................................................................................ 5-164
5.4.1.3 Formularul de aplicatie .......................................................................................................... 5-176
5.4.1.4 Elemente suplimentare .......................................................................................................... 5-176
5.4.2
Elaborarea documentaiilor de atribuire i sprijin acordat pe parcursul perioadei de desfurare

a licitaiilor .............................................................................................................................. 5-178
5.4.2.1 Consideraii referitoare la elaborarea Documentaiilor de Atribuire ..................................... 5-178

5.4.2.2 Scopul proiectrii ................................................................................................................... 5-179
5.4.2.3 Elaborarea Documentaiilor Tehnice pentru Certificatele de Urbanism ............................... 5-180
5.4.2.4 Elaborarea Documentaiilor Tehnice pentru Avize solicitate prin Certificatul de Urbanism .. 5-180
5.4.2.5 Elaborarea proiectelor tehnice i a detaliilor de execuie ...................................................... 5-180
5.4.2.6 Elaborarea Documentaiilor Tehnice pentru Autorizaiile de Construire ............................... 5-181
5.4.2.7 Suport n procesul de licitare si evaluare .............................................................................. 5-181
5.4.3
Seminarii ................................................................................................................................ 5-182
5.4.4
Management de proiect, asistena tehnic din partea proiectantului pe parcursul execuiei

lucrrilor i supervizarea contractelor de lucrari .................................................................... 5-182
5.4.4.1 Suport in Managementul Proiectului ..................................................................................... 5-182

5.4.4.2 Dezvoltarea sistemului GIS pentru sistemele de alimentare cu apa si canalizare ................ 5-183
5.4.4.2.1 GIS hardware
5-184
5.4.4.2.2 GIS software
5-196
5.4.4.2.3 Servicii GIS
5-202
5.4.4.3 Dezvoltarea sistemului de modelare hidraulica a sistemelor de alimentare cu apa si de
canalizare .............................................................................................................................. 5-203
5.4.4.3.1 Statie de lucru Modelare 2 bucati
5-204
5.4.4.3.2 Sursa neintreruptibilila de tensiune UPS statii de lucru 2 bucati
5-205
5.4.4.3.3 Modelare hidraulica - Software
5-206
iv

CAIET DE SARCINI
5.4.4.4 Dezvoltarea sistemului de detectare a pierderilor de apa din reelele de distribuie ............. 5-212
5.4.4.5 Actualizarea si dezvoltarea sistemului SCADA ..................................................................... 5-214
5.4.4.5.1 SCADA hardware
5-214
5.4.4.5.2 Software platforma SCADA
5-222
5.4.4.5.3 Servicii scada
5-223
5.4.4.6 Asigurarea publicitii proiectului i informarea populaiei .................................................... 5-224
5.4.4.7 Actualizarea Master Plan-ului judeean ................................................................................. 5-227
5.4.5
Asistena tehnic n calitate de proiectant pe parcursul execuiei lucrrilor din contractele de tip
Construcie FIDIC ROU .................................................................................................... 5-227
5.4.6
Supervizarea lucrrilor ........................................................................................................... 5-227
5.4.6.1 Activitati in faza de pre-constructie ........................................................................................ 5-228

5.4.6.2 Activitati n perioada de construcie ....................................................................................... 5-230
5.4.6.3 Activitati in perioada de receptie la terminarea lucrrilor ...................................................... 5-233
5.4.6.4 Activitati in Perioada de Notificare a Defectelor .................................................................... 5-234
5.4.6.5 Activitati la finalizarea contractelor de lucrri ........................................................................ 5-234
5.4.7
Prezena experilor principali.................................................................................................. 5-234
5.4.8
Transferul de Cunotinte........................................................................................................ 5-235
5.4.9
Limitele autoritii Consultantului ........................................................................................... 5-235
5.4.10
Livrabilele asistenei tehnice: ................................................................................................. 5-236
5.5
Managementul Contractului de Asistenta Tehnica
5-237
5.5.1
Organismele Responsabile .................................................................................................... 5-237
5.5.2
Facilitati puse la dispozitie de Autoritatea Contractanta ........................................................ 5-237
5.5.3
Dotari/Facilitati care intra in sarcina CAT .............................................................................. 5-237

Logistica i planificarea n timp
6-238
Data de ncepere i perioada de execuie
6-238
Cerine
7-238
7.1
Organizare si metodologie
7-238
7.2
Personal
7-239
6.1
7
7.2.1
Experi principali ..................................................................................................................... 7-240
7.2.2
Alti experi .............................................................................................................................. 7-240

Cerine de Raportare
7.3
7-241
7.3.1
Rapoarte generale ................................................................................................................. 7-241
7.3.2
Rapoarte speciale .................................................................................................................. 7-243
7.3.3
Termene de furnizare ............................................................................................................. 7-243
7.3.3.1 Termene de furnizare livrabile ............................................................................................... 7-243

7.3.3.2 Termene de furnizare rapoarte .............................................................................................. 7-244
7.3.4
Depunerea i aprobarea rapoartelor ...................................................................................... 7-245
7.3.5
Monitorizare si evaluare ......................................................................................................... 7-246
7.3.5.1 Definirea indicatorilor ............................................................................................................. 7-246

7.3.5.2 Rezultatele asteptate ............................................................................................................. 7-246
8
Pli
8-246

CAIET DE SARCINI
Anexa 1 - Lista Investiiilor Prioritare 2014-2020, judeul Prahova
10
Anexa 2 - Cerine privind personalul numrul minim i durata estimata/tip de expert solicitate de
autoritatea contractant
10-250
11
Anexa 3 - Defalcare buget
12
Anexa 4 - Propuneri de contracte pentru care Consultantul va trebui s ntocmeasc documentaii

de atribuire
12-268
13
Anexa 5 Penaliti indicate
9-249
11-264
13-269
vi

1
1.1
CAIET DE SARCINI
Definitii si abrevieri
Definitii
Aglomerare: Zona in care populatia si/sau activitatile economice sunt suficient de concentrate
pentru a realiza colectarea centralizata si eficienta din punct de vedere tehnico-economic a apei
uzata precum si descarcarea acesteia intr-una sau mai multe statii de epurare. O aglomerare poate
include una sau mai multe unitati administrativ teritoriale sau parti ale acestora (conform definitiei
din Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane art. 2 punctul 4);
Antreprenor: Oricare executant de lucrari persoana fizica/juridica, de drept public sau privat, ori
grup de astfel de persoane cu activitate in domeniul care ofera in mod licit pe piata servicii de
executie de lucrari; Antreprenorii vor fi stabiliti dupa aprobarea Aplicatiei de Finantare prin
procedura publica de achizitii si va realiza Lucrarile prevazute prin Proiect;
Aplicatia de Finantare (AF): Documentul in baza caruia se acorda finantarea pentru realizarea
Proiectului; cuprinde formularul de aplicatie si documente suport (studiu de fezabilitate, analiza
cost beneficiu, analiza institutionala, etc.); aplicatia de finantare va fi intocmita conform regulilor
POS Mediu si va fi aprobata de catre autoritatile competente (AM-POS Mediu, UE, dupa caz);
Asistenta Tehnica pentru pregatirea Aplicatiei de Finantare si a Documentatiilor de Atribuire
(CAT): Servicii de asistenta tehnica asigurate de un consultant specializat (CAT) pentru pregatirea
Aplicatiei de Finantare inclusiv a documentelor suport si a Documentatiilor de Atribuire;
Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului (AT-MP): Servicii de asistenta tehnica
asigurate de un consultant specializat (CAT-MP) pentru managementul proiectului (ex. Sprijin
unitatea de implementare a proiectului, elemente institutionale, elemente economico-financiare,
proiectare pentru contracte tip FIDIC Rosu, etc.) dupa aprobarea aplicatiei de finantare;
Asistenta Tehnica pentru Supervizarea Lucrarilor (AT-SL): Servicii de asistenta tehnica asigurate
de un consultant specializat (CAT-SL) pentru Supervizarea de Lucrari pe perioada de executie (ex.
activitati specifice de supervizare in faza pre-constructie, in perioada de mobilizare a
Antreprenorilor de lucrari, perioada de executie, de receptie la terminarea lucrarilor, in perioada
de notificare a defectelor si la finalizarea contractelor de lucrari)
Aria de Proiect: Aria geografica constituita din localitatile din aria de operare a OR si care contine
sistemele de alimentare cu apa si aglomerarile care vor beneficia, direct sau indirect, de investitii
in infrastructura de apa si apa uzata prin Proiect, ce face obiectul Aplicatiei de Finantare;
Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI): Organism constituit din Autoritati Publice in
scopul cooperarii eficiente pentru implementarea proiectelor de investitii si a furnizarii serviciilor
in domeniul apei si apei uzate;
Autoritatea Contractanta: Autoritate responsabila de contractarea si implementarea contractelor
de asistenta tehnica si de executie lucrari prevazute prin Proiect (Autoritate Contractanta =
Beneficiarul Proiectului = Operator Regional);
Autoritatea de Management: Organismul public care asigura gestionarea asistentei financiare prin
Instrumentele Structurale pentru POS Mediu;
Beneficiarul Proiectului: Organism care beneficiaza in mod direct ca urmare a implementarii
contractelor de asistenta tehnica si de executie lucrari prevazute prin Proiect (Beneficiarul
Proiectului = Autoritate Contractanta = Operator Regional);
1-7

CAIET DE SARCINI
Cerere de finantare (CF): Documentul in baza caruia se acorda finantarea pentru stabilirea
Consultantului de Asistenta Tehnica pentru pregatirea Aplicatiei de Finantare (CAT); cererea de
finantare se completeaza de catre Beneficiarul Proiectului;
Cluster: Grup de aglomerari atat peste 2,000 l.e., cat si sub 2,000 l.e., care pot fi deservite de o
singura sau mai multe statii de epurare ape uzate, constituit acolo unde este fezabil din punct de
vedere tehnico economic;
Consultant Asistenta Tehnica(CAT): Oricare prestator de servicii persoana fizica/juridica, de
drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate in domeniul care ofera in mod
licit pe piata servicii de asistenta tehnica; CAT va fi stabilit dup aprobarea prezentei cereri de
finantare prin procedura publica de achizitii de servicii si va realiza aplicatia de finantare si
documentele suport i documentaiile de atribuire;
Consultant Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului (CAT-MP): Oricare prestator de
servicii persoana fizica/juridica, de drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu
activitate in domeniul care ofera in mod licit pe piata servicii in domeniul asistentei tehnice a
proiectului, pentru Managementul Proiectului; activitatile de management al proiectului vor fi
prevazute in Proiect iar CAT-MP va fi stabilit ulterior prin procedura publica de achizitii de servicii
si va realiza managementul proiectului (ex. Sprijin unitatea de implementare a proiectului, modele
hidraulice, GIS, elemente institutionale, elemente economico-financiare, proiectare pentru
contracte tip FIDIC Rosu, etc.);
Consultant Asistenta Tehnica pentru Supervizarea Lucrarilor (CAT-SL): Oricare prestator de
servicii persoana fizica/juridica, de drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu
activitate in domeniul care ofera in mod licit pe piata servicii pentru Supervizare de Lucrari;
activitatile de supervizare vor fi prevazute in Proiect iar CAT-SL va fi stabilit ulterior prin procedura
publica de achizitii de servicii si va realiza supervizarea lucrarilor pe parcursul implementarii
Proiectului;
Contract de finantare: contract ce se va incheia intre Beneficiarul Proiectului si Autoritatea de
Management care stabileste conditiile de finantare din POS Mediu, pentru realizarea lucrarilor
prevazute prin Proiect;
Contract de Lucrari (CL): contract ce se va incheia intre Autoritatea Contractanta si Antreprenorii
desemnati prin procedura publica de atribuire; contractul de lucrari stabileste conditiile de
realizare a Lucrarilor prevazute prin Proiect;
Localitate: comunitate umana (de regula satul; comuna formata dintr-un singur sat; orasul, fara
alte localitati dependente din punct de vedere administrativ), dar care nu se confunda cu unitatea
administrativ teritoriala care poate include mai multe localitati (de ex. comuna care cuprinde mai
multe sate). Termenul este utilizat pentru a stabili daca este necesara alimentarea cu apa potabila
conform Directivei 98/83/EC conform careia nu se aplica prevederile sale pentru deservirea unei
comunitati umane mai mici de 50 locuitori;
Lucrari: reprezinta toate lucrarile de executie aferente obiectivelor de investitii prevazute prin
Proiect si aprobate prin aplicatia de finantare; nu sunt cuprinse in Lucrari activitatile desfasurate
de CAT, CAT-MP, CAT-SL;
Luna: Luna calendaristica;
Managerul de Proiect: persoana responsabila pentru monitorizarea implementarii Proiectului din
cadrul Autoritatii Contractante;
Master Plan: Document strategic care stabileste planul de investitii in infrstructura de apa si apa
uzata pe termen scurt, mediu si lung, tinand cont de starea actuala a acesteia, de cerintele de
1-8

CAIET DE SARCINI
conformare la legislatia in vigoare si la Directivele Europene, de termenele limita negociate pentru

conformare si cerintele de eficientizare a serviciului de apa si apa uzata;
Operatorul Regional (OR): Compania responsabila de furnizarea de servicii in domeniul apei si
apei uzate in aria de proiect (Operator Regional = Autoritate Contractanta = Beneficiarul
Proiectului);
Organismul Intermediar (OI): Organizatii publice, finantate de la bugetul de stat, subordonate
MMSC care opereaza ca interfata intre AM si Beneficiari la nivel regional;
Proiect: Totalitatea lucrarilor (ex: asistenta tehnica, executie lucrari) aprobate prin Aplicatia de
Finantare si care urmeaza sa se implementeze; nu sunt cuprinse in Proiect activitatile desfasurate
de CAT;
Proiectant: Oricare prestator de servicii persoana fizica/juridica, de drept public sau privat, ori
grup de astfel de persoane cu activitate in domeniul care ofera in mod licit pe piata servicii in
domeniul asistentei tehnice a proiectului, servicii pentru proiectarea lucrarilor in vederea aprobarii
Proiectului (faza studiu de fezabilitate) si pentru implementarea acestuia (Caiet de Sarcini, Proiect
Tehnic, Detalii de Executie) si care are obligatii si raspunderi in conformitate cu art.22 si art.29 din
Legea 10/1995, privind calitatea in constructii; proiectantul va fi stabilit prin procedura publica de
achizitii de servicii odata cu Consultantul CAT AF si CAT MP; pentru contracte de tip FIDIC Rosu
CAT-MP este si proiectant; pentru contracte de tip FIDIC Galben Antreprenorul desemneaza
Proiectantul propriu, responsabil de proiectarea lucrarilor contractate;
Program Operational Sectorial Mediu (POS Mediu): Program national care stabileste modul in
care se ating tintele prioritare stabilite prin Capitolul 22 Mediu din Tratatul de Aderare, pentru
conformarea Romaniei la cerintele Uniunii Europene;
Sistem de Alimentare cu Apa (SAA): sistem centralizat format din parti, una sau mai multe
localitati alimentate din aceeasi sursa de apa si/sau de aceeasi statie de tratare a apei; stabilirea
granitelor sistemului de alimentare cu apa se realizeaza pe baza unor criterii tehnico-economice si
a fezabilitatii realizarii centralizate si in siguranta a alimentarii cu apa a obiectivelor si populatiei
din aria proiectului;
Zi: Zi calendaristica.
1-9

1.2
CAIET DE SARCINI
Abrevieri
A
ADI
AF
AL
ALPM
AM
ACIS
ANPM
ANRSC
Amper
Asociatie de Dezvoltare Intercomunitara
Aplicatia de Finantare
Autoritati Locale
Agentii Locale de Protectia Mediului
Autoritatea de Management
Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului
Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati
Publice
ARPM
Agentia Regionala pentru Protectia Mediului
AT
Asistenta Tehnica
BAT
Cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques)
BERD
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare
BM
Banca Mondiala
CA
Curent Alternativ
CAT
Consultant Asistenta Tehnica
CAT-MP
Consultant Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului
CAT-SL Consultant Asistenta Tehnica pentru Supervizarea Lucrarilor
CBO5
Consumul Biochimic de Oxigen la 5 zile
CC
Curent Continuu
CCO-Cr Consum Chimic de Oxigen cu metoda cu Dicromat de Potasiu
CE
Comisia Europeana
CES
Comitetul European de Standardizare
CF
Cerere de finantare
CL
Contract de Lucrari
CPU
Unitate Centrala de Procesare - Procesor (Central Processing Unit)
CSNR
Cadrul Strategic National de Referinta
DN
Diametru nominal
EIA
Evaluarea Impactului asupra Mediului
EIB
Banca Europeana de Investitii
EN
Norme Europene
FEADR Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala
FC
Fondul de Coeziune
FEDR
Fondul European de Dezvoltare Regionala
FEP
Fondul European pentru Pescuit
FSE
Fondul Social European
FS
Fonduri Structurale
Hz
Hertz (ciclu pe minut)
ICA
Instrumentatie, Comanda si Automatizare
IFI
Institutii Financiare Internationale
IP
Grad de protectie oferit de carcase (Ingress Protection)
ISPA
Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare
ISO
Organizatia Internationala de Standardizare
IVN
Indicele Volumetric al Namolului
JASPERS
Asistenta Comuna pentru Sprijinirea de Proiecte in Regiunile Europene
1-10

JT
kg
kV
kW
kWh
kVA
L.E.
LED
mA
MB
MEF
mg/l
MMSC
MP
MTS
MT
MW
MVA
mV
NUTS
NT
OI
OD
OM
ONG
OR
OUG
PATM
PCO
PID
pH
PC
PLC
PND
PO
POR
POS Mediu
PT
RFI
ROM
SAA
SAPARD
SAMTID
SCADA
SF
SEA
SEAU
SR, STAS
CAIET DE SARCINI
Joasa Tensiune
Kilogram
Kilovolt
Kilowatt
Kilowatt Ora
Kilovolt Amper
Locuitori echivalenti
Dioda electroluminiscenta (Light Emmiting Diode)
Miliamper
Megabyte
Ministerul Economiei si Finantelor
miligram / litru
Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice
Master Plan
Materii Totale in Suspensie
Medie Tensiune
Megawatt
Megavolt Amper
Milivolt
Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale Statistice
Azot Total
Organism Intermediar
Oxigen Dizolvat (Dissolved Oxygen DO)
Ordin de Ministru
Organizatii neguvernamentale
Operator Regional
Ordonanta de Urgenta
Planul de Actiune pentru Tehnologii de Mediu
Proiectare Construire Operare
Diagrama de Proces si Instrumentatie (Process & Instrumentation Diagram)
Potentialul ionilor de hidrogen
Computer Personal
Automat Programabil (Programmable Logic Controller)
Planul National de Dezvoltare
Program Operational
Program Operational Regional
Program Operational Sectorial de Mediu
Fosfor Total
Interferente de Radiofrecventa
Memorie doar pentru citire (Read-Only Memory)
Sistem de Alimentare cu Apa
Program Special de Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala
Programul de Dezvoltare a Infrastructurii Oraselor Mici si Mijlocii
Sistem de control de supervizare si achizitie de date (Supervisory Control And Data
Acquisition)
Studiu de fezabilitate
Evaluare Strategica de Mediu
Statie de Epurare Ape Uzate
Standardele Romaniei
1-11

SU
SMIS
UE
UIP
UP
UCVAP
UPS
VDU
V
CAIET DE SARCINI
Substanta Uscata
Sistem Unic de Management al Informatiei
Uniunea Europeana
Unitatea de Implementare a Proiectului
Unitate de Plata
Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice
Sursa Neintreruptibila de Alimentare (Uninterruptible Power Supply)
Unitatea de Afisare (ecran) Video (Video Display Units)
Volt
1-12

2
2.1
CAIET DE SARCINI
Generaliti
ara Autoritii Contractante
Romania este localizat n Sud-Est-ul Europei, in avalul cursului inferior al fluviului Dunarea,
inclusiv Delta, avand iesire la Marea Neagra in partea de Sud-Est a tarii. Tarile vecine sunt:
Ucraina la nord si est;
Moldova la est;
Ungaria la nord-vest;
Serbia la sud-vest;
Bulgaria la sud;
Elementele caracteristice principale ale Romniei sunt:
Populatia: aproximativ 21.681.000 de locuitori;
Suprafata: 237.500 km;
Limba oficiala: Romana;
Capitala tarii: Bucuresti cu o populatie de peste 2 milioane locuitori pe baza
recensamintelor celor mai recente si care indeplineste functia de centru economic si politic
al Romaniei. Bucurestiul produce peste 40% din productia economica si reprezinta 20% din
populatia urbana. Este traversat de Raul Damovita, care se varsa in Raul Arges la circa 25
km sud-est de oras;
Relief: variat - Muntii Carpati (inaltime maxima 2.544 m), dealuri si depresiuni in centru si
in zona Sub-Carpatica, campii (in Sud, intre Dunare si Muntii Carpati; in Vest);
Clima: Temperat continentala de tranzitie, specifica pentru Europa centrala;
Fluviul principal este Dunarea cu o lungime aproximativa de 2.860 km din care 1.075 km pe
teritoriul Romaniei si se varsa in Marea Neagra prin ecosistemul natural Delta Dunarii care
are o suprafata de 4.340 km.
2.2
Judeul / Regiunea
Judeul Prahova este situat in partea central - sudica a Romaniei, n Nordul regiunii Muntenia, la
Sud de Curbura Muntilor Carpati.
Prin pozitia sa geografica, judetul Prahova face parte din Regiunea 3 - Sud - Muntenia, alaturi de
judetele: Arges, Ialomita, Dambovita, Teleorman, Giurgiu si Calarasi.
Ca unitate administrativa, judetul Prahova a fost format la inceputul secolului IV, dar limitele
actuale au fost stabilite in anul 1868. Fiind la intersectia drumurilor catre Europa Centrala si Orient
si avand importante resurse naturale, judetul Prahova s-a dezvoltat din toate punctele de vedere:
economic, social, turistic, cultural, etc, devenind unul din cele mai importante judete din Romania.
2-13

CAIET DE SARCINI
Amplasat in sudul Lantului Carpatic, pe directia NNV-SSE, judetul Prahova se invecineaza cu judetul
Brasov la Nord, judetul Buzau la Est, la Vest cu judetul Dambovita, iar in partea de Sud cu judetele
Ialomita si Ilfov.
Judeul este strabtut in lung de Meridianul 26, longitudine estica, ce trece prin Muncipiul
Ploiesti, respectiv comuna Maneciu si paralela 45, latitudine nordica, ce intersecteaza localitatile
Filipestii de Padure, respectiv orasul Mizil. Cele doua linii geografice se intretaie pe raza comunei
Blejoi.
2-14

CAIET DE SARCINI
Fig. 1. Localizarea judetului Prahova
Figura 2. Harta judeului Prahova
2.2.1 Structura administrativ teritorial i demografie

Judeul Prahova cuprinde 104 uniti administrativ teritoriale de baz (2 municipii, 12 orae, 90
comune) i se desfoar pe mai multe uniti geomorfologice: muni, dealuri i depresiuni
subcarpatice, cmpii i culoare de vale care, alturi de condiiile climatice determin tipul de
peisaj.
Din punct de vedere administrativ judeul Prahova se nvecineaz la nord cu judeul Braov, la sud
cu judeul Ilfov, la est cu judeul Buzu i la vest cu judeul Dmbovia.
Populaia stabil a judeului Prahova la 1 iulie 2012 era de 805.218 locuitori, din care:
-
n mediul urban - 403.424 locuitori,

n mediul rural - 401.794 locuitori,
2-15

CAIET DE SARCINI
gradul de urbanizare fiind de 50,1%.

Raportnd populaia la suprafaa judeului (4716 km2) rezult o densitate a populaiei la 1 iulie
2012, de 170,7 loc./km2.
Din totalul de 850.218 locuitori ai judetului Prahova, populaia Municipiului Ploieti reprezinta
224.406 locuitori (aproximativ 27,9% din populaia judeului).
2.2.2 Geografie
Suprafaa judeului Prahova este de 4716 kmp, ceea ce reprezint 2% din teritoriul naional.
Altitudinea maxim este atins la Vf. Omu (2505 m) iar cea minim n zona de sud-est a judeului
n aria de confluen a Prahovei cu Ialomia (68 m).
Teritoriul aferent judeului Prahova se caracterizeaz sub aspect geomorfologic printr-un relief
dispus n trepte de la nord la sud i care ocup suprafee relativ egale ca proporii 26 % munte, 37
% dealuri i respectiv, 37 % cmpii.
Unitatea montan
Aceast unitate de relief constituie partea cea mai nalt a teritoriului judeului Prahova i este
localizat n partea de nord a acestuia. Din unitatea montan fac parte sisteme orografice,
separate de o reea hidrografic orientat N S care, se deosebesc ntre ele prin morfometrie i
morfologie. Caracteristicile morfometrice sunt impuse de etajele hipsometrice, fragmentarea
reliefului, energia reliefului i declivitate. Hipsometric se defalc trei etaje unul sub 700 m care
delimiteaz zona montan ca unitate de relief, al doilea etaj de 700-1000 m al culoarelor de vale i
plaiurilor de culme, cu o rspndire larg i care nconjoar la periferie masivele nalte. Ultimul
etaj, cel de peste 1000 m, ocup suprafee ceva mai reduse i nglobeaz culmile fragmentate de
neuri. Masivele montane din judeul Prahova sunt:
- Munii Bucegi reprezint o unitate bine definit din punct de vedere geografic aflat la vest de
valea Prahovei, dezvoltat pe formaiuni cristaline prealpine, peste care se afl conglomerate cu
matrice grezoas de vrst albian, cu grosime de peste 1000m n zona prahovean, sprijinite pe
formaiunile fliului marno-grezos n care sunt nglobate blocuri mari de calcare recifale;
Structural abruptul prahovean al Bucegilor este o cuest uria, n care vile toreniale au
modelat pinteni cu profil abrupt n trepte, iar planurile de strat sunt puse n eviden ca polie
sau brne. Partea superioar aflat la peste 2100 m se prezint ca o succesiune de poduri, de
fapt suprafee structurale, nclinate uor spre SV, cu relief asimetric. Aici se disting tipurile de
relief alpin cu toate caracteristicile sale: platforme de nivelare, relief structural, petrografic,
glaciar, periglaciar, nival etc.; alte forme specifice sunt culmile rotunjite, suprafeele de nivelare
i formele carstice (chei, izbucuri, peteri, avene);
Vrfurile importante sunt: Omu, Cotila, Caraiman, Jepii Mari, Jepii Mici, Piatra Ars, Furnica, Vf.
Cu Dor, Vnturiu.
- Munii Grbova se afl ntre vile Prahovei i Doftanei i au altitudini ce ajung la 700-1000 m,
cele maxime fiind de 1923 m n Vf. Neamu i 1908 m n Vf. Baiu; cu caracter de horst cristalin ei
se prezint sub forma unei culmi principale mamelonate cu direcie N-S cu mici abateri, din care
se desprind culmi secundare, ce se termin cu denivelri de 500-600 m, n zona Comarnicului;
2-16

CAIET DE SARCINI
Munii Grbova aparin zonei stratelor de Sinaia alctuite dintr-o alternan de gresii calcaroase,
calcare marnoase i isturi argilo-marnoase, cu o microtectonic frmntat. Afluenii vilor
Azuga, Prahova i Doftana fragmenteaz aceti muni care, la partea lor superioar dezvolt
organisme toreniale;
Formele de relief prezente sunt cele nivale i de eroziune fluviatil precum i procese
gravitaionale frecvente la limita superioar a pdurii;
- Muntele Grohotiu se afl ntre Valea Doftanei i cea a Teleajenului cu o culme N-S aflat n
prelungirea Culmii Bratocea din Masivul Ciuca, are aspect de culmi rotunjite, prelungi cu
denivelri nensemnate. Altitudinea acestui masiv scade de la nord la sud, atingnd n Vf. Bobu
Mare 1757 m, Vf. Grohotiu 1766 m, cca. 1300 m Vf. Pltineu i Vf. Trifoiu, iar la contactul cu
dealurile subcarpatice ajunge la 900-1000 m. Sub aspectul constituiei geologice aici se gsesc
sedimente ale fliului albian n zona mai nalt (gresii masive i conglomerate de Bucegi) i cele
care aparin fliului grezos-istos, n arii mai joase;
- Munii Teleajenului i Doftanei situai ntre rurile Telejenel i Prahova se evideniaz fa de
celelalte catene montane ca o treapt intermediar ntre Masivul Bucegi i Munii Buzului;
orientarea predominant a culmilor este nord-sud i se remarc existena unor pasuri de
nlime precum i, extensiunea pajitilor subalpine;
- Masivul Ciuca format din dou culmi principale de peste 1700 m - Zganu i Bratocea masivul
Ciuca are 1956 m altitudine maxim i este bine evideniat fa de masivele din jur fie prin
depresiuni (Cheia la sud), fie prin pasuri (Bratocea i Boncua), fie reeaua hidrografic. Se
individualizeaz prin constituia litologic, conglomerate de vrst albian cu ciment grezos, care
ies n eviden fa de formaiunile fliului grezos sau marnos, prin forme de relief semee; aici
sunt prezente formaiuni de tipul klipelor calcaroase cum ar fi n Vf. Tesla. Relieful petrografic
este reprezentativ pentru zona de creast.
- Muntele Ttaru reprezint cea mai estic caten montan a judetului Prahova sub forma unei
culmi orientat N-S, cuprins ntre Telejenel, Bsca Chiojdului, Buzu sect superior i obria
Siriului. Altitudinea depestne n culme 1400m, iar aspectul monoton este dat de formaiunile
fliului istos grezos cu intercalaii de gresii masive. Ei se continu spre sud ca o treapt mai
joas denumit muntele Zmeuret. Modelarea este activ prin procese fluviatile, nivale,
gravitaionale.
Bazinetele depresionare intramontane, din judeul Prahova sunt Sinaia, Cheia i Teila i s-au
format prin eroziune fluviatil.
Depresiunea Sinaia s-a format la contactul conglomeratelor de Bucegi cu stratele de Sinaia pe
seama fliului marnpo-grezos i prezint dou trepte de teras pe rul Prahova legate n dreptul
vilor de conuri de dejecie ale afluenilor.
Depresiunea Cheia se afl n bazinul suprerior al Teleajenului, sub forma unui bazin de
confluen compus din conuri de dejecie terasate.
Depresiunea Teila a fost sculptat de apele rului Doftana la contactul statelor de Sinaia cu fliul
grezos al munilor Grohotiu; ea este larg, bine conturat, cu terase i conuri de dejecie.
Unitatea dealurilor subcarpatice
Subcarpaii se constituie, n ansamblul lor, ca o treapt intermediar ntre munte i cmpie, cu
nlimi ce variaz ntre 700 - 800 m spre munte i 350 - 400 m, la contactul cu cmpia. Varietatea
2-17

CAIET DE SARCINI
reliefului este consecina diversitii petrografice, a complexitii tectonice i intensitii de

manifestare (regional i local difereniate) a micrilor din cuaternar, care au stimulat ptrunderea
eroziunii ntr-un ritm mai accelerat dect n alt regiune.
n Subcarpaii Prahovei se disting dou regiuni cu caracteristici specifice subcarpaii interni i cei
externi, ce concord cu aspectul reliefului.
Subcarpaii interni sunt desfurai ntre zona muntoas i ulucul depresionar Mislea Podeni
Snger i prezint un relief foarte variat, reflex al unei structuri cutate: pinteni paleogeni, cute
asimetrice deversate i faliate, sinclinale suspendate. Gresiile, conglomeratele, calcarele,
pietriurile i nisipurile formeaz un relief nalt, n timp ce argilele i marnele au favorizat formarea
depresiunilor. Un stil morfogenetic aparte l constituie sinclinalele suspendate i cuvetele largi, n
care cuestele larg arcuite i suprafeele structurale se succed pe mai multe aliniamente. Anumite
caracteristici litologice sunt puse in evidenta printru-un front de cueste. Depresiunile mari
corespund unor largi cuvete miocene, n timp ce unele dealuri nalte corespund pintenilor
paleogeni. Configuraia dendricol a vilor a dus la formarea unor mici depresiuni-bazinete, uneori
de contact litologic, alteori de eroziune, pe seama unor formaiuni puin rezistente.
Subcarpaii interni sunt separai de valea Teleajenului n dou compartimente, diferite ca
morfologie, structur geologic i peisaj: la vest un relief eterogen cu depresiuni mari dispuse
neregulat cu vi largi si terase bine dezvoltate, iar la est un relief mai ordonat dar, cu eroziune i
fragmentare mult mai puternice. Ca uniti de geomorfologice reprezentative sunt Dealul
Cmpiniei (600-700 m), Mceu (815m) i Mgura Trestioarei (654m), Dealul Doftneului
dealurile Bughei (598m,) depresiunile Aluni, Slnic, Cosmina i Vlcneti
Subcarpaii externi, spre deosebire de cei interni se caracterizeaz prin asocierea unor masive
deluroase ntinse cu depresiuni ample. Acest fapt st n legtur cu cutarea larg a formaiunilor
miocene sau pliocene.
n general relieful Subcarpailor externi este conform structurii; depresiunile principale corespund
de obicei formaiunilor pliocene prinse n sinclinale largi, n timp ce masivele deluroase corespund
unor anticlinale n alctuirea crora intr formaiuni mai dure, mio-pliocene. Inversiunile de relief,
exist totui, dei nu sunt prea frecvente. Gresiile i lumaelele, prin rezistena lor mai mare la
eroziune, alctuiesc de regul masivele deluroase mai proeminente.
n sens transversal se disting i aici dou compartimente desprite de Valea Cricovului Srat, cu
particulariti morfologice diferite reflex al diferenierilor litologice i al stilului tectonic. Se
remarc aici spre valea Prahovei i scderea nlimii reliefului din vf. Istriei pn n mprejurimile
oraului Bicoi.
Compartimentul dintre Prahova i Cricovul Srat se caracterizeaz din punct de vedere morfologic
prin ntreptrunderea esurilor cu coline mai mult sau mai puin extinse. Culoarul depresionar
Mislea-Podeni, mrginit la nord de frontul continuu de nlimi al Subcarpailor Interni (subliniat
pe alocuri pe o linie de falie) i limitat spre sud de nlimi cu aspect insular, comunic cu cmpia
prin curmturi sau vi largi la Bneti, Plopeni, Boldeti ca i pe Valea Cricovului. Depresiunea
Mislea Podeni corespunde unui sinclinal larg, al crui ultim termen sunt depozitele Pleistocene sinclinalul Mgureni.
Dealurile Ploietilor care se interpun ntre depresiunea Mislea Podeni i cmpie i cuprind dealurile
izolate de la intea (Gruiu 405m) i Puleti (337m) i Dealul Bucovelului, cu nlimi de 350-400m,
2-18

CAIET DE SARCINI
alctuite din formaiuni pleistocene i vilafranchiene (argile nisipoase, nisipuri, pietriuri), larg
cutate. Dealurile Bucovelului au un relief conform: cele trei culminaii cu direcie vest-est
corespund axelor de anticlinal, iar reeaua de vi este adaptat strict la structur, dovedind nc o
dat vrsta tnr a reliefului din aceast regiune.
Compartimentul Subcarpailor externi la est de Cricovul Srat este alctuit din masive deluroase
nalte de peste 600m, corespunztoare unor anticlinale (formaiuni mio-pliocene) i din
depresiuni largi dezvoltate n lungul unor sinclinale (pliocen).
Unitatea cmpiilor
Se difereniaz genetic, unele fiind de eroziune, iar altele de acumulare; cmpia de eroziune
dezvoltat pe formaiuni miocene, are un aspect colinar (150-450m) i este fragmentat de vi
largi cu versani afectai de alunecri.
Cea de-a doua categorie sunt cmpiile de acumulare cuaternar, ce apar n peisaj fie sub forma
unei cmpii piemontane nalte (150-250m), slab fragmentat n interfluvii largi, ce se continu cu o
treapt mai joas, nefragmentat, fie ca o cmpie aluvial holocen de divagare (subsiden) cu
aspect de albie major.
Particularitile geologice se reflect de asemenea n morfologia unitii de cmpie a judeului
Prahova. Astfel, zona de nord este constituit din fundament carpatic, cu cute diapire ascunse sub
aluviuni iar, la sud pe fundament de platform sau pe flancul de platform al avantosei.
Formaiunile constituente sunt cele badenian cuaternare, care ajung chiar la 2000m n nord i,
cu extindere considerabil cele romaniene grosier sau argilo-nisipos. Mai la sud stratele de Frteti
constituie conurile de dejecie ale aluviunilor prebalcanice. Sedimentarul de suprafa este de tip
loess. Subunitite de cmpie sunt:
- Cmpia piemontan terasat Ploieti, prezint dou trepte principale una superioar, redus ca
suprafa i cealalt cu aspect de conuri (al Prahovei i al Teleajenului).
- Cmpia de glacis a Istriei, situat la est de Cricovul Srat, este constituit din acumulri
proluvio-coluviale.
- Cmpia de subsiten Gherghia se afl n partea de sud a judeului Prahova i rezint pante
reduse de cca.1,7-2.
Tipuri morfostructurale
Relieful structural este dezvoltat n zona montan i cea deluroas i, este impus de structura
geologic. n Bucegi relieful structural este reprezentat prin cueste izolate i hogbacks-uri cu
suprafee variabile i fronturi de cueste. Siclinalul suspendat al Bucegilor ncadrat frecvent n grupa
sinclinalelor marginale ale cristalinului, este remarcabil ca nlime i extindere. Relieful de
hogbacks-uri este mai puin evident, multe aliniamente de vrfuri nalte fiind date de rocile dure,
pstrate pe unele sinclinale, cu generarea inversiunilor de relief. Formele structurale dominante
sunt cuestele i suprafeele structurale aezate n trepte i vile cu caracter structural care le
fragmenteaz.
Relieful petrografic cu o multitudine de forme de la cele sculptate n roci moi, la cele desvrite
de roci dure este determinat de varietatea petrografic. n judetul Prahova datorit varietii
rocilor constituente se evideniaz relieful carstic pe calcare, pe conglomerate sau pe sare precum
i, relieful pe gresii, marne, argile.
2-19

CAIET DE SARCINI
Relieful carstic este semnalat n zona montan Bucegi, pe unele clipe calcaroase de la obria
Doftanei i n jurul masivului Ciuca. Formele specifice exocarstului sunt lapiezurile, abrupturile
calcaroase, hornurile, crestele, cheile, iar cele ale endocarstului sunt peterile, avenele, tuburi de
dizolvare etc.
Relieful carstic dezvoltat pe sare este reprezentat de forme ca lapiezuri nie, doline avene, poduri,
arcade, formaiuni mici de concreionare i, este semnalat n zona Slnicului.
Relieful carstic dezvoltat pe gips apare ca doline, lapiezuri, alveole, iar cel dezvoltat pe
conglomerate este legat de circulaia apei n masa de conglomerate, la baza lor aprnd izvoare cu
debite foarte mari, cum ar fi n Ciuca pe Valea Berii. Modelarea conglomeratelor bine consolidate
cu elemente grosiere aparinnd triasicului i cretacicului impune un relief de turnuri, babe,
ciuperci, ace, hornuri, frecvente n munii Bucegi i Ciuca.
Relieful dezvoltat pe gresii, n special cele grezoase, este specific acolo unde acestea formeaz serii
compacte sau intercalate cu alte roci (marne, marno-calcare, isturi negre, conglomerate).
Formele rezultate sunt de tipul culmilor prelungi, rotunjite, rareori sub form de creste, separate
de vi adnci cu rupturi de pant impuse de alternanele litologice. Gresiile n alternan cu
formaiuni mai moi dau natere la formaiuni bizare coloane, melci, turnuri i ciuperci.
Relieful dezvoltat pe marne i argile este specific arealului subcarpatic i, apare n asociere cu
nisipuri, pietriuri i gresii. Formele dezvoltate sunt de tip horsturi i grabene de prbuire,
ntlnite n bazinul vii Slnic.
Relieful glaciar i periglaciar este reprezentat de forme de eroziune i acumulare n zona montan,
bine dezvoltate n munii Bucegi formele caracteristice fiind circurile simple create de gheari mici
i vile glaciare. Totodat, Munii Bucegi conserv forme glacio-nivale, la 1400-2500 m
identificndu-se n complexele igneti, Ialomia, Mlieti. Formele de acumulare sunt de tipul
morenelor laterale sau frontale n mare parte distruse de torenialitate, la care se adaug forme ca
roci mutonate, praguri glaciare, ei de transfluen etc.
Formele de relief periglaciar sunt reprezentate de escavaii semicirculare de la obria vilor sau
de sub abrupturi, crora li se atribuie o origine nival (Baiu Neamu) i crio-nival.
Suprafee i nivele de eroziune evideniaz dinamica modelrii reliefului care, n zona montan a
judeului Prahova, prezint caracteristici specifice. Astfel, cele mai vechi sunt treptele de 1800 m
i 1650 m care corespund zonei Ciuca - Bucegi i se prezint sub forma unor poduri extinse
dominate de vrfuri cu caracter structural sau litologic. Treptele de modelare de la altitudini medii
se afl localizate la 1350 m i 1200 m. Cele mai joase trepte de modelare sunt cele de 950 m i
700 m cu aspect de umeri nguti n lungul vilor, de prispe n ariile depresionare i sub form de
glacis sau piemont periferia zonei montane.
Nivelul de 800-950 m se regsete, pe valea Prahovei i Doftanei, sub form de umeri, iar n aval
de Posada se dezvolt ca lrgime ocupnd podurile interfluviilor secundare din sectorul intern al
Subcarpailor.
Relieful fluviatil, ca rezultat al modelrii fluviatile, este reprezentat de terase i lunci, cu
microformele specifice glacisuri, coluvii, renii etc. Pe vile principale (Prahova, Azuga, Doftana), n
zona montan a judeului Prahova, terasele sunt puin dezvoltate, iar dinamica activ de versant i
albie a generat eliminarea acestora n unele sectoare. n zona de dealuri subcarpatice terasele sunt
2-20

CAIET DE SARCINI
de tip tectono-climatic, cu predominarea tectonicii, iar numrul i altitudinea relativ a teraselor

sunt variabile de la o vale la alta (de la dou la apte, reprezentnd tot attea faze de adncire a
vilor). La cele mai multe vi terasele se pierd treptat n talveg din avale ctre amonte. Afluenii de
ordin inferior au n general un numr mai mic de terase. Dac n majoritatea zonelor terasele sunt
paralele cu direcia de curgere a rului avnd o dezvoltare mono sau bi-lateral, la contactul cu
cmpia ele au o desfurare n evantai.
Petrografia depozitelor de teras reflect caracterul litologic al bazinului hidrografic, predominnd
ns elementele carpatice. n alctuirea depozitelor acoperitoare se ntlnesc orizonturi de soluri
fosile, loessuri sau depozite loessoide, orizonturi de concreiuni calcaroase (mult mai pregnante la
terasele superioare), intercalaii subiri de materiale mai grosiere, coluroase i chiar nisipuri.
Depozitele acoperitoare de pe terasele rurilor din cmpie sunt mult mai fine (nisipuri fine, luturi,
prafuri) i au origine aluvial (prin revrsri), eolian (prin acumularea nisipurilor fine spulberate
din albie) i proluvial.
Morfodinamica actual
Trsturile de ansamblu a zonei indic prezena unei regiuni tinere cu o mobilitate accentuat a
reliefului, reflectat i n dinamica actual a versanilor i albiilor. Modelarea reliefului se
desfoar difereniat pe bazine hidrografice i pe compartimente tectonice, n cadrul crora
factorul litologic are un rol esenial.
Meteorizarea se manifest prin procese de nghe-dezghe care afecteaz ptura superficial a
solului sau direct roca i prin procese de umezire-uscare manifestate pe terenurile argiloase,
sensibile la astfel de variaii. Un alt proces este disoluia care, const n transportarea srurilor
solubile n soluie, cu efecte morfologice importante, contribuind la denudarea reliefului. Astfel de
procese au loc n sectorul montan al judeului (dizolvarea se manifest n munii Ciuca, Grohotiu
datorit prezenei calcarelor i conglomeratelor i, Baiu pe marnocalcare) i n zona de dealuri. n
zona montan pe creste la peste 1500 m se manifest procese de nivaie, gelivaie i avalane
precum i, modelarea datorat vntului.
Procese de modelare a versanilor sunt procesele geomorfologice actuale care se dezvolt n
cadrul versanilor, prezint evoluie i intensitate difereniat legat de existena unui nivel de
baz mai mult sau mai puin activ i, de o serie de condiii strict locale (pant, roc, covor vegetal,
surse de ap); se identific dou categorii de procese la nivelul versanilor: procese de eroziune i
procese de acumulare, mprite la rndul lor n mai multe tipuri.
Procesele de eroziune constau n deplasarea materialului pe versant n funcie de anumite condiii
locale: roc, pant, ap, vegetaie. Ele constau n rostogoliri, prbuiri, creep (frecvente n zona
montan) i alunecri, dezvoltate n sectorul de recepie al bazinelor toreniale localizate n
depozitele de fli din zona montan i cel de molas al subcarpailor. Specifice zonei de deal alturi
de alunecri sunt curgerile noroioase i solifluxiunea, procese favorizate de nghe-dezgheul din
sezonul de primvar, de existena pe suprafee ntinse a depozitelor argiloase i marnoase i, de
excesul de umiditate n sol.
2-21

CAIET DE SARCINI
Procesele de splare n suprafa, iroire, ravenare, torenialitate sunt caracterizate printr-o larg
rspndire n zona montan i de dealuri; n urma lor rezult forme de tipul anuri, ogae, ravene,
toreni, adncite n scoara de alterare i mai rar n roc, cu lungimi de cteva sute de metri,
adncimi de 0,3 -2 m i limi de pn la 5 m. n zona montan, torenialitatea este principalul
proces n fliul cretacic, pe sectorul marilor nlimi i la contactul muntelui cu subcarpaii.
Procesele de acumulare constau n depunerea materialelor deplasate pe versani, prin
mecanismele descrise mai sus, n locurile unde panta le permite, rezultnd diferite forme
geomorfologice.
Procese de modelare a albiilor sau procesele fluviatile se manifest permanent dar, intensitatea lor
difer n funcie de sezon. Pentru albiile vilor secundare subcarpatice se remarc sectoare
morfodinamice, n care relaiile dintre procesele de versant i cele de fluviotoreniale au trsturi
distincte, indiferent dac bazinele sunt dezvoltate n depozitele de molas neogen sau pietriuri.
Acumulrile aluviale sunt strns legate de condiiile litologice, morfologice dar, mai ales de regimul
hidrologic al scurgerii.
2.2.3 Elemente climatice

Printre factorii climatogeni pentru judeul Prahova se afl relieful (prin altitudine, declivitate,
energie de relief, forme de relief, constituie petrografic), caracteristicile vegetale i edafice.
La modul general, climatul din zona judeului Prahova este temperat, specific latitudinii la care se
afl, cu nuane locale i parametri climatici diferii. Astfel, temperatura medie multianual variaz
de la nord la sud, fiind -2 C n zona munilor Bucegi i 10 C n zona de cmpie. Pentru arealul
dealurilor subcarpatice i culoarele vilor specifice sunt inversiunile termice. Influena maselor de
aer ciclonale i anticiclonale determin apariia temperaturilor extreme. Variaia altitudinal a
temperaturii aerului se constat n apariia ngheului care, este timpuriu n zona munilor Bucegi
i se produce pe la sfritul lunii octombrie n zona de cmpie. Aceste diferenieri pe vertical se
constat i asupra altor parametri climatici cum ar fi durata de strlucire a soarelui, nebulozitatea
etc.
Valorile temperaturilor maxime nregistrate n zona judeului Prahova sunt: 39,4C Ploieti, la
data de 10 august 1945; 37,8C Cmpina, la data de 7 sept 1946; 30,0C Sinaia, la data de 6
iulie 1988; 22,1C Omu, la data de 14 iulie 1984.
Valorile temperaturilor minime nregistrate n zona judeului Prahova sunt: -26,6C Cmpina, la
data de 23 ian 1942; -26,5C - Sinaia la data de 18 ian 1963; -38,0C - Omu la data de 10 febr.
1929.
2-22

CAIET DE SARCINI
Tabel 2-1 Temperaturi medii lunare i anuale - C, (1961-2000)

Staia
Med.
I
II
III IV
V
VI
VII VIII
IX
X
XI XII
Amplit.
meteo
an.
Cmpina
-1,8 -0,5 3,2 9,2 14,3 17,8 19,3 18,5 14,3 9,1 4,2 0,0 9,0
21,1
(461 m)
Sinaia
(1510
-5,2 -5,1
2,7 7,6 10,9 12,5 12,4 9,0 4,8 0,4
3,7
17,7
2,4
3,4
m)
Omu
(2504
0,5 3,6 5,4 5,5 2,7
-2,5
16,1
10,3 10,6 8,3 4,1
0,6 5,1 8,6
m)
Sursa: Clima Romniei (2008) Ed. Academiei Romne.
Tabel 2-2: Temperatura medie anual a aerului (C) la staii meteorologice din judeul Prahova,
din anul 2012, comparativ cu anii anteriori (2007 2011)
Anul/
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Staia meteo
Cmpina
10.7
10.2
10.2
9.7
9.3
10.1
Ploieti
12.2
11.7
11.8
11.1
10.6
11.6
Sinaia 1500
5.4
5.0
4.9
4.7
4.5
5.6
Vf. Omu
-1.6
-1.8
-1.5
-1.8
-1.7
-1.2
Sursa: Raport asupra factorilor de mediu Prahova 2012
Tabel 2-3: Temperatura minim anual a aerului (C) i data de producere la staiile
meteorologice din judeul Prahova, din anul 2012, comparativ cu anii anteriori (2007 2011)
Anul
Staia
meteo
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Cmpina
-12.5
-16.2
-14.8
-20.2
-15.2
-23.3
(25.02.2007) (05.01.2008) (21.12.2009) (26.01.2010) (26.01.2011) (02.02.2012)
Ploieti
-13.1
-17.9
-20.0
-26.0
-20.0
-27.3
(14.12.2007) (12.01.2008) (22.12.2009) (26.01.2010) (26.01.2011) (09.02.2012)
Sinaia 1500
-16.5
-20.0
-18.9
-18.7
-16.9
-21.3
(25.02.2007) (17.02.2008) (21.12.2009) (24.01.2010) (26.01.2011) (02.02.2012)
Vf. Omu
-21.2
-27.4
-22.6
-24.2
-22.9
-24.7
(14.12.2007) (17.02.2008) (09.01.2009) (25.01.2010) (08.03.2011) (02.02.2012)
2-23

CAIET DE SARCINI
Sursa: Raport asupra factorilor de mediu Prahova 2012

Tabel 2-4: Temperatura maxim anual a aerului (C) i data de producere la staiile
meteorologice din judeul Prahova, din anul 2012, comparativ cu anii anteriori (2007 2012)
Anul /
Staia
meteo
2007
2008
2009
2010
2011
2012
37.3
33.5
33.4
32.6
34.6
38.1
(23.07.200
(24.07.200
(13.08.201
(09.07.201
(15.08.2008)
(07.08.2012)
7)
9)
0)
1)
39.9
35.9
37.5
35.6
37.6
40.5
Ploieti (22.07.200
(24.07.200
(13.08.201
(09.07.201
(16.08.2008)
(07.08.2012)
7)
9)
0)
1;
29.3
25.1
27.1
28.1
27.2
29.7
Sinaia
13.09.2011
(24.07.200 (15,16.08.200 (24.07.200 (13.08.201 (14.09.201
(25.08.2012)
1500
)
7)
8)
9)
0)
1)
20.0
18.0
18.5
16.6
19.5
17.9
(24.07.200 (27.08.201 (24.08.201 (25;26.08.201
Vf. Omu (24.07.200
(14.07.2008)
7)
9)
0)
1)
2)
Precipitaiile au distribuie corelat cu cea a temperaturilor, mai nsemnate cantitativ n zona de
munte att solide, ct i lichide totaliznd 1200-1300 mm/an chiar mai mult n Bucegi, cca. 700-900
mm/an n regiunea de deal i 550-600 mm/an n partea de sud a judeului corespunztoare
arealului de cmpie. Variaia n distribuia cantitii de precipitaii o impune altitudinea ct i,
dispunerea orografic astfel c, pantele cu expunere vestic i nordic au cantiti sporite. n
situaii deosebite ale circulaiei atmosferice se pot nregistra cderi importante de precipitaii ntro zi care s depeasc totalul precipitaiilor dintr-o lun.
Cmpin
a
Tabel 2-5 Temperaturi medii anotimpuale i semestriale C, (1961-2000)

Staia meteo
Iarn
Primvar
Var
Toamn
Md. sem.
rece
Md. sem.
cald
Cmpina (461
m)
-0,8
8,9
18,5
9,2
2,4
15,6
Sinaia (1510
m)
-4,6
2,6
11,9
4,7
-1,8
9,2
Omu (2504
m)
-8
-4,0
4,8
-1,0
-7,3
2,3

Regimul precipitaiilor prezint discontinuitate n timp i spaiu i, depinde de factorii genetici
generali i locali. Interferena maselor de aer vestice, sudice i nordice este specific latitudinii
geografice, dar depinde i de configuraia local.
Cantitatea i repartiia precipitaiilor este corelat cu cea a temperaturilor avnd variaie
latitudinal dar i altitudinal, astfel nct zona nordic a judeului corespunztoare arealului
montan se caracterizeaz prin cele mai mari cantiti de precipitaii comparativ cu cea sudic.
Valorile medii lunare multianuale sunt prezentate mai jos:
2-24

CAIET DE SARCINI
Tabel 2-6 Cantitatea medie lunar i anual de precipitaii mm, (1961-2000)

Staia
meteo
II
III
IV
VI
VII
VIII
IX
XI
XII
anua
l
Cmpin
a (461
m)
39,
7
40,
1
39,
3
59,
7
91,0
112,
4
101,
2
84,6
52,
3
45,
3
54,
1
51,
4
771,
1
Omu
(2504
m)
60,
4
59,
7
65,
3
79,
7
108,
1
134,
4
140,
4
111,
6
65,
6
52,
4
53,
7
67,
8
999,
1
Tabel 2-7 Cantitatea medie anotimpual i semestrial de precipitaii - mm, (1961-2000)

Staia meteo
Iarn
Primvar
Var
Toamn
Md. sem. rece
Md. sem. cald
Cmpina (461 131,1

m)
190,0
298,2
151,7
501,2
270,0
Omu
m)
253,1
386,5
171,7
639,8
359,3
(2504 187,9

Ploile toreniale au efecte importante asupra solului, nveliului vegetal al acestuia i, asupra
malurilor i versanilor prin iroire, torenialitate, splare n suprafa sau, efecte hidrologice prin
creteri de nivel, de debite, cantiatea de aluviuni, inundaii, eroziunea lateral a malurilor.
Industrializarea din sec. XX a generat creterea numrului nucleelor de condesare i deci a
frecvenei precipitaiilor.
Regimul vntului, caracterizat prin direcie i vitez, este generat de dinamica atmosferei i de
particularitile locale ale suprafeei subiacente. Catenele montane schimb circulaia general
spre sud acesta cptnd un pregnant sens dinspre nord-est. Dac la Vf. Omu predomin vnturile
din sector vestic (64%), la Ploieti direcia dominant este cea de nord-est (40%), urmat de cea de
sud-vest (23%). Viteza medie a vntului este mare pe culmile montane fa de zonele joase, ea
variind de la cca. 7m/s la Vf. Omu, la 2,3 m/s la Sinaia i cca. 3m/s la Ploieti.
Fenomene climatice periculoase cu aspect de risc climatic care se manifest n zona judeului
Prahova sunt ceaa, chiciura, grindina, orajele, poleiul,viscolul etc.
Diferenierile altitudinale ale elementelor climatice impun defalcarea unor tipuri de topoclimate
cu aspecte particulare: topoclimat montan veri rcoroase, cu precipitaii abundente, ierni aspre
cu strat de zpad gros i stabil; topoclimat de deal aspecte moderate cu valori intermediare i,
topoclimat de cmpie cu veri clduroase cu precipitaii nu prea bogate i ierni reci cu frecvente
viscole.
Caracteristica de continentalism a climatului judeului Prahova caracterizeaz 80% din teritoriul
judeului Prahova, restul aparinnd climatului continental-moderat.
2-25

CAIET DE SARCINI
2.2.4 Hidrologia
Apele de suprafa
Lungimea cursurilor de ap care traverseaz judeul este de 1.786 km, suprafaa bazinului
hidrografic este de 3.350 km2, iar suprafaa lacurilor este de 13 km2.
ntreg sub-bazinul hidrografic Prahova - Teleajen are o suprafa de 3738 kmp i face parte din
bazinul Ialomia-Buzu, cuprins ntre localitile Predeal i Adncata. Respectiva suprafa acoper
79% din suprafaa administrativ a judeului Prahova.
Reeaua hidrografic puternic dezvoltat formeaz un bazin de form palmat cu direcia de
curgere NV - SE. Principalele ruri care constituie sub-bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana,
Teleajen, Cricovul Srat.
Rul Prahova este cel mai mare colector al apelor din judeul Prahova, cu o lungime de 193 km, din
care primii 6 km i ultimii 16 km se afl pe teritoriul judeelor Braov, respectiv Ilfov.
Rul Prahova, cu afluentul su Teleajean, formeaz dou axe principale care dreneaz partea
median a judeului pe direcia NV-SE.
Rul Prahova izvorte din Pasul Predealului (1.032 m) situat n judeul Braov i ptrunde pe
teritoriul judeului Prahova la numai 6 km de la obrie. La ieirea din jude, n amonte de
confluena cu rul Cricovul Srat, Prahova are o suprafa de bazin de 3.350 km 2 i o lungime de
171 km. Principalii si aflueni sunt pe partea stng i anume: Azuga (S = 88 km2, L = 23 km),
Doftana (S=410km2, L=51km), Teleajenul (S=1.656km2, L=122km) i Cricovul Srat (S=809 km2,
L=89km), ultimul avnd confluena cu Prahova imediat n aval de la ieirea din jude.
Rul Teleajen izvorte de pe versanii sudici ai Ciucaului. Afluenii si mai importani sunt:
- pe partea stng Telejenel (S=74km2, L=22km), Drajna (S=106km2, L= 25km) i Bucovel
(S=102km2, L=25 km);
- pe partea dreapt Vrbilu (S=217km2, L=37km), Mislea (S=182km2, L=23km) i Dmbu
(S=190km2, L=39km).
Lacurile naturale sunt numeroase, dar sunt variate ca origine a cuvetelor lacustre. Acestea sunt
situate n zona de cmpie i de dealuri. n zona de cmpie este amintit lacul Fulga pe valea Balana.
n regiunea subcarpatic, lacurile mai cunoscute sunt cele de la Brebu, Cmpina, Vitioare i cele de
la Slanic, localizate n vechi exploatri de sare i amenajate n scop balnear.
Pentru asigurarea unor debite suplimentare de ap i alte folosine n jude au fost realizate lacuri
de acumulare dintre care mai importante sunt cele de la Paltinu i Mneciu.
Cu excepia unor zone sub-montane, unde rezervele de ap tratabil sunt reduse (cantitativ, cum
este cazul staiunii turistice Azuga sau din cauza polurii n zona Crbuneti), se poate considera c
exist o rezerv suficient pentru alimentarea cu ap potabil a ntregului jude, ca i pentru
preluarea debitului de ap uzat rezultat.
Apele subterane
Amplasarea geografic a judeului Prahova, clima, cantitatea de precipitaii, alctuirea
mineralogic i organic a solurilor, aciunea plantelor i animalelor, a microorganismelor i, mai
ales, activitile umane diverse, determin o influen semnificativ asupra apelor subterane.
2-26

CAIET DE SARCINI
Forajele executate n Prahova au artat c exist depiri ale limitelor admise de STAS 1342/91 la
anumiti indicatori, depasiri generate de factorii enumerai anterior. Aceste foraje sunt amplasate
n zona industrial Ttrani/Teleajen i n N-E Ploieti, zona Tinosu, zonele agricole Buda Palanca i
Burias-Predeti, precum i n zona solurilor srturoase (Adncata, Fierbini, Baba Ana). Toate
aceste foraje au adncimi sub 50 m.
Compoziia solurilor din regiune favorizeaz infiltrarea precipitaiilor (anul 2002 a avut un regim
pluviometric nsemnat cantitativ n raport cu anii precedeni). Totodat, infiltrarea apelor din
unitile hidrografice de suprafa determin variaii n calitatea apelor subterane de tip freatic,
comparativ cu apele de adncime.
Din rezultatele obinute n Laboratorul de analize fizico-chimice i biologice Ploieti i compararea
lor cu valorile prevzute de STAS 1342/91-Apa potabil, STAS 9450/88- Apa pentru irigarea
culturilor agricole i alte standarde i normative, se pot aprecia orientativ posibilitile de utilizare
a apelor subterane din zonele unde sunt amplasate forajele de observaie. Astfel, n aproximativ
13% din foraje apa este potenial potabil, n aproximativ 37% apa se poate folosi pentru irigaii i
50% pot fi folosite n scop industrial.
Principalele resurse de ape minerale din jude sunt:
- apele bicarbonate, calcice, bromurate, sulfuroase: Sinaia;
- apele sulfuroase, sulfatate: Apostolache, Bertea, Brebu, Clugreni, Ceptura, Vrbilu,
Vlcaneti;
- apele clorurate, sodice: Bicoi, Brebu, Clugreni, Valea Doftanei, Mizil, Urlai-Orzoaia;
- lacurile cu ape clorurate, sodice concentrate la Slnic, Telega.
2.2.5 Geologia
Constituia geologic a teritoriului cuprins n limitele administrative ale judeului Prahova se
difereniaz de la nord la sud fapt reflectat n formele de relief, n resursele subsolului i n
tipologia peisajului natural. Teritoriul judeului Prahova corespunde mai multor uniti tectonice
ce se gsec la nivelul structurii geologice a rii noastre. Aceste uniti se grefeaz pe marile trepte
de relief, sugerndu-se astfel relaia dintre structura geologic i morfologie.
I. Zona cristalino-mezozoic
Aceasta corespunde arealului Munilor Bucegi (mai larg denumit unitatea de Leaota - Bucegi Piatra Mare) i este o unitate tectonic avnd rol de pnz.
Din punct de vedere stratigrafic se evideniaz:
o masivele cristaline prealpine, constituite din isturi cristaline (prehercinice i hercinice)
i grupa isturi cristaline mezo i epi - metamorfice (prebaikaliene i baikaliene); granitul
de Lalu este intrus n isturile cristaline i afloreaz n valea Bughea (granit rou cu
feldpat roz i cuar violaceu);
o depozitele sedimentare constituite de-alugul a patru cicluri de sedimentare triasic,
liasic, dogger apian i albian) se prezint depuse ntr-un sinclinal major, care apare n
Bucegi Postvaru; din ciclul dogger - apian afloreaz o portiune n siclinalul Bucegi ca o
fie aproape continu la marginea vestic a ascestuia i care cuprinde o suit de
microconglomerate i gresii dispuse direct peste fundamnetul cristalin; urmeaz gresii
calcaroase i marnoase (cu o bogat faun de molute i brahiopode), gresii calcaroase
2-27

CAIET DE SARCINI
i calcare oolitice feruginoase i apoi succesiunea acestui sedimentar se ncheie cu

marne i marnocalcare cenuii-oliv;
Sedimentarului i aparin depozite silicioase i calcare n majoritate de facies recifal (malm), un
orizont de jaspuri (ale kimmeridgianului) peste care se afl calcare noduloase (ce apar pe versantul
vestic al munilor Bucegi), klippe calcaroase pe versantul estic al munilor Bucegi thitonic).
Cretacicul urmeaz n continuitate peste de sedimentare peste tithonic n partea NV a munilor
Bucegi i neocomianul are dezvoltare complet pe flancul vestic al sinclinalului Bucegi i ncepe cu
marnocalcare cu tintinide, peste ele marnocalcalcare cu accidente silicioase n grosime de civa
metri. Barremian apianul este reprezentat pe flancul estic al sinclinalului, cu variaii litofaciale i
complicaii tectonice fapt pentru care unii autori le-au nglobat n stratele de Sinaia. Pe lng
barenian apian cu factur de fli n faciesul stratelor de Comarnic i n faciesul fliului grezos
marnos ruginiu (stratele de Piscu cu Brazi) apare i un facies deosebit barenian apian ca o
formaiune cu blocuri de tip wildfli, n care se ntlnesc frecvent calcare urgoniene cu dezvoltare
lenticular. n formaiunea cu blocuri calcare urgoniene se ntlnesc calcare recifale la diverse
nivele, reprezentative fiind cele de la Piatra Arsa, Furnica i Sf. Ana la vest de Sinaia. Pe lng
calcare recifale cuprinznd i brecii, conglomerate gresii, depozite marnoase grezoase cu multiple
varieti. Elementele breciilor i conglomeratelor pot atinge dimensiuni de zeci de metri. Dintre
blocurile nsedimentate predomin klippele de vrst jurasic grezocalcare i calcare jurasice ) cum
ar fi cea de pe valea Peleului sau calcarele roii neojurasice din klipele de pe valea Zgarburei sau
de la glma Ialomiei.
Ciclul albian ncheie suita sedimentarului preaustric i el este reprezentat de conglomeratele de
Bucegi. Ele formeaz umplutura sinclinalului omonim i au grosime de aspect masiv sau stratificat,
sau uneori are caracter de fli. Rocile constituiente ale conglomeratelor reprzint ntreaga gam
de roci ale zonei cristaliano mezozoice. Ele se prezint ca dou nivele de conglomerate separate de
un nivel de gresie numit gresia de Scropoasa. Aceast suit a conglomeratelor de Bucegi se
ncheie cu gresia i conglomeratele de Babele.
Sedimentul post austric (nveliul postaustric sau posttectornic) apartine neocretacicului i
paleogenului i debuteaz cu vranconian cenomanian, include depozite predominant
conglomeratice grezoase care se dispun transgresiv i discordant peste formaiuni mai vechi ca
conglomeratele de Bucegi. Turonian-senonianul include depozite marnocalcaroase i grezoase ca
cele din valea Gljriei din sinclinalul Bucegi.
II. Zona fliului
Aceast zon este diferenia n zona fliului intern i cea a fliului extern, att stratigrafic primul
fiind tithonic terminal-eocen iar cellalt eocretacic-oligocen, dar i litofacial la primul predominind
rocile arenitice.
Sub aspect stratigrafic n subzona fliului intern se deosebesc mai multe formaiuni Pnza de
Ceahlu, Pnza de Teleajen i sedimentarul postparoxismal.
Cea mai veche unitate lithostratigrafic din Pnza de Ceahlu cunoscut sub numele de strate de
Sinaia aparine cretacicul inferior; ea este o formaiune grezocalcaroas cu 2500m grosime i
cuprinde brecii, microconglomerate gresii calcaroase, calcare grezoase marnocalcare i argile
dispuse n strate. Mai apar n partea inferioar intercalaii de curgeri de roci bazice (cum ar fi pe
Valea Prahovei la Azuga). Tot n zona vii Prahovei, n valea Zamura, n baza stratelor de Sinaia
apar blocuri mari de isturi cristaline, provenite din zona cristalino-mzz sau din fundul fosei interne
2-28

CAIET DE SARCINI
a fliului. n detaliu stratele de Sinaia inferioare cuprind depozit predominant calcaroas (gresii,
marnocalcare, marne, isturi argiloase cenuii negricioase) cu o grosime de cca 700m; cele medii
sunt predominant grezoase, elementul distinctiv fiind dat de gresiile calcaroase n strate groase i
pot atinge 600m; cele superioare au o alternan ritmic de grezocalcare cenuii, brecii i
conglomerate la care se adaug marne nisipoase i au 1500m grosime i cea mai mare raspndire.
Stratele de Comarnic apar peste stratele de Sinaia pe flancul estic al anticlinalului Baiului cu o suit
predominant marrnocalcaroas i cu isturi marnoase, marne nisipoase, i strate subiri de gresii
calcaroase; apar pe valea Prahovei amonte de Comarnic; ele se continu la vest de Valea Prahovei,
au vrst baremian apian timpurie; au fost descrise ca fliul marnosgrezos sau stratele de Piscu cu
Brazi.
Albianul din pnza de Ceahlu este format din depozite grosiere preponderent gresii i
conglomerate dei, discontinue n general, ele apar n munii Ciuca -Zganu, (denumite
conglomerate sau strate de Ciucas Zaganu). La sud de acesta se gsete fliul de Bobu sau stratele
de Bobu care sunt depozite albiene cu gresii masive micacee i parial conglomerate.
Aria de rspndire a fliului sunt munii Baiu, Ciuca-Zganu i se prelungete n zona de dalurilor
cu cele doiu culmi nguste sub form de pinteni, Homorciu i Vleni. Dincolo de acceasta la
exterior se afl formaiunile de molas.
Pnza de Teleajen este unitatea est-intern, a fost numita pnza interna inferioara, pnza fliului
curbicortical; ea apare n regiunea vii Prahova dup care este acoperit i reapare n bazinul vii
Ialomiei
Cretacicul superior apare n valea Teleajenului la Cheia sub forma unei semiferestre tectonice, iar
spre sud marcheaza siclinalul Pridvaria Nebunu Sterp. Ele mbrac facies de fli grezoz marnos,
caracteristica fiind prezena marnelor i argilelor roii. Ca varsta aparine vranconian-coniacianului,
ns nu peste tot apare suita complet. Vranconianul se continu pana n valea Teleajenului.
Sedimenrul post tectonic reprezentat de senonian apare n zona Prahovei cu denumirea de marne
de Gura Beliei pentru c cuprind marne compacte roii sau verzi albicioase, cu intercalaii subiri
de gresii; ele pot atinge grosimea de 300m. Paleogenul se preint cu facies de fli, urmeaz n
continuitate de sedimentare peste depozitele senoniene i se gsesc bine dezvoltate n valea
Prahovei. Paleocenul este inclus n partea superioar a stratelor de Gura Beliei i e constituit din
marne roii cu microfauna de Globigerina. Eocenul urmeaza n facies are alternanta ritmica de
gresii calcaroase isturi argiloase verzui cenuii sau violacee i, marne compacte albicioase. Apar n
judeul Prahova i se numesc stratele de otrile; ele cuprind microfauna cu globigerina. Iar la Slnic
constituie un siclinal care se prelungete spre vest.
Subzona flisul extern cuprinde un fli peponderent argilos-aleuritic caracterizat de mare
uniformitate n toat aria lui, dispus de asemenea n pnze de sariaj (de Audia, de Tarcau).
Stratigrafic Pnza de Audia este reprezentat de un fli sistuos de culoare cenuie nchis urmat
de unul grezos cu arcoze, depozite care au fost denumite seria de Macla. Acest fli de Macla se
urmrete pn la valea Doftanei iar apoi pe valea Ialomiei
Litofaciesul de Tarcau este dominat de dezvoltarea fliului grezos masiv n care predomin gresii
grosiere micacee, cu ciment calcaros n strate groase de pn la 3 m iar pe alocuri prezint
secvente grosiere pna la microconglomeratice. Gresia de Tarcu apare prin partea ei superioar
ntr-o structur anticlinal sub numele de pintenul de Homorciu-Prajani. Faciesul de Coli apare
ca fli grezos format din flis gresii micacee n alternan cu gresii calcaroase i marne se urmrete
prin partea sa superioar n zona axial a unei structuri anticlinale, alctuind pintenul de Vleni,
dispus la sud i paralel cu pintenul de Homoraciu i separat de acesta prin sinclinalul Drajna. n
zona pintenului de Homorciu pentru oligocen se trece de la fliul grezos de tip Fusaru la un fli
2-29

CAIET DE SARCINI
grezos argilos bituminos, numit strate de Pucioasa. n bazinul Teleajenului la maginea interna a
Pnzei de Tarcu se idetific faciesul de Slon, o varietate grosier a oligocenului i se
caracterizeaz prin apariia unor suite de brecii. Pentru acvitanian burdigalian se identifica
stratele de Cornu conservate n sectorul sudic al sinclinalului Slanic i Drajna; ele includ depozite
variate, are un complex gipsifer, situri argiloase n alternan cu nisipuri, gresii glauconitice i
conglomerate, marnocalcare cu globigerine i isturi bituminoase. Aceste strate afloreaz pe valea
Prahovei la nord de Cmpina i se continu spre est pe flancurile sinclinalui Slnic i Drajna.
Sedimentarul posttectonic s-a acumulat dup realizarea unitilor tectonice ale fliului extern n
eo-miocen, formaiunile sale sunt n facies de molas i, constituie dou sinclinale Slnic i Drajna,
separate de un anticlinal (de Homorciu). Acesta din urm se constituie din conglomerate numite
de Brebu i, marne i argile verzui sau roietice, cu intercalaii de marnocalcare, cinerite, calcare
bituminoase. Peste stratele de Brebu se afl un complex marnos-argilos cu gipsuri i tufuri, peste
care urmeaz bademinanul cu cu depozite variate (tufuri i marne cu globigerine cca. 500m
grosime, formaiunea cu sare sau brecia srii, isturile cu radiolari i, marnele cu Spiratella de cca.
150m grosime). Sarmaianul are rspndire restrns i cuprinde nisipuri, marne i argile cu
intercalaii de grezocalcare oolitice i tufuri dacitice. Pliocenul cu marne i gresii ncheie suita
depozitelor postectonice.
III. Zona de molas
Zona de molas se constituie ca cea mai extern unitate tectonic a orogenului carpatic, numit i
pnza subcarpatic. Acumularea ei se face n mai multe cicluri de sedimentare ncepnd din
miocen, putndu-se defalca molasa inferioar (miocenic) i cea superioar (pliocenic). Depozitele
din constituia molasei sunt eterogene de la conglomerate grosiere pn la pelite, la care se
adaug calcare, evaporite, crbuni, tufuri etc.
Sectorul Subcarpailor Prahovei este alctuit din formaiuni miocene i pliocene, local paleogene i
cuaternare. Peste formaiunile paleogene, cu apariie local se gsesc argile cu sare i gips,
conglomerate i, gresii cu intercalaii marnoase (din burdigalian) peste care urmeaz un complex
de gresii miocene, tufuri, isturi argiloase foioase i chiar depozite de sare (badeniene i
burdigaliene). n continuare apar n alternan marne, nisipuri, gresii cu trovani i conglomerate
cu intercalaii de marne calcaroase, calcare oolitice i calcare cochilifere sarmaiene.
Formaiunile pliocene sunt de o mare varietate litologic predominnd complexele nisipoase i
grezoase cu intercalaii de marne (meoiene) i de marne nisipoase (poniene), nisipurile i gresiile
moi cu intercalaii de marne, argile nisipoase, i cu orizonturi de lignit (daciene). Ultimele
formaiuni sunt constituite din marne argiloase verzui, nisipuri, gresii moi peste care urmeaz
pietriuri cu stratificaie ncruciat. Aceste formaiuni sunt cutate i faliate puternic.
Subcarpaii Prahovei aparin zonei cutelor diapire care se caracterizeaz prin ptrunderea unor
smburi de sare de form i dimensiuni variate, prin bolta anticlinalelor fie, ajungnd pn la
suprafa (la anticlinalul intea, Bicoi) fie, oprindu-se la o anumit adncime ca la Boldeti
Scieni.
Cutele sunt strnse n partea intern spre munte i mai puin pronunate, chiar incipiente,
discontinue ctre cmpie. n partea intern depozitele miocene formeaz dou anticlinale largi
paralele cu limita muntelui: la nord Slnic Bezdead (pn la sud de Pietroia), la sud
continuarea cuvetei Drajnei de la est de Teleajen pn la vest de Valea Varbilaului. n regiunea
Butenari Cmpina Gura Drgnesei este o important falie, de-a lungul creia depozitele
miocene ncalec peste cele pliocene de la sud.
2-30

CAIET DE SARCINI
Faptul c stratele din romanian nu sunt cutate, arat c micrile din faza valah au fost puternice
chiar n cuaternar. Partea superioar a romanianului este predominant grosier i constituie
Stratele de Cndeti. Depozitele romaniene au larg rspndire n zona cutelor diapire i constituie
umplutura sinclinalelor.
Fig. Harta geologic (1:1000000, 1975)

IV. Unitatea de Vorland
Aceast unitate este reprezentat de Platforma Valah constituit din dou etaje: un soclu cistalin
(isturi cristaline mezometamorfice) i o cuvertur sedimentar depus n mai multe cicluri.
2.2.6 Hidrogeologia
Zona montan a judeului Prahova prin trsturile geologice prezint structuri hidrogeologice nu
prea numeroase i nici prea extinse.
- Hidrostructuri de descrcare, dezvoltate n conglomerate unde apele subterane apar sub
form de izvoare la limita cu un strat impermeabil sau prin deschirea datorat eroziunii;
ele sunt situate deasupra nivelului de baz; un exemplu n constituie structura CiucaZganu;
2-31

CAIET DE SARCINI
- Hidrostructuri carstice, dezvoltate n depozite dizolvabile iar descrcarea apelor se face

prin exurgene sau resurgene; ele se pot afla att deasupra ct i sub nivelul de baz;
acestea au alimentare pluvio-nival dar, i din reeaua hidrografic;
- Hidrostructuri depresionare tectonice, prezint acvifere de tip multistrat i apele se afl
sub presiune, ele manifestndu-se ascensional sau artezian; acviferele sunt de tip
granular (de la foarte fin prfos la grosier) i au alimentare preponderent din apele de
suprafa,
- Hidrostructuri fisurale apar nformaiunile metamorfice i cele ale fliului cretacic
paleogen; apele se afl sub presiune i au alimentare de tip pluvio-nival;
- Hidrostructuri aluvionare apar n lunci, terase i conuri de dejecie, prezint n general
nivel liber i alimentare din reeaua hidrografic; pentru nivelele superioare de terase
important este alimentarea pluvio-nial; avicferele aflate n terasele de nivel superior se
pot descrca sub form de izvoare;
Hidrostructura Bucegi este constituit din unitatea calcarelor carstice i din cea a conclomeratelor
i prezint descrcare spre vile Prahova, Ialomia i Dmbovia. Este o hidrostructur asimetric
cu flancul sud-estic mai cobort. Condiiile hidrogelogice din Munii Bucegi sunt impuse de
litostructur i tectonic. n afara principalelor roci acvifere calcarele i conglomeratele mai sunt
de menionat formaiunile de tip moren ca depozite periglaciare. Izvoare cu debite mari i
constante apar pe flancul estic al Bucegilor la contactul formaiunilor conglomeratice cu cele
marno-grezoase. Izvoarele care apar din depozitele deluviale prezint debite mici, cu regim
permanent numai acolo unde depozite prezint grosimi mari. Depozitele deluviale se dezvolt pe
roci conglomeratice, marno-grezoase i isturi cristaline i, au alimentare de tip pluvio-nival.
n zona joas a judeului Prahova se dezvolt cea mai important unitate hidrogeologic,
depresiunea Valah care, se extinde dincolo de limitele administrative ale judeului. Aceste
acvifere importante pentru exloatare sunt cuprinse stratigrafic ntre barremian i holocen.
Principalele acvifere de adncime sunt stratele de Cndeti i cele de Frteti.
Regimul apelor subterane este determinat de urmtoarele condiii: energie de relief slab, valori
mici ale scurgerii specifice, cu mici excepii (depozitele de teras) hidrostructurile de adncime
prezint continuitate pe mari suprafee, alimentarea subteran este preponderent din apele de
suprafa, sub aspect climatologic regimul este deficitar, n partea de nord conurile de dejecie
constituie hidrostructuri importante, alimentarea n zona pietriurilor de Cndeti se realizeaz
predominant nord-sud.
Cele mai vechi hidrostructuri exploatate sunt stratele de Cndeti ele se dezvolt n partea nordic
a depresiunii Valahe i n zona subcarpatic neogen.
Acviferele din stratele de Cndeti au fost evideniate n mai multe zone. n partea de sud ele se
afund pn la 100 m, iar apa se manifest ascensional sau artezian. n zona Ploieti s-au
evideniata ape sub presiune cu nivelul piezometric la -20 m i cu debite de cca. 20 l/s. La Puleti
nivelul piezometric este sub adncimea de 38 m. Ap artezian apare n zona Berceni la adncimea
de 150 m.
n zona de cmpie complexul de Cndeti este reprezentat de o alternan de pietriuri i nisipuri
cu prafusir argiloase; n zona conurilor aluvionare ele se gsesc la 20-40 m.
n zona Mizil-Tohani acviferul Stratelor de Cndeti este reprezentat prin intercalaii subiri de
nisip ajungnd la adncimi de 240-320 m; aici apa este sub presiune i uneori se manifest
artezian. Peste adncimea de 150m apa este mineralizat puternic i are gaze.
Stratele de Frteti reprezint o alt formaiune hidrogeologic important.
2-32

CAIET DE SARCINI
2.2.7 Ecologia
Zonare biogeografic
Judeul Prahova se ncadreaz n regiunea biogeografic holartic, zonele alpin, stepic i
continental. Alturi de speciile floristice i faunistice comune zonei biogeografice a rii nostre,
pentru judeul Prahova sunt caracteristice anumite specii endemice, relicte glaciare, specii rare i
unele de importan comunitar.
Vegetaia i fauna
Flora i fauna judeului Prahova respect zonalitatea geografic impus de latitudine fapt pentru
care, teritoriul judeului Prahova aparine zonei silvostepei care, acoper partea sud-estic a
judeului cu pduri (aproape complet nlocuite de alt tip de vegetaie) i zonei pdurilor de foioase
de tipul stejretelor, dispuse insular n partea sudic a judeului. Pe de alt parte, dispunerea
reliefului n trepte de la nord la sud contureaz trei etaje de vegetaie i faun n zona subcarpatic
i carpatic, reprezentate de etajul pdurilor de foioase, al coniferelor i cel al pajitilor subalpine
i alpine. Etajarea vegetaiei forestiere prezint nversiuni n anumite condiii de topoclimat.
n zona montan vegetaia arealelor care depesc 2400 m are caracter discontinuu i este
alctuit din plante oligoterme, ca ochiul ginii (Primula minima), clopoei alpine (Campanula
alpine), etc. la care, se adaug slcii pitice (Salix reticulate, Salix herbacea) i arginica (Dryas
octopetala). Specifice munilor Bucegi sunt graminea pitic Festuca bucegiensis i asociaiile de
Carex curvula aflate la altitudini mari. Dominante n acest spaiu sunt pajitile de epoic (Nardus
stricta) i pruc (Festuca ovina) alturi de Agrostis rupestris. Condiiile edafice montane
faforizeaz dezvoltarea pajitilor subalpine, asociate cu jnepeniuri (Pinus mugo), tufriuri de
smrdar (Rhododendron kotschyi), afin (Vaccinium myrtillus) i merior (Vaccinium vitis idaea);
acestea sunt frecvente pe suprafeele structurale i brnele Bucegilor.
Pentru Munii Bucegi sunt caracteristice pdurile de molid n asociere cu zada (Larix decidua) i
brad (Abies alba) iar, la altitudini mai mici, pe abruptul prahovean, fagul. Tot aici, apar asociaii de
brad i fag cu plcuri de tis (Taxus baccata) i zmbru (Pinus cembra) cu elemente carpatice sau
carpato-balcanice cum ar fi creasta cocoului (Cardamine glanduligera), vulturic (Hieracium
transilvanicum), mierea ursului (Pulmonaria rubra). Pajitile de stncrie cuprind firua (Poa
violacea), coada iepurelui (Sesleria haynaldiana), floarea de col (Leontopodium alpinum), etc.
n munii Grbova, Grohoti i Ciuca pajitile subalpine i montane, la care se adaug plcuri de
ienupr, tufriuri pitice de afin, merior i bujor de munte, ocup cca. 25% din suprafaa munilor,
extinse prin punat i prin coborrea limitei superioare a pdurii la altitudinea de 1350-1500 m.
Sub altitudinea de 1350-1600 m se extinde domeniul forestier cu pduri de conifere, foioase i
amestec, predominnd fagul i carpenul n bazinul Teleajenului i Vrbilului, amestec de fag, brad
i molid n bazinele Prahovei i Teleajenului. Pe vile toreniale din zona montan se dezvolt
arinul (Alnus viridis) favoriznd diminuarea eroziunii.
Vegetaia dealurilor subcarpatice din judeul Prahova este caracterizat prin prezena a dou
subetaje cel al pdurilor de fag n sectorul dealurilor nalte i, cel al pdurilor de gorun n partea
extern, cu altitudini reduse. Limita ntre cele dou subetaje se poate considera la altitudinea de
2-33

CAIET DE SARCINI
600-700 m, cu anumite interferene unde condiiile locale o favorizeaz. Partea de nord a

dealurilor cuprinde fagul n asociere cu mesteacn, cire, plop tremurtor, paltin i salcie
cpreasc precum i, plante crtoare (curpen, ieder, vi slbatic) dar, care coboar spre sud
pe versanii nordici. Pdurile de foioase de gorun i fag domin arealul sudic dealurilor
subcarpatice. n condiii favorabile de expunere a versanilor pdurea de gorun nainteaz pn la
800 m altitudine pe soluri scheletice i este asociat de obicei cu carpen, jugastru, ulm, tei,
mojdrean, stejar, scoru. Pe areale restrnse apare stejarul (Quecus robur) cum ar fi pe terasele
Teleajenului la sud de Vlenii de Munte i n dealurile Podenilor, etc.
Terenurile degradate de alunecri au fost plantate cu salcm, pin, anin, frasin iar, n luncile
inundabile se gsesc zvoaie de plop i salcie cu numeroase specii asociate higrofile i
mezohigrofile. n arealele deluroase, cu sol puternic erodat i roca marnoas la suprafa sau
aproape de suprafa, se dezvolt ctina (Hippophae rhamnoides) care formeaz desiuri. Pajitile
de deal cuprind asociaii de Agrostis tenuis i Festuca rubra. Vegetaia de tufriuri cuprinde
pducel (Crataegus monogyna), mce (Rosa canina), porumbar (Prunus spinosa), lemn cinesc (
Ligustrum vulgare), mur, vi slbatic, curpen etc.
Vegetaia extrazonal este reprezentat de specii cu caracter xerofil-termofil pe soluri scheletice
de exemplu Agropyron brandzae i Cleistogenes bulgrica pe Stnca Tohanilor sau, cea higrofil i
mezohigrofil de tipul Agrostis stolonifera, Agrostis canina, specii de Poa i Carex; lor li se altur
plantele halofile ca Artemisia maritime, Salicornia europaea, Trifolium fragiferum etc. Vegetaia
intrazonal apare n luncile rurilor, n apropierea lacurilor i, este reprezentat de plop, salcie,
stuf, papur, rogoz, etc.
Pajitile natural secundare au nlocuit vegetaia forestier i cuprind un mozaic de asociaii de
pajite, n funcie de condiile locale edafice i climatice, frecvente fiind iarba vntului (Agrostis
tenuis), piu rou (Festuca rubra) i alte specii mezofile. Plantele ruderale sunt speficice
terenurilor degradate.
Fauna este specific arealului geografic n care se afl judeul Prahova. Ea este variat, cu
ditribuie teritorial diferit n funcie de treptele de relief i de condiiile biotopurilor respective i
cuprinde numeroase specii de nevertebrate, insecte i psri, ihtiofaun, roztoare etc. O
importan deosebit o are fauna de interes cinegetic care cuprinde ursul, cervidele, mistreul,
vulpea etc.
Arii protejate
Importante pentru pstrarea echilibrului ecologic n judeul Prahova sunt zonele naturale
valoroase, pentru a cror protecie s-au instituit ariile protejate care, se difereniaz n
urmtoarele categorii: parcuri naionale, parcuri naturale, rezervaii naturale i monumente ale
naturii. Principalii factori care duc la deteriorarea mediului nconjurtor i, implicit, a unor areale
cu elemente biotice, abiotice i care ar trebui protejate, sunt activitile agenilor poluani,
defririle, procesele geomorfologice actuale, etc. Distrugerea habitatelor naturale indiferent de
natura lor a determinat reducerea efectivului de specii i chiar depopulare, pe anumite areale,
precum i fenomenul de insularizare a acestora.
Reglementrile legislative, prin care o serie obiective de patrimoniu natural au fost declarate zone
naturale protejate fie, de importan naional fie, european sunt: Legea nr. 5/2000 privind
aprobarea PATN Seciunea a III-a Zone protejate, HG nr.230/2003, Ordinul nr. 1964/2007,
Ordinul nr. 2387/2011 i HG nr. 971/2011.
Tipologia ariilor naturale protejate
2-34

CAIET DE SARCINI
Arii avifaunistice
Pe terioriul administrativ al judeului Prahova este o singura zon de protecie avifaunistic SPA
Cmpia Gherghiei pe teritoriul comunelor Bodelti-Grditea, Fulga, Slciile, nsumnd 2048 ha,
ceea ce reprezint 0,43% din total.
Situri de interes comunitar
Siturile de interes comunitar identificate pe teritoriul administrativ al judeului Prahova care,
cuprind mai multe tipuri de habitate i specii de interes comunitar, sunt:
SCI Bucegi Azuga, Buteni, Comarnic, Sinaia; cca. 13000 ha n judeul Prahova;
SCI Ciuca Cerau, Mneciu-Ungureni; cca. 9400 ha n judeul Prahova;
SCI Lacul Blbitoarea Btrni; 3 ha;
SCI Pdurea Glodesa-Valea Doftanei Valea Doftanei; 544 ha;
SCI Pdurea Plopeni Bicoi, Cocortii Mislii; 91 ha;
SCI Stnca Tohani Gura Vadului; 50 ha;
SCI Cheile Doftanei Brebu, Secria, Bertea, Comarnic, Valea Doftanei, otrile; 2613 ha;
SCI Coridorul Ialomiei Balta Doamnei, Beceni, Trgoru Vechi, Cocorii Col, Brazi,
Ciorani, irna, Tinosu, Drgneti, Dumbava, Gherghia, Gorgota, Olari, Poienarii Burchii,
Puchenii Mari, Rfov, Valea Clugreasc; cca. 7480 ha n judeul Prahova;
Acestea areale care nsumeaz 33181 ha, ceea ce reprezint 7,03 % din teritoriul judeului
Prahova, sunt incluse n reeaua ecologic european Natura 2000.
Alte arii naturale protejate
Parcul Natural Bucegi cu suprafaa de 32.663 ha, se extinde pe teritoriul mai multor judee din
care, n judeul Prahova ocup o suprafa de 8.322 ha, reprezentnd aproape 2 % din suprafaa
acestuia.
Pe teritoriul judeului Prahova se afl 6 arii naturale protejate de interes naional, cu tipologii
diferite:
Abruptul Prahovean Bucegi - tip mixt, n cadrul Parcului Naional Bucegi oraele Buteni i
Sinaia
Colii lui Barbe tip mixt, n cadrul Parcului Natural Bucegi oraul Sinaia
Punctul fosilifer Plaiul Hoilor tip mixt, n cadrul Parcului Natural Bucegi oraul Sinaia
Ariniul de la Sinaia - tip mixt, Oraul Sinaia
Muntele de sare de la Slnic Prahova tip geologic i geomorfologic, Oraul Slnic
Tigile din Ciuca tip mixt, Comuna Mneciu
n afara celor de mai sus, exist declarate i alte arii naturale de importan local, cu interes de
protecie n urmtoarele uniti administrativ teritoriale: Adunai, Aluni, Apostolache, Aricetii
Zeletin, Azuga, Balta Doamnei, Bleti, Bertea, Brebu, Bucov, Clugreni, Crbuneti, Ceptura,
Ceru, Chiojdeanca, Colceag, Comarnic, Cornu, Cosminele, Drajna, Dumbrava, Filipetii de Pdure,
Gornet-Cricov, Gura Vitioarei, Iordcheanu, Jugureni, Lapo, Mgurele, Mgureni, Puleti,
Plopeni, Podenii Noi, Poienarii Burchii, Poseti, Predeal Srari, Provia de Jos, Provia de Sus, Salcia,
Slciile, Scoreni, Secria, Sngeru, Sinaia, Slnic, Starchiojd, Surani, irna, Talea, Ttaru, Valea
Doftanei, Vlcneti.
2-35

CAIET DE SARCINI
Biodiversitate
n ceeea ce privete tipurile de habitate i speciile de interes comunitar pentru care au fost
instituite anumite arii de protecie, se remarc diversitatea i complexitatea biocenozelor, dup
cum urmeaz:
SCI Bucegi
Tipuri de habitate:
3220 - Vegetaie herbacee de pe malurile rurilor montane;
3230 - Vegetaie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul rurilor
montane;
3240 - Vegetaie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul rurilor montane;
4060 - Tufriuri alpine i boreale;
4070* - Tufriuri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium;
4080 - Tufriuri cu specii sub-arctice de salix;
6110* - Comuniti rupicole calcifile sau pajiti bazifite din Alysso-Sedion albi;
6170 - Pajiti calcifile alpine i subalpine;
6230* - Pajiti montane de Nardus bogate n specii pe substraturi silicioase;
6430 - Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor,
pn la cel montan i alpin;
6520 - Fnee montane;
7140 - Mlatini turboase de tranziie i turbrii oscilante (nefixate de substrat);
8110 - Grohotiuri silicioase din etajul montan pn n cel alpin (Androsacetalia
alpinae i Galeopsietalia ladani);
8120 - Grohotiuri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pn n
cel alpin (Thlaspietea rotundifolii);
8210 - Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase;
8310 - Peteri n care accesul publicului este interzis;
9110 - Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;
9150 - Pduri medioeuropene de fag din Cephalanthero-Fagion;
9180* - Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene;
91E0* - Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion,
Alnion incanae, Salicion albae);
91V0 - Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);
9410 - Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (VaccinioPiceetea);
9420 - Pduri de Larix decidua i/sau Pinus cembra din regiunea montan
Specii de mamifere:
1308 - Barbastella barbastellus (Liliac crn);
2-36

CAIET DE SARCINI
1352* - Canis lupus (Lup);

1361 Lynx lynx (Rs);
1354* - Ursus arctos (Urs brun)
Specii de amfibieni i reptile:
1193 - Bombina variegata (Buhai de balt cu burta galben);
2001 Triturus montandoni (Triton carpatic)
Specii de peti:
1163 - Cottus gobio (Zglvoc)
Specii de nevertebrate:
4057 - Chilostoma banaticum; 4030 - Colias myrmidone; 4046 - Cordulegaster
heros;
1086 - Cucujus cinnaberinus; 1065 - Euphydryas aurinia; 4048 - Isophya costata;
1083 - Lucanus cervus (Rdac); 4039 - Nymphalis vaualbum; 4052 Odontopodisma rubripes;
4054 - Pholidoptera transsylvanica;
1087* - Rosalia alpina (Croitor alpin); 1015 - Vertigo genesii
Specii de plante:
1386 - Buxbaumia viridis; 4070* - Campanula serrata (Clopoel);
1381 Dicranum viride; 2113 - Draba dorneri (Flmnzic); 1758 - Ligularia
sibirica (Curechiu de munte); 1389 Meesia longiseta; 4116 - Tozzia carpathica
(Iarba gtului)
SCI Ciuca
Tipuri de habitate:
3220 - Vegetaie herbacee de pe malurile rurilor montane;
3230 - Vegetaie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul rurilor
montane;
3240 - Vegetaie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul rurilor montane;
4060 - Tufriuri alpine i boreale;
4070* - Tufriuri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium;
6170 - Pajiti calcifile alpine i subalpine;
6230* - Pajiti montane de Nardus bogate n specii pe substraturi silicioase;
7220* - Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);
8110 - Grohotiuri silicioase din etajul montan pn n cel alpin (Androsacetalia
alpinae i Galeopsietalia ladani);
2-37

CAIET DE SARCINI
8120 - Grohotiuri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pn n

cel alpin (Thlaspietea rotundifolii);
9130 - Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;
9150 - Pduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion;
9180* - Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene;
91E0* -Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion,
91V0 - Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);
9410 - Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (VaccinioPiceetea);
9420 - Pduri de Larix decidua i/sau Pinus cembra din regiunea montan
Specii de mamifere:
1352* - Canis lupus (Lup); 1355 - Lutra lutra (Vidr, Lutr); 1361 - Lynx lynx
(Rs);
1324 - Myotis myotis (Liliac comun); 1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul
mic cu potcoav);
Specii de amfibieni i reptile:
1193 - Bombina variegata (Buhai de balt cu burta galben); 1166 - Triturus
cristatus (Triton cu creast); 2001 - Triturus montandoni (Triton carpatic)
Specii de peti:
1163 - Cottus gobio (Zglvoc)
Specii de nevertebrate
1078* - Callimorpha quadripunctaria; 4014 - Carabus variolosus;
4036 Leptidea morsei; 1087* - Rosalia alpina (Croitor alpin)
Specii de plante:
4070* - Campanula serrata (Clopoel); 1902 - Cypripedium calceolus (Papucul
doamnei);
1758 - Ligularia sibirica (Curechiu de munte); 1379 - Mannia triandra
SCI Lacul Blbitoarea

Tipuri de habitate:
6410 - Pajiti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion
caeruleae);
7110* - Turbrii active
Specii de amfibieni i plante:
2-38

CAIET DE SARCINI
1193 - Bombina variegata (Buhai de balt cu burta galben)

Specii de plante:
1393 - Drepanocladus vernicosus
SCI Pdurea Glodesa - Valea Doftanei
Tipuri de habitate:
4060 - Tufriuri alpine i boreale; 9110 - Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;
91V0 - Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
Specii de mamifere:
SCI Pdurea Plopeni
Tipuri de habitate:
9160 - Pduri subatlantice i medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din
Carpinion betuli
SCI Stnca Tohani
Tipuri de habitate
40C0* - Tufriuri de foioase ponto-sarmatice; 6210* - Pajiti uscate
seminaturale i faciesuri cu tufriuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia);
8230 - Comuniti pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion
dilleni pe stncrii silicioase
Specii de plante:
4067 - Echium russicum (Capul arpelui)
SCI Coridorul Ialomiei
Tipuri de habitate
3260 Cursuri de ap din zona de cmpie pn n etajul montan, cu vegetaie
din Ranunculion fluitantis i Callitricho-Batrachion
3270 Ruri cu maluri mloase cu vegetaie din Chenopodion rubri p.p. i
Bidention p.p.
40C0 Tufriuri de foioase ponto-sarmatice
91F0 Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus
excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor ruri;
91I0 - Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.
91Y0 - Pduri dacice de stejar i carpen
2-39

CAIET DE SARCINI
92A0 Zvoaie cu Salix alba i Populus alba

Specii de mamifere
1337 Castor fiber (Castor, breb)
1355 Lutra, lutra (Vidr, lutr)
1335 Spermophilus citellus (Popndu, uit)
Specii de amfibieni si reptile
1188 Bombina bombina (Buhai de balt cu burta roie)
1220 - Emys orbicularis (Broasc estoas de ap)
1166 - Tritius cristatus (Triton cu creast)
SCI Cheile Doftanei
Tipuri de habitate:
9130 - Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;
9170 - Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
9180 Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene
91E0 - Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion,
91V0 - Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
Specii de mamifere:
1354 Ursus arctos (Urs brun)
Specii de amfibieni si reptile:
1193 - Bombina variegata (Buhai de balt cu burta galben)
1220 Emys orbicularis (Broasc estoas de ap)
1166 Tritius cristatus (Triton cu creast)
Specii de nevertabrate:
1089 Morimus funereus (Croitorul cenuiu)
SPA Cmpia Gherghiei
Peisajele
Peisajele, ca uniti teritoriale dinamice i complexe care, s-au format ca rezultat al interaciunii i
legturilor reciproce dintre componentele mediului natural (roc, ap, aer, sol i vegetaie) i a
condiiilor de relief i clim dar, aflate sub influena transformatoare a activitilor social
economice, variaz n judeul Prahova de la nord la sud i, se caracterizeaz prin condiii naturale
2-40

CAIET DE SARCINI
relativ omogene. Dei sunt alctuite din aceleai componente, ele se deosebesc prin coninutul
cantitativ i calitativ, avnd structuri relativ diferite.
Astfel, n zona judeului Prahova se ntlnesc urmtoarele tipuri de peisaje:
o peisaje de munte, cu muni nali cu creste, relief glaciar i suprafee de nivelare cu pajiti alpine
i tufriuri pitice;
o peisaje de munte, cu muni nali cu creste, relief glaciar i suprafee de nivelare cu tufriuri
pitice pajiti i pajiti subalpine;
o peisaje de masive nalte de conglomerate i calcare, cu pduri de molid, fag i brad, pe alocuri
cu pin i larice, pajiti de stncrie cu elemente termofile, sub influena climatului continental;
o peisaje de muni mijlocii cu pduri de fag cu molid i brad, pe alocuri cu pin, cu pajiti, sub
influena climatului continental;
o peisaje de muni joi cu pduri de fag cu carpen i de gorun cu carpen, pe alocuri cu pin, cu
pajiti, sub influena climatului continental;
o peisaj de dealuri nalte cu pduri de fag balcanic cu gorun i carpen, pajiti i terenuri agricole,
sub influena climatului continental;
o peisaj de dealuri nalte cu pduri de cu gorun cu carpen, alternnd cu pduri de fag i pajiti
stepizate i, terenuri agricole, sub influena climatului continental;
o peisaj de dealuri nalte cu pduri de fag cu carpen i gorun cu carpen, pajiti stepizate i
terenuri agricole, sub influena vnturilor de tip fhn;
o peisaj de depresiuni cu aspect dealuros cu pduri de fag cu carpen, de fag cu gorun, pajiti i
terenuri agricole, sub influena climatului continental;
o peisaj de depresiuni cu aspect de es cu pduri de stejar pedunculat, pajiti i terenuri agricole,
sub influena climatului continental;
o peisaje de cmpii piemontane nalte, cu terenuri agricole, cu plcuri de stejar pedunculat cu tei
i carpen i, pajiti stepizate, sub influena climatului continental;
o peisaje de cmpii piemontane joase, cu terenuri agricole cu pajiti stepizate puternic modificate
i plcuri de stejar brumriu cu arar ttrsc, sub influena climatului continental;
o peisaje de cmpii de divagare, cu terenuri agricole, petice de pajiti cu vegetaie mezo-, higro- i
halofil i zvoaie de plop i salcie sub influena climatului continental;
o peisaje de cmpii de divagare, plcuri de stejar pedunculat cu tei i carpen i pajiti sub
influena climatului continental;
2.3
Nume:
Adresa:
Contact:
Tel.:
Fax:
E-mail:
Autoriti responsabile
2.3.1 Autoritatea Contractant

SC HIDROPRAHOVA SA
Ploiesti, Strada Stefan Greceanu nr.1, Etajele 1-3 (Cladirea Romtelecom)
Adrian Emanuil SEMCU
004 0244/529.474
004 0244/529.340
adrian.semcu@hidroprahova.ro
2-41

CAIET DE SARCINI
Not: Autoritatea Contractanta este i Beneficiarul Proiectului de asisten tehnic.
2.3.2 Autoritatea de Management

Autoritatea de Management (AM) pentru POS Mediu este structura din cadrul Ministerului
Mediului i Schimbrilor Climatice, responsabil pentru implementarea Programului Operaional
Sectorial Mediu 2007-2013. n aceasta calitate, MMSC actioneaz ca planificator global al politicii
de mediu, manager financiar si lider de proces. AM are un rol specific in asigurarea unei priviri de
ansamblu strategice asupra POS Mediu.
Nume:
Adresa:
Contact:
Tel.:
Fax:
E-mail:
MINISTERUL MEDIULUI I SCHIMBRILOR CLIMATICE

Directia Generala AM POS Mediu
Calea erban Voda nr. 30-32, Sector 4, Bucureti, Romnia
Ctlin Gheran, Director, Direcia Programare i Evaluare
+40-21-316.67.00
+40-21-316. 07.78
catalin.gheran@posmediu.ro
2.3.3 Organismele Intermediare

Organismele Intermediare (OI), in numar de 8, au fost infiintate in fiecare din cele 8 regiuni de
dezvoltare ale Romaniei (NUTS II). Ele indeplinesc un rol important in implementarea POS la nivel
regional actionand ca interfata intre AM si beneficiari. AM va delega anumite responsabilitati
Organismelor Intermediare. Responsabilitatile principale ale acestora sunt legate de programare,
pregatire si evaluare proiecte, monitorizare, control si raportare. Delegarea de atributii de la AM la
OI este reglementata de un acord scris.
Nume:
Adresa:
Contact:
Tel.:
Fax:
E-mail:
OI POS MEDIU Bucureti - Ilfov

Calea erban Voda nr. 30-32, Sector 4, Bucureti, Romnia
Ofier de comunicare: Simona Marin
004 021/315.77.17
004 021/315.77.18
simona.marin@fonduri-ue.ro
2.3.4 Asociaia de Dezvoltare Intercomunitar

Asociaia de Dezvoltare Intercomunitar Parteneriatul pentru Managementul Apei Prahova, este
persoan juridic romn de drept privat i de utilitate public, constituit pe baza liberului
consimmnt al membrilor fondatori, n conformitate cu prevederile Ordonanei Guvernului
26/2000 cu privire la asociaii i fundaii, a Ordonanei Guvernului 37/2003 pentru modificarea i
completarea Ordonanei 26/2000 cu privire la asociaii i fundaii i ale Legii nr. 286/2006 pentru
modificarea i completarea Legii administraiei publice locale nr. 215/2001.
Actul Constitutiv i Statutul Asociaiei au fost elaborate cu respectarea prevederilor HG 855/2008,
asociaia fiind nregistrat n Registrul asociaiilor i fundaiilor sub nr. 14/01.04.2009.
2-42

CAIET DE SARCINI
Scopul Asociaiei l constituie reglementarea, organizarea, finanarea, exploatarea si gestionarea n

comun a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, precum si realizarea n comun a unor
proiecte de investitii publice de interes zonal sau regional destinate nfiintarii, modernizarii si/sau
dezvoltarii, dup caz, a sistemelor de utiliti publice aferente, pe baza strategiei de dezvoltare.
Obiectivele ADI, referitoare la dezvoltarea serviciilor de apa si canalizare si infrastructura aferenta
sunt urmatoarele:
realizarea unui contract de delegare cu Operatorul Regional (OR) in numele si pentru
autoritatile locale membre;
realizarea de activitati de control si informare privind OR, conform Statutului si Actului
Constitutiv;
pregatirea si promovarea strategiilor de dezvoltare a serviciilor;
monitorizarea indeplinirii obligatiilor asumate de OR prin Contractul de Delegare, orientat
pe indicatorii de performanta, implementarea investitiilor si calitatea serviciilor;
aria de acoperire si conditiile imputernicirii conferite ADI de catre Municipalitatile membre,
de a exercita in numele lor anumite prerogative, referitoare la servicii, precum si
procedurile de vot.
Principale atributii ale Adunarii Generale sunt urmatoarele:
aprobarea strategiilor pentru imbunatatirea si dezvoltarea serviciilor;
coordonarea procesului de proiectare si implementare pentru asigurarea unei strategii
unitare si corelarea cu dezvoltarea socio-economica;
monitorizarea si controlul indeplinirii obligatiilor si responsabilitatile OR, conform
Contractului de Delegare;
solicitarea de informatii privind calitatea si nivelul serviciilor, privind procedurile pentru
intretinerea si operarea mijloacelor fixe aflate in patrimoniul public;
stabilirea unei politici tarifare coerente (unitare) in intreaga zona de operare;
n prezent sunt membre ale ADI urmtoarele 55 de uniti administrativ teritoriale:
NR.
UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIAL
CRT.
1.
CONSILIUL JUDEEAN PRAHOVA
2.
PRIMARIA CAMPINA
3.
PRIMARIA AZUGA
PRIMARIA BAICOI
PRIMARIA BREAZA
6.
PRIMARIA BUSTENI
7.
PRIMARIA COMARNIC
8.
PRIMARIA MIZIL
9.
PRIMARIA PLOPENI
10.
PRIMARIA SINAIA
2-43

11
PRIMARIA SLANIC
12
PRIMARIA URLATI
13
PRIMARIA VALENII DE MUNTE
14
PRIMARIA ALBESTI PALEOLOGU
15
PRIMARIA APOSTOLACHE
16
PRIMARIA BABA ANA
17
PRIMARIA BALTESTI
18
PRIMARIA BOLDESTI GRADISTEA
19
PRIMARIA DUMBRAVESTI
20
PRIMARIA FANTANELE
21
PRIMARIA GORNET
22
PRIMARIA GORNET CRICOV
23
PRIMARIA IZVOARELE
24
PRIMARIA PODENII NOI
25
PRIMARIA POIENARII BURCHII
26
PRIMARIA SALCIILE
27
PRIMARIA SIRNA
28
PRIMARIA STEFESTI
29
PRIMARIA VADU SAPAT
30
PRIMARIA LIPANESTI
31
PRIMARIA CIORANI
32
PRIMARIA PREDEAL SARARI
33
PRIMARIA ADUNATI
34
PRIMARIA BANESTI
35
PRIMARIA JUGURENI
36
PRIMARIA TEISANI
37
PRIMARIA FULGA
38
PRIMARIA GURA VADULUI
39
PRIMARIA BERTEA
40
PRIMARIA SURANI
41
PRIMARIA ARICESTII ZELETIN
42
PRIMARIA SCORTENI
43
PRIMARIA POIANA CAMPINA
CAIET DE SARCINI
2-44

44
PRIMARIA VALEA DOFTANEI
45
PRIMARIA TINOSU
46
PRIMARIA SOIMARI
47
PRIMARIA POSESTI
48
PRIMARIA SECARIA
49
PRIMARIA TOMSANI
50
PRIMARIA SANGERU
51
PRIMARIA TELEGA
52
PRIMARIA PROVIA DE SUS
53
PRIMARIA BREBU
54
PRIMARIA VRBILAU
55
PRIMARIA ALUNI
CAIET DE SARCINI
Operatorul Regional
Operatorul regional al servicilor de ap i canalizare din judeul Prahova este S.C. HIDRO PRAHOVA
S.A, o societate comercial cu capital public, nfiinat n baza Legii nr.31/1991 - legea societilor
comerciale.
S.C. HIDRO PRAHOVA S.A. a fost nfiinat n anul 2008 de ctre Consiliul Judeean Prahova i 29
de consilii locale asociate n cadrul Asociaiei de Dezvoltare Intercomunitar (ADI) Parteneriatul
pentru Managementul Apei Prahova.
S.C. HIDRO PRAHOVA S.A. va fi beneficiarul asistenei tehnice solicitate care va fi finanat prin
prezenta cerere de finanare. S.C. HIDRO PRAHOVA S.A. este o societate comercial cu capital
public, nfiinat n baza Legii nr.31/1991 - legea societilor comerciale, cu un capital social de
15.685.000 RON.
S.C. HIDRO PRAHOVA S.A. a fost nfiinat n anul 2008 de ctre Consiliul Judetean Prahova i 29
de consilii locale asociate n cadrul Asociaiei de Dezvoltare Intercomunitar (ADI) Parteneriatul
pentru Managementul Apei Prahova. Prin nfiinarea asociaiei de dezvoltare intercomunitare i a
Operatorului Regional a fost creat cadrul institutional stabilit prin Programul Operational Sectorial
(POS) Mediu 2007-2013, program prin care vor sunt accesate fonduri europene (Fondul de
Coeziune) pentru investiii ce au in vedere extinderea/modernizarea retelelor de ap si canalizare,
construirea/modernizarea statiilor de tratare a apei potabile si a statiilor de epurare, precum si
cresterea calitatii serviciilor publice de apa si canalizare, n condiiile unor tarife acceptabile pentru
populaie.
ADI a delegat gestiunea serviciului de alimentare cu apa si de canalizare din raza de competen a
unitilor administrativ-teritoriale membre catre operatorul regional S.C. HIDRO PRAHOVA S.A.
Contractul de Delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu ap i de canalizare nr.
116/09.07.2009 a fost semnat ntre ADI Parteneriatul pentru Managementul Apei Prahova i
2-45

CAIET DE SARCINI
operatorul regional S.C. HIDRO PRAHOVA S.A. i a intrat n vigoare la data de 09.07.2009
Contractul, ncheiat pentru o perioad de 30 de ani, stabilete drepturile i obligaiile Autoritii
delegante i ale Operatorului precum i Planul de evoluie al tarifelor (stabilit n conformitate cu
Analiza Cost Beneficiu din Aplicaia de Finanare pentru proiectul de investiii finanat prin POS
Mediu 2007-2013). Contractul de delegare acoper toate zonele n care se propun investiii pentru
perioada de programare 2014-2020.
n ceea ce privete serviciile oferite, obiectul principal de activitate al S.C. HIDRO PRAHOVA S.A. de
activitate const n captarea, tratarea i distribuia apei - Cod CAEN 3600
Obiectul secundar de activitate al societii se refer la colectarea si epurarea apelor uzate Cod CAEN 3700.
Conform bilanului pe anul 2014, cifra de afaceri a S.C. HIDRO PRAHOVA S.A. a fost de 41.822.245
lei.
S.C. HIDRO PRAHOVA S.A. este operator liceniat al serviciilor de alimentare cu apa i de canalizare
deinnd n acest sens licena ANRSC clasa 2 nr. 1843/2012. Personalul societii numr 579 de
angajai.
Performanele S.C. HIDRO PRAHOVA S.A sunt msurate prin indicatorii de performan stabilii
prin Contractul de Delegare. Compania are un proces de evaluare a indicatorilor de performanta,
bazat pe 2 nivele:
Un nivel intern, care ia in considerare obiectivele pentru fiecare indicator de performan;

Un nivel extern, care utilizeaz exerciiul de benchmarking realizat n cadrul asistenei
tehnice FOPIP I i FOPIP II.
Monitorizarea performanelor este asigurat prin supervizarea Contractului de delegare de ctre

ADI.
2.4
Situaia existent n sectorul relevant
2.4.1 Generalitati
Programul Operational Sectorial Mediu (POS Mediu) este strans corelat cu obiectivele nationale
strategice prevazute in Planul National de Dezvoltare (PND) elaborat pentru perioada 2007-2013 si
Cadrul National Strategic de Referinta (CNSR), care se bazeaza pe principiile, practicile si
obiectivele urmarite la nivelul Uniunii Europene. POS Mediu este astfel conceput incat sa
reprezinte baza si totodata un catalizator pentru o economie mai competitiva, un mediu mai bun
si o dezvoltare regionala mai echilibrata. POS Mediu se bazeaza pe obiectivele si prioritatile
politicilor de mediu si de dezvoltare a infrastructurii ale Uniunii Europene, reflectand atat
obligatiile internationale ale Romaniei, cat si interesele specifice nationale.
POS Mediu continua programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu la nivel national care au
fost initiate in cadrul asistentei de pre-aderare, in particular PHARE si ISPA. In plus fata de
2-46

CAIET DE SARCINI
dezvoltarea infrastructurii, prin intermediul POS Mediu se urmareste stabilirea structurilor

eficiente de management al serviciilor relevante din punct de vedere al protectiei mediului. De
asemenea, prioritatile POS Mediu includ interventii in domenii mai putin abordate pana in
prezent, precum eficientizarea sistemelor de incalzire urbane, prevenirea riscurilor, reconstructia
ecologica sau implementarea planurilor de management pentru siturile Natura 2000.
Pentru a imbunatati accesul la utilitatile elementare de apa si pentru a proteja si a reabilita sursele
de apa din Romania conform cerintelor din Directivele privind Apa Potabila si Epurarea Apei Uzate
Urbane, exista oportunitati substantiale pentru finantarea primelor programe din cadrul Politicii
de Coeziune. Acestea vor contribui la progresul catre obiectivele ambitioase si la realizarea
planurilor de implementare pana in 2015 cel tarziu, respectiv in 2018, asa cum a fost stabilit prin
Tratatul de Aderare.
Tinnd cont de slaba dezvoltare a sectorului de ap din Romnia (in ceea ce priveste infrastructura
si serviciile publice), aspect reflectat si in cadrul angajamentelor de conformare cu aquis-ul UE in
perioade de tranzitie relativ scurte, se va acorda prioritate in continuare proiectelor mari de
infrastructura, care acopera mai multe aglomerari la nivel regional / judetean si care:
vor aduce o contributie importanta in conformarea cu directivele de apa si apa uzata;
vor avea un impact considerabil in ceea ce priveste dezvoltarea regionala prin adresarea
unor nevoi de dezvoltare urgente ale comunitatilor mari, pe baza unei strategii pe termen
lung si prin imbunatatirea capacitatii institutionale locale in elaborarea si implementarea
politicilor din sectorul de apa.
Prin promovarea sistemelor integrate de apa si apa uzata intr-o abordare regionala, Romania
urmareste sa maximizeze eficienta costurilor prin realizarea de economii la scara, in scopul de a
optimiza costurile de investitii globale si cele de operare induse de asemenea investitii. Pentru a
realiza acest lucru, comunitatile din ariile geografice clar definite (de ex. dintr-un bazin hidrografic)
sunt incurajate sa se grupeze si sa dezvolte un program de investitii comun, pe termen lung,
pentru dezvoltarea sectorului de apa (Master Planuri pentru apa/apa uzata). Investitiile prioritare
la nivel regional urmaresc sa ofere populatiei utilitati corespunzatoare de apa si apa uzata, la
calitatea ceruta si la tarife suportabile.
Proiectele regionale care vor fi finantate in perioada de programare 2014-2020 se vor adresa atat
nevoilor din sectorul de apa din aglomerarile urbane, acolo unde impactul asupra mediului este de
obicei mai mare si unde populatia beneficiara este mai numeroasa, cat si celor din zonele rurale.
Prioritizarea investitiilor in aria proiectului va tine de asemenea cont de angajamentele asumate
de Romania prin Tratatul de Aderare.
Un obiectiv esential al acestor proiecte regionale este de a promova o mai mare eficienta si
calitate in oferirea de servicii publice locale, prin investitii si promovarea de operatiuni
independente, bine coordonate si sustenabile din punct de vedere financiar.
Regionalizarea este un element-cheie in imbunatatirea calitatii si eficientei din punct de vedere al
costurilor a infrastructurii locale de apa si a serviciilor in scopul indeplinirii obiectivelor de mediu,
dar si pentru asigurarea durabilitatii investitiilor, a operatiunilor, a unei strategii de dezvoltare pe
termen lung in sectorul de apa si a unei dezvoltari regionale echilibrate.
Pe termen mediu, se intentioneaza ca procesul de regionalizare si infiintarea operatorilor regionali
sa asigure o absorbtie de succes a granturilor la nivel local prin cresterea capacitatii acestor
operatori in ceea ce priveste managementul proiectelor cu finatare internationala si sa asigure, de
asemenea, faptul ca noile facilitati construite din fonduri UE sunt operate in mod adecvat.
2-47

CAIET DE SARCINI
Obiectivul global al POS Mediu il constituie protectia si imbunatatirea calitatii mediului si a

standardelor de viata in Romania, urmarindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu.
Obiectivul consta in reducerea decalajului existent intre Uniunea Europeana si Romania cu privire
la infrastructura de mediu atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. Aceasta ar trebui sa
se concretizeze in servicii publice eficiente, cu luarea in considerare a principiului dezvoltarii
durabile si a principiului poluatorul plateste.
2.4.2 Obiective specifice

Obiectivele specifice ale POS Mediu sunt:
Imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata, prin asigurarea
serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015 si
stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa/apa
uzata.
Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor prin imbunatatirea
managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum 30
de judete pana in 2015.
Reducerea impactului negativ asupra mediului si diminuarea schimbarilor climatice
cauzate de sistemele de incalzire urbana in cele mai poluate localitati pana in 2015.
Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea
managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000.
Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei, prin
implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015.
n vederea atingerii acestor obiective, s-au identificat urmatoarele axe prioritare:
Axa prioritara 1 Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata;
Axa prioritara 1A Sprijin pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructura din sectorul
apa/
apa uzata aferente urmatoarei perioade de programare financiara
Axa prioritara 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si
reabilitarea siturilor contaminate istoric;
Axa prioritara 3 Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor climatice prin
restructurarea si reabilitarea sistemelor de incalzire urbana pentru atingerea tintelor de
eficienta energetica in localitatile cele mai afectate de poluare;
Axa prioritara 4 Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia
naturii;
Axa prioritara 5 Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor
naturale in zonele cele mai expuse la risc;
Axa prioritara 6 Asistenta Tehnica.
Asistenta Tehnica va contribui substantial la atingerea obiectivului global si a celor specifice ale
POS Mediu.
Programul acopera perioada 2007-2013, dar obiectivele sale urmaresc nevoile de dezvoltare ale
Romaniei dupa anul 2013, prin punerea bazelor dezvoltarii economice durabile. POS Mediu va
2-48

CAIET DE SARCINI
contribui la indeplinirea obligatiilor pe care Romania le are in sectorul de mediu, oferind

oportunitati de investitii in toate regiunile tarii.
Elaborarea POS Mediu a fost realizata de Ministerul Mediului si Padurilor (in prezent MMSC), in
calitate de Autoritate de Management pentru POS Mediu, sub coordonarea Ministerului
Finantelor Publice, desemnat ca Autoritate pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale si in
colaborare cu institutiile publice centrale, regionale si locale si cu alti parteneri implicati in acest
domeniu.
Implementarea programului este responsabilitatea Autoritatii de Management pentru POS Mediu
(AM POS Mediu), reprezentata de Directia Generala AM POS Mediu din cadrul MMSC. In vederea
sprijinirii AM in implementarea eficienta a acestui program, au fost desemnate 8 Organisme
Intermediare (OI) pentru POS Mediu, constituite ca directii distincte in cadrul Directiei Generale
AM POS Mediu , la nivelul fiecarei Regiuni de Dezvoltare (NUTS II) din Romania.
POS Mediu este unul din cele 7 programe operationale elaborate in cadrul Obiectivului
Convergenta pentru perioada de programare 2007 2013. POS Mediu a fost elaborat in
conformitate cu cea de-a treia prioritate a PND 20072013 Protectia si imbunatatirea calitatii
mediului, precum si cu Prioritatea 1 a CNSR Dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde
europene. POS Mediu contine elemente esentiale pentru implementarea cu succes a PND si a
CNSR in domeniul protectiei mediului; obiectivul de baza il constituie promovarea dezvoltarii
durabile a intregii tari.
Avand in vedere legatura stransa dintre mediu si toate celelalte sectoare economice si sociale, POS
Mediu a fost elaborat in stransa corelare cu celelalte programe operationale si s-a avut in vedere
evitarea suprapunerilor, realizarea complementaritatii intre programe si conformitatea cu
obiectivele Strategiei de la Lisabona.
Bugetul total al POS Mediu pentru perioada de programare 2007-2013 este de aproximativ 5,3
miliarde Euro. Din acestia, aproximativ 4,5 miliarde Euro reprezinta sprijinul comunitar, ceea ce
reprezinta 23,5 % din sursele financiare alocate Cadrului National Strategic de Referinta si
aproximativ 1,1 miliarde Euro reprezentand contributie nationala. Sursele comunitare utilizate in
finantarea POS Mediu sunt asigurate din Fondul de Coeziune (FC) si Fondul European de
Dezvoltare Regionala (FEDR).
Prin Axa Prioritar 1A a POS Mediu - Sprijin pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructur din
sectorul ap/ ap uzat aferente urmtoarei perioade de programare financiar, co-finanat prin
Fondul European de Dezvoltare Regional, va fi asigurat finanarea asistenelor tehnice pentru
pregtirea proiectelor regionale n perioada 2014-2020 n toate judeele Romniei, inclusiv
asistena aferent proiectului regional din judeul Prahova, obiect al prezentului caiet de sarcini.
2.4.3 Cadrul legal

Principalele reglementari aplicabile serviciilor de apa si canalizare sunt urmatoarele:
Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Legea nr. 241/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice, cu modificarile si
Pentru a sprijini autonomia comunitatilor in gestionarea serviciilor publice, cadrul legal a fost
completat cu urmatoarele acte normative:
Legea 215/2001 a administratiei publice locale, republicata;
2-49

CAIET DE SARCINI
Legea 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia cu modificarile si

completarile ulterioare;
Legea 273/2006, privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare;
Potrivit Legii nr. 51/2006 si Legii nr.241/2006, sistemul organizatoric al intreprinderilor de utilitati,
managementul serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare pot fi organizate in doua
moduri:
- Management direct, realizat prin departamentele organizate in cadrul Consiliului local, care
actioneaza in baza regulamentului de organizare si functionare definit si aprobat de consiliul local.
- Management indirect (sau delegat), prin numirea unei societati comerciale care sa exploateze
si sa administreze sistemul/sistemele public(e) de alimentare cu apa si canalizare epurare, pe
baza de contract de delegare a gestiunii serviciilor.
Delegarea gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare prin contract de
concesiune (CC) trebuie realizat n conformitate cu legislaia specific aplicabil pentru astfel de
servicii:
Legea nr. 241/2006, privind serviciile comunitare de utilitati publice, cu modificarile si
Ordinul ANRSC nr.88/2007 pentru aprobarea Regulamentului cadru al serviciului de
alimentare cu apa si de canalizare;
Ordinul ANRSC nr. 90/2007 pentru aprobarea Contractului cadru de furnizare /prestare a
serviciului de alimentare cu apa si de canalizare;
Potrivit legislatiei privind serviciile de alimentare cu apa si canalizare si anume Legea nr. 241/2006
si pentru a face posibila accesarea finantarii europene nerambursabile, regula este ca delegarea
gestiunii serviciilor se va face prin incredintare directa.
Procesul de regionalizare implica stabilirea unei Asociatii de Dezvoltare Intercomunitar (ADI), de
sorginte privat i de utilitate public, conform prevederilor Legii 215/2001 privind administratia
publica locala cu modificarile si completarile ulterioare.
2.5
Regionalizarea serviciilor de apa n Romnia
Regionalizarea serviciilor de apa, initiata de autoritatile Romane si sustinuta in mare masura de

programele pre-aderare (SAMTID, MUDP, PHARE, ISPA), a avut ca scop asprijinirea autoritatilor
locale in crearea operatorilor eficienti de servicii regionalizate de apa si canalizare si in
consolidarea capacitatii autoritatilor locale de a controla eficient activitatea lor prin intermediul
Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara (ADI).
Din punct de vedere institutional, regionalizarea s-a realizat prin reorganizarea serviciilor publice
existente detinute de municipalitati. Acest lucru se bazeaza pe trei elemente institutionale cheie:
Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI);
Compania Regionala de Operare;
Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciilor.
Delegarea gestiunii serviciilor este nucleul organizarii operationale si institutionale a
managementului serviciilor regionalizate de apa si canalizare si este proiectat pentru a:
Asigura o relatie echilibrata intre autoritatile locale si operatorul regional;
Focaliza contractul asupra pregatirii, finantarii si executarii planului de investitii, ca o baza
pentru consolidarea performantelor operatorului;
2-50

CAIET DE SARCINI
Conduce aspectele cheie care contribuie la un management eficient, dinamic si constant al

apei si apei uzate, cu privire la:
o Managementul bunurilor si sistemul de masuri financiare;
o Sistemul de ajustare a tarifelor;
o Procese de raportare si control.
Contractul de delegare stabileste obligatiile si drepturile specifice pentru fiecare dintre parti, cu
privire la dezvoltarea programelor de investitii si realizarea nivelelor urmatoare de performanta a
serviciilor. OR este desemnat sa conduca, opereze, mentina, innoiasca si extinda, unde este cazul,
toate bunurile publice nominalizate in contract pe risc propriu, in ceea ce priveste platile facute de
consumatori (tarifele incasate de operatori), conform reglementarilor contractului.
Proprietatea asupra bunurilor publice si responsabilitatea pentru furnizarea de servicii adecvate
de apa si canalizare la un cost suportabil, raman ale Autoritatilor Locale.
2.6
Programe relevante in domeniu
2.6.1 Programul de Dezvoltare a Utilitatilor Municipale (MUDP)

finalizat
Programul MUDP I si II, cofinanat de Guvernul Romaniei, Uniunea Europeana si Banca Europeana
pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), au sprijinit 16 companii de utilitati n perioada 1995 2002. n afara componentei de investitii, obiectivul acestui program a fost de a imbunatati atat
implementarea investitiilor finantate cat si, la fel de important, de a asigura durabilitatea activitatii
in domeniul serviciilor de apa prin imbunatatirea performantelor financiare si operationale ale
companiilor de utilitati. El a inclus si asistenta semnificativa pentru dezvoltarea institutionala si
restructurarea companiilor de utilitati beneficiare.
Judeul Prahova nu a beneficiat de programele MUDP I i II.
2.6.2 Programul de dezvoltare a infrastructurii in orase mici si mijlocii

SAMTID (2002 2006)
Programul SAMTID a fost elaborat de autoritatile romane cu scopul de a sprijini orasele mai mici
sa-si imbunatateasca standardele serviciilor de apa si canalizare promovand in acelasi timp
aplicarea principiului recuperarii costurilor. Aceste orase au fost incurajate si sa caute modalitati
de a obtine beneficiile de scara ale operatorilor mai mari care pot oferi servicii mai bune la un nivel
de tarif mai suportabil, ceea ce asigura recuperarea deplina a costurilor si rambursarea datoriilor
contractate pentru investitii in domeniul apelor.
Judeele care au beneficiat de asistenta tehnica acordata prin Programul SAMTID sunt
urmatoarele: Botosani, Alba, Calarasi (faza pilot) i Maramures, Mure, Harghita, Arad, Prahova, si
Suceava (faza II). n cadrul programului SAMTID a fost creat cate un OR in fiecare dintre judetele
de mai sus. Asistenta tehnica SAMTID acordata pentru intarire institutionala s-a incheiat in
noiembrie 2006.
Judeul Prahova a beneficiat de investiii n cadrul programului SAMTID, valoarea contractului de
finantare fiind de 11.000.000 (euro). n cadrul programului, au fost realizate investitii constnd n
2-51

CAIET DE SARCINI
reabilitarea sistemului de transport i distribuie a apei potabile, n urmtoarele localiti: Azuga,

Buteni, Breaza, Bicoi, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Urlai, Slnic.
2.6.3 Asistenta Tehnica pentru intarirea capacitatii institutionale a

beneficiarilor finali ISPA din Sectorul Apa FOPIP I i FOPIP II
Obiectivul specific al AT FOPIP a fost acela de a sprijini regionalizarea serviciilor de apa prin
reorganizarea companiilor de apa existente din anumite zone / judete si de a sprijini companiile
regionale de apa sa devina organizatii mai eficiente si mai efective, oferindu-le platforma pentru a
deveni entitati atractive din punct de vedere comercial, prin regionalizarea sistemului de
gospodarire a apei.
n cadrul AT FOPIP au fost identificati toti pasii necesari pentru realizarea regionalizarii intr-o zona
data, acesti pasi fiind cuprinsi intr-un Ghid de regionalizare. In plus, au fost intocmite o serie de
documente-cadru, precum modele de Contracte de asociere (intre municipalitati), Statutul
asociatiei, Actul de nfiinare a OR. Un alt important pas inainte este modelul de Contract de
delegare a managementului serviciilor (elaborat in parteneriat cu toti factorii implicati).
Judeul Prahova a beneficiat de proiectul ISPA 2005/RO/16/P/PA/001- 06 (FOPIP II - Consultant
Mott Mac Donald/MVV/CIMP) proiect prin care au fost puse bazele montajului instituional
solicitat prin POS Mediu, respectiv nfiinarea ADI i a Operatorului Regional, respectiv semnarea
Contractului de delegare a gestiunii serviciilor.
2.6.4 Msura ISPA

Prin programul ISPA, SC HIDROPRAHOVA SA nu a beneficiat de fonduri pentru implementarea
unui proiect de investiii. Cu toate acestea, n cadrul proiectului ISPA 2005/RO/16/P/PA/001- 02,
Consultantul ILF Beratende/Hydro Ingenieure/ILF Romnia a elaborat n perioada 2007-2010
Master Plan-ul pentru dezvoltarea infrastructurii de ap i ap uzat n judeul Prahova i a
pregtit Aplicaia pentru finanare pentru POS Mediu 2007-2013 (inclusiv documentele suport
cerute -Studiul de Fezabilitate, Analiza Economico-financiar, Analiza Instituional, Studiul de
Impact asupra Mediului) i parial documentaiile de atribuire).
2.6.5 Proiectul finantat prin Fondul de Coeziune n cadrul POS Mediu

2007-2013
1. Proiectul major de investiii Reabilitarea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa
si canalizare in Judetul Prahova, n valoare de 162.731.194 Euro (fr TVA) finanat din
POS Mediu 2007-2013 prin Fondul de Coeziune este n curs de implementare.
Proiectul cuprinde 12 contracte din care 9 contracte de lucrri (CL) i 3 contracte de servicii (CS), n
urma implementrii acestuia fiind preconizat atingerea urmtorilor indicatori fizici:
2-52

CL 1
CL 2
CL 3
CL 4
CL 5
CL 6
CAIET DE SARCINI
UM
Cantitate
Conform
Deciziei
de
Finanare
Cantitate
contractata
Cantitate
realizata
Rest de
realizat
Stadiu
fizic
realizat
%
Indicator fizic pe contract
Ctr.
Cod
Ind.
SEAU noua in orasul Sinaia

Extindere conducta de aductiune
Aglomerarea Sinaia
SEAU noua in orasul Breaza
Modernizare si extindere STAP
Comarnic*
Instalatii de clorinare STAP
Sinaia
Busteni
Azuga
SP Busteni
SEAU noua in orasul Campina
SEAU noua in orasul Plopeni
Reabilitare si extindere SEAU in
orasul Valenii de Munte
Reabilitare si extindere SEAU in
orasul Mizil
SEAU noua in orasul Urlati
Extindere retea de canalizare In
orasul Sinaia
Reabilitare retele de distributia
apei in oras Sinaia
Canale sub presiune Sinaia
CL1
SE
buc
0,00
CL1
CL1
ECA
SE
m
buc
50
1
73
1
0
0
73
1
0,00
0,00
CL1
ST
buc
0,00
CL1
ST
buc
0,00
CL1
ST
buc
0,00
CL1
CL1
CL2
CL2
ST
SPA
SE
SE
buc
buc
buc
buc
1
1
1
1
1
1
1
1
0
0
0,1
0,1
1
1
0,9
0,9
0,00
0,00
10,00
10,00
CL3
SE
buc
0,00
CL3
CL3
SE
SE
buc
buc
1
1
1
1
0
0
1
1
0,00
0,00
CL4
EC
3281
3794
3794
0,00
CL4
CL4
RC
CP
m
m
3170
3170
0,00
1400
4050
4050
0,00
SPAU Sinaia
Extindere retea de canalizare in
orasul Azuga
Reabilitare retele de distributie
in oras Azuga
Canale sub presiune Azuga
CL4
SPC
buc
0,00
CL4
EC
4557
5091
5091
0,00
CL4
CL4
RC
CP
m
m
1546
1546
0,00
400
896
896
0,00
SPAU Azuga
orasul Busteni
Canale sub presiune Busteni
CL4
SPC
buc
0,00
CL4
CL4
EC
CP
m
m
17165
17700
17700
0,00
700
631
631
0,00
SPAU Busteni
Captare apa in orasul Comarnic
Sursa Valea lui Bogdan
SP in oras Breaza
SP in oras Comarnic
Extindere retea de distributie a
apei in orasul Breaza
Reabilitare retele de distributia
apei in oras Breaza
CL4
SPC
buc
0,00
Cap
buc
0,00
SPA
SPA
buc
buc
11
2
11
6
1
0
10
6
9,09
0,00
CL5
EA
26138
27720
23507
4213
84,80
CL5
RA
1712
1493
1493
100,00
Conducta de aductiune Comarnic

Conducta de aductiune Breaza
Extindere retea de distributie a
apei in orasul Comarnic
orasul Comarnic
SPAU Comarnic
Canale sub presiune Comarnic
CL5
CL5
ECA
ECA
m
m
8600
9094
650
8444
7,15
12800
15735
9553
6182
60,71
CL5
EA
8472
8829
6188
2641
70,09
CL6
CL6
CL6
EC
SPC
CP
m
buc
m
58600
19
11100
59976
30
5400
40264
0
0
19712
30
5400
67,13
0,00
0,00
CL5
CL5
CL5
2-53

CL 7
CL 8
CL 9

orasul Breaza
SPAU Breaza
Canale sub presiune Breaza
Campina
Reabilitare retea de canalizare
Campina
Canale sub presiune Campina
CAIET DE SARCINI
CL7
CL7
CL7
EC
SPC
CP
m
buc
buc
75400
30
3400
75026
47
15991
15431
0
2492
59595
47
13499
20,57
0,00
15,58
CL8
EC
25500
26720
5060
21660
18,94
CL8
CL8
RC
CP
m
m
1716
2200
2113
3421
260
803
1853
2618
12,30
23,47
SPAU Campina
Banesti
Canale sub presiune Banesti
CL8
SPC
buc
11
16
13
18,75
CL8
CL8
EC
CP
m
m
16300
1500
16178
2584
8160
555
8018
2029
50,44
21,48
SPAU Banesti
Extindere retea de canalizare
Aglomerarea Valenii de Munte
Canale sub presiune Valenii de
Munte
SPAU Valenii de Munte
orasul Baicoi
orasul Urlati
in orasul Plopeni
in orasul Urlati
Canale sub presiune Baicoi
Canale sub presiune Urlati
Canale sub presiune Plopeni
SPAU Baicoi
SPAU Plopeni
SPAU Urlati
Statii de clorinare Baicoi
CL8
SPC
16,67
CL8
EC
31810
27748
7854
19894
28,30
CL8
CL8
CP
SPC
1600
5
3107
10
1173
0
1934
10
37,75
0,00
CL9
EC
62680
59869
41002
18867
68,49
CL9
EC
10410
10794
10298
496
95,40
CL9
RC
2022
2795
2795
0,00
CL9
CL9
CL9
CL9
CL9
CL9
CL9
CL9
RC
CP
CP
CP
SPC
SPC
SPC
ST
m
m
m
m
buc
buc
buc
buc
3271
3800
1200
500
7
1
3
3
3018
7238
1777
181
13
1
7
3
1429
2480
1777
0
0
0
3
0
1589
4758
0
181
13
1
4
3
47,35
34,26
100,00
0,00
0,00
0,00
42,86
0,00
Lucrrile mai sus descrise urmeaz a fi finalizate i puse n funciune gradual pn la data de
31.12.2015.
Cele trei contracte de servicii sunt:
- CS-1 "Asisten Tehnic pentru Managementul Proiecului, Proiectare i Supervizare Lucrri"
(lucrri eligibile);
- CS-2 "Asisten tehnic i supervizare aferent lucrri neeligibile n Aglomerarea Sinaia (CL4),
jud. Prahova";
- Contract de audit.
2.6.6
Programe naionale/locale. Alte finanri
Investiii finanate prin Programul SAPARD i prin fonduri alocate de la bugetele locale:
Comuna BABA ANA
- Proiect: Alimentare cu apa in sistem centralizat
2-54

CAIET DE SARCINI
Valoarea proiectului: 1 041 709 (Euro)

Sursa de finantare: SAPARD si Bugetul Local
Stadiu proiect: finalizat.
Comuna BREBU
- Proiect: Extinderea retelelor de distributie a apei potabile in localitatile Manastiresti and
Megiesesc
- Valoarea proiectului: 913 491 (Euro)
- Sursa de finantare: SAPARD si Bugetul Local
- Stadiu proiect: finalizat.
Comuna CHIOJDEANCA
- Proiect: Extinderea retelelor de distributie a apei
Comuna CORNU
- Proiect: Extinderea retelelor de distributie a apei
Comuna FANTANELE
Comuna JUGURENI - GURA VADULUI
Comuna POIANA CAMPINA
Comuna VALEA DOFTANEI
- Valoarea proiectului: 1 040 359 (Euro)
Comuna VALCANESTI - COSMINELE
2-55

CAIET DE SARCINI
Proiect: Alimentare cu apa in sistem centralizat in localitatile Valcanesti, Coaminele si

Dumbravesti
Valoarea proiectului: 882 162 (Euro)
Sursa de finantare: SAPARD si Bugetul Local
Comuna BUCOV
- Proiect: Canalizare si statie epurare
Comuna FLORESTI
Comuna PAULESTI
Comuna VALEA CALUGAREASCA
Investiii finanate de la bugetul de stat i bugetele locale (prin HG nr. 577/1997 i HG

1256/2005):
Comuna CEPTURA
- Sursa de finantare: Bugetul de Stat
Comuna BANESTI
- Sursa de finantare: Bugetul de Stat
Comuna BERTEA
2-56

Sursa de finantare: Bugetul de Stat si Bugetul Local
CAIET DE SARCINI
Comunele PREDEAL SARARI Surani Soimari Carbunesti Aricestii Zaletin

- Sursa de finantare: Bugetul de Stat si Bugetul Local
Comuna SCORTENI, MISLEA, BORDENI
- Proiect: Alimentare cu apa in sistem centralizat a localitatilor Scorteni, Mislea si Bordeni
- Sursa de finantare: Bugetul de Stat si Bugetul Local
Investiii finanate prin fonduri alocate de la Administraia Fondului pentru Mediu

Comuna COLCEAG
- Proiect: Gospodarie de apa potabila, retea distributie apa, retea canalizare si statie de
epurare in comuna Colceag, judetul Prahova
- Valoarea proiectului: 11.321.999,40 (Lei)
- Sursa de finantare: Administratia Fondului pentru Mediu
Comuna SALCIILE
- Proiect: Infiintare retea de canalizare, statie de epurare si modernizare gospodarie de apa
potabila in comuna Salciile, judetul Prahova
- Valoarea proiectului: 7.926.185,60 (Lei)
- Sursa de finantare: Administraia Fondului pentru Mediu
Investiii finanate prin PNDR 2007-2013 msura 3.2.2 (FEADR):

Comuna CEPTURA
- Proiect: Construire retea de canalizare si statie de epurare, alei carosabile si pietonale,
parcare, imprejmuire, utilitati sat Ceptura de Jos, judetul Prahova, Extindere retea de
alimentare cu apa- sat Ceptura de Jos, Modernizare drum local Garagata (L=577ml), sat
Ceptura de Jos, comuna Ceptura, judetul Prahova, Dotare Camin Cultural comuna Ceptura,
judetul Prahova si Achizitionare microbuz transport public in comuna Ceptura, judetul
Prahova
- Valoare nerambursabila: 2.265.154 Euro
- Finantare: Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural Masura 3.2.2.
Comuna CORNU
2-57

CAIET DE SARCINI
Proiect: Extindere si imbunatatire retea apa uzata si statie de epurare, Reabilitare retea de
alimentare cu apa si lucrari conexe pe strada Mihai Viteazu (L=877 m), Imbunatatirea
retelei de drumuri de interes local in comuna Cornu-judetul Prahova
Valoare nerambursabila: 2.219.565 Euro
Finantare: Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural Masura 3.2.2.
Comuna BABA ANA

- Proiect: "Modernizare drumuri in comuna Baba Ana, satele Baba Ana, Conduratu si
Ciresanu"; "Extindere canalizare in comuna Baba Ana, satele Baba Ana, Conduratu si
Ciresanu", "Extindere sisteme alimentare cu apa satele Baba Ana si Conduratu" si
"Reabilitare si extindere centru cultural sat Baba Ana" Comuna Baba Ana, judetul Prahova
Comuna GURA VADULUI
- Proiect: Modernizare drumuri locale in comuna Gura Vadului, construire retea de
canalizare si statie de epurare, in comuna Gura Vadului, construire centru after school in
satul Gura Vadului, dotare camin cultural in satul Gura Vadului si achizitionare utilaj
multifunctional terasier in comuna Gura Vadului, judetul Prahova
Comuna GORGOTA
- Proiect: Accesarea PNDR, msura 322, prin proiect integrat de 2,5 mil. Euro pentru retea de
apa, canalizare, modernizare drum si festival mestesugaresc
3
3.1
Obiective i rezultate ateptate ale proiectului

Consideratii generale
Cadrul general al Proiectului propus ca i cadru general institutional stabilit prin Programul
Operational Sectorial de Mediu, prevede ca Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) va
actiona ca si reprezentant al Autoritatii Contractante (Operatorul Regional) pentru monitorizarea
i implementarea Proiectului propus, colabornd pentru aceasta att cu celelalte departamente
ale OR, ct i cu celelalte instituii implicate n gestionarea POS Mediu.
Msurile de investiii planificate sunt considerabile si complexe si necesita existenta de personal
experimentat mai ales in cadrul UIP, dar si in cadrul altor altor departamente ale OR.
Avand in vedere complexitatea Proiectului este imperios necesara asigurarea unui management
adecvat al acestuia la nivelul Autoritii Contractante. CAT urmeaza sa ofere Autoritii
Contractante sprijinul managerial necesar pentru implementarea cu succes a acestuia.
3-58

CAIET DE SARCINI
3.1.1 Obiective generale ale Asistenei Tehnice

Obiectivul general al Asistenei Tehnice const n elaborarea documentaiilor tehnico-economice
necesare pentru finanarea din fonduri europene n perioada 2014-2020 a investiiilor prioritare
identificate conform strategiei locale pentru dezvoltarea sectorului de ap i ap uzat n judeul
Prahova, n vederea atingerii tintelor asumate de Romnia prin Tratatul de Aderare la Uniunea
European, precum i n asigurarea suportului tehnic de specialitate pe parcursul implementrii
proiectului de investiii si implementarea proiectului conform Contractului de Finanare .
3.1.2 Obiective specifice ale Asistenei Tehnice
Obiectivele specifice ale Asistenei Tehnice sunt:
Pregtirea aplicaiei de finanare pentru proiectul de investiii, inclusiv a documentelor

suport: Studiul de Fezabilitate, studii de teren i alte studii solicitate la faza de studiu de
fezabilitate, Analiza Cost Beneficiu, documentaii aferente procedurii de Evaluare a
Impactului asupra Mediului, inclusiv documentaiile necesare pentru obinerea, dup caz, a
avizului Natura 2000 (n cazul parcurgerii procedurii de Evaluare Adecvat) ori a
declaraiilor Natura 2000, Analiza Instituional
Asigurarea sprijinului necesar (prin experi, documente suport, prezentri i sustinere) pe

parcursul evalurii fezabilitii (tehnic, economic, financiar, mediu, evaluarea riscurilor
determinate de schimbrile climatice, a msurilor privind adaptarea la schimbrile
climatice i diminuarea efectelor acestora i reziliena n faa dezastrelor, etc.) proiectului
propus pentru finanare, pn la momentul aprobrii
Organizarea a 4 (patru) seminarii (workshopuri) de prezentare a Studiului de Fezabilitate i

a aplicaiei de finanare
Elaborarea Documentaiilor Tehnice pentru obinerea certificatelor, avizelor i permiselor

conform cerinelor emitenilor astfel ncat obinerea acestora s nu conduc la intarzieri n
implementare
Elaborarea proiectelor tehnice i a detaliilor de execuie pentru contractele de lucrri de tip

Construcie (FIDIC Rou), conform planului de achiziii i conformarea n particular cu
prevederile art. 22 din Legea nr. 10/1995
Elaborarea documentaiilor de atribuire pentru contractele de lucrri (de tip Construcie

- FIDIC Rou i de tip Proiectare i Construcie FIDIC Galben) rezultate din planul de
achiziii i acordarea de sprijin prin desemnarea de experi diferite domenii (financiar,
juridic, mediu, calitate, SSM, tehnic, etc) pe parcursul procesului de evaluare si atribuire a
contractelor
Revizuirea planului de achiziii i a graficului de implementare aferente proiectului major

finanat din POS Mediu 2007-2013 pentru a stabili necesitatea prelurii n etapa de
programare 2014-2020 a investiiilor sau a componentelor care nu se pot finaliza n
perioada de eligibilitate a programului
Asigurarea asistenei din partea proiectantului pe parcursul execuiei lucrrilor, prin experi
de specialitate, n conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995
Asigurarea condiiilor pentru implementarea n condiii optime a proiectului,

asigurarea unor servicii moderne de management de proiect
prin
3-59

CAIET DE SARCINI
Asigurarea supervizrii cu personal calificat a lucrrilor din cadrul proiectului.

3.2
Rezultate ateptate
Derularea n bune condiii a acestui Contract trebuie sa conduc la atingerea urmtoarelor

rezultate:
Beneficiarul a depus aplicaia de finanare i documentele suport la autoritile nationale
i/sau comunitare competente iar aceasta a fost evaluat i aprobat n termenul
contractual
Documentaiile de atribuire pentru toate contractele incluse n aplicaia de finanare,
proiectele tehnice i detaliile de execuie pentru contractele de lucrri de tip Construcie
(FIDIC Rou), au fost elaborate conform legislaiei naionale, cu respectarea aplicaiei de
finanare i a studiului de fezabilitate aprobat, respectiv a art. 22 din Legea nr. 10/1995, n
termenul contractual
Contractele propuse in cadrul aplicaiei de finanare au fost licitate n conformitate cu
strategia de achiziii i cu graficul de implementare a proiectului, OR beneficiind de suport
pe perioada de derulare a procedurilor de achiziie public
Cel puin 4 (patru) seminarii (workshopuri) au fost organizate pentru prezentarea Studiului
de Fezabilitate i a Documentaiilor de atribuire
Beneficiarul a beneficiat de servicii de management de proiect moderne, este organizat n
mod eficient i dispune de o structur consolidat
Supervizarea contractelor de lucrri a fost asigurat la un nivel de calitate corespunztor
(cu personal calificat i cu respectarea legislaiei naionale in domeniu) astfel nct s fie
prevenite sau nlturate ori diminuate efectele negative ale problemelor ntmpinate pe
parcursul execuiei lucrrilor asupra duratei de execuie a lucrrilor i a valorii acceptate a
contractelor de lucrri
Asistena din partea proiectantului pe parcursul execuiei lucrrilor a fost asigurat in
conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995
Finalizarea cu succes din punct de vedere al calitii, costurilor i duratei de execuie a
contractelor de lucrri din cadrul Proiectului, cu respectarea prevederilor a contractului de
finanare.
Proiectul a beneficiat de msuri de informare i publicitate corespunztoare, n
conformitate cu legislaia n vigoare i cerinele de finanare.
4
4.1
Premise i riscuri
Premise
Finanarea contractului de servicii urmeaz a fi asigurat din:

Fondul European de Dezvoltare Regionala n cadrul Axei Prioritare 1A a POS Mediu 20072013 - Sprijin pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructur din sectorul ap/ ap uzat
aferente urmtoarei perioade de programare financiar
Fondul de Coeziune n cadrul Programului Operaional Infrastructur Mare 2014-2020
sumele prevzute a se aloca de la bugetul de stat i de la bugetele locale.
Premisele luate n considerare pentru acest contract sunt urmtoarele:
4-60

CAIET DE SARCINI
OR i ADI conlucreaz eficient pentru implementarea Proiectului avnd n permanen

sprijinul autoritilor locale
Departamentele OR sunt deschise pentru o colaborare eficient cu UIP i CAT, inclusiv n
ceea ce privete respectarea recomandrilor primite din partea acesteia din urm
Datele i informatiile referitoare la proiect aflate n responsabilitatea Beneficiarului sunt
puse la dispoziia CAT n timp util
Consultantul asigur pe toat durata de prestare a serviciilor experi i personal suport cu
pregtire, competene i experien adecvate
Consultantul execut obligaiile contractuale n termenele convenite, prin aplicarea celor
mai bune practici n materie n conformitate cu prevederile Caietului de sarcini i ale
Propunerii tehnice
Consultantul colecteaz toate datele necesare, elaboreaz analize i evalueaz corect i
complet situaia de fapt n vederea elaborarii documentelor suport ce vor fi anexate
Aplicaiei de Finantare;
Toate cerinele de pre-construcie (achiziionarea terenului, etc.) vor fi ndeplinite la data
de ncepere a execuiei Lucrrilor
Studiul de Fezabilitate, studiile de teren, analizele, testrile, proiectele de concept,
Proiectele Tehnice i Detaliile de Execuie elaborate de Consultant sunt de bun calitate i
sunt livrate n termenele contractuale
Toate documentaiile de atribuire a contractelor de achiziie public elaborate de
Consultantul respect prevederile legale, sunt complete, n conformitate cu studiul de
fezabilitate aprobat, la nivelul de detaliu cerut de autoritatea contractant i sunt livrate n
termenele contractuale
Procedurile de atribuire a contractelor de achiziie public derulate n vederea
implementrii Proiectului respect att cerinele legislaiei naionale, ct i reglementrile
UE aplicabile i sunt desfurate conform planului de achiziii
AC colaboreaz permanent cu Consultantul pentru identificarea soluiilor optime pentru
obinerea i maximizarea absorbiei fondurilor nerambursabile necesare pentru
implementarea Proiectului
Aprobarea de ctre Comisia Europeana a Aplicatiei de Finantare se obine conform
planificrii
Autoritile/entitile competente nu vor amna/ntrzia/mpiedica emiterea deciziilor
privind constituirea cadrului instituional adecvat necesar pentru implementarea
Proiectului i pentru operarea corespunztoare a infrastructurii ce urmeaz a se realiza cu
fonduri europene
ntre CAT i UIP vor exista relaii de cooperare bune
Cerintele specifice impuse prin Contractul de finantare sunt indeplinite la timp de catre
Autoritatea Contractant cu sprijinul CAT;
Msuri de pregtire la un nalt standard de calitate (msuratori, investigaii de teren)
pentru elaborarea proiectului sunt luate n mod profesionist de catre CAT
Disponibilitatea i capacitatea de plat a populaiei sunt avute n vedere nc din stadiile
incipiente de pregtire a proiectului de investiii.
4.2
Riscuri
Implementarea Contractului poate fi afectat de urmtoarele riscuri:

Consultantul presteaz servicii de calitate necorespunztoare n raport de prevederile
contractuale. Consultantul deine ntreaga responsabilitate pentru prestarea serviciilor n
4-61

CAIET DE SARCINI
conformitate cu prevederile Caietului de sarcini i Propunerii Tehnice, respectiv la un nivel de

calitate care s asigure atingerea obiectivelor, obinerea rezultatelor ateptate ale
Contractului i respectarea termenelor de predare a livrabilelor
Consultantul nu obine sau obine cu ntrziere aprobarea livrabilelor de ctre
organismele/instituiile competente (consilii locale, consiliul judeean, ADI, Comitetul
Tehnico-Economic din cadrul AC, dup caz). Consultantul are responsabilitatea
prezentrii/susinerii n faa organismelor i instituiilor abilitate, respective n faa
departamentelor competente din cadrul AC a livrabilelor predate n cursul execuiei
serviciilor ce fac obiectul Contractului n vederea aprobrii/avizrii/verificrii acestora
Contestarea rezultatelor procedurilor de atribuire
Amplasamentele/terenurile pentru obiectivele de investiii sunt puse la dispoziia proiectului
cu ntrziere sau sunt schimbate pe parcursul elaborrii proiectului datorit naturii
proprietii, sarcinilor, regimului juridic, suprapunerilor cadastrale, posibilitilor de acces,
utilitilor i intabularilor
Tergiversari in aprobarea Listei de Investitii Prioritare din Master Plan;
Lipsa / amanarea obtinerii deciziilor locale privind cadrul institutional;
ntrzieri n obinerea avizelor
Lipsa / amnarea obinerii deciziilor locale privind cadrul instituional
Modificri legislative semnificative
Modificarea semnificativ a premiselor iniial stabilite (indicatori economici, statistici etc)
Dificulti de cooperare ntre diferitele entiti implicate n proiect
Posibile divergene privind soluiile tehnice aprobate i modificarea substanial a acestora
pe parcursul implementrii.
Capacitatea consultantului si a personalului sau de a asigura implementarea tehnica a
proiectului;
Lipsa de coordonare intre expertii consultantului.
5
5.1
Descrierea serviciilor propuse

Rezumatul Asistenei Tehnice
Asistena Tehnic are ca scop realizarea documentaiilor tehnico-economice necesare n vederea

obinerii co-finanrii de la Uniunea European pentru lucrri n infrastructura de ap i ap uzat
i acordarea de suport n managementul proiectului i supervizarea lucrrilor.
Avnd n vedere complexitatea Proiectului, este necesar asigurarea de ctre Consultant a unor
servicii de calitate. Activitile descrise n prezenta seciune din Caietul de Sarcini trebuie
considerate ca fiind cerine minime, iar dac alte activiti conexe sunt necesare n vederea
atingerii obiectivelor i obinerii rezultatelor ateptate, acestea vor fi n responsabilitatea
Consultantului.
Consultantul va respecta pe toat durata prestrii serviciilor reglementrile tehnice i legislative n
vigoare.
Not: Se atrage atenia viitorului Consultant asupra faptului c modelele standard care vor sta la
baza elaborrii documentelor necesare n vederea obinerii finanrii proiectului n perioada 20142020 sunt n curs de elaborare, informaii privind stadiul acestora putnd fi consultate periodic pe
site-ul CE (ec.europa.eu/regional-policy).
5-62

CAIET DE SARCINI
Fr a fi limitative, principalele activiti vor consta n:
Elaborarea Studiului de Fezabilitate: piese scrise partea tehnic, deviz general, devize pe
obiect, piese desenate, anexe
Realizarea de studii de teren i a altor studii solicitate la faza de studiu de fezabilitate:

Studii geotehnice se vor executa studii geotehnice pentru cca. 35 de amplasamente
alimentare cu ap (captri, rezervoare, statii pompare) i 5 amplasamente canalizare
(staii de epurare), pentru cca. 415,4 km retele canalizare i cca. 689,5 km de retele
alimentare cu ap i 226,3 km de aduciuni noi i reabilitarea a 60 de km de
aduciuni. Pentru reelele de canalizare, se vor considera suplimentar studii
geotehnice pentru cca. 20 staii de pompare ape uzate. Consultantul va derula toate
investigaiile necesare pentru elaborarea studiilor geotehnice preliminare i a
studiilor geotehnice pentru proiectele tehnice pe care le va furniza AC. Consultantul
va avea ntreaga responsabilitate pentru caracterul complet i adecvat al
investigaiilor efectuate i pentru interpretarea datelor din teren i a rezultatelor
testelor de laborator. Consultantul va prezenta studiile geotehnice spre verificare i
avizare la exigena A.f. de ctre un verificator atestat. Consultantul va asigura
asistena tehnic din partea expertului inginer geotehnist pe parcursul proiectrii i
apoi al execuiei lucrrilor
Studii hidrogeologice i/sau hidrologice se vor executa cca. 6 studii pentru sursele
noi de ap propuse prin proiect
Studii topografice se vor executa studii topografice pe cca. 60 (35+5+20)
amplasamente i pentru cca. 1391,2 km reele apa, canal i aduciuni (689,5 km +
415,4 km + 286,3 km). Consultantul va derula toate investigaiile i msurtorile
necesare pentru elaborarea studiilor topografice pe care le va furniza AC.
Consultantul va asigura realizarea Studiului topografic de ctre experi ingineri
topografi autorizai, folosind sistemul n coordonate STEREO 70, astfel nct terenul
s fie bine detaliat n format digital. Densitatea de puncte care se vor ridica prin
studiul topografic este caracteristica planurilor 1:2000. Studiul topografic va cuprinde
planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste de repere n sistemul de
referin naional. Consultantul va realiza toate demersurile necesare i va obine
avizarea studiului topografic de ctre Oficiul de Cadastru i Publicitate Imobiliar
competent, cu sprijinul AC.
Studii de inundabilitate se vor executa pentru toate staiile noi de tratare, pompare
i epurare
Studii de tratabilitate - se vor executa pentru toate facilitile destinate asigurrii
surselor de ap incluse n proiect
Studii privind calitatea apei potabile - se vor executa pentru toate sistemele de
alimentare cu ap incluse n proiect
5-63

CAIET DE SARCINI
Studii privind balana apei - se vor executa pentru toate sistemele de alimentare cu
ap incluse n proiect
Studii privind calitatea apei uzate - se vor executa pentru toate aglomerrile incluse
n proiect
Studii privind calitatea si debitul emisarului - se vor executa pentru punctele de
deversare ale staiilor de epurare noi sau reabilitate
Studii infiltraii i inspecii CCTV - se vor realiza pentru toate seciunile de reele
pentru care sunt propuse msuri de reabilitare
o Realizarea de documentaii tehnice:
Documentaii tehnice pentru Certificatul de Urbanism ntocmite conform cerintelor
emitenilor, astfel nct obinerea acestora sa nu conduc la ntrzieri
Documentaii tehnice pentru avize conform cerinelor emitenilor stabilite prin
Certificatele de Urbanism
Modelare hidraulic
Actualizarea Strategiei privind gestionarea nmolului
Actualizarea Studiului privind descrcrile de ape uzate industriale

o Realizarea de expertize - se va avea n vedere efectuarea expertizelor tehnice necesare
pentru stabilirea strii
actuale a
construciilor ce urmeaz
s fie
demolate/reabilitate/modernizate/ nlocuite. Pentru obiectivele de investiii pentru care
prevederile legale impun acest lucru, se vor efectua expertize:
- Tehnologice
- Structuri
- Fundaii.
Evaluarea riscului de nefinalizare n perioada de eligibilitate (respectiv pn la data de
31.12.2015) a unor investiii/componente ale proiectului major finanat din POS Mediu
2007-2013, n vederea facilitrii procesului de preluare a acestora n etapa de programare
2014-2020 ; evaluarea va fi nsoit de o revizuire a planului de achiziii i a graficului de
implementare a proiectului.
Lucrrile finanate prin POS Mediu vor fi descrise, lund n considerare urmtorii pai:
Populaia deservit de retele de distribuie, tinand cont de faptul ca gradul de
racordare ar trebui sa ajung pn la la 100%
Rata actual de conectare (%) n zonele deservite de sistemele de alimentare cu apa
care urmeaza a fi realizate prin POS Mediu
Rata global de conectare (%) n municipiile/oraele/satele care beneficiaz de
lucrrile finanate prin POS Mediu
Procent de acoperire al populaiei conectate la sistemul de canalizare prin
implementarea lucrrilor realizate prin POS Mediu
O scurt descriere a lucrarilor de alimentare cu apa, respectiv canalizare, realizate
prin POS Mediu.
5-64

CAIET DE SARCINI
Lucrrile finanate prin POS Mediu vor fi descrise, lund n considerare urmtorii pai:
Populaia deservit de retele de distribuie, tinand cont de faptul ca gradul de
racordare ar trebui sa ajung pn la la 100%
Rata actual de conectare (%) n zonele deservite de sistemele de alimentare cu apa
care urmeaza a fi realizate prin POS Mediu
Rata global de conectare (%) n municipiile/oraele/satele care beneficiaz de
lucrrile finanate prin POS Mediu
Procent de acoperire al populaiei conectate la sistemul de canalizare prin
implementarea lucrrilor realizate prin POS Mediu
O scurt descriere a lucrarilor de alimentare cu apa, respectiv canalizare, realizate
prin POS Mediu.
Acordarea de sprijin Autoritii Contractante n elaborarea Aplicaiei de finanare

(formularul standard). Sprijinul va include i evaluarea modului n care riscurile
determinate de schimbrile climatice, msurile privind adaptarea la schimbrile climatice,
diminuarea efectelor acestora i reziliena n faa dezastrelor, sunt luate n considerare prin
proiect. Consultantul va furniza toate informaiile necesare pentru a permite elaborarea
unor rspunsuri complete la ntrebrile relevante din Seciunea 8 a Formularului de
Aplicaie
Acordarea de sprijin n activitatea de evaluare a Aplicaiei de Finanare pn la aprobarea

final a acesteia, inclusiv orice revizuiri i clarificri necesare pe parcursul procesului de
evaluare
Elaborarea
lucrrilor
Elaborarea documentaiilor aferente procedurii de Evaluare a Impactului asupra

Mediului, a documentaiilor necesare pentru obinerea, dup caz, a avizelor Natura 2000
(n cazul parcurgerii procedurii de Evaluare Adecvat), respectiv a declaraiilor Natura
2000 (inclusiv hri)
Elaborarea Analizei Instituionale
Elaborarea Analizei Cost - Beneficiu
Elaborarea Strategiei de Achiziii
unui Plan de coordonare cu alte reele/construcii din amplasamentul
Organizarea a 4 (patru) seminarii (workshopuri) de prezentare a Studiului de Fezabilitate i

a Aplicaiei de Finanare
Elaborarea proiectelor tehnice (inclusiv verificarea de ctre verificatori atestai) i a

detaliilor de execuie pentru contractele de lucrri de tip Construcie (FIDIC Rou),
conform planului de achiziii i conformarea n particular cu prevederile art. 22 din Legea
nr. 10/1995
Elaborarea Documentaiilor Tehnice pentru obinerea Certificatelor de Urbanism,

conform cerintelor emitenilor n vederea obtinerii Autorizaiilor de Construire
5-65

CAIET DE SARCINI
Elaborarea Documentaiilor tehnice pentru avizele solicitate cerute prin Certificatul de

Urbanism, conform cerinelor avizatorilor, astfel ncat obinerea acestora s nu conduc la
ntrzieri.
Elaborarea Documentaiilor Tehnice pentru obinerea Autorizaiilor de Demolare,

Construire, conform cerinelor emitenilor, astfel nct obinerea acestora s nu conduc la
ntrzieri
Elaborarea documentaiilor de atribuire pentru contractele de lucrri (de tip Construcie

- FIDIC Rou i de tip Proiectare i Construcie FIDIC Galben) rezultate din planul de
achiziii i acordarea de sprijin pe parcursul procesului de atribuire a contractelor
Asigurarea de servicii specifice managementului de proiect
Asigurarea asistenei din partea proiectantului pe parcursul execuiei lucrrilor, n

conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995
Asigurarea de servicii de supervizare a contractelor de lucrri.
5.1.1 Aspecte Tehnice

Proiectul const n investiii pentru tratarea i distribuia apei si colectarea si epurarea apelor
uzate care se vor implementa n Judeul Prahova in zonele urbane si rurale si care vor avea drept
rezultat conectarea la aceste sisteme a cetenilor din aceste zone i conformarea cu prevederile
directivelor UE relevante (Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman i
Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane.
Managementul serviciilor de apa si apa uzata intra in responsabilitatea Operatorului Regional SC
HIDROPRAHOVA SA (OR). Operatorul este o companie de servicii publice care asigura servicii de
tratare a apei in scopul potabilizarii, distributiei acesteia, colectarea si epurarea apei uzate pentru
zona Proiectului.
Autoritatile locale implicate in implementarea Proiectului au dezvoltat mpreun cu Operatorul
Regional o strategie de dezvoltare a infrastructurii apei (Master Planul judeean, actualizat ultima
oar n anul 2014), vizand printre altele i protecia resurselor de apa n conformitate cu cerintele
de mediu.
Datorit necesitilor foarte mari de investiii, acestea au fost mparite n mai multe faze, n
vederea ndeplinirii graduale a obiectivelor asumate de Romania la momentul aderrii la Uniunea
European.
Teritoriul judetului Prahova este mprit n 104 Uniti Administrativ Teritoriale, detaliate n cele
ce urmeaz din punct de vedere al deservirii cu servicii de alimentare cu ap, respectiv canalizare
i epurare:
Nr.
Crt.
DENUMIRE U. A.T.
PLOIESTI
Populaie
potential
deservit
anul 2018
Localiti
componente
200627
Ploiesti
Populaie
conectat la
sistemul de
alimentare cu
ap
184835
Populaie
conectat la
sistemul de
canalizare
130407
Operator
APA NOVA
Bucuresti
si
5-66

Nr.
Crt.
DENUMIRE U. A.T.
Populaie
potential
deservit
anul 2018
Localiti
componente
CAIET DE SARCINI
Populaie
conectat la
sistemul de
alimentare cu
ap
Populaie
conectat la
sistemul de
canalizare
Operator
RASPP (epurare)
2
CAMPINA
31473
Campina
31378
24449
Hidro-Prahova
AZUGA
4243
Azuga
4234
3945
Hidro-Prahova
BAICOI
17184
Baicoi
3912
Hidro-Prahova
Dambu
16774
Liesti
Schela
Tintea
Tufeni
5
BOLDESTI SCAENI
10643
Boldesti Scaeni
Seciu
BREAZA
15222
Breaza de Sus
Breaza de Jos
3267
12151
4605
Jovila Construct
5138
Hidro-Prahova
6855
Hidro-Prahova
242
Hidro-Prahova
9832
Hidro-Prahova
Podu Vadului
Valea Tarsei
Gura Beliei
Nistoresti
Frasinet
Podu Corbului
Surdesti
Irimesti
7
BUSTENI
8499
Busteni
Poiana Tapului
COMARNIC
11440
Comarnic
Ghiosesti
8372
8124
Poiana
Posada
Podu Lung
9
MIZIL
13677
Mizil
Fefelei
10485
10
PLOPENI
7375
Plopeni
7368
7368
Hidro-Prahova
11
SINAIA
9948
Sinaia
9908
9560
Hidro-Prahova
12
SLANIC
5766
1153
Hidro-Prahova
4463
Hidro-Prahova
Slanic
Grosani
4762
Prajani
13
URLATI
10075
Urlati
Orzoaia de Jos
8652
Valea Pietrei
Maruntis
Valea Nucetului
Arionestii Vechi
Valea Crangului
Valea Urloi
5-67

Nr.
Crt.
DENUMIRE U. A.T.
Populaie
potential
deservit
anul 2018
Localiti
componente
CAIET DE SARCINI
Populaie
conectat la
sistemul de
alimentare cu
ap
Populaie
conectat la
sistemul de
canalizare
Operator
11198
4293
Hidro-Prahova
Hidro-Prahova
Hidro-Prahova
Hidro-Prahova
Hidro-Prahova
SPAA Aricestii Rahtivani
Hidro-Prahova
1116
Hidro-Prahova
Hidro-Prahova
Arionestii Noi
Jercalai
Valea Seman
Cherba
Orzoaia de Sus
Valea Mieilor
Valea Bobului
Schiau
Ulmi
14
VALENII DE MUNTE
11713
15
ADUNATI
2010
Valenii de
Munte
Adunati
Ocina de Jos
540
Ocina de Sus
16
ALBESTI - PALEOLOGU
5432
Albesti Paleologu
Albesti - Muru
1623
Cioceni
Vadu Parului
17
ALUNIS
3498
Alunis
Ostrovu
18
APOSTOLACHE
2068
Apostolache
Valea Cricovului
1235
Buzota
Marlogea
Udresti
19
ARICESTII RAHTIVANI
8317
Aricestii Rahtivani
Buda
8317
Nedelea
Stoenesti
Targsoru - Nou
20
ARICESTII - ZELETIN
1169
21
BABA ANA
3722
Aricestii Zeletin
Albinari
Baba Ana
Conduratu
1014
2077
Satu Nou
Ciresanu
22
BALTA DOAMNEI
2534
Balta Doamnei
Bara
Curcubeu
Lacu Turcului
23
BALTESTI
3282
Baltesti
Izesti
2822
5-68

Nr.
Crt.
DENUMIRE U. A.T.
Populaie
potential
deservit
anul 2018
Localiti
componente
CAIET DE SARCINI
Populaie
conectat la
sistemul de
alimentare cu
ap
Populaie
conectat la
sistemul de
canalizare
Operator
Hidro-Prahova
330
Capoles Serv
Ploiesti
Jovila Construct
Hidro-Prahova
Jovila Construct
Hidro-Prahova
600
Aqua Utilserv SRL

Brazi
4500
Serviciul Public
de Alimentare cu
Apa Brebu
8647
Jovila Construct
si
Primaria Bucov SGCL
Jovila Construct
Podenii Vechi
24
BANESTI
5008
Banesti
Urleta
25
BARCANESTI
8967
Barcanesti
Ghighiu
4820
5875
Puscasi
Romanesti
Tatarani
26
BATRANI
2051
Batrani
Poiana Mare
27
BERCENI
5911
Berceni
Cartierul
Dambu
Catunu
5884
Corlatesti
Moara Noua
28
BERTEA
3096
Bertea
Lutu Rosu
29
BLEJOI
8195
Blejoi
Ploiestiori
420
8000
Tantareni
30
BOLDESTI GRADISTEA
1736
Boldesti
Gradistea
31
BRAZI
7734
Brazii de Sus
Popesti
1378
600
Stejaru
Batesti
Brazii de Jos
Negoiesti
32
BREBU
6788
Brebu
Manastirei
Brebu
Megiesesc
Pietriceaua
4810
Podu Cheii
33
BUCOV
9927
Bucov
Bighilin
8934
Chitorani
Pleasa
Valea Orlei
34
CALUGARENI
1222
Calugareni
Valea Scheilor
35
CARBUNESTI
1569
Carbunesti
1222
1176
Gogeasca
5-69

Nr.
Crt.
36
DENUMIRE U. A.T.
CEPTURA
Populaie
potential
deservit
anul 2018
4508
Localiti
componente
Ceptura de Jos
Ceptura de Sus
CAIET DE SARCINI
Populaie
conectat la
sistemul de
alimentare cu
ap
1260
Populaie
conectat la
sistemul de
canalizare
Operator
250
Servicii apa-canal
Ceptura SRL
Primaria Cerasu
Jovila Construct
Hidro Prahova
Malu Rosu
Rotari
soimesti
37
CERASU
4423
Cerasu
Valea
Bradetului
Valea Lespezii
1365
Valea Tocii
Slon
Valea Borului
38
CHIOJDEANCA
1651
Chiojdeanca
Nucet
1651
Trenu
39
CIORANI
6422
Cioranii de Sus
Cioranii de Jos
40
COCORASTII MISLII
3086
Cocorastii Mislii
Goruna
2767
3086
Tiparesti
41
COCORASTII COLT
2711
Cocorastii Colt
Chesnoiu
2711
CONI S.R.L.
Cocorastii Grind
Coltu de Jos
Ghioldum
Persunari
Piatra
Satu de Sus
42
COLCEAG
4877
Colceag
Inotesti
1308
1308
Parepa-Rusani
Valcelele
43
CORNU
4316
Cornu de Sus
Valea Oprii
4100
3300
Utilitati Apaserv
SRL Cornu
SPAA Valcanesti
Hidro-Prahova
Cornu de Jos
44
COSMINELE
Cosmina de Jos
60
Cosmina de Sus
Draghicesti
Poiana Trestiei
45
DRAGANESTI
4721
Draganesti
Baraitaru
1577
Belciug
Cornu de Jos
5-70

Nr.
Crt.
DENUMIRE U. A.T.
Populaie
potential
deservit
anul 2018
Localiti
componente
CAIET DE SARCINI
Populaie
conectat la
sistemul de
alimentare cu
ap
Populaie
conectat la
sistemul de
canalizare
Operator
Hatcarau
Meri
Tufani
46
DRAJNA
4940
Drajna de Sus
Ciocrac
2552
262
Apacons SRL
Drajna
Primaria
Dumbrava
Hidro_Prahova
1817
Servicii Apa Canal

Salubritate SRL
Filipestii de
Padure
Primarie Filipestii
de Targ
147
Hidro-Prahova
1102
Servicii
Comunitare
Florestene S.R.L.
Floresti
Drajna de Jos
Faget
Ogretin
Piatra
Pitigoi
Plai
Podurile
Poiana Mierlei
Catunu
47
DUMBRAVA
4305
Dumbrava
Ciupelnita
2500
Cornu de Sus
Trestienii de Jos
Trestienii de Sus
Zanoaga
48
DUMBRAVESTI
3379
Dumbravesti
Gavanel
3177
Malaiestii de Jos
Malaiestii de
Sus
Plopeni
Sfarleanca
49
FILIPESTII DE PADURE
9898
Filipestii de
Padure
Ditesti
5958
Minieri
Silistea Dealului
50
FILIPESTII DE TARG
7348
Filipestii de Targ
2389
Bratasanca
Ezeni
Marginenii de
Jos
Ungureni
51
FANTANELE
1866
Fantanele
Bozieni
52
FLORESTI
6683
Floresti
Calinesti
Cap Rosu
450
3312
Catina
5-71

Nr.
Crt.
DENUMIRE U. A.T.
Populaie
potential
deservit
anul 2018
Localiti
componente
CAIET DE SARCINI
Populaie
conectat la
sistemul de
alimentare cu
ap
Populaie
conectat la
sistemul de
canalizare
Operator
Hidro-Prahova
Hidro-Prahova
Hidro-Prahova
Hidro-Prahova
Jovila Construct
Primaria
Iordacheanu
Hidro-Prahova
Novacesti
53
FULGA
3328
Fulga de Sus
Fulga de Jos
54
GHERGHITA
1889
Gherghita
Independenta
2122
-
Malamuc
Ungureni
55
GORGOTA
4976
Gorgota
Crivina
2250
Fanari
Poenarii
Apostoli
Potigrafu
56
GORNET
2799
Gornet
Nucet
2139
Bogdanesti
Cuib
57
GORNET - CRICOV
2216
Gornet-Cricov
Coserele
1288
Dobrota
Priseaca
tarculesti
Valea Seaca
58
GURA VADULUI
2184
Gura Vadului
Persunari
1699
Tohani
59
GURA VITIOAREI
5736
Gura Vitioarei
Bughea de Jos
2310
Fagetu
Fundeni
60
IORDACHEANU
4921
Poiana
Copaceni
Iordacheanu
Plavia
4061
Straosti
Valea Cucului
Varbila
Mocesti
61
IZVOARELE
6286
Izvoarele
Cernesti
2322
Chiritesti
Homoraciu
Malu Vanat
Schiulesti
5-72

Nr.
Crt.
62
DENUMIRE U. A.T.
JUGURENI
Populaie
potential
deservit
anul 2018
Localiti
componente
586
Jugureni
Boboci
CAIET DE SARCINI
Populaie
conectat la
sistemul de
alimentare cu
ap
271
Populaie
conectat la
sistemul de
canalizare
Operator
Hidro-Prahova
Jovila Construct
Primaria
Compartiment
de Gospodarire a
apei Magurele
Jovila Construct
3000
SPCG Maneciu
Primaria Pacureti
Serviciul Public
de Alimentare cu
Apa
596
PAMA SRL
Marginea
Padurii
Valea Unghiului
63
LAPOS
1175
Lapos
Glod
Laposel
Pietricica
64
LIPANESTI
5073
Lipanesti
Satu Nou
4524
Sipotu
Zamfira
65
MAGURELE
4538
Magurele
Coada Malului
4326
Iazu
66
MAGURENI
5521
Magureni
Cocorastii Caplii
3410
Lunca Prahovei
67
MANECIU
9872
ManeciuUngureni
Manastirea
Suzana
Plaietu
9753
ManeciuPamanteni
Cheia
Chiciureni
Costeni
Facaieni
Gheaba
68
MANESTI
3816
Manesti
Baltita
Coada Izvorului
Gura Crivatului
Zalhanaua
69
OLARI
2051
Olari
Olarii Vechi
Fanari
70
PACURETI
2054
Pacureti
Barzila
2000
Curmatura
Matita
Slavu
71
PAULESTI
5624
Paulesti
4499
5-73

Nr.
Crt.
DENUMIRE U. A.T.
Populaie
potential
deservit
anul 2018
Localiti
componente
CAIET DE SARCINI
Populaie
conectat la
sistemul de
alimentare cu
ap
Populaie
conectat la
sistemul de
canalizare
Cocosesti
Ploiesti APA
Jovila Construct
SRL - CANAL
Gageni
Paulestii Noi
72
PLOPU
2254
Plopu
Nisipoasa
Operator
2028
Capole Serv SRL
Hidro-Prahova
822
Hidro-Prahova
Hidro-Prahova
Hidro-Prahova
Galmeia
Harsa
73
PODENII NOI
4646
Podenii Noi
Ghiocel
2312
Mehedinta
Nevesteasca
Podu lui Galben
Popesti
Rahova
Salcioara
Sfacaru
Valea Dulce
74
POIANA CAMPINA
4535
Poiana Campina
Bobolia
3863
Pietrisu
Ragman
75
POIENARII BURCHII
4932
Poienarii Burchii
2940
Poienarii-Rali
Poienarii Vechi
Tatarai
Carbunari
Ologeni
Pioresti
Podu Valeni
76
POSESTI
3811
PosestiiPamanteni
Valea Stupinii
PosestiiUngureni
Bodesti
Merdeala
Nucsoara de Jos
Nucsoara de Sus
Tarlesti
Valea Plopului
Valea Screzii
77
PREDEAL SARARI
2233
Predeal
Sarari
1346
Bobicesti
5-74

Nr.
Crt.
DENUMIRE U. A.T.
Populaie
potential
deservit
anul 2018
Localiti
componente
CAIET DE SARCINI
Populaie
conectat la
sistemul de
alimentare cu
ap
Populaie
conectat la
sistemul de
canalizare
Operator
1191
682
Primaria Puchenii
Mari Serviciul
Public de Apa si
Salubritate
Poienile
Saratel
Tulburea
Tulburea Valeni
Vitioara de Sus
Zambroaia
78
PROVITA DE JOS
2164
Provita de Jos
Draganeasa
Piatra
79
PROVITA DE SUS
1951
Provita de Sus
Valea Bradului
Izvoru
Plaiu
80
PUCHENII MARI
8433
Puchenii Mari
Puchenii Mici
PucheniiMosneni
Miroslavesti
Moara
Odaile
Pietrosani
81
RAFOV
5062
Rafov
Antofiloaia
Buchilasi
Buda
Goga
Malaiesti
Moara
Domneasca
Palanca
Sicrita
82
SALCIA
1119
Salcia
83
SALCIILE
1859
Salciile
1293
Hidro-Prahova
84
SCORTENI
5383
Primaria Scorteni
Serviciul de
Gospodarie
Comunala
Primaria SecariaServiciul Public

de Alimentare cu
Apa
-
Scorteni
Bordenii Mari
3758
Bordenii Mici
Mislea
Sarca
85
SECARIA
1188
Secaria
86
SANGERU
5208
Sangeru
Tisa
1128
Butuci
5-75

Nr.
Crt.
DENUMIRE U. A.T.
Populaie
potential
deservit
anul 2018
Localiti
componente
CAIET DE SARCINI
Populaie
conectat la
sistemul de
alimentare cu
ap
Populaie
conectat la
sistemul de
canalizare
Operator
Hidro-Prahova
Primria tefeti
Hidro-Prahova
Primaria Talea
Hidro-Prahova
SPDA Telega
Miresu Mare
Miresu Mic
Piatra Mica
87
SIRNA
4716
Sirna
Bratesti
1521
Coceana
Habud
Tariceni
Varnita
88
SOIMARI
2891
Soimari
Lopatnita
Magura
89
SOTRILE
3181
Sotrile
Lunca Mare
2000
Plaiul Campinei
Plaiul Cornului
Seciuri
Vistieru
90
STARCHIOJD
3602
Starchiojd
Bradet
Gresia
Rotarea
Valea Anei
Zmeuret
91
STEFESTI
2042
Stefesti
Scurtesti
1514
Tarsoreni
92
SURANI
1582
Surani
Pacuri
93
TALEA
1026
Talea
Plaiu
94
TATARU
925
Tataru
Podgoria
574
1000
-
Silistea
95
TEISANI
3407
Teisani
Bughea de Sus
1988
Olteni
Stubeiu
Valea Stalpului
96
TELEGA
5277
Telega
Bosilcesti
3908
Bustenari
Doftana
5-76

Nr.
Crt.
DENUMIRE U. A.T.
Populaie
potential
deservit
anul 2018
Localiti
componente
CAIET DE SARCINI
Populaie
conectat la
sistemul de
alimentare cu
ap
Populaie
conectat la
sistemul de
canalizare
Operator
Melicesti
Tontesti
97
TINOSU
2335
Tinosu
Predesti
2347
Pisculesti
98
TARGSORU VECHI
8712
Targsoru Vechi
Strejnicu
6500
2335
Primaria
Targsoru Vechi
Serviciu Public
Hidro-Prahova
1995
Jovila Construct
105
SPACGC Valea
Doftanei
Serviciul Public
de Alimentare cu
Apa Valcanesti
Stancesti
Zahanaua
99
TOMSANI
4263
Tomsani
Loloiasca
1790
Magula
Satucu
100
VADU SAPAT
1604
Vadu Sapat
Ghinoaica
897
Ungureni
101
VALEA CALUGAREASCA
10183
Valea
Calugareasca
Radila
9674
Schiau
Valea Larga
Valea Mantei
Valea Nicovani
Valea Poienii
Valea Popii
Valea Ursoii
Varfurile
Arva
Coslegi
Darvari
Pantazi
Rachieri
102
VALEA DOFTANEI
5889
Tesila
Traisteni
103
VARBILAU
6350
Varbilau
Cotofenesti
5800
-
Livadea
Podu Ursului
Poiana Varbilau
104
VALCANESTI
3347
Valcanesti
Carjari
Trestioara
1700
5-77

CAIET DE SARCINI
Judeul Prahova este deservit n prezent de 4 mari sisteme zonale de alimentare cu ap, dup cum
urmeaz :
- Sistemul ZONAL DE ALIMENTARE CU AP A Azuga Buteni Sinaia (se afla in operarea
Hidro-Prahova S.A.)
- Sistemul ZONAL DE ALIMENTARE CU AP B Paltinu - Cmpina Ploieti (se afla in operarea
ESZ Prahova S.A deinut de Administraia Naional Apele Romne)
- Sistemul ZONAL DE ALIMENTARE CU AP C Mneciu - Vleni Ploieti (se afla in operarea ESZ
Prahova S.A. deinut de Administraia Naional Apele Romne)
- Sistemul ZONAL DE ALIMENTARE CU APA D Bltesti Urlai Mizil (se afla in operarea HidroPrahova S.A.)
S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A este persoana juridica romana, functioneaza pe baza de
gestiune economica si autonomie financiara si are drept obiect principal de activitate captarea,
tratarea, transportul,inmagazinarea si distributia apei pentru satisfacerea cerintelor populatiei si
industriei.
Pana la data de 14.07.2006, E.S.Z. Prahova a functionat in cadrul Administratiei Nationale "Apele
Romne in structura Directiei Apelor Buzau Ialomita, dupa care s-a transformat in societatea
comerciala Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. si s-a desprins din A.N. "Apele Romne (care a
ramas unic actionar).
S.C. E.S.Z. Prahova S.A. are structura formata din Sediul Central din Ploiesti trei sisteme
hidrotehnice:
- Sistemul Hidrotehnic Voila,
- Sistemul Hidrotehnic Valeni,
- Sistemul Hidrotehnic Aductiuni si Noduri Hidrotehnice,
- Sistemul Hidro-energetic Moldova.
Sistemul Hidrotehnic Voila produce apa potabila si apa tratata pentru uz industrial pe doua fluxuri
separate, iar in Sistemul Hidrotehnic Valeni (care cuprinde Statia de Tratare a Apei Maneciu) se
produce numai apa potabila.
Transportul, stocarea si livrarea apei la clienti se realizeaza in cadrul Sistemului Hidrotehnic
Aductiuni, utilizand o retea complexa de aductiuni cu instalatii hidrotehnice si noduri hidrotehnice,
din care fac parte:
5-78

CAIET DE SARCINI
Aductiunea Voila Nod Hidrotehnic Movila Vulpii

Aductiunea Nod Hidrotehnic Movila Vulpii Nod Hidrotehnic Brazi
Aductiunea Valeni N.H. Movila Vulpii
Aductiunea Nod Hidrotehnic Movila Vulpii Teleajen.
E.S.Z. PRAHOVA S.A., prin profilul sau de activitate, strategia adoptata si capacitatile de tratare,
stocare, trasport si livrare apa, reprezinta o componenta importanta a sistemului national de
gospodarire a apelor si un partener de incredere al beneficiarilor si institutiilor locale.
DESCRIERE SISTEME ZONALE EXISTENTE IN JUDETUL PRAHOVA. MOD DE OPERARE.

INTERCONECTARI EXISTENTE SI PROPUSE A SE REALIZA IN CADRUL PROIECTULUI
1. Sistemul ZONAL DE ALIMENTARE CU AP A Azuga Buteni - Sinaia

Sursa de apa pentru acest sistem este asigurata prin exploatarea apei de suprafata din paraul
Azuga si din paraul Valea Grecului. Apa captata din paraul Azuga este tratata in statia de tratare
Azuga, fiind utilizata pentru alimentarea cu apa a oraselor Azuga, Busteni si Sinaia;
Sistemul zonal Azuga-Busteni-Sinaia se afla in operarea Hidro-Prahova S.A.
5-79

CAIET DE SARCINI
2. Sistemul ZONAL DE ALIMENTARE CU AP B Paltinu - Cmpina Ploieti

Sursa de apa pentru acest sistem este asigurata prin exploatarea apei de suprafata din acumularea
Paltinu (pe albia majora a raului Doftana). Apa tratata in statia de tratare de la Voila este utilizata
pentru alimentarea cu apa a oraselor Breaza, Campina, Baicoi, Moreni (jud. Dambovita), Ploiesti si
a mai multor comune din aceasta zona.
Sistemul zonal de alimentare cu apa Paltinu-Campina-Ploiesti se afla in operarea ESZ

Prahova S.A. (Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A.).
3. Sistemul ZONAL DE ALIMENTARE CU AP C Mneciu - Vleni Ploieti

Sursa de apa pentru acest sistem este asigurata prin exploatarea apei de suprafata din
acumularile Maneciu (malul stang al raului Teleajen) si Valenii de Munte (malul drept al
raului Teleajen). Apa este tratata in statiile de tratare de la Maneciu si Valenii de Munte si
deserveste localitatile Maneciu, Drajna, Valenii de Munte, Gura Vitioarei (partial),
Magurele, Dumbravesti, Plopeni, Baicoi.
5-80

CAIET DE SARCINI
Sistemul zonal Maneciu-Valeni-Ploiesti se afla in operarea ESZ Prahova S.A. (Exploatare

Sistem Zonal Prahova S.A.).
4. Sistemul ZONAL DE ALIMENTARE CU APA D Bltesti Urlai - Mizil

Sursa de apa pentru acest sistem este asigurata prin exploatarea frontului de captare de la
Baltesti. Apa captata aici este de buna calitate si deserveste localitatile Gornet, Baltesti,
Urlati (partial), Mizil, Ceptura, Gornet-Cricov.
5-81

CAIET DE SARCINI
Sistemul zonal Baltesti-Urlati-Mizil se afla in operarea Hidro-Prahova S.A.
Sistemele zonale existente dispun de 4 surse principale de apa si anume:

- sursa de suprafata acumularea Paltinu;
- sursa de suprafata acumularea Maneciu;
- sursa de suprafata acumularea Valenii de Munte;
- sursa subterana prin campul de foraje Baltesti.
Sistemele zonale existente dispun de un numar de 3 statii de tratare a apei dupa cum urmeaza:
a. Statia de tratare Voila, situata in albia majora a raului Doftana, cu o capacitate maxima
de 3 [m3/s] care trateaza apa provenita din :
raul Doftana (prin barajul de priza Voila);
acumularea Paltinu;
rezerva de apa din barajul de acumulare de la Lunca Mare.
b. Statia de tratare Valenii de Munte, situata pe malul drept al raului Teleajen, cu o
capacitate maxima de 2,4 [m3/s] care trateaza apa provenita din lacul barajului de priza
Valeni.
c. Statia de tratare Maneciu, situata pe malul stang al raului Teleajen, cu o capacitate
maxima de 0,1 [m3/s] care trateaza apa provenita din lacul de acumulare Maneciu.
5-82

CAIET DE SARCINI
Interconexiuni existente
Sistemul ZONAL DE ALIMENTARE CU AP C Mneciu - Vleni Ploieti si Sistemul ZONAL DE
ALIMENTARE CU AP B Paltinu - Cmpina Ploieti, aflate in operarea ESZ Prahova S.A., sunt
interconectate in prezent in Nodul Hidrotehnic Movila Vulpii, aflat la Nord de Municipiul
Ploiesti.De la Nodul Hidrotehnic Movila Vulpii, apa este tranportata catre Ploiesti- Brazi si PloiestiTeleajen.
Interconexiuni propuse a se realiza prin implementarea Proiectului
Prin implementarea Proiectului se propune interconectarea a trei sisteme zonale de alimentare cu
apa, extinderea lor prin subsisteme zonale si formarea unui sistem judetean de alimentare cu apa,
astfel incat sa poata fi asigurata alimentarea cu apa atat din punct de vedere cantitativ cat si
calitativ a majoritatii localitatilor din judet.
Sistemele zonale existente ce se interconecteaza sunt:
-
Sistemul Zonal B: Paltinu-Campina-Ploiesti si Sistemul Zonal C: Maneciu-ValeniPloiesti (aflate in operarea ESZ Prahova S.A.), interconectate in prezent in Nodul
Hidrotehnic Movila Vulpii;
Sistemul Zonal D: Baltesti-Urlati-Mizil (aflat in operarea Hidro-Prahova S.A.)
Infrastructura care urmeaza a se realiza in cadrul Proiectului, va intra in proprietatea autoritilor

locale membre ADI i n operarea Beneficiarului proiectului de investiii SC Hidro-Prahova S.A.
Pentru a asigura sustenabilitatea infrastructurii ce urmeaz a fi realizat din fonduri europene, SC
HidroPrahova SA a iniiat demersuri n relaia cu ESZ Prahova S.A., deinut de Administraia
Naional Apele Romne, n perioada urmtoare fiind preconizat semnarea unui protocol/precontract n care s fie specificate condiii clare cu privire cantitile de ap estimate a fi cumprate
i mai ales cu privire la preul de vnzare. Aceste aspect urmeaz a fi incluse n contractual pe care
cele dou entiti l vor semna nainte de aprobarea aplicaiei de finanare pentru proiectul de
investiii, cu luarea n calcul a aspectelor referitoare la suportabilitatea populaiei din Analiza Cost
Beneficiu.
5.1.1.1 Situaia actual a sistemelor de alimentare cu ap din aria proiectului
SC HidroPrahova SA furnizeaz servicii de alimentare cu ap i canalizare pentru localiti a cror
populaie reprezint aproximativ 30% din populaia judeului Prahova.
n prezent, n aria de operare a SC HidroPrahova SA locuiesc 249.818 locuitori, din care:
Total
populaie
Total locuitori branati la

sisteme de alimentare cu
ap
Procent branare la
sisteme de
alimentare cu ap
5-83

CAIET DE SARCINI
(%)
Total urban
152.489
136.982
89,80
Total rural
97.329
56.185
57,70
Total aria de
operare
249.818
193.167
77,30
n ceea ce privete serviciul de captare, tratare i alimentare cu ap potabil, infrastructura din

localitile incluse n lista investiiilor prioritare din Master Plan-ul actualizat este organizat n
jurul a 16 sisteme locale de alimentare cu ap:
Nr.
crt
Denumire zon/sistem de alimentare cu ap
Numr de
locuitori
deservii
Procent din
numrul total de
locuitori din aria
de operare
Zona de alimentare cu apa Valenii de Munte
11.721
6,06%
Zona de alimentare cu apa Campina
32.827
16,99%
Zona de alimentare cu apa Breaza
12.151
6,29%
Zona de alimentare cu apa Buteni
8.765
4,54%
Zona de alimentare cu apa Comarnic
8.124
4,21%
Zona de alimentare cu apa Mizil
10.485
5,43%
Zona de alimentare cu apa Urlai
8.642
4,47%
Zona de alimentare cu apa Sinaia
10.370
5,37%
Zona de alimentare cu apa Slanic
4.986
2,58%
10
Zona de alimentare cu apa Bertea
420
0,22%
11
Zona de alimentare cu apa Aluni
12
Zona de alimentare cu apa Vrbilau
5-84

CAIET DE SARCINI
13
Zona de alimentare cu apa Poiana Campina
3.863
1,99%
14
Zona de alimentare cu apa Bneti Urleta
4.820
2,49%
15
Zona de alimentare cu apa Telega
16
Zona de alimentare cu apa Valea Doftanei
Total locuitori deservii in aria de operare
193.167
100%
Cu excepia zonei de alimentare cu ap Valea Doftanei, toate celelalte sisteme locale de

alimentare cu apa incluse in lista de investitii prioritare sunt racordate la sistemele zonale
existente.
Descrierea detaliat a zonelor de alimentare cu ap incluse n lista investiiilor prioritare
Zona de alimentare cu ap Vlenii de Munte;

In orasul Valenii de Munte exista un sistem centralizat de alimentare cu apa compus din:
- Sursa de apa: acumularea Maneciu - statia de tratare Valenii de Munte
- Aductiune L 1 660m
- S.P.
- Gospodaria apa: - Rez. 2 x 2500 [m3]
- Retea distributie existenta L 33 200 m
5-85

CAIET DE SARCINI
n prezent sistemul este alimentat de catre uzina de tratare a apei Maneciu, printr-o aductiune ce
se afla intr-o stare avansata de uzura.
Au fost implementate prin program PHARE 2003 SAMTID:
- Retea distributie reabilitata L 2.900 m
- Retea distribuie noua L 2.500 m
- Aductiune reabilitata L 920 m (din cei 1.660 m)
Zona de alimentare cu apa Vlenii de Munte este conectata la Sistemul Zonal C - ManeciuValeni-Ploiesti.
Situaia branamentelor
-
Numar bransamente case : 3112 buc.
Numar bransamente blocuri : 94 buc.
Numar bransamente agenti economici : 282 buc.
Numar bransamente institutii publice : 36
Grad de conectare : 95,6%
Deficiene:
-
Grad insuficient de acoperire cu reele de ap

Pierderi semnificative n reelele existente
Existena unor reele subdimensionate
Existena unor capaciti ineficiente de transport i stocare a apei i care prezint riscuri
pentru sntatea populaiei.
Zona de alimentare cu apa Cmpina
5-86

CAIET DE SARCINI
Municipiul Campina dispune in prezent de un sistem de alimentare cu apa.
Municipiul Campina este alimentat din 2 sisteme:

1. Sistemul Paltinu:
- Sursa de apa: acumularea Paltinu (racord la aductiunea de la Paltinu spre Movila Vulpii
- Qs = 200 l/s.
- SP care pompeaza direct in retea
- Retea distributie existenta
2. Sistemul Voila:
- Sursa de apa: lacul de acumulare Voila
- Statia de tratare Voila
- SP amplasata in incinta statiei de tratare
- Conducta aductiune
- Gospodaria apa: - Rez. 2x5000 [m3]+2000 [m3]
- SCL (statie clorare)
Schema general Cmpina
5-87

CAIET DE SARCINI
Uzina de tratare a apei

Uzina de tratare a apei Cmpina
Uzina de tratare a apei Cmpina trateaz ap din Rul Doftana. Se gseste la aproximativ 8 km n
aval de Barajul Paltinu direct adiacent Uzinei de ap Voila. Apa brut este extras din Rul Doftana
prin intermediul Lacului Voila sau alternativ - n caz de turbiditate crescut a apei rului pe
perioade de inundatii - prin intermediul Rezervorului Curata (Lacul Brebu) care serveste ca si bazin
de pre-decantare.
Date de baz:
Anul punerii n functiune lucrri etapa I: aproximativ 1950
Anul punerii n functiune lucrri etapa II: 1954
Capacitate proiectat lucrri etapa I: 150 l/s
Tratarea apei:
Camer amestec si distributie
Decantor etapa I (3 unitti rectangulare, A = 770)
Decantor etapa II (2 unitti circulare diametru 13.5 m, ATOT = 286)
Statie filtre etapa I (4 filtre de nisip rapide, suprafat total de filtrare = 112 m2)
Statie filtre etapa II (7 filtre de nisip rapide, suprafat total de filtrare = 175 m2)
Facilitate de splare filtre
Rezervoare ap tratat (2 unitti)
Dezinfectie final cu clor
Dozare hidroxid de poli-aluminiu (doar operare provizorie)
Stare curent:
5-88

CAIET DE SARCINI
Tehnologie: n general adecvat ns pre-oxidarea, procesul de coagulare/floculare necesit

mbunttire major
Starea structurilor civile: precar, reabilitarea este posibil
Echipamente mecanice: n general n stare precar, este necesar nlocuirea complet
Echipamente electrice: n general n stare precar, este necesar nlocuirea complet
Control proces: stare precar, nu sunt instalate sisteme automate de control al procesului
Laborator: precar
Conducte principale:
Exist o conduct de 4,2 km, DN700, care alimenteaz Rezervorul Muscel de la Uzina de tratare a
apei Cmpina n Voila. Aceast conduct realizat din otel, construit n 1991, deja se afl n stare
precar si prezint un grad avansat de corodare.
Cealalt conduct, DN400, dintre Statia de pompare Doftana si retea, este realizat tot din otel si
are o lungime total de aproximativ 2 km.
Rezervoare:
Principala facilitate de nmagazinare se gseste n Muscel si cuprinde 3 rezervoare: unul de
2.000m construit n 1969 si dou rezervoare de 5.000 m construite n 1972 si respectiv 1987.
Capacitatea de nmagazinare a fost verificat n conformitate cu parametrii de proiectare
fundamental. Aceast capacitate acoper si rezerva pentru stingerea incendiilor.
Statii de pompare:
Exist 2 statii de pompare principale:
Statia de pompare de la Uzina de tratare a apei Cmpina care alimenteaz rezervorul Muscel cu
ap tratat (capacitate: 450 l/s, reabilitat n 1997)
Statia de pompare Doftana aflat lng Rul Doftana (capacitate: 90 l/s, reabilitat n 1999).
Retea de distributie
Retea de distributie: aproximativ 124.700 m
(Tronson realizat din azbociment: 1 km)
Bransamente case: 9.211
Din totalul de 124.700 m, au fost reabilitate retele de distributie in lungime de 22.400 m.
Practici de monitorizare si contorizare:
Apa produs si volumele alimentate n sistem sunt insuficient contorizate. Sunt instalate
dispozitive de msurare (debitmetre ultrasonice) ns unele deja au fost scoase din operare.
Rata de acoperire a contorizrii consumului este de aproape 100 %.
Zona de alimentare cu apa Campina este conectata la sistemul zonal B - Paltinu-CampinaPloiesti

-
Bransamente populatie (case): 4622 buc.
Bransamente blocuri : 382 buc.
Bransamente agenti economici : 463 buc.
5-89

Bransamente institutii publice : 114 buc.
CAIET DE SARCINI
Deficiene:
-
Pierderi semnificative n reelele existente

Avarii frecvente ca urmare a funcionrii sub-optime o sistemului
Consumuri de energie foarte mari.
Zona de alimentare cu apa Breaza

UAT Breaza dispune in prezent de alimentare cu apa in sistem centralizat.
Din UAT Breaza fac parte localitatile: Breaza de Sus, Breaza de Jos, Podu Vadului, Valea Tarsei,
Gura Beliei, Nistoresti, Frasinet, Podu Corbului, Surdesti, Irimesti.
Sistemul cuprinde doua surse de apa: captarea de izvoare Sunatoarea si captarea de apa de
suprafata Nistoresti.
5-90

CAIET DE SARCINI
SCHEMA DE ALIMENTARE A ORASULUI BREAZA
Captarea de izvoare Sunatoarea preia cca. 6-7 l/s pe care ii conduce catre 2 camere de colectare cu
volum de cca. 10 [m3]. Apa este tratata prin clorinare si este distribuita gravitational catre
localitatea Podu Vadului si prin pompare catre Breaza.
Statia de pompare Sunatoarea cuprinde 2+1 pompe cu caracteristicile: Q = 30 [m3/h], P = 18.5 kW
si H = 170 m.
Captarea Nistoresti preia apa din raul Prahova (Qmax. = 25 l/s) cu ajutorul a doua pompe
amplasate in cadrul statiei de pompare Nistoresti 1, situata in lunca raului Prahova, pe malul stang
al acestuia, in dreptul localitatii Nistoresti. Cele doua pompe au caracteristicile: (CRIS 200) P = 11
kW, Q = 220 [m3/h], H = 7 m si (CRIS 200) P = 25 kW, Q = 90 [m3/h], H = 8 m.
Apa este pompata catre bazinele de linistire (11 buc.), de unde este filtrata prin stratul aluvionar si
captata cu ajutorul unui dren cu diametrul Dn 300 mm pana la un bazin de aspiratie.
De aici, apa este pompata cu ajutorul statiei de pompare Nistoresti 2 pana la rezervoarele Breaza.
Statia cuprinde un grup de pompare VOGEL cu caracteristicile Qmax = 80 [m3/h], P = 75 kW, H =
170 m si unul CAPRARI cu caracteristicile Qmax = 72 [m3/h], P = 90 kW, H = 170 m, Tratarea apei se
face prin clorinare cu ajutorul unei instalatii amplasata in cadrul statiei de pompare Nistoresti 2.
5-91

CAIET DE SARCINI
Apa captata este transportata printr-o aductiune cu o lungime de 1,5 km intre captare si statia de
pompare Nistoresti 2 si in continuare printr-o conducta de transport din otel cu Dn 250/500 mm si
o lungime de 2,74 km pana la rezervoarele Breaza.
Complexul de inmagazinare Breaza cuprinde 3 rezervoare cu o capacitate totala de 4.500 [m3] (1 x
2.500 [m3] si 2 x 1.000 [m3]), din care doar rezervorul cu V = 2.500 [m3] este utilizat in prezent.
Rezervoarele 2x1.000 [m3] sunt deteriorate.
Reteaua de distributie cuprinde conducte din otel, azbociment, fonta si PEHD cu lungimea totala
de 81,854 km, Concutele au diametre cuprinse intre Dn 32 mm si Dn 372 mm.
Sistemul de alimentare cu apa aflat in functiune in prezent prezinta mai multe deficiente, printre
care calitate necorespunzatoare a apei captate (turbiditate ridicata) si tratare insuficienta.
Din evidentele DSP Prahova, calitatea apei potabile distribuita consumatorilor nu corespundea
standardelor europene.
Din aceste motive s-a reconsiderat solutia de alimentare cu apa si s-a optat pentru abandonarea
captarii Nistoresti si preluarea necesarului de apa din sistemul zonal Paltinu Movila Vulpii, mai
precis din aductiunea Voila Campina Movila Vulpii, cu diametrul DN 1000 mm. Sistemul zonal
preia apa din acumularea Paltinu, situata pe raul Doftana si o trateaza in statia de tratare Voila.
Schema de alimentare cu apa potabila a orasului Breaza a fost modificata in consecinta si s-a
prevazut o noua aductiune cu traseul Campina SP3 SP1 SP2 Rezervoare Breaza, cu o
lungime totala L=15,652 km de la caminul de racord la aductiunea Voila Campina Movila Vulpii
pana la rezervoarele Breaza. Aductiunea proiectata cuprinde conducte din PEHD PN10 si PN16 cu
diametrul Dn 400 mm si urmeaza sa preia un debit de 100 l/s, din care 60 l/s pentru Breaza si 40
l/s pentru Comarnic.
Au fost construite doua statii de pompare SP1 prevazuta 2 pompe cu Qp= 50 l/s, Hp = 150 mH si
SP2 prevazuta 2+1 pompe cu Qp= 50 l/s, Hp = 150[mH2O], dar nu au fost puse in functiune
deoarece nu s-a realizat conducta de transport.
Prin proiectul Reabilitarea si modernizare sistemelor de apa si canalizare in judetul Prahova, in
cadrul CL 5 se afla in curs de realizare conducta de transport cu L=15,652 km si SP3, care urmeaza
a fi amplasata in comuna Poiana Campina, in zona localitatii Bobolia si va curpinde 2+1 pompe cu
Qp=50 l/s, Hp=40[mH2O] si P=30 kW.
Tot in cadrul acestui proiect se afla in curs de realizare extinderea retelei de distributie in
localitatile Breaza de Sus, Breaza de Jos, Podu Vadului, Gura Beliei, Valea Tarsei, Nistoresti si
Frasinet, in lungime totala L = 27,982 km, cu condute din PEHD cu diametre cuprinse intre De 110
mm si 200 mm, precum si reabilitarea a 1,493 km retea de distribuitie cu conducta PEHD cu De
110 mm.
Prin proiectul mentionat anterior se vor realiza si 10 statii hidrofor/statii de repompare si o statie
de pompare SP4 cu 1+1 pompe,Q1pompa=30 l/s, Hp=80 [mH2O] si P=40KW, amplasata in incinta
rezervoarelor Breaza, pentru alimentarea cu apa a zonei inalte din localitatea Breaza de Sus.
Toate aceste lucrari se afla in prezent in faza de executie, in cadrul CL 5.
Zona de alimentare cu apa Breaza este conectata la sistemul zonal B - Paltinu-CampinaPloiesti .
5-92

CAIET DE SARCINI
-
Bransamente blocuri : 50 buc.
Bransamente agenti economici : 196 buc.
Bransamente institutii publice : 21 buc.
Grad de conectare : 81%
Deficiene:
-
Pierderi semnificative n reele datorate existenei unor reele cu durat de via depit
Avarii frecvente
Reelele existente nu permit respectarea prevederilor legale referitoare curente referitoare
la amplasarea de hidrani
n prezent orasul Busteni dispune de alimentare cu apa in sistem centralizat, care cuprinde:
-
Dou surse de ap pentru oraul Buteni:
Ap tratat din Azuga transportat prin intermediul unei aductiuni;
Surse locale (10 surse de ap subteran), mpreun furniznd n medie 100 l/s;
Tratarea apei: sunt instalate dou unitti de dezinfectie (clorinare), una la rezervorul
Fierstru i una la rezervorul Fntnii.
5-93

CAIET DE SARCINI
Conducte principale: Aproximativ 22 km de conducte de transport exist n interiorul

oraului pentru transportul apei brute de la surse la retea. n plus, o sectiune de
aproximativ 6 km de conduct de transport din Azuga traverseaz teritoriul localittii
Buteni.
Rezervoare: o list cu facilittile de nmagazinare existente este prezentat n

urmtorul tabel:
Nume
Rez. Clbucet
Rez. Valjean
Rez. Valea Balbei I
Rez. Piatra Ars
Rez. Ferstru
Rez. Fntnii
-
Capacitate
[m3]
300
80
300
500
500
1.800
Construit /
reabilitat
1912
1944
1964
1964
1975
1971
Retea de distributie:
Retea de distributie: 72,5 km (aproximativ 48 km construit nainte de 1980);
Branamente case: 4 141;
Populatie conectat: aproximativ 10 000 locuitori (aproximativ 99%).
Zona de alimentare cu apa Busteni este conectata la sistemul zonal A - Azuga-BusteniSinaia .

-
Bransamente blocuri: 89 buc.
Bransamente agenti economici: 250 buc.
Bransamente institutii publice: 37 buc.
Deficiene:
-
Avarii frecvente

Sistemul existent de alimentare cu apa al orasului Comarnic cuprinde mai multe surse de apa de
suprafata si subterane:
5-94

CAIET DE SARCINI
Valea lui Conci, Qs= 6 l/s

Valea Mierlelor: Qs= 3.6 l/s
Valea Beliei: Qs= 2 l/s
Izvor Galgoaie: Qs= 1.5 l/s
Izvor Runcu: Qs= 1.5 l/s
Izvor Florei: Qs= 2 l/s
Izvor Poiana Colti: Qs= 0.4 l/s
Instalatiile de tratare / dezinfectie existente aferente localitatii Comarnic cuprind urmatoarele

lucrari:
- Statia de tratare Valea lui Conci construita in 1980 cu o capacitate proiectata de
160[m3/h], in prezent functionand la mai putin de 15% din capacitate (Qs=6l/s) si care
necesita reabilitare.
-
Clorinare Ghiosesti dezinfecteaza apa bruta provenita din sursele Runcu, Valea Beliei si
Galgoaiele (Qs= 5l/s) construita in 2008, conform cu standardele europene.
Clorinare Secariei dezinfecteaza apa bruta din sursele Valea Mierlelor si Florei (Qs=5.6 l/s)
construita in 2008, conform standardelor europene.
Conductele de aductiune de la sursele de apa catre orasul Comarnic sunt impartite pe mai multe
magistrale:
- Magistrala Valea lui Conci: cuprinde 2 parti conducta de la sursa Valea lui Conci spre STA
Valea lui Conci si conducta de la STA catre rezervorul Carbunarita-Storteanu si reteaua de
distributie Comarnic. Conductele au o lungime totala de 4.56 km si sunt confectionate din
OL, cu Dn500mm.
-
Magistrala Valea Beliei/Runcu/Galgoaiele: conecteaza cele 3 surse cu rezervorul Ghiosesti.

Are o lungime totala de 6.38 km si e confectionata din OL.
5-95

CAIET DE SARCINI
Magistrala Valea Mierlelor / Florei: transporta apa de la ambele surse catre rezervorul
Secariei. Magistrala e alcatuita din doua tronsoane cu o lungime de 2.5 km pe OL Dn125
mm si 4.73 km pe OLDn 150 mm.
Din punct de vedere al distributiei apei, localitatea Comarnic prezinta mai multe zone de presiune
delimitate in functie de amplasarea rezervoarelor de inmagazinare din care apa este distribuita
gravitational direct catre consumatori:
- Rezervorul Valea lui Conci, amplasat in incinta statiei de tratare, cu capacitatea de
1000[m3], care alimenteaza rezervorul Carbunarita Storteanu, precum si zona centrala de
distributie a localitatii Comarnic, de-a lungul Pr. Prahova.
-
Rezervorul Ghiosesti cu capacitatea de 250[m3], realizat subteran, situat in partea vestica

superioara a orasului, alimenteaza zona Ghiosesti, precum si rezervorul de inmagazinare
Carbunarita-Storteanu.
Rezervorul Carbunarita - Storteanu cu capacitatea de 500[m3], realizat suprateran, situat

in partea vestica a orasului, alimenteaza impreuna cu rezervorul Ghiosesti jumatatea
vestica a orasului. Rezervorul Carbunarita Storteanu este alimentat cu apa din rezervorul
Ghiosesti precum si din STA Valea lui Conci.
Rezervorul Secariei cu capacitatea de 650[m3], construit in partea estica a orasului.

Acesta este realizat subteran si alimenteaza jumatatea estica a localitatii, denumita Vatra
Sat, cu apa potabila. Rezervorul este alimentat din sursele Valea Mierlelor si Florei.
Rezervoarele Poiana Colti / Pirica sunt trei rezervoare de mici dimensiuni de 10[m3],
50[m3] si 80[m3] care alimenteaza zona Poiana Colti. In prezent aceste rezervoare sunt
alimentate din surse improprii cu debit insuficient care au fost in mare parte abandonate
(sursa Coscovei distrusa si sursa Pirica cu debit extrem de mic). Rezervoarele sunt in
stare precara si necesita reabilitare sau inlocuire.
Reteaua de distributie a apei potabile ce deserveste zona de alimentare Breaza - Comarnic este
din otel Dn 20-500 mm si PEID, De 25-315 mm, cu o lungime insumata de cca. 118 km.
In concluzie, in vederea satisfacerii necesarului de apa al intregii populatii si conformarii cu
normele europene, pentru orasele Breaza si Comarnic se impune introducerea unor facilitati de
tratare a apei, extinderea surselor de apa, reabilitarea capacitatilor de stocare si pompare catre
populatie (lucrari care nu fac obiectul prezentului proiect), precum si extinderea retelelor de
alimentare cu apa. Astfel, prin POS1 se afla in derulare urmatoarele:
EXTINDERE ADUCTIUNI APA POTABILA COMARNIC
Aductiunea noua Breaza Comarnic (aductiunea A2), care conecteaza sistemul de
alimentare cu apa al localitatii Comarnic la sistemul de alimentare al localitatii Breaza.
Aceasta aductiune utilizeaza in mod partial conductele existente de distributie din
Breaza. Aductiunea va fi din PEID, De 315 mm, PN10 si PN16 L=3.439 m. Aceasta
aductiune este amplasata pe teritoriul administrativ al localitatilor Breaza si Comarnic.
Aductiunea noua Rezervor Ghiosesti retea Comarnic (aductiunea A3). care transporta
apa din rezervorul Ghiosesti direct in reteaua de alimentare cu apa din jurul strazii Valea
Mesteacanului. Aductiunea va fi din PEID, PN10, De 110 mm, L=1.080 m. Aceasta
aductiune este amplasata pe teritoriul administrativ al localitatii Comarnic.
Statie de pompare noua - SP1 Comarnic care repompeaza apa pe aductiunea A2, aferenta
orasului Comarnic pe linia: Rezervor Breaza SP1 Comarnic - rezervor Carbunarita
Storteanu, cat si in reteaua de alimentare cu apa a orasului Comarnic
EXTINDERE RETEA DE ALIMENTARE CU APA COMARNIC
5-96

CAIET DE SARCINI
Extinderea retelei de distributie cu conducte din PEID PN10, De 110mm si 160mm, in

lungime totala Ltot = 7797m si conducta noua de transport apa potabila pentru
alimentarea rezervoarelor Poiana Colti si Pirica, din PEID PN10 si PN16, De 110mm, in
lungime totala Ltot = 1032m
Bransamente la consumatori;
STATII DE POMPARE APA POTABILA COMARNIC
5 statii de repompare apa potabila in zonele in care se executa extinderea retelei de
distributie (SB1-SB5).
Statie noua de pompare SP2 pentru alimentarea cu apa a rezervoarelor Poiana Colti si
Pirica
CAPTARE SI ADUCTIUNE VALEA LUI BOGDAN
Captare si Aductiune Valea lui Bogdan (aductiunea A4), care va conecta noua captare de
apa bruta de la Valea lui Bogdan cu statia de tratare existenta Valea lui Conci. Aductiunea va
fi din PEID, PN10, De 200 mm, L=4.575 m. Captarea va fi executata pe teritoriul
administrativ al localitatilor Sinaia si Comarnic.
La data predarii prezentului proiect obiectul nu este proiectat, pentru ca nu s-au obtinut
aprobarile necesare pentru traseul aductiunii. Proiectarea se va realiza in perioada in care
lucrarea este in faza de licitare, urmand ca sa se emita o instructiune catre Antreprenor
atunci cand proiectul va fi finalizat si aprobat.
Zona de alimentare cu apa Comarnic este racordata la sistemul este conectata la sistemul zonal
B - Paltinu-Campina-Ploiesti , prin aductiunea noua Breaza-Comarnic .
-
Grad de conectare: 67,90%
Deficiene:
-
Numrul mare de avarii nregistrate n fiecare an pune n pericol sigurana alimentrii cu

ap a populaiei
Existena unor reele subdimensionate.
Zona de alimentare cu apa Mizil

Orasul Mizil se alimenteaza cu apa din sistemul zonal Baltesti Urlati Mizil, care are ca sursa
frontul de captare Baltesti este compus din 9 foraje, din care 6 foraje (P2 P7) alimenteaza orasele
Urlati si Mizil. Sase dintre foraje au adancimea H = 65 70 m si trei foraje H = 100 m. Forajele
sunt tubate cu coloana definitiva (Dex = 12) si sunt echipate cu pompe submersibile.
Anii punerii in functiune pentru forajele care alimenteaza orasul Mizil sunt: 1968 (P2); 1968 (P3);
1972 (P4); 1972 (P5); 1982 (P6) si 1982 (P7).
5-97

CAIET DE SARCINI
Forajele sunt echipate cu pompe dupa cum urmeaza:

- F2 pompa Grundfos; P = 11 kw, H = 32[mH2O], Q = 50 m3/h
- F3 pompa Lowara; P = 13 kw, H = 36[mH2O], Q = 50 m3/h
- F4 pompa Grundfos; P = 11 kw, H = 32[mH2O], Q = 60 m3/h
- F5 pompa Lowara; P = 7,5 kw, H = 32[mH2O], Q = 35 m3/h
- F6 pompa Lowara; P = 7,5 kw, H = 32[mH2O], Q = 35 m3/h
- F7 pompa Lowara; P = 13 kw, H = 36[mH2O], Q = 60 m3/h.
Conducta de aductiune ce alimenteaza orasul Mizil are o lungime de 17,5 km.
Apa provenita din sursa de captare Baltesti este stocata in cadrul statiei de pompare Mizil in doua
rezervoare semiingropate cu capacitatea de 1000[m3] fiecare, de unde este apoi pompata in
reteaua de distributie.
Statia de pompare Mizil este echipata cu 4 electropompe avand urmatoarele caracteristici:
- grup 1 + 1 pompe Grundfos P = 15 kw
- 1 pompa Vogel P = 37 kw
- 1 pompa tip SADU 80; ce apatine I. A.S. Tohani
Pentru dezinfectarea apei se utilizeaza clor gazos, cu ajutorul unui dozator automat.
Reteaua de distibutie a apei potabile din rezervoarele de inmagazinare spre consumatori are o
lungime totala de 39,755 km, diametre Dn = 25 - 315 mm si materiale PEHD, otel si azbociment.
Zona de alimentare cu apa Mizil este conectata la sistemul zonal D- Baltesti-Urlati-Mizil.
-
5-98

CAIET DE SARCINI
Deficiene:
-
Avarii frecvente
Reelele existente nu permit respectarea prevederilor legale referitoare curente referitoare

Sursa de alimentare cu apa a orasului Urlati o reprezinta frontul de captare Baltesti, din care se
mai alimenteaza si orasul Mizil, comunele Gornet, Baltesti, Apostolache, Gornet Cricov si Ceptura.
Conducta de aductiune de la Frontul Baltesti catre orasul Urlati este compusa din doua fire: firul I
confectionat din PEID Dn 400mm, cu lungimea de 18,5 km si firul II confectionat din azbociment si
otel cu Dn 250 mm cu lungimea de 18,5 km.
Gospodarie apa alcatuita din: Rezervor de apa 2x1000[m3], rezervor de apa 1 x 2500[m3], statie
de clorare.
Reteaua de distributie a apei potabile ce deserveste orasul Urlati este confectionata din otel si
PEID, De 63-250 mm, cu o lungime insumata de cca. 60 km.
Zona de alimentare cu apa Urlati este conectata la sistemul zonal D- Baltesti-Urlati-Mizil.
5-99

CAIET DE SARCINI
-
Deficiene:
- Pierderi semnificative n reele datorate existenei unor reele cu durat de via depit
- Existena unor reele subdimensionate
- Avarii frecvente
- Reelele existente nu permit respectarea prevederilor legale referitoare curente referitoare
Zona de alimentare cu apa Sinaia
n orasul Sinaia exista un sistem centralizat de alimentare cu apa compus din:

Sursa
Exista doua tipuri de surse de apa pentru orasul Sinaia:
- Ap tratat din Azuga transportat prin intermediul unei aductiuni de transport;
- Surse locale (4 surse de ap subteran i 3 surse de suprafat), mpreun furniznd
72 l/s n medie.
Tratarea apei
Tratarea apei provenita de la diferitele surse se face astfel:
- Apa care vine de la Azuga este tratata in uzina de tratare a apei Azuga;
5-100

CAIET DE SARCINI
- Apa brut provenita de la sursele de ap de suprafat Valea Dorului I, Valea Dorului II i de la

sursele de ap subteran Cuibul Dorului este tratata in Uzina de tratare a apei Valea Dorului
care a fost construit n 1984, avnd o capacitate proiectat de 60 l/s; apa este dezinfectat
cu clor gazos, folosind un dispozitiv de clorinare amplasat la intrarea ambelor rezervoare;
aceast Uzin de tratare a apei a beneficiat de msuri de reabilitare prin proiectul SAMTID n
anul 2006. n special partea de dezinfectie i componente ale echipamentelor mecanice au
fost nlocuite i modernizate. Se recomand finalizarea reabilitrii ntregii facilitTi, lund n
calcul urmtoarele elemente:
Reabilitarea complet a echipamentelor mecanice i electrice i de control.

Reabilitarea structurilor i cldirilor.
Consolidarea aptitudinilor de operare
mbuntirea controlului procesului, monitorizrii i documentrii (de exemplu
automatizare, debitmetrie, laborator)
Stabilirea unei proceduri de ntretinere viabil (de exemplu inclusiv ntretinere
preventiv)
- Uzina de tratare a apei Oppler Aceast Uzin de tratare a apei proceseaz ap brut din
sursa Valea Rea, care furnizeaz o medie de 18 l/s. A fost construit n 1995. O diagram a
procesului este prezentat n urmtoarea figur. Dezinfectia apei se realizeaz cu clor
gazos. Apa tratat curge n rezervorul de nmagazinare OPPLER care are o capacitate de 2
500 m.
Conducte principale
Oraele Azuga, Buteni i Sinaia sunt interconectate i sunt partial alimentate cu ap tratat din
UTA Azuga printr-o conduct de otel de 28 km, DN400, construit n 1975.
Aproximativ 24 km conducte de transport exist pe teritoriul Oraului Sinaia pentru transportul
apei brute de la surse la reTea sau la UTA. Aceste conducte au fost construite la jumtatea anilor
70 i prezint un grad avansat de degradare i corodare. Prin programul SAMTID deja s-au nlocuit
aproximativ 800 m din aceste conducte.
Rezervoare
O list cu facilitTile de nmagazinare existente este prezentat n urmtorul tabel:
Facilitti existente de nmagazinare a apei potabile n Sinaia
Nume
Rez. Cravata Roie
Rez. Calea Codrului
Rez. Furnica
Rez. Cumptu
Rez. Mnstire
Rez. Spital
Rez. Oppler
Capacitate
m3
1.000
1.000
1.500
750
580
1.500
2.500
Construit /
reabilitat
1930
1945
1945
1940
1947
1975
1950
Capacitatea de nmagazinare a fost verificat n conformitate cu parametrii de proiectare

fundamental. Aceast capacitate acoper i rezerva pentru stingerea incendiilor.
Statii de pompare
Nu este cazul.
5-101

CAIET DE SARCINI
-
Retea de distributie: aproximativ 91 km (aproximativ 70 km construit nainte de

1980);
Branamente case: 3 107;
Populatie conectat: aproximativ 11 500 locuitori (aproximativ 96%).
Zona de alimentare cu apa Sinaia este conectata la sistemul zonal A- zuga-Busteni-Sinaia.

-
Deficiene:
-
Faciliti de tratare a apei neconforme cu Directiva 98/83/CE privind calitatea apei

destinata consumului uman
Existena unor capaciti ineficiente de stocare a apei i care prezint riscuri pentru
sntatea populaiei
ap a populaiei
Zona de alimentare cu apa Slnic

Din UAT Slanic fac parte localitatile: Slanic, Grosani si Prajani.
UAT Slanic dispune in prezent de un sistem de alimentare cu apa.
5-102

CAIET DE SARCINI
Sistemul centralizat de alimentare cu apa este compus din:

- Sursa de apa: captarea de rau din comuna Stefesti;
- Cond. aductiune;
- Statie de tratare;
- Rez apa 200[m3];
- Retea distributie existenta L 35 100 m;
- Retea distributie reabilitata L 6 160 m.
5-103

CAIET DE SARCINI
Captarea apei
Sursele de ap ale oraului Slnic sunt Rul Crasna n comuna Izvoarele (Schiuleti) i Rul
Varbilau n comuna Stefesti.
Uzina de tratare a apei Schiulesti
Uzina de tratare a apei se gsete n satul Schiulesti.
Uzina de tratare a apei are o capacitate proiectat de 50 l/s.
Apa brut provine din Rul Crasna. Procesul este descris n urmtoarea diagram:
LEGENDA :
1 Priza de captare (paraul Crasna) 2 Decantoare conice 3 Filtre rapide 4 Statia de
clorinare 5 Rezervor de stocare 500[m3] 6 Bazin de stocare si dizolvare coagulant
(sulfat de aluminiu)
Apa este dezinfectat cu clor gazos, folosind un dispozitiv de clorinare anterior distribuTiei.
Uzina de tratare a apei Schiulesti dei a fost construit n 1995 se gsete deja n stare precar, n
special n ceea ce privete echipamentele electrice i mecanice.
Uzina de tratare a apei Stefesti

Aceast Uzin de tratare a apei proceseaz ap brut din Rul Varbilau.
Se gsete pe un deal ntre Stefesti i Slnic.
5-104

CAIET DE SARCINI
O diagram a procesului este prezentat n urmtoarea figur.
LEGENDA :
1 Priza de captare (paraul Varbilau) 2 Decantorul longitudinal cu 3
compartimente 3 Filtre rapide 4 Statia de clorinare
Dezinfectia apei se realizeaz cu clor gazos. Debitul tratat ajunge ntr-un rezervor de 500 m iar
apoi n reteaua de distributie a oraului Slnic i partial n Stefesti i Alunis.
UTA Stefesti a fost construit n 1952 i nu a beneficiat de mbunttiri majore ulterior punerii n
functiune. Astfel, se gsete n stare degradat, fiind recomandat nlocuirea acestei facilitti.
Conducte principale
Aductiunile de transport de la / la UTA au o lungime total de 16,6 km i un diametru care variaz
ntre 125 mm i 300 mm. Aceste conducte au fost instalate n 1975 i sunt local afectate de
alunecri de teren. Starea lor general este precar. Sunt necesare reparaTii frecvente.
Rezervoare:
O list cu facilittile de nmagazinare existente este prezentat n urmtorul tabel:
Nume
Capacitate m3
Construit / reabilitat
Rez. Grosani
500
1995
Rez. Gogon
600
1957
5-105

CAIET DE SARCINI
Ca urmare a strii precare a rezervorului Borcesti, acesta a trebuit scos din operare. Mai exist o
alt facilitate de nmagazinare la Sanatoriul Balnear, ns este alocat n totalitate statiunii turistice
i balneare, fr a contribui la alimentarea cu ap a restului oraului.
Retea de distributie: 56,2 km (aproximativ 42 km construit nainte de 1980)
Sistemul de alimentare cu apa Slanic este conectat, prin aductiunea Brebu-Alunis-Varbilau, la
sistemul zonal B - Paltinu-Campina-Ploiesti.
-
Deficiene:
- Faciliti de tratare a apei care nu sunt conforme cu Directiva 98/83/CE privind calitatea
apei destinat consumului uman
- Existena unor capaciti ineficiente de transport a apei i care prezint riscuri pentru
sntatea populaiei
- Grad insuficient de acoperire cu reele de ap
- Avarii frecvente

UAT Bertea dispune in prezent de un sistem de alimentare cu apa.
Din UAT Bertea fac parte localitatile: Bertea si Lutu Rosu.
UAT Bertea face parte din subsistemul zonal de alimentare cu apa propus SSZA9 (Stefesti-Slanic).
5-106

CAIET DE SARCINI
Alimentarea cu apa a comunei Bertea se realizeaza prin captarea a trei izvoare din lunca paraului
Bertea. Din puturile de captare pornesc conducte de legatura catre rezervorul tampon V = 10[m3],
rezervor circular, din beton, cu diametrul interior de 3 m si adancimea de 6, deasupra careia este
statia de pompare.
Statia de clorinare este prevazuta cu un aparat de dozare a clorului gazos si este dotata cu
laborator de analize fizico chimice
Conducta de transport este din PEHD, cu L = 1,566 km
Statia de pompare este prevazuta cu 2+1 electropompe avand caracteristicile: Q = 18[m3/h], H =
115 120 m, P = 11 kW si un debit de 36[m3/h].
Rezervorul de 300[m3] este suprateran si este amplasat in gospodaria de apa Carpanis. In rezervor
este inclus si volumul intangibil de incendiu V = 54[m3].
Din rezervorul de inmagazinare apa potabila este distribuita gravitational catre utilizatori prin
intermediul unei retele de distributie cu o lungime totala de 4169 m.
Comuna BERTEA beneficaza de un proiect de Alimentare cu apa in sistem centralizat, in valoare
727 000 de (Euro), cu sursa de finantare de la Bugetul de Stat si Bugetul Local.
Sistemul de alimentare cu apa Bertea este conectat, prin aductiunea Brebu-Alunis-Varbilau, la
sistemul zonal B - Paltinu-Campina-Ploiesti.
-
Bransamente institutii publice:8 buc.
5-107

CAIET DE SARCINI
Deficiene:
-
Lips infrastructur necesar pentru conectarea la conducta de aduciune

Comuna Alunis nu dispune de retea de distributie in sistem centralizat de alimentare cu apa
potabila. Doar in localitatea Ostrovu sunt cca. 24 gospodarii care sunt bransate la reteaua de
distributie a comunei Stefesti.
In rest, locuitorii din localitatile componente, Alunis si Ostrovu, utilizeaza apa din fantanile publice
si individuale de pe teritoriul comunei. Stratul de apa freatic este prezent la adancimi de 1,5 4 m
in zonele joase si de 15 - 20 m in zonele inalte ale comunei.
Din evidentele DSP Prahova sursele locale reprezentate de fantanile publice si individuale contin
apa de calitate necorespunzatoare, cu neconformitati pentru indicatorii bacteriologici (coliformi
totali, coliformi fecali, enterococi) si fizico-chimici (amoniu, azotiti, azotati).
In comuna s-a realizat o conducta de transport apa noua, pe traseul Brebu Alunis Varbilau Slanic, care va aduce apa potabila din sursa Paltinu, mai precis din aductiunea Paltinu Movila
Vulpii.
Conducta de aductiune traverseaza localitatea Alunis, este din fonta cu Dn 300 mm si va asigura
necesarul de apa potabila pentru consumatorii din ambele localitati. La momentul vizitei
(noiembrie 2013) aductiunea nu era finalizata si nici rezervorele 2x500[m3] din localitatea
Pietriceaua (com. Brebu).
Nu se vor permite bransamente direct la conducta de transport care traverseaza comuna Alunis, ci
doar la reteaua de distributie.
Sistemul de alimentare cu apa Alunis va fi conectat la aductiunea existenta Brebu-Alunis-Varbilau
prin care se realizeaza conectarea la sistemul zonal B - Paltinu-Campina-Ploiesti.
Deficiene:
5-108

CAIET DE SARCINI

Lips infrastructur necesar pentru conectarea la conducta de aduciune
Zona de alimentare cu apa Varbilau

Comuna este compusa din satul Varbilau (resedinta) si din satele componente Cotofenesti, Poiana
Varbilau, Livadea si Podu Ursului.
Comuna Varbilau nu dispune de sistem centralizat de alimentare cu apa potabila pentru nici una
dintre cele 5 localitati componente. Doar in nordul satului Varbilau, in apropierea limitei
administrative dintre comuna Varbilau si orasul Slanic, sunt cca. 50 gospodarii care beneficiaza de
alimentare cu apa din reteaua de distributie a orasului Slanic.
Comuna se afla intr-o zona fara resurse de apa, mai afectat fiind satul Cotofenesti in care stratul
de sare este prezent la cca. 5 m adancime.
Celelalte localitati componente au apa in fantani publice si individuale, cu probleme mari de
calitate, atat pentru indicatorii bacteriologici, cat si pentru parametrii fizico-chimici, cum ar fi
turbiditate, nitrati, nitriti, amoniu.
In comuna s-a realizat o aductiune noua, pe traseul Brebu Alunis Varbilau, care va aduce apa
potabila din sursa Paltinu. Conducta de aductiune traverseaza localitatile Livadea, Varbilau, Poiana
Varbilau si Cotofenesti si va asigura necesarul de apa potabila pentru consumatorii din toate cele
patru localitati.
Sistemul de alimentare cu apa Varbilau va fi conectat la aductiunea existenta Brebu-AlunisVarbilau prin care se realizeaza conectarea la sistemul zonal B - Paltinu-Campina-Ploiesti.
Deficiene:
- Lips faciliti de tratare a apei conforme cu Directiva 98/83/CE privind calitatea apei
destinat consumului uman
5-109

CAIET DE SARCINI
Existena unor capaciti insuficiente de stocare a apei

Zona de alimentare cu apa Poiana Campina

UAT Poiana Campina dispune in prezent de un sistem de alimentare cu apa.
Din UAT Poiana Campina fac parte satele: Poiana Campina, Bobolia, Pietrisu, Ragman.
Alimentarea cu apa in localitatea Bobolia se realizeaza cu ajutorul a doua puturi forate cu pompe
de tip LOWARA, caracteristicile pompelor fiind P = 0.75 kw/h, n = 2800 rot/min, Q = 8[m3/h].
Tratarea se realizeaza prin clorinare, cu var cloros.
Localitatea Poiana Campina este alimentata cu apa dintr-un put sapat cu diametru de 3 m si
adancimea de 8 m. Clorinarea pentru localitatea Poiana Campina se face in rezervorul Ragman.
Statia de pompe din Bobolia este dotata cu o pompa tip SADU 80 cu caracteristicile P = 15 kW, n =
2900 rot/min, Q = 20[m3/h].
In Poiana Campina, statia de pompe Moara de Barita este dotata cu o pompa TIP SADU 80 cu
caracteristicile: P = 15 kW, n = 2900 rot/min, Q = 30[m3/h].
Pentru localitatea Bobolia, in incinta statiei de pompare exista un rezervor tampon de 30[m3], apa
fiind pompata cu un grup de pompare in doua rezervoare suprapuse care insumeaza 100[m3],
aflate in punctul Podul Boboliei, apa fiind distribuita apoi gravitational in localitate. Rezervoarele
sunt metalice, supraterane.
Pentru localitatea Poiana Campina exista un rezervor de 200[m3] situat pe str. Ragman, la cota 500
m, de unde distributia apei se face gravitational.
Reteaua de distributie in localitatea Bobolia cuprinde conducte cu o lungime totala L = 13 km, cu
dimensiuni cuprinse intre Dn = 25 110 mm, din otel si PEHD.
n localitatea Poiana Campina conductele retelei de distributie totalizeaza o lungime de 22 km si
au dimensiuni cuprinse intre Dn 25 200 mm, din otel si PEHD.
5-110

CAIET DE SARCINI
Sistemul de alimentare cu apa Poiana Campina este conectat la sistemul zonal B - PaltinuCampina-Ploiesti .
-
Deficiene:
apei destinat consumului uman
- Existena unor capaciti insuficiente de stocare a apei
Alimentarea cu apa in comuna Banesti se realizeaza din statia de tratare Voila prin conducta
magistrala Voila Movila Vulpii ( ESZ Prahova ) prin intermediul unui racord (aflat in interiorul unui
camin de rupere de presiune) si a unei conducte cu Dn 400 mm si L = 60 m, fiind transportata
pana la statia de pompare.
Conducta de transport este din otel, cu Dn = 180 mm si L = 2400 m.
Statia de pompare apa este echipata cu un grup de pompare de tip Grundfos compus din 1 + 1
pompe cu caracteristicile: Q = 30 [m3/h], H = 76[mH2O], P = 11 km.
5-111

CAIET DE SARCINI
In incinta gospodariei de apa exista un rezervor din beton armat, suprateran, cu capacitatea de
500[m3], in care se afla si volumul intangibil de incendiu.
Din rezervorul de inmagazinare apa potabila este distribuita gravitational catre utilizatori prin
conducte din PEHD si otel, cu diametre cuprinse intre Dn = 25 - 125 mm, avand o lungime totala de
26,522 km.
Sistemul de alimentare cu apa Banesti este conectat la sistemul zonal B - Paltinu-CampinaPloiesti .
-
Bransamente blocuri: -
Grad de conectare : 92%
Deficiene:
apei destinat consumului uman/lips faciliti tratare ap
- Existena unor capaciti insuficiente/ineficiente de transport i stocare a apei
- Avarii frecvente
Zona de alimentare cu apa Telega
Alimentare cu apa existenta (dupa PUG):

1. Sate Doftana si Telega:
5-112

CAIET DE SARCINI
- Sursa de apa: racord la aductiunea de la Paltinu spre Banestii

- Aductiune Dn200mm, L=300m
- SP Doftana: 2+1pompe cu Q=24-72[m3/h] si H=46-135m
- SP Muzeu: 1pompa cu Q=10 [m3/h] si H=60-80m
- SP Hodoi: 1pompa cu Q=12-15 [m3/h] si H=92m
- Rez. Apa Zapodie de 30[m3]
- Rez. Apa Plai de 20[m3]
- Rez. Apa Stoian de 300[m3]
- Rez. Apa Cruce de 50[m3]
- Retea distributie existenta din otel L41 km
- Retea distributie existenta din PE L3.688 m
2. Sat Melicesti:
- Sursa de apa: racord la reteaua de distributie a satului Telega
- SP Melicesti: 1+1pompe cu Q=8,5[m3/h] si H=300m
- Conducta de refulare (aductiune) Dn80mm, L=3700m
- GA Melicesti:
- Rez 100[m3]
- SCL
- Retea distributie existenta Dn80, L1.700 m
3. Sat Bustenari:
- Retea distributie existenta din otel L8 km
- Retea distributie existenta din PE L1,2 km
Satele Bosilcesti si Tontesti: - nu au retea de apa (au o populatie de cca 35, respective 12 locuitori
si sunt amplasate departe de restul satelor din comuna)
Sistemul de alimentare cu apa Campina este conectat la sistemul zonal B - Paltinu-CampinaPloiesti .
Deficiene:
- Avarii frecvente

Valea Doftanei este o comun n judeul Prahova, format din satele Teila (reedina) i Tristeni.
5-113

CAIET DE SARCINI
UAT Valea Doftanei dispune in prezent de un sistem de alimentare cu apa.

Localitatile Tesila si Traisteni din comuna Valea Doftanei sunt alimentate cu apa din 5 captari de
apa de suprafata si subterana.
Alimentarea cu apa a satului Tesila se realizeaza din mai multe surse. Cartierele Podu Florei, Lunca
si Tesila sunt alimentate din captarea Vornicu, captare cu dren in albia paraului Vornicu. Drenul
are o lungime de 35 m, Dn 250 mm si un deznisipator si furnizeaza un debit mediu de cca. 3 l/s.
Cartierul Cioparceni este alimentat din captarea Mogosoaia 2, captare de izvoare care a fost
reabilitata recent printr-un proiect finantat prin SAPARD si care furnizeaza un debit mediu de 3 l/s.
Localitatea Traisteni beneficiaza de captarile Valea Ursilor 1+2, Valea lui Miercan si Mogosoaia 1,
primele doua asigurand apa pentru cartierele Traisteni si Prislop, iar cea de-a treia pentru cartierul
Negras. Toate cele 3 captari au fost reabilitate recent prin programul SAPARD. Captarea Valea
Ursilor 1+2 cuprinde un dren cu lungimea de 30 m care furnizeaza un debit mediu de 1,5 l/s.
Captarile Valea lui Miercan si Mogosoaia sunt captari de izvoare si furnizeaza debite medii de 2 l/s
prima si 4 l/s cea de-a doua.
Tratarea apei se face la nivelul rezervoarelor, unde exista statii de clorinare.
Apa captata la Vornicu este transportata printr-o aductiune PEHD cu Dn 160 mm si L=5.600 m
pana la rezervorul Podul Florei cu V = 300[m3].
Captarea Mogosoaia 2 furnizeaza apa printr-o aductiune cu lungimea de 1.930 m si Dn 90 mm
pana la rezervorul Islaz Cioparceni cu V = 150[m3] si printr-o aductiune cu L=728 m si Dn 90 mm
pana la rezervorul Podul lui Dragan, cu V = 250[m3] .
Din captarea Ursilor 1+2 apa este transportata printr-o aductiune Dn 110 mm cu L=1.995 m pana
la rezervorul Valea lui Miercan cu V=200[m3]. Tot in acelasi rezervor este colectata apa si din sursa
Valea lui Miercan printr-o aductiune cu lungimea totala de 1.270 m, avand Dn 63 mm pe un
tronson de 66 m si Dn 90 mm pe 1.204 m lungime.
5-114

CAIET DE SARCINI
Sursa Mogosoaia 1 este colectata catre rezervorul Negrasu cu V = 200[m3] prin intermediul unei
aductiuni cu L=1.400 m si diametrul 63 mm pe o lungime de 185 m si 90 mm pe 825 m lungime.
Reteaua de distributie a apei potabile este preponderent din conducte de otel, cu o lungime de
cca. 60 km si cca. 6 km reabilitati recent prin programul SAPARD din PEHD.
Din evidentele DSP Prahova se inregistreaza probleme de calitate a apei distribuita din toate cele 5
surse, in special in privinta indicatorilor bacteriologici, dar si pentru indicatorii fizico-chimici, in
special pentru turbiditate si fier.
Sistemul de alimentare cu apa Valea Doftanei nu este conectat la nici unul dintre sistemele zonale
si nu se prevede conectarea viitoare.
Situaia branamentelor/conectrii
n total reteaua de distribuie are o lungime de cca. 66 km i acoper cca. 80 % din localitatea
Teila i aprox. 35 % din satul Traisteni.
Deficiene:
apei destinat consumului uman/lips faciliti tratare ap
- Lipsa infrastructurii de transport a apei
5.1.1.2 Lucrri n sistemele de alimentare cu ap care se vor analiza de catre

asistena tehnic
Conform Master Planului revizuit, pentru perioada 2014-2020 sunt propuse urmtoarele investiii
prioritare n sistemele de alimentare cu ap:
LISTA INVESTIIILOR PRIORITARE PENTRU FINANARE UE N PERIOADA 2014-2020
N JUDEUL PRAHOVA alimentare cu ap
Nr.
crt.
Sisteme de alimentare cu ap
1.
Sistem de alimentare cu ap Oraul Cmpina
2.
VALOARE
(preuri curente, fr TVA)
Euro
13,260,000
Sistem de alimentare cu ap Oraul Breaza
3,315,000
Sistem de alimentare cu ap Oraul Buteni
1,989,000
3.
4.
Sistem de alimentare cu ap Oraul Comarnic
1,105,000
5-115

CAIET DE SARCINI
5.
2,729,350
Sistem de alimentare cu ap Oraul Mizil

6.
7,624,500
Sistem de alimentare cu ap Oraul Sinaia

7.
4,364,750
Sistem de alimentare cu ap Oraul Slnic

8.
4,399,005
Sistem de alimentare cu ap Comuna Vrbilu

9.
5,796,830
Sistem de alimentare cu ap Comuna Aluni

10.
122,103
Sistem de alimentare cu ap Comuna Bertea

11.
994,500
Sistem de alimentare cu ap Orasul Urlai

12.
7,881,965
Sistem de alimentare cu ap Orasul Vlenii de Munte

13.
866,320
Sistem de alimentare cu ap Comuna Poiana Cmpina

14.
1,730,430
Sistem de alimentare cu ap Comuna Bneti - Urleta

15.
2,585,700
Sistem de alimentare cu ap Comuna Telega

16.
6,687,460
Sistem de alimentare cu apa Comuna Valea Doftanei

17.
Subsisteme zonale (11) aduciuni ap
45,338,150
TOTAL INVESTIII SISTEME ALIMENTARE CU AP
110,790,063
Infrastructura propusa a se realiza prin implementarea Proiectului va intra n proprietatea

autoritilor locale membre ADI i va fi preluata in exploatare si intretinere de catre Beneficiarul
proiectului de investiii Hidro-Prahova S.A.
Zona de alimentare cu ap Cmpina
Nr.
Crt.
1
1.3.
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de

cheltuieli
2
Retea de distributie apa potabila
U.M.
Cantitate
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri curente,
fara TVA)
Euro
5
Mii Euro
6
Reabilitare/extindere retea de distributie apa

potabila
1.3.1.
Reea noua zona blocuri (procurare conducte si

echipamente, statii de pompare intermediare,
terasamente, montaj, inclusiv piese speciale,
hidranti, camine de vane, bransamente - inclusiv
camine de bransament, desfacere si refacere
sistem rutier)
12 000
276,25
3 315,00
5-116

1.3.2
Reabilitare retea de distributie apa potabila

(procurare conducte si echipamente, statii de
pompare intermediare, terasamente, montaj,
inclusiv piese speciale, hidranti, camine de vane,
bransamente - inclusiv camine de bransament,
desfacere si refacere sistem rutier)
CAIET DE SARCINI
90 000
110,50
9 945,00
TOTAL GENERAL
13 260,00
Justificare propuneri:
Reabilitare retele vechi, cu pierderi mari si/sau subdimensionate, avand durata de viata
depasita (mai vechi de 1980)
Optimizarea energetic a functionrii sistemului, prin eliminarea hidrofoarelor care
alimenteaza zonele de blocuri
Justificri suplimentare referitoare la msurile de recalibrare/reabilitare a reelelor de distribuie
Din lungimea total a reelelor de 123,56 km, n Lista investiiilor prioritare se propun pentru
reabilitare 90 km de reea, ceea ce reprezint 73% din total reele existente. Din totalul de 123,56
km de reele existente, 38,51 km reprezint reele subdimensionate, cu diametru mai mic de 100
mm i care nu corespund cerinelor legale privind montarea de hidrani ori nu au capacitate de
transport (fiind necesar recalibrarea hidraulic a acestora). Pierderile din reelele de transport i
distribuie sunt semnificative i n cretere de la an la an, dup cum urmeaz: 50,1% n anul 2012,
52% n anul 2013 i 56% n anul 2014 (luna sept.) n ceea ce privete interveniile/avariile
nregistrate, acestea au fost n numr de 771 n perioada ianuarie 2012-septembrie 2014 (286
intervenii n 2012, 291 intervenii n 2013, 194 intervenii n 2014).
Consultantul trebuie s reanalizeze numrul de km. de reea necesari a fi reabilitai prin justificri
pertinente bazate pe msurtori/studii realizate la faza de Studiu de Fezabilitate i printr-un calcul
comparativ al costurilor aferente avariilor estimate (innd cont de istoricul acestora) versus
costurile nlocuirilor/reabilitrilor.
Justificrile prezentate mai sus au la baz informaii i date centralizate din raportrile lunare ale
sucursalelor Operatorului Regional, bilanul apei i sistemul GIS existent.
Zona de alimentare cu ap Breaza
Nr.
Crt.
1
1.3.
Denumirea capitolelor si
subcapitolelor de cheltuieli
2
U.M.
Cantitate
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri curente,
fara TVA)
Euro
5
Mii Euro
6
Reabilitare/extindere retea de
distributie apa potabila
1.3.1
Reabilitare retea de distributie apa

potabila (procurare conducte si
echipamente, statii de pompare
intermediare, terasamente, montaj,
inclusiv piese speciale, hidranti,
camine de vane, bransamente inclusiv camine de bransament,
30 000
110,50
3 315,00
5-117

CAIET DE SARCINI
TOTAL GENERAL
3 315,00
Reabilitare retele deteriorate, realizate din otel si azbociment, avand durata de viata
nlocuirea reelelor subdimensionate, care au diametre mai mici de 100 mm, care sunt
dimensionate si nu permit amplasarea de hidranti de incendiu, conform prevederilor legale
in vigoare.
Justificri suplimentare referitoare la msurile de reabilitare a reelelor de distribuie
reabilitare numai 30 km de reea (aprox. 37% din total reele existente) dei necesarul de investiii
este mult mai mare. De exemplu, datele existente arat c la acest moment, din totalul de 81,5 km
reea existent, aprox. 46,65 km de reele reprezint reele subdimensionate, cu diametru mai
mic de 100 mm i care nu corespund cerinelor legale privind montarea de hidrani ori nu au
capacitate de transport, necesitnd recalibrare din punct de vedere hidraulic.
Pe lng problemele de subdimensionare, pe reelele de distribuie i transport
interveniile/avariile nregistrate, acestea au fost n numr de 2816 n perioada ianuarie 2012septembrie 2014 (1008 intervenii n 2012, 971 intervenii n 2013, 837 intervenii n 2014).
Nr.
Crt.
Denumirea capitolelor si subcapitolelor

de cheltuieli
1.2.
1.2.1
U.M.
Cantitate
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri curente,
fara TVA)
Euro
5
Mii Euro
6

Reabilitare/extindere retea de distributie
apa potabila
Reabilitare retea de distributie apa
potabila (procurare conducte si
inclusiv piese speciale, hidranti, camine
de vane, bransamente - inclusiv camine
de bransament, desfacere si refacere
sistem rutier)
TOTAL GENERAL
18 000
110,50
1 989,00
1 989,00
Reabilitare reele vechi, cu pierderi mari, avand durata de viata depasita (mai vechi de
1980).
5-118

CAIET DE SARCINI

reea existent, aprox. 20,33 km de reele reprezint reele subdimensionate, cu diametru mai
Pierderile din reelele de transport i distribuie sunt semnificative i n cretere de la an la an,
dup cum urmeaz: 60,63% n anul 2012, 64,41% n anul 2013 i 72,13% n anul 2014 (luna sept.).
n ceea ce privete interveniile/avariile nregistrate, acestea au fost n numr de 1673 n perioada
ianuarie 2012-septembrie 2014 (651 intervenii n 2012, 494 intervenii n 2013, 528 intervenii n
2014).
Nr.
Crt.

de cheltuieli
1.1.
1.1.1.
U.M.
Cantitate
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri curente,
fara TVA)
Euro
5
Mii Euro
6
Sursa de ap
Reabilitare aductiuni si conducte de
transport (procurare conducte si
inclusiv piese speciale, hidranti, camine de
vane, bransamente - inclusiv camine de
bransament, desfacere si refacere sistem
rutier)
TOTAL GENERAL
10 000
110,50
1 105,00
1 105,00

ap a populaiei
Justificri suplimentare referitoare la msurile de reabilitare a aduciunilor i conductelor de

transport
reabilitare numai 10 km de aduciuni i conducte de transport (aprox. 17% din total reele
existente) dei necesarul de investiii este mult mai mare.
5-119

CAIET DE SARCINI

2014).
Consultantul trebuie s reanalizeze numrul de km. de aduciuni i conducte de transport necesari
a fi reabilitai prin justificri pertinente bazate pe msurtori/studii realizate la faza de Studiu de
Fezabilitate i printr-un calcul comparativ al costurilor aferente avariilor estimate (innd cont de
istoricul acestora) versus costurile nlocuirilor/reabilitrilor.
Zona de alimentare cu ap Mizil
Nr.
Crt.
1
1
1.1.

cheltuieli
2
Sistemul de alimentare cu apa
U.M.
Cantitate
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri
curente, fara
TVA)
Euro
5
Mii Euro
6

potabila
1.1.1

TOTAL GENERAL
24 700
110,50
2 729,35
2 729,35
Reabilitare retele vechi, realizate din otel si azbociment, care prezinta pierderi mari si au
durata de viata depasita (mai vechi de 1980).
nlocuire retele subdimensionate, cu diametre mai mici de 100 mm, care nu permit
alimentare cu apa in conditii optime si amplasarea de hidranti de incendiu, conform
prevederilor legale in vigoare
reabilitare 24,5 km de reea, ceea ce reprezint 62% din total reele existente. Din totalul de 39,75
km de reele existente, 1,29 km reprezint reele subdimensionate, cu diametru mai mic de 100
mm i care nu corespund cerinelor legale privind montarea de hidrani ori nu au capacitate de
transport (fiind necesar recalibrarea hidraulic a acestora).
Pierderile din reelele de transport i distribuie sunt semnificative: 46% n anul 2012, 43% n anul
2013 i 43% n anul 2014 (luna sept.).
5-120

CAIET DE SARCINI

2014).
Zona de alimentare cu ap Sinaia
Nr.
Crt.
1
1.2.
1.2.2
1.2.3
1.2.4
1.3.

cheltuieli
U.M.
Cantitate
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri
curente, fara
TVA)
Mii Euro
6
Euro
5
sum
331 500,00
331,50
sum
221000,00
221,00
buc
165750,00
663,00
Gospodarie de apa
Reabilitare Statie de Tratare Oppler
Introducere Sistem SCADA
Reabilitare Rezervor
potabila/aduciuni
1.3.1

32 000
110,50
3 536,00
1.3.2.
Reabilitare aductiuni si conducte de transport

26 000
110,50
2.873,00
TOTAL GENERAL
7 624,50
Conformare cu Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinata consumului uman
Optimizarea functionarii, monitorizarea si dispecerizarea sistemului
Reabilitare instalatii hidromecanice, lucrari de tencuieli interioare si exterioare,
impermeabilizari
Reabilitarea retelelor vechi, cu pierderi mari, avand durata de viata depasita (mai vechi de
1980).
5-121

CAIET DE SARCINI
Justificri suplimentare referitoare la msurile de recalibrare/reabilitare a reelelor de distribuie, a

conductelor de transport i aduciunilor
Din lungimea total a reelelor de 91 km, n Lista investiiilor prioritare se propun pentru
reabilitare 58 km de reea, ceea ce reprezint 64% din total reele existente. Din totalul de 91 km
de reele existente, 10,14 km reprezint reele subdimensionate, cu diametru mai mic de 100 mm
i care nu corespund cerinelor legale privind montarea de hidrani ori nu au capacitate de
transport (fiind necesar recalibrarea hidraulic a acestora).
Pierderile din reelele de distribuie, conductele de transport i aduciuni sunt semnificative:
60,91% n anul 2012, 58,87% n anul 2013 i 55% n anul 2014 (luna sept.).
2014).
Zona de alimentare cu apa Slnic
Nr.
Crt.
1
1
1,1
1,2
1.2.1
1.2.2
1,3
1.3.1

cheltuieli
2
Sursa de apa
Aductiune apa bruta
Gospodarie de apa
Reabilitare statie de Tratare Stefesti
Reabilitare statie de Tratare Schiulesti
U.M.
Cantitate
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri curente,
fara TVA)
Euro
5
Mii Euro
6
9 000
121,55
1 093,95
sum
sum
1
1
442 000,00
331 500,00
442,00
331,50
7 600
110,50
839,80

apa potabila
pompare intermediare, terasamente,
montaj, inclusiv piese speciale, hidranti,
camine de vane, bransamente - inclusiv
sistem rutier)
5-122

1.3.2
Extindere retea de distributie apa potabila

pompare intermediare, terasamente,
sistem rutier)
CAIET DE SARCINI
15 000
110,50
TOTAL GENERAL
1 657,50
4 364,75

Reabilitare retele vechi, cu pierderi mari, avand durata de viata depasita (mai vechi de
1980)
Asigurarea accesului locuitorilor la serviciile de alimentare cu apa
reabilitare numai 7,6 km de reea (aprox. 18% din total reele existente) dei necesarul de investiii
este mult mai mare. De exemplu, datele existente arat c la acest moment, din totalul de 42,54
km reea existent, aprox. 22,77 km de reele reprezint reele subdimensionate, cu diametru mai
Pierderile din reelele de transport i distribuie sunt imprtante: 41,74% n anul 2012 i 36,04% n
anul 2013.
2014).
Zona de alimentare cu apa Vrbilu
Nr.
Crt.
1
1
1.1.
1.1.1
1.1.2
1.2.

cheltuieli
2
Gospodarie de apa
Statie de clorinare noua
Rezervor nou 1x300 mc
U.M.
Cantitate
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri
curente, fara
TVA)
Mii Euro
6
Euro
5
sum
18 785,00
18,79
sum
181220,00
181,22
5-123

CAIET DE SARCINI

potabila
1.2.1
Retea noua de distributie apa potabila (procurare

conducte si echipamente, statii de pompare
intermediare, terasamente, montaj, inclusiv piese
speciale, hidranti, camine de vane, bransamente inclusiv camine de bransament, desfacere si
refacere sistem rutier)
38 000
110,50
TOTAL GENERAL
4 199,00
4 399,01

Asigurarea capacitilor de stocare a apei
Nr.
Crt.
1
1
1.1.
1.1.1
1.2.
1.2.1
1.2.2
1.2.3
1.3.
1.3.1

cheltuieli
2
Sursa de apa
Aductiune apa bruta - legatura intre
aductiunea Brebu - Slanic si rezervorul tampon
de deservire locala (procurare conducte,
camine de vane, desfacere si refacere sistem
rutier)
Gospodarie de apa
Statie de clorinare noua
Rezervor tampon pentru deservire locala nou
1x200 mc
Statie de pompare noua
potabila
Retea noua de distributie apa potabila
bransament, desfacere si refacere sistem
rutier)
TOTAL GENERAL
U.M.
Cantitate
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri curente,
fara TVA)
Euro
5
Mii Euro
6
1 000
121,55
121,55
sum
18 785,00
18,79
sum
170170,00
170,17
sum
16575,00
16,58
49 500
110,50
5 469,75
5 796,83
5-124

CAIET DE SARCINI
Conformare cu Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinata consumului uman.
Dat fiind faptul c investiiile aferente sistemului de alimentare cu ap Aluni depesc valorile
recomandate (1000 Euro/locuitor), este necesar ca la faza de Studiu de Fezabilitate s fie
analizat n detaliu de ctre Consultant oportunitatea i necesitatea investiiilor, n urma acestei
analize urmnd a fi stabilit soluia optim n privina finanrii acestora.
Nr.
Crt.
1
1
1.1.
1.1.1
Euro
5
Valoare totala
(preuri curente, fara
TVA)
Mii Euro
6
buc
Rezervor nou suplimentar 100 mc
TOTAL GENERAL
122102,50
122,10
U.M.
2
Gospodarie de apa
Valoare
unitar
Cantitate
122,10
Racordarea retelei de distributie la conducta de aductiune se va face prin intermediul unui
rezervor, cu rol de rupere a presiunii si contributie la asigurarea rezervei de avarie,
compensare si incendiu
Nr.
Crt.
1
1
1.1.

cheltuieli
2
U.M.
3
Cantitate
4
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri curente,
fara TVA)
Euro
5
Mii Euro
6

apa potabila
1.1.1

(procurare conducte si echipamente, statii
de pompare intermediare, terasamente,
camine de bransament, desfacere si
TOTAL GENERAL
9 000
110,50
994,50
994,50
5-125

CAIET DE SARCINI
Reabilitarea retelelor realizate din otel, avand durata de viata depasita (p.i.f. nainte de
1980)
Inlocuire conducte subdimensionate, cu diametre mai mici de 100 mm, care nu permit
functionarea optima a retelei de dsitributie si nici montarea hidrantilor de incendiu,
conform prevederilor legale in vigoare.
reea existent, aprox. 16,49 km de reele reprezint reele subdimensionate, cu diametru mai mic
de 100 mm i care nu corespund cerinelor legale privind montarea de hidrani ori nu au
Pierderile din reelele de transport i distribuie sunt importante: 30% n anul 2012, 28% n anul
2013.
2014).
Zona de alimentare cu ap Vlenii de Munte
Nr.
Crt.
1
1.1.
1.1.2
1.2.
1.2.1
1.3.
1
1.3.1

cheltuieli
2
Sursa de apa
Reabilitare aductiune apa bruta, Dn 300
(procurare conducte, terasamente, montaj,
inclusiv piese speciale, camine de vane, desfacere
si refacere sistem rutier)
U.M.
Cantitate
24 000
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri curente,
fara TVA)
Euro
5
Mii Euro
6
221,00
5 304,00
Gospodarie de apa
Reabilitare Rezervor
sum
183
982,50
367,97

potabila
10 000
110,50
1 105,00
5-126

1.3.2
CAIET DE SARCINI

10 000
110,50
TOTAL GENERAL
1 105,00
7 881,97
Reabilitare conducta de aductiune apa bruta, realizata din azbociment cu durata de viata
depasita si care prezinta pierderi mari.
Reabilitare instalatii hidromecanice, lucrari de tencuieli interioare si exterioare,
impermeabilizari
Reabilitare retele vechi, cu pierderi mari si/sau subdimensionate, avand durata de viata
Asigurarea accesului la serviciile de alimentare cu apa
reea existent, aprox. 33,83 km de reele reprezint reele subdimensionate, cu diametru mai mic
de 100 mm i care nu corespund cerinelor legale privind montarea de hidrani ori nu au
Pierderile din reelele de transport i distribuie sunt semnificative: 61,56% n anul 2012, 53,82% n
anul 2013 i 56,40% n anul 2014 (luna sept.).
2014).
Zona de alimentare cu apa Poiana Cmpina
Nr.
Crt.

cheltuieli
2
1
1.1.
1.1.1
1.1.2
U.M.
Cantitate
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri
curente, fara
TVA)
Euro
5
Mii Euro
6
buc
134 810,00
269,62
sum
22 100,00
44,20

Gospodarie de apa
Rezervor nou 150 mc
Statie clorinare noua complet echipata
5-127

1.2.
1.2.1
CAIET DE SARCINI

potabila
bransament, desfacere si refacere sistem rutier)
5 000
110,50
TOTAL GENERAL
552,50
866,32
Suplimentarea capacitatii de inmagazinare si asigurarea rezervei de incendiu, compensare
si avarie
Conformarea cu Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinata consumului uman
Asigurarea accesului locuitorilor la serviciile publice de alimentare cu apa
Nr.
Crt.
1
1
1.1.
1.1.1
1.1.2
1.2.
1.2.1
1.2.2
1.2.3
1.2.4
1,3
1.3.1

cheltuieli
2
Sursa de apa
Foraj 250 m adancime complet echipat, inclusiv
cabina foraj echipata
Aductiune noua
Gospodarie de apa
Reabilitare statie pompare in Banesti
Reabilitare statie de clorinare in Banesti
Extindere statie de pompare Urleta
Rezervor nou 300 mc
potabila
Reabilitare retea de distributie apa potabila Banesti
U.M.
Cantitate
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri
curente, fara
TVA)
Euro
5
Mii Euro
6
buc
69 062,50
69,06
700
110,50
77,35
buc
buc
buc
buc
1
1
1
1
8840,00
13260,00
11050,00
180667,50
8,84
13,26
11,05
180,67
110,50
553
5.000
5-128

1.3.2
CAIET DE SARCINI
Reabilitare retea de distributie apa potabila Urleta

7.400
110,50
TOTAL GENERAL
818
1 730,43
Conformarea cu Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinata consumului uman
si avarie
Reabilitare reele vechi, cu pierderi mari, avnd durata de via depit (mai vechi de
1980).
reabilitare 12,4 km de reea, ceea ce reprezint 36% din total reele existente.
Pierderile din reelele de transport i distribuie sunt importante: 30,37% n anul 2012, 36,30% n
anul 2013 i 35,07% n anul 2014 (luna sept.).
2014).
Zona de alimentare cu ap Telega
Nr.
Crt.
1
1
1.1.
1.1.1
1.2.

cheltuieli
2
Gospodarie de apa
Rezervor nou cu capacitatea de 300 mc
Euro
5
Valoare totala
(preuri
curente, fara
TVA)
Mii Euro
6
sum
187 850,00
375,70
U.M.
Cantitate
Valoare
unitar
Reabilitare/extindere retea de canalizare
5-129

1.2.1

CAIET DE SARCINI
20 000
110,50
TOTAL GENERAL
2 210,00
2 585,70
si avarie
Reabilitare reele vechi, cu pierderi mari, avnd durata de via depit (realizate n anul
1957).
reabilitare 20 km de reea, ceea ce reprezint 36% din total reele existente.
Reeaua de ap din Telega este parial realizat prin contribuia locuitorilor i are diametre
cuprinse ntre 40 i 200 mm.
Pierderile din reelele de transport i distribuie sunt de aproximativ 50%.
n ceea ce privete interveniile/avariile nregistrate n cele 2 luni de la preluarea activitii de ctre
SC HidroPrahova SA (n luna sept. 2014), acestea au fost n numr de 40: 15 n luna Septembrie i
25 n luna Octombrie.
sucursalelor Operatorului Regional.
Nr.
Crt.
1
1
1.1.

cheltuieli
2
Sursa de apa suplimentara
1.1.1
Captare izvor
1.1.2
Aductiune apa bruta (procurare conducte,

rutier)
1.2.
1.2.1
1.2.2
Gospodarie de apa
Statie de Clorinare noua
Statie de pompare noua
U.M.
Cantitate
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri curente,
fara TVA)
Euro
5
Mii Euro
6
buc
16575,00
49,73
2 000
110,50
221,00
sum
sum
1
1
19 890,00
16 575,00
19,89
16,58
5-130

1.2.3
Conducta transport (procurare conducte,

rutier)
1.2.4
1.2.5
1.3.
1.3.1
CAIET DE SARCINI
15 000
110,50
1 657,50
Rezervor nou suplimentar cu capacitatea de 100

mc
sum
122 102,50
122,10
Rezervor nou suplimentar cu capacitatea de 300

mc
sum
180 667,50
180,67
40 000
110,50
4 420,00

TOTAL GENERAL
6 687,46

si avarie
Asigurarea accesului locuitorilor la serviciile de alimentare cu ap.
Subsisteme zonale
Nr.
Crt.
1
1
1,1
1.1.
1
1.1.
2
1,2
1,3

cheltuieli
U.M.
Cantitate
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri
curente, fara
TVA)
Euro
5
Mii Euro
6
2
Aductiuni zonale interconectate
SSZA 1 - Subsistemul zonal de alimentare cu apa
Blejoi - Mizil
Aductiune Bucov - Valea Calugareasca - Urlati, Dn
600 mm
41 000
35 000
331,50
11 602,50
Aductiune Urlati - Mizil, Dn 400 mm
6 000
287,30
1 723,80

Boboci-Valea Scheilor-Calugareni, Dn 100 mm
Brazii de Sus - Puchenii Mari - Gorgota - Balta
Doamnei - Olari - Gherghita
Brazii de Sus - Gorgota, Dn
400 mm
4 500
108,29
487,31
13 400
287,30
3 849,82
m
m
5-131

Puchenii Mari - Rafov, Dn

200 mm
Gorgota - Balta Doamnei, Dn
300 mm
Balta Doamnei - Lacu
Turcului (iesire), Dn 200 mm
Lacu Turcului (iesire) - Olari,
Dn 150
Lacu Turcului (iesire) Gherghita, Dn 150
CAIET DE SARCINI
8 100
165,75
1 342,58
7 400
254,15
1 880,71
6 000
165,75
994,50
3 600
121,55
437,58
4 500
121,55
546,98
6 800
165,75
1 127,10
19 000
254,15
4 828,85
29 000
14 000
165,75
2 320,50
15 000
121,55
1 823,25
21 000
12 000
165,75
1 989,00
9 000
108,29
974,61
4 000
198,90
795,60
13 300
165,75
2 204,48
20 000
165,75
3 315,00
12 000
165,75
1 989,00
buc
552 500,00
1 105,00
1,4
1,5
1,6
1.6.
1
1.6.
2
1,7

Tomsani - Magula - Cioceni, Dn 200 mm
Inotesti - Ciorani, Dn 300 mm
Baba Ana - Boldesti - Fulga - Salciile
Ramificatie Mizil - Boldesti, Dn 200 mm
Ramificatie Boldesti - Fulga, Dn 150 mm
Manesti - Cocorastii Colt - Sirna
Stancesti - Cocorastii Colti,
Dn 200 mm
Coceana - Manesti, Dn 110
mm
1.8

Poiana Campina - Provita de Jos, Dn 250 mm
1.9

Stefesti - Slanic, Dn 200 mm
Sangeru - Lapos, Dn 200 mm
Chiojdeanca - Salcia, Dn 200 mm
Rezervoare de Inmagazinare
1.10
1.11
2
2,1
Rezervoare noi in Albesti Paleologu 2500 mc,

inclusiv camera vane si statie de pompare
TOTAL GENERAL
45 338,15
Asigurarea sursei de apa potabila pentru localitati care nu dispun in prezent de alimentare
cu apa in sistem centralizat.
Interconectarea sistemelor zonale de alimentare cu apa existente "Paltinu-CampinaPloiesti" si "Maneciu - Valeni - Ploiesti", sisteme care dispun de capacitati de tratare
excedentare comparativ cu nivelul actual de furnizare, cu sistemul zonal existent Baltesti Urlati - Mizil, extinderea acestor sisteme zonale prin realizarea de noi subsisteme, ca prima
etapa in formarea unui sistem judetean de alimentare cu apa, astfel incat sa poata fi
5-132

CAIET DE SARCINI
asigurata alimentarea cu apa atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ a majoritatii
localitatilor din judet.
Alimentarea cu apa a unor zone care nu dispun de surse de apa, a unor zone deficitare sau
care detin surse de un nivel calitativ necorespunzator.
Aport suplimentar de debit si posibilitate de schimbare a sursei in caz de contaminare

accidental.
Avand in vedere aria larga de distributie a apei potabile din cele doua mari surse (Voila,
respectiv Valeni/Maneciu), ambele fiind surse de suprafata, posibilitatea de schimbare a
sursei in caz de contaminare accidentala este un beneficiu suplimentar foarte important.
Not: Costurile unitare aferente lucrrilor de mai sus care vor fi analizate de asistena tehnic,
reprezint estimri la faza de Master Plan, Consultantul avnd obligaia de a le revizui i de
a le actualiza pe baza propriei evaluri de la momentul ntocmirii Studiului de Fezabilitate.
5.1.1.3 Situaia actual a sistemelor de canalizare din aria proiectului

n ceea ce privete serviciul de colectare i epurare a apelor uzate, infrastructura existent i
viitoare inclusa in investitiile prioritare, este organizat la nivelul a 10 aglomerri definite conform
prevederilor Directivei 91/271/CE, aa cum se poate observa n cele ce urmeaz.
Principalele aglomerri identificate, conform Listei de Investiii Prioritare din Master Planul
actualizat, incluse in prezentul Proiect sunt:
Numr de
locuitori deservii
Procent din numrul total de

locuitori din aria de operare
(%)
Aglomerarea Cmpina
24.449
35,23
Aglomerarea Sinaia
20.360
29,34
Buteni
6.855
Sinaia
9.560
Azuga
3.945
Aglomerarea Mizil
9832
14,17
Aglomerarea Bicoi
3.912
5,64
Aglomerarea Slnic
1153
1,66
Slnic
1153
Nr.
crt
1
Denumire aglomerare
Vrbilu
Aluni
Bertea
tefeti
Aglomerarea Urlai
4.463
6,43
Aglomerarea Vlenii de Munte
4.293
6,19
5-133

10
Aglomerarea Poiana Campina
CAIET DE SARCINI
822
1,18
Aglomerarea Scoreni
Scoreni
Telega
Urleta
Aglomerarea Valea Doftanei

Total
locuitori
la canalizare
racordai
105
0,15
69.389
100%
Descrierea detaliat a aglomerrilor incluse n lista investiiilor prioritare

Aglomerarea Cmpina
Reteaua de canalizare existenta este executata in sistem divizor si are o lungime totala de 40,25
km. Apele uzate menajere si cele industriale sunt colectate si transportate catre statia de epurare,
iar apele pluviale se evacueaza in raul Prahova prin 3 guri de evacuare si in paraul Doftana prin 2
guri de evacuare.
Statia de epurare este amplasata pe malul stang al raului Prahova, la cca. 500 m in amonte de
varsarea paraului Doftana in raul Prahova si este pravazuta cu treapta mecanica si biologica. Ca
urmare a structurilor vechi ale acesteia, statia este complet depasita.
Prin POS 1 se afla in derulare:

1. EXTINDERE SI REABILITARE RETEA DE CANALIZARE CAMPINA:
5-134

CAIET DE SARCINI
extinderea retelei de canalizare menajera cu conducte din CV Dn250mm si

Dn 300 mm, Ltot = 26721 m,
reabilitarea retelei de canalizare menajera cu conducte din CV
Dn300mmDn400mm, cu conducte din PVC SN8 cu diametrul Dn 500 m si
din PAFSIN SN10000 Dn 600 mm, Ltot = 2113 m,
Camine de vizitare/intersectie;
Preluarea racordurilor de la consumatori.
2. STATII DE POMPARE APA UZATA CAMPINA:
pomparea apelor uzate cu ajutorul a 16 statii de pompare apa uzata,

conductele de refulare au lungimea totala de 3867 m.
3. STATIA DE EPURARE DIN ORASUL CAMPINA va fi reabilitata in cadrul contractului

de lucrari CL-2 Reabilitare si extindere SEAU in orasele Campina si Plopeni, jud.
Prahova".
Situaia racordurilor
-
racorduri populatie (case): 1289 buc.
racorduri blocuri: 425 buc.
racorduri agenti economici: 253 buc.
racorduri institutii publice: 66 buc.
grad de racordare : 74,20%
Deficiene
- Grad insuficient de acoperire cu reele de canalizare
- Existena unor reele de canalizare cu grad mare de uzur i cu un nivel ridicat al
infiltraiilor
Aglomerarea Buteni - Sinaia Azuga

Aglomerarea este compusa din
localitatile Sinaia, Buteni i Azuga.
5-135

CAIET DE SARCINI
Busteni
In orasul Buteni reteaua de canalizare este operat de Hidro Prahova.
Caracteristicile sistemului de colectare a apelor uzate:
- Tip retea canalizare: sistem combinat;
- Lungime retea: lungimea total a retelei de canalizare este de 38 000 m;
- Populatie conectat: in prezent 7 467 locuitori sunt racordati la reteaua de canalizare;
- Diametre, material, vrst: tabelul urmtor prezint informatii detaliate privind datele
tehnice ale retelei de canalizare Buteni
- Tratarea apelor uzate: in prezent nu exista statie de epurare n Buteni iar apa uzat
netratat este deversat direct n Rul Prahova;
- Colectoare principale, puncte de deversare: nu exist statie de epurare n Busteni,
reteaua de canalizare deverseaz n prezent direct n rul Prahova;
- Statii pompare ape uzate: nu exist statii de pompare n reteaua de canalizare, reteaua
operand gravitational;
Azuga
In orasul Azuga reteaua de canalizare si statia de epurare ape uzate (SEAU) sunt operate de Hidro
Prahova.
- tip retea canalizare: sistem mixt;
- lungime retea: lungimea total a retelei de canalizare este de 8 200 m;
- populatie conectata: in prezent 3 077 locuitori sunt racordati la reteaua de canalizare;
- racorduri: reteaua de canalizare existent dispune de 1 662 racorduri.
Reteaua si statia de epurare ape uzate (SEAU) sunt operate de Hidro Prahova.
Sinaia
Reteaua si statia de epurare ape uzate (SEAU) sunt operate de Hidro Prahova.
Colectarea apelor uzate
- Tip retea canalizare: Sistem combinat;
- Lungime retea: lungimea total a retelei de canalizare este de 44 000 m;
- Populatie conectat: 10 823 locuitori sunt racordati la reteaua de canalizare.
Colectorul principal deverseaz n statia de epurare, localizat n sudul orasului Sinaia.
Exist 2 statii de pompare ap uzat n retea (SP1 Stadion si SP2 Cumpatu). Ambele sunt scoase
din operare ca urmare a problemelor electromecanice.
Statie de epurare existenta:
- Statia de epurare din Sinaia este proiectat pentru tratare mecanic si biologic
(secundar).
5-136

CAIET DE SARCINI
An construire: 1975
Epurare mecanic: Partea mecanic include:
Grtare operate manual, urmate de camera deznisipator si separator de
grsimi la careprocesul de aerare nu functioneaz;
Canal Parshall;
2 decantoare primare (Bazine Imhoff);
Epurare biologic: Epurarea biologic include:
o Bazine aerare cu 8 suflante 7,5 kW fiecare;
o 2 decantoare secundare (Bazine Imhoff)
Nmolul este fermentat n Bazinele Imhoff si apoi deshidratat pe paturi de
uscare.
n cadrul investitiilor incluse in Programul Operationala Sectorial Mediu faza 1, in orasul Sinaia
se va realiza o staie de epurare aferent ntregii aglomerri.
Azuga
-
Buteni
-
racorduri populatie: 1274 buc.
Sinaia
-
grad de racordare : 96,10 %
Deficiene
-
Grad insuficient de acoperire cu reele de canalizare
Aglomerarea Plopeni
5-137

CAIET DE SARCINI
Situatia existenta a infrastructurii de canalizare:

In orasul Plopeni exista un sistem centralizat de alimentare cu apa compus din:
-
Retea de canalizare existenta pentru tot orasul;

Statie de epurare existenta.
n prezent, prin POS1, se deruleaza investitii in cadrul contractului de lucrari CL9 EXTINDERE
RETEA DE CANALIZARE SI COLECTOR IN ORASELE BAICOI, URLATI SI PLOPENI, JUD. PRAHOVA si
cuprinde lucrarile:
Reabilitare retea de canalizare Plopeni

reabilitarea retelei de canalizare menajera cu conducte din PVC Dn 300 mm
si PAFSIN Dn600mm, Ltot = 2795 m,
Preluarea racordurilor de la consumatori;
Statii de pompare apa uzata Plopeni
pomparea apelor uzate se face cu ajutorul unei statii de pompare apa uzata,
conducta de refulare are lungimea de 181 m.
-

5-138

CAIET DE SARCINI
Aglomerarea Mizil
Lungimea totala a retelei de canalizare de pe raza orasului Mizil este de 37,63 km, cu diametre
fiind cuprinse intre Dn = 110 - 1000 mm (conducte din beton si PVC).
Epurarea apelor uzate se realizeaza in statia de epurare oraseneasca, amplasata pe malul stang al
parului Istau, amonte de podul de beton, la sud de calea ferata Ploiesti-Buzau.
Statia de epurare a fost dimensionata pentru preluarea si epurarea unui debit de ape uzate de
43 l/s si este prevazuta cu o treapta mecanica si cu treapta biologica de epurare. Apele epurate
sunt evacuate gravitational in paraul Istau.
Treapta mecanica cuprinde:
- gratar executat din bare de otel cu sectiune dreptunghiulara
- deznisipator construit din beton armat prevazut cu doua compartimente
Treapta biologica cuprinde:
- bazin aerare construit din beton armat, de forma dreptunghiulara, echipat cu doua
aeratoare mecanice cu Dn = 1000 mm si P = 7,5 kw, imersata in apa la 5 -7 m adancime
- doua decantoare secundare decantoare verticale
- statie de pompare namol este o constructie subterana si echipata cu doua
electropompe ACV una pentru evacuarea namolului in paturile de uscare, una pentru
recircularea namolului secundar in bazinul de aerare sau in decantoarele principale
- platforme de uscare a namolului patru compartimente cu o suprafata de 800 mp.
5-139

CAIET DE SARCINI
n prezent, prin POS Mediu se deruleaza proiectul Reabilitare si extindere statie de epurare oras
Mizil, statie de epurare pentru 18000LE.
Situatia racordurilor la 31.12.2013
-
grad de racordare: 68,7%.
Aglomerarea Bicoi
Orasul Baicoi dispune de urmatoarele lucrari:
-
Retea de canalizare executata in sistem unitar cu lungimea de cca. 7,6 km, alcatuita din
conducte de beton, cu diametre de 250 mm - 400 mm
Statie de epurare mecano-biologica cu o capacitate proiectata de 27 l/s care deverseaza

apele epurate in paraul Dambu.
5-140

CAIET DE SARCINI
Sistemul existent de colectare a apelor uzate nu acopera necesarul localitatii, iar statia de epurare
este complet depasita ca tehnologie si din punct de vedere structural.
Prin POS 1 se afla in derulare:
Extindere retea de canalizare Baicoi
Statii de pompare apa uzata Baicoi
extinderea retelei de canalizare menajera cu conducte din PVC Dn250mm

Dn 500mm, Ltot = 59869 m,
Racorduri la consumatori pe extindere retea de canalizare menajera;
lungimea totala a conductelor de refulare fiind de 7238 m.
Statia de pompare SPAU12 este cuplata cu un bazin de acumulare a apelor
uzate de cca. 1250 mc care sa permita regularizarea debitelor transmise
catre statia de epurare Plopeni
Statia de epurare noua este cuprinsa in contractul de lucrari CL-2 Reabilitare si

extindere SEAU in orasele Campina si Plopeni, jud. Prahova. Reteaua de
canalizare ape uzate menajere din Orasul Baicoi colecteaza apele uzate de la
consumatori si o deverseaza spre reteaua de canalizare a orasului Plopeni.
Canalizarea orasului Plopeni preia ape uzate din Orasul Baicoi si de la consumatorii
din localitate si o transfera spre statia de epurare noua, comuna pentru cele doua
orase.
-
Deficiene
-
Aglomerarea Slnic (include Slnic, Vrbilu, Aluni, Bertea i tefeti)
5-141

CAIET DE SARCINI
Aglomerarea Slanic este format din aezrile umane Slanic, Alunis, Bertea, Stefesti si Varbilau.
Toata apa colectata prin sistemele de canalizare menajera din aceste aezri se va directiona in
cea mai mare parte gravitational catre o statie de epurare noua pentru 22500 LE amplasata in
sudul localitatii Poiana Varbilau. Caracteristica principala a localitatilor componente ale
aglomerarilor incluse in acest cluster este asezarea lor in lungul unor vi ce converg toate catre un
raul Varbilau. Desi aparent distantele intre aceste localitati sunt mici, ele sunt despartite intre ele
de culmi muntoase ce se inalta cu pana la 100 m deasupra cotelor medii ale localitatilor, astfel
incat la crearea aglomerarilor acest factor a devenit un element limitativ. La o privire de ansamblu
se observa ca urmarea pantelor generale ale terenului si utilizarea cotelor descendente catre
punctul de confluenta este solutia cea mai evidenta pentru rezolvarea colectarii apelor uzate
menajere din acest cluster. Se creaza in acest fel premizele realizarii unei statii de epurare de
dimensiuni mai mari, cu o eficienta sporita a procesului si cu randamente mai bune ale proceselor
de tratare a apei uzate, considerandu-se amplasarea ei in sudul localitatii Varbilau.
Populatia in prezent in aezrile umane ale acestei aglomerri este coform rezultatelor
recensamantului din 2011 de 20628 locuitori, cu o estimare pentru anul 2018 de 19712 locuitori.
Localitate
aflata in componenta Populatie

UAT
in prezent
Populatie
2018
SLANIC
SLANIC
2918
2788
GROANI
SLANIC
1914
1829
PRJANI
SLANIC
1202
1149
6034
5766
TOTAL
ALUNIS
ALUNIS
2609
2493
OSTROVU
ALUNIS
1052
1005
Populatie
echivalenta
5-142

TOTAL
CAIET DE SARCINI
3661
3498
STEFESTI
STEFESTI
741
708
SCURTESTI
STEFESTI
1262
1206
TARSORENI
STEFESTI
134
128
2137
2042
TOTAL
VARBILAU
VARBILAU
3388
3238
LIVADEA
VARBILAU
1061
1014
POIANA
VARBILAU
VARBILAU
1275
1218
5724
5470
TOTAL
22500 PE
Slnic
Slanic are in componenta localitatile Slanic, Grosani si Prajani aflate pe teritoriul UAT Slanic. Pentru
aglomerarea Slanic se propune realizarea unei retele de canalizare de circa 149 km
Aglomerarea Slanic este strabatuta de DJ102 si DJ216A. Pe strazile principale se vor realiza
colectoare principale de canalizare menajera. Pe strazile laterale se vor realiza colectoare
secundare astfel incat sa fie deservite toate gospodariile, unitatile publice si agentii economici din
comuna.
In orasul Slanic exista un sistem centralizat de canalizare compus din:
-
Retea de canalizare existenta L 6 700 m;
Statie de epurare existenta.
-
Aluni
Aluni este compusa din localitatile Alunis si Ostrovu aflate pe teritoriul UAT Alunis. Cele doua
localitati practic sunt lipite una de cealalta iar separarea de localitile apropiate (Bertea,
5-143

CAIET DE SARCINI
Cosminele) este facuta prin prezenta intre aceste localitati a unor culmi de munte, localitatile fiind
de fapt asezate in lungul unor vi. Alunis este strabatuta de drumurile judetene 214 si 101T.
Localitatile componente din comuna Alunis nu dispun de sistem centralizat de canalizare.
Bertea
Bertea este compusa din localitatea cu acelasi nume, unica componenta a UAT Bertea. Se afla
asezata in lungul vaii Bertea si este strabatuta de DJ101T. Aluni are conform recensamantului din
2011 un numar de 3072 locuitori, acesta urmand sa scada conform previziunilor la 2936 in anul
2018.
Comuna Bertea nu dispune de sistem centralizat de canalizare.
tefeti
Stefesti are in componenta localitatile Stefesti, Scurtesti si Tarsoreni, toate trei compenente ale
UAT Stefesti. Localitatea Stefesti este strabatuta de drumul judetean 216A, legatura cu celelalte
localitati componente fiind asigurata prin DC14. Prin DC143 este realizata de asemenea o legatura
cu comuna Bertea. Localitatile sunt amplasate un lungul uneia din portiunile incipiente ale vaii
Varbilau, cu cote de teren descendente catre sud.
Localitatile componente din comuna Stefesti nu dispun de sistem centralizat de canalizare.
Comuna tefeti nu va beneficia de investiii din fonduri europene n perioada 2014-2020 urmnd
s se conformeze cu obligaiile de mediu din fonduri proprii sau din alte surse.
Vrbilu
Varbilau are in componenta localitatile Varbilau, Livadea si Poiana Varbilau aflate pe teritoriul UAT
Varbilau. Teritoriul acesteia este strabatut de drumurile judetene 102 si 101T, ce asigura accesul
spre si dinspre celelalte aezri umane componente ale aglomerrii Slanic. In general, cotele de
nivel sunt descendente dinspre nord catre sud, localitatea fiind asezata in cea mai mare parte in
lungul vaii Varbilau.
Localitatile componente din comuna Varbilau nu dispun de sistem centralizat de canalizare.
Solutia de canalizare propusa este in sistem divizor, apele pluviale urmand a fi colectate si
evacuate separat prin intermediul rigolelor si santurilor de scurgere existente pe marginea
strazilor. In sudul localitatii, intre Poiana Varbilau si Cotofenesti, va fi amplasata o statie de
epurare cu capacitatea de 22500 LE, capacitate ce tine cont atat de debitele estimate din cosumul
5-144

CAIET DE SARCINI
populatiei cat si de debitele social-institutionale si pentru agenti economici in ponderea rezultata

din bilantul consumurilor pus la dispozitie de beneficiar.
Deficiene
-
Existena unor faciliti epurare neconforme cu Directiva 91/271/CEE privind colectarea,

transportul si epurarea apelor uzate urbane/capaciti insuficiente de epurare a apelor
uzate colectate din ntreaga aglomerare
Aglomerarea Urlai
Din punct de vedere al canalizarii, Orasul Urlati dispune de un sistem de canalizare unitar, ce are o
lungime totala de 11,8 km. Colectoarele de canalizare a apelor uzate au diametre cuprinse intre Dn
250 mm si Dn 600 mm si sunt realizate din tuburi din beton, azbociment si PVC. Starea sistemului
de canalizare este deficitara pe anumite portiuni, necesitand lucrari de reabilitare.
Apele uzate ajung in statia de epurare mecano-biologica existenta a localitatii Urlati, cu
capacitatea de 32 l/s. Aceasta este amplasata pe malul stang al raului Cricovul Sarat, in zona de
sud- vest a orasului Urlati si inregistreaza frecvente depasiri ale indicatorilor de calitate ai apelor
uzate epurate.
Prin POS1, statia de epurare va fi inlocuita cu o noua statie care sa permita evacuarea efluentului
in emisar conform normelor europene. Se prevad de asemenea extinderi si reabilitari ale retelei de
canalizare.
Extindere si reabilitare retea de canalizare Urlati
5-145

CAIET DE SARCINI
extinderea retelei de canalizare menajera cu conducte din PVC Dn250mm,

Ltot = 10794 m,
reabilitarea retelei de canalizare menajera cu conducte din PVC Dn250mm si
PAFSIN Dn600mm, Ltot = 3018 m,
Statii de pompare apa uzata Urlati

Apele uzate menajere din reteaua de canalizare a orasului Urlati vor fi evacuate in statia de
epurare noua cuprinsa in contractul de lucrari CL-3 Reabilitarea si extinderea SEAU in orasele
Valenii de Munte, Mizil si Urlati, jud. Prahova".
-
grad de racordare : 42,3 %
Deficiene
-

n orasul Valenii de Munte exista un sistem centralizat canalizare compus din:
- Retea de canalizare existenta L15.800 m;
- Statie de epurare mecano-biologica de cca. 106 l/s;
- Statie de epurare compacta tip Resetilovs pentru 500 locuitori echivalenti.
5-146

CAIET DE SARCINI
Prin POS 1 s-au prevazut:

EXTINDERE RETEA DE CANALIZARE VALENII DE MUNTE
extinderea retelei de canalizare menajera cu conducte din PVC SN8
Dn250mmDn400mm, Ltot = 28748 m,
STATII DE POMPARE APA UZATA VALENII DE MUNTE
Apele uzate menajere din reteaua de canalizare a orasului Valenii de Munte sunt evacuate in statia
de epurare ce va fi modernizata in contractul de lucrari CL-3 Reabilitarea si extinderea SEAU in
orasele Valenii de Munte, Mizil si Urlati, jud. Prahova".
-
grad de racordare: 35%
5-147

CAIET DE SARCINI
Configuratia geografica a zonei creaza premisele extinderii ariei de colectare si transport al apelor
uzate menejere in statia de epurare Valenii de Munte, din alte doua aglomerari: Drajna si Teisani.
Pentru includerea acestor doua aglomerari intr-un cluster Valenii de Munte-Drajna-Teisani este
necesara analizarea la Studiul de Fezabilitate, atat a aspectelor institutionale cat si a celor tehnice
(din punct de vedere al capatitatii de preluare a debitelor de catre reteaua de canalizare existenta
in Valenii de Munte si din punct de vedere al posibilitatii de extindere a statiei de epurare Valenii
de Munte). In acest scop, pentru aglomerarea Valenii de Munte, a fost prevazuta extinderea statiei
de epurare, in conditiile in care aceasta solutie este fezabila, pina la capacitatea de 30000 LE.
Deficiene
-
Capaciti epurare insuficiente pentru asigurarea epurrii n ntregime a apelor uzate ce

urmeaz a fi colectate, conform prevederilor Directivei 91/271/CEE privind colectarea,
transportul si epurarea apelor uzate urbane
Aglomerarea Poiana Cmpina

Din aglomerarea Poiana Campina fac parte localitile Poiana Campina, Pietrisu si Ragman,
totalizand cca 4000 LE.
In prezent in Aglomerarea Poiana Campina (localitataile componente Poiana Campina, Ragman,

Pietrisu) nu exista sistem centralizat canalizare bine dezvoltat.
5-148

CAIET DE SARCINI
In zona centrala - zona blocurilor, exista o retea de canalizare cu diametre cuprinse intre Dn 250
mm si 300 mm in lungime de cca. 500 m care colecteaza apele uzate menajere si le conduc catre
statia de epurare existenta ce are o capacitate de cca. 1 500 locuitori echivalenti.
Statia de epurare este echipata cu un decantor etajat de tip INHOFF, statie de clorinare, bazin de
contact si platforme de namol. Apa epurata este deversata in raul Prahova, in aval de centrul
comunei.
-
grad de racordare: 17,3%
In prezent statia de epurare functioneaza sub capacitate, intrucat la reteaua de canalizare sunt
racordate numai cele 144 apartamente din zona centrala si o foarte mica parte din locuitori.
Apele uzate menajere de la locuintele si obiectivele social-culturale se evacueaza la bazine
vidanjabile, o mare parte din locuitori folosind latrine uscate.
Dispunerea constructiilor de colectare a apelor reziduale n incinta proprietatilor, respectiv n
spatiile imobiliare face dificil accesul utilajelor de vidanjare si pot conduce la situatii de deversare a
dejectiilor la suprafata terenului pe proprietati.
Deficiene
-
Capaciti epurare insuficiente pentru asigurarea epurrii n ntregime a apelor uzate ce

urmeaz a fi colectate, conform prevederilor Directivei 91/271/CEE privind colectarea,
transportul si epurarea apelor uzate urbane
Aglomerarea Scoreni (include Scoreni, Bneti-Urleta i Telega)

Aglomerarea Scoreni are n componenta localitatile Telega si Doftana din UAT Telega, localitatile
Scorteni, Bordenii Mari, Bordenii Mici, Mislea si Sarca din UAT Scorteni, respectiv localitatea Urleta
din UAT Banesti.
Localitate
aflata
in Populatie Populatie
component in prezent 2018
a UAT
TELEGA
TELEGA
3903
3730
DOFTANA
TELEGA
465
444
Populatie
ehivalenta
5-149

CAIET DE SARCINI
SCORENI
SCORENI
1358
1298
BORDENII MARI
SCORENI
1390
1328
BORDENII MICI
SCORENI
509
486
MISLEA
SCORENI
1910
1825
SRCA
SCORENI
467
446
Urleta
Banesti
2226
2127
12228
11684
TOTAL
12000
Localitile aparintoare de aglomerarea Scoreni nu dispun de un sistem centralizat de

canalizare. Gospodriile sunt prevzute cu haznale de tip rural nevidanjabile i cu fose septice.
Deficiene
-
Lipsa unor faciliti de epurare a apelor uzate conforme cu Directiva 91/271/CEE privind
colectarea, transportul si epurarea apelor uzate urbane

Aglomerarea Valea Doftanei are in componenta localitatile Traisteni si Tesila si este amplasata in
Nord-Vestul Judetului Prahova, pe teritoriul UAT Valea Doftanei.
5-150

CAIET DE SARCINI
Evacuarea apelor uzate menajere de la majoritatea locuintelor din comuna se realizeaza in bazine
vidanjabile, puturi absorbante si latrine uscate.
Pentru zona centrala a localitatii Tesila, zona in care sunt blocuri cu locuinte colective, s-a realizat
o retea de canalizare cu o lungime totala de cca. 600 m, care conduce apele uzate colectate catre
o statie de epurare. Aceasta contine un gratar, un decantor Imhoff, un bazin de contact cu
V=20[m3], o statie de clorinare si 2 puturi absorbante. Apa uzat este evacuat n rul Doftana prin
infiltratie.
Deficiene
-
Lipsa unor faciliti de epurare a apelor uzate conforme cu Directiva 91/271/CEE privind
colectarea, transportul si epurarea apelor uzate urbane
5.1.1.4 Lucrri in sistemele de canalizare care se vor analiza de catre asistena

tehnic
Conform Master Planului revizuit, pentru perioada 2014-2020 sunt propuse urmtoarele investiii
prioritare n sistemele de canalizare i epurare:
5-151

CAIET DE SARCINI
LISTA INVESTIIILOR PRIORITARE PENTRU FINANARE UE N PERIOADA 2014-2020 N JUDEUL

PRAHOVA canalizare i epurare
VALOARE
(preuri
curente,
Nr.
Aglomerri/Sisteme de canalizare
fr TVA)
crt.
Euro
1.
6,000,000
Sistemul de canalizare menajer Oraul Cmpina
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
Sistemul de canalizare menajer Oraul Buteni
5,469,750
Sistemul de canalizare menajer Oraul Mizil
1,438,860
Sistemul de canalizare menajer Oraul Bicoi
2,068,560
Sistemul de canalizare menajer Oraul Slnic
6,643,260
Sistemul de canalizare menajer Comuna Vrbilu
13,773,825
Sistemul de canalizare menajer Comuna Aluni
7,956,000
Sistemul de canalizare menajer Comuna Bertea
3,480,750
Sistemul de canalizare menajer Oraul Urlai
2,685,150
Sistemul de canalizare menajer Oraul Vlenii de Munte
5,165,875
Sistemul de canalizare menajer Comuna Poiana Cmpina
6,075,290
Sistemul de canalizare menajer Comuna Scoreni
10,077,600
Sistemul de canalizare menajer Comuna Bneti - Urleta
3,261,960
Sistemul de canalizare menajer Comuna Telega
10,680,930
Sistemul de canalizare menajer Comuna Valea Doftanei
13,867,750
TOTAL INVESTIII CANALIZARE I EPURARE
98,645,560
Aglomerarea Cmpina
Nr.
Crt.
1
2
2.1.

cheltuieli
2
U.M.
3
Cantitate
4
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri curente,
fara TVA)
Euro
5
Mii Euro
6
Sistemul de canalizare
Retea de canalizare
5-152

CAIET DE SARCINI
2.1.1
2.1.2
Reabilitare retea de canalizare (procurare

conducte si echipamente, camine de vizitare si
camine speciale, statii de pompare si conducte de
refulare, terasamente, montaj, racorduri - inclusiv
camine de racord, desfacere si refacere sistem
rutier)
Extindere retea de canalizare (procurare conducte
si echipamente, camine de vizitare si camine
speciale, statii de pompare si conducte de
refulare, terasamente, montaj, racorduri - inclusiv
camine de racord, desfacere si refacere sistem
rutier)
TOTAL GENERAL
15 170
198,90
3 017,31
14 996
198,90
2 982,68
6 000,00
-
nlocuire conducte cu grad avansat de uzur i cu nivel ridicat al infiltraiilor
Asigurarea accesului locuitorilor la serviciile de canalizare
Justificri suplimentare referitoare la msurile de reabilitare a reelelor de canalizare

Din lungimea total a reelelor de canalizare de 49,90 km, n Lista investiiilor prioritare se propun
pentru reabilitare 18,70 km de reea, ceea ce reprezint 37% din total reele existente.
Pe lng nivelul ridicat al infiltraiilor, interveniile/avariile nregistrate n ultimii 3 ani au nregistrat
un numr impresionant, respectiv 4304 intervenii 1500 intervenii n 2012, 1519 intervenii n
2013 i 1285 intervenii n 2014.
sucursalelor Operatorului Regional.
Aglomerarea Buteni (include i Sinaia i Azuga)

Sistemul de canalizare menajera Orasul Buteni
Nr.
Crt.
1
2
2.1.

cheltuieli
2
U.M.
Cantitate
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri curente,
fara TVA)
Euro
5
Mii Euro
6
Retea de canalizare
5-153

2.1.1
Extindere retea de canalizare (procurare

conducte si echipamente, camine de vizitare
si camine speciale, statii de pompare si
conducte de refulare, terasamente, montaj,
racorduri - inclusiv camine de racord,
CAIET DE SARCINI
27 500
198,90
TOTAL GENERAL
5 469,75
5 469,75
-
Aglomerarea Mizil
Nr.
Crt.

cheltuieli
1
2
2.1.
2.1.1
U.M.
3
Euro
5
Valoare totala
(preuri curente,
fara TVA)
Mii Euro
6
7 234
198,90
1 438,86
Cantitate
Valoare
unitar
Retea de canalizare
TOTAL GENERAL
1 438,86
-
Aglomerarea Bicoi
Nr.
Crt.

cheltuieli
1
2
2.1.
U.M.
Cantitate
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri curente,
fara TVA)
Euro
5
Mii Euro
6
Retea de canalizare
5-154

2.1.1

CAIET DE SARCINI
10 400
198,90
TOTAL GENERAL
2 068,56
2 068,56
-
Aglomerarea Slnic (include Slnic, Vrbilu, Aluni, Bertea i tefeti)
Sistemul de canalizare menajera Oraul Slnic

Nr.
Crt.

cheltuieli
2
2.1.
U.M.
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri curente,
fara TVA)
Euro
5
Mii Euro
6
33 400
198,90
6 643,26
Cantitate
Retea de canalizare
2.1.1

TOTAL GENERAL
6 643,26
-
Sistemul de canalizare menajera Comuna Vrbilu

Nr.
Crt.
1
2.1.

cheltuieli
2
U.M.
Cantitate
Valoare
unitar
Euro
5
Valoare totala
(preuri
curente, fara
TVA)
Mii Euro
6
Retea de canalizare
5-155

2.1.1
2
2.1.
2.1.1
Retea noua de canalizare (procurare

conducte si echipamente, camine de
vizitare si camine speciale, statii de
pompare si conducte de refulare,
m
terasamente, montaj, racorduri - inclusiv
camine de racord, desfacere si refacere
sistem rutier)
Statie de epurare
Statie de epurare 22500 LE - prevzut
pentru Slanic, Alunis, Bertea, Stefesti,
sum
Varbilau
TOTAL GENERAL
CAIET DE SARCINI
38 000
198,90
7 558,20
6215625,00
6 215,63
13 773,83
-
Conformare cu Directiva 91/271/CEE privind colectarea, transportul si epurarea apelor

uzate
Sistemul de canalizare menajera Comuna Aluni

Nr.
Crt.
1
2
2.1.
2.1.1

de cheltuieli
U.M.
2
Retea de canalizare
canalizare
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri curente,
fara TVA)
Euro
5
Mii Euro
6
40 000
198,90
7 956,00
Cantitate

sistem rutier)
TOTAL GENERAL
7 956,00
-
Sistemul de canalizare menajera Comuna Bertea
Nr.
Crt.
U.M.
Cantitate
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri curente,
fara TVA)
Euro
Mii Euro
5-156

1
2
2.1.
2
Retea de canalizare
CAIET DE SARCINI
canalizare
2.1.1

terasamente, montaj, racorduri inclusiv camine de racord, desfacere si
17 500
198,90
TOTAL GENERAL
3 480,75
3 480,75
-
Sistemul de canalizare menajer Comuna tefeti

Comuna tefeti nu va beneficia de investiii din fonduri europene n perioada 2014-2020,
urmnd s se conformeze cu obligaiile de mediu din fonduri proprii sau din alte surse de
finanare.
Aglomerarea Urlai
Nr.
Crt.
1
2.1.

cheltuieli
U.M.
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri curente,
fara TVA)
Euro
5
Mii Euro
6
13 500
198,90
2 685,15
Cantitate
Retea de canalizare
2.1.1

TOTAL GENERAL
2 685,15
-
5-157

CAIET DE SARCINI
Nr.
Crt.
1
2
2.1.

de cheltuieli
2
Retea de canalizare
U.M.
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri curente,
fara TVA)
Euro
5
Mii Euro
6
10 000
198,90
1 989,00
3176875,00
3 176,88
Cantitate
2.1.1
2.2.
2.2.1

sistem rutier)
Statie de epurare
sum
Statie de epurare - extindere capacitate
pn la 30000 L.E.
TOTAL GENERAL
5 165,88
- Asigurarea accesului locuitorilor la serviciile de canalizare
- Conformare cu Directiva 91/271/CEE privind colectarea, transportul si epurarea apelor
uzate
Aglomerarea Poiana Cmpina
Nr.
Crt.

cheltuieli
1
2
2.1.
U.M.
Cantitate
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri curente,
fara TVA)
Euro
5
Mii Euro
6
Retea de canalizare
5-158


2.1.1
2.2.
CAIET DE SARCINI
23 600
198,90
4 694,04
sum
1381250,00
1 381,25
Statie de epurare
Statie de epurare noua pentru o capacitate
de 5000 L.E.
TOTAL GENERAL
2.2.1
6 075,29
uzate
Aglomerarea Scoreni (include Scoreni, Telega i Bneti-Urleta)

Sistemul de canalizare menajera Comuna Scoreni
Nr.
Crt.
1
2
2.1.
2.1.1
2.2.
2.2.1

de cheltuieli
2
Retea de canalizare
canalizare
sistem rutier)
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri curente,
fara TVA)
Euro
5
Mii Euro
6
34 000
198,90
6 762,60
sum
3315000,00
3 315,00
U.M.
Cantitate
Statie de epurare
Statie de epurare noua pentru o
capacitate de 12000 L.E.
TOTAL GENERAL
10 077,60
uzate
5-159

CAIET DE SARCINI
Sistemul de canalizare menajera Comuna Bneti - Urleta
Nr.
Crt.
1
2
2.1.

de cheltuieli
U.M.
2
Retea de canalizare
Cantitate
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri curente,
fara TVA)
Euro
5
Mii Euro
6
2.1.1
Retea noua de canalizare in Urleta

(procurare conducte si echipamente,
camine de vizitare si camine speciale,
statii de pompare si conducte de refulare,
sistem rutier)
16 400
198,90
TOTAL GENERAL
3 261,96
3 261,96
Sistemul de canalizare menajera Comuna Telega
Nr.
Crt.
1
2
2.1.

de cheltuieli
2
Retea de canalizare
U.M.
Valoare
unitar
Valoare totala
(preuri curente,
fara TVA)
Euro
5
Mii Euro
6
53 700
198,90
10 680,93
Cantitate
2.1.1
Retea de canalizare noua (procurare

m
sistem rutier)
TOTAL GENERAL
10 680,93
5-160

CAIET DE SARCINI
Nr.
Crt.

cheltuieli
1
2
2.1.
2.1.1
2.2.
2.2.1
Euro
5
Valoare totala
(preuri
curente, fara
TVA)
Mii Euro
6
60 000
198,90
11 934,00
sum
1933750,00
1 933,75
U.M.
Cantitate
Valoare
unitar
Extindere retea de canalizare
Retea noua de canalizare (procurare conducte si
echipamente, camine de vizitare si camine
speciale, statii de pompare si conducte de
refulare, terasamente, montaj, racorduri inclusiv camine de racord, desfacere si refacere
sistem rutier)
Statie de epurare
Statie de epurare cu capacitatea de 7000 L.E.
TOTAL GENERAL
13 867,75
uzate.
Not: Costurile unitare aferente lucrrilor de mai sus care vor fi analizate de asistena tehnic,
reprezint estimri la faza de Master Plan, Consultantul avnd obligaia de a le revizui i de
a le actualiza pe baza propriei evaluri de la momentul ntocmirii Studiului de Fezabilitate.
5.1.2 Aspecte Instituionale

Beneficiarul Proiectului este Operatorul Regional din judeul Prahova - S.C. HIDRO PRAHOVA S.A, o
societate comercial cu capital public, nfiinat n baza Legii nr. 31/1991 - legea societilor
comerciale.
Aria viitorului proiect de investitii va acoperi localitile/aglomerrile urbane i rurale din judetul
Prahova incluse n lista investiiilor prioritare prevzute n Anexa nr. 1.
n prezent, n judeul Prahova sunt implementate urmtoarele elemente instituionale:
Asociaia de Dezvoltare Intercomunitar Parteneriatul pentru Managementul Apei
Prahova a fost creat n anul 2009 i indeplineste toate cerintele POS Mediu. In prezent
ADI este functional si se gaseste intr-un proces de elaborare a strategiei de dezvoltare a
serviciului, pe termen scurt si mediu pentru indeplinirea tintelor;
Operatorul Regional S.C. HIDRO PRAHOVA S.A. a fost creat in anul 2008.
5-161

CAIET DE SARCINI
Contractul de Delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu ap i de canalizare

nr. 116/09.07.2009 a fost semnat ntre ADI Parteneriatul pentru Managementul Apei
Prahova, n calitate de Autoritate Delegant i S.C. HIDRO PRAHOVA S.A, n calitate de
Operator Regional i a intrat n vigoare la data de 09.07.2009.
ncepand cu anul 2009, S.C. HIDRO PRAHOVA S.A. a fost implicat in derularea proiectelor cu
finanare de UE.
Principalele obiective ale echipei manageriale si personalului UIP sunt reprezentate de
implementarea proiectelor cu finantare UE. In ultimii ani atat echipa manageriala cat si personalul
specializat UIP au capatat o experienta bogata in urmatoarele directii:
Managementul contractelor si managementul relatiilor cu contractorii;

Managementul proiectelor si supervizarea lucrarilor;
Management financiar legat de proiecte de investitii;
Managementul relatiilor cu toate partile implicate, dintre care cele mai importante sunt:
o Comisia Europeana
o Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice;
o Ministerul Administratiei si Internelor;
o Ministerul Finantelor Publice.
Pentru coordonarea si managementul implementarii proiectului finanat din POS Mediu 20072013 etc (inclusiv contracte de achizitii, lucrari, servicii, etc.) operatorul regional si-a constituit o
Unitate de Implementare a Proiectului cu personal calificat (13 membri).
Personalul UIP a acumulat ncepnd cu anul 2009 o experien important pe parcursul
implementrii proiectului major de investiii Reabilitarea i modernizarea sistemelor de ap i
canalizare n judeul Prahova.
Prin experiena acumulat de UIP n proiectul menionat anterior, finanat prin POS Mediu 20072013, precum i prin valorificarea experienei acumulate de S.C. HIDRO PRAHOVA S.A pe parcursul
implementrii programului SAMTID, UIP este capabil din punct de vedere instituional i tehnic
s asigure implementarea unor noi proiecte de investiii. Structura acesteia urmeaz a fi
consolidat n perioada urmtoare pentru a face fa noilor provocri reprezentate de accesarea
finanrii europene n perioada 2014-2020.
5.2
. Responsabilitile Operatorului Regional
Operatorul Regional, prin intermediul UIP, va fi responsabil pentru:

Derularea procedurii de achizitie publica si semnarea contractului conform legislatiei n
vigoare i procedurilor operaionale;
Furnizarea tuturor datelor aflate in posesia sa si suport pentru cele aflate n posesia
autoritatilor locale, necesare pentru elaborarea proiectului;
Sprijin acordat Asistentei Tehnice in clarificarea problemelor aparute pe parcursul derularii
contractului;
Asigurarea resurselor financiare pentru realizarea platilor n conformitate cu conditiile
contractuale;
5-162

CAIET DE SARCINI
Analiza si aprobarea documentaiilor/livrabilelor depuse de catre Asistenta Tehnica n

termenele prevzute in contract, prin colective/comitete specializate organizate la nivelul
Beneficiarului (propuse prin analiza instituional) i conform procedurilor operaionale ale
acestuia;
Asigurarea unui sistem separat de contabilitate a proiectului sau a unei evidente contabile
distincte pentru toate tranzactiile efectuate in cadrul proiectului conform legislaie i
proceduri operaionale;
Asigurarea controlului financiar preventiv propriu si a auditului anual independent al
organizatiei conform legislaiei si procedurilor operaionale;
Pastrarea dosarelor de proiect pentru a asigura existenta unei piste de audit
corespunzatoare, orientata spre fluxurile financiare conform legislaiei si procedurilor
operaionale;
Raportarea periodica si ad-hoc catre OI POS Mediu Bucureti-Ilfov si AM POS Mediu a
progresului Proiectului, conform prevederilor contractului de finantare ce va fi incheiat
intre AM POS Mediu si Beneficiar i a procedurilor operaionale;
Elaborarea si transmiterea datelor solicitate catre OI POS Mediu Bucureti-Ilfov si AM POS
Mediu, in scopul monitorizarii stadiului implementarii proiectului.
5.3
. Mecanismul cooperarii
CAT va dezvolta mecanismul cooperarii cu OR i va propune proceduri operaionale pentru

Beneficiar, avnd la baza principiile descrise n cele ce urmeaz.
5.3.1 Consultare si consens

Prin natura lor, serviciile care fac obiectul prezentului contract implica o cooperare directa intre
CAT si personalul desemnat de catre OR sa gestioneze proiectul, in particular UIP; in acest fel, se
va asigura transferul de experienta necesar. In acest sens CAT prin analiza institutionala va evalua
competenele, experiena i calificarea personalului i va propune msuri de corectare i proceduri
operaionale.
Personalul OR va fi direct implicat in procesul de implementare si in toate activitatile aferente, cu
obiectivul de a acumula suficienta competenta si experienta pentru a gestiona proiectul de
investitii.
OR si UIP vor fi implicati total in procesul de luare a deciziilor privitoare la implementarea
proiectului, si vor fi informati despre alternativele fezabile ale solutiilor propuse.
5.3.2 Transfer de experienta

Personalul UIP va fi implicat in activitatile curente ale proiectului, impreuna cu expertii CAT.
Expertii CAT vor explica si fundamenta ori de cate ori este necesar oportunitatea si modul de
realizare a solutiilor tehnice i va propune msuri concrete in vederea realizarii unui transfer de
experienta adecvat si relevant catre membrii UIP.
5-163

CAIET DE SARCINI
5.3.3 Eficienta
Mecanismul de cooperare cu UIP va fi dezvoltat in cel mai eficient mod, pentru a evita orice
intarziere sau discontinuitate in procesul decizional, evitand diminuarea responsabilitatii CAT.
5.4
. Descrierea principalelor activiti
5.4.1. Aplicaia de Finanare i documentele suport

Consultantul va trebui sa aib n vedere situaia real a investiiilor implementate prin POS Mediu
(eligibile pn n luna decembrie 2015) pentru a putea evalua riscurile legate de finalizarea
investitiilor, astfel incat sa includa eventualele lucrari ramase nerealizate in Studiul de Fezabilitate
pe care il va elabora.
Propunerile de investitii mentionate la sectiunile 5.1.1.2 i 5.1.1.4 sunt orientative, ele putand varia
cu pna la 15%, dup cum a fost menionat si anterior. Aceste propuneri au fost stabilite pe baza
datelor existente si a estimrilor de dezvoltare de la nivel de Master Plan (revizuit n anul 2011)
ns solutiile tehnice si investitiile finale vor fi stabilite de catre consultantul care va realiza Studiul
de Fezabilitate, n conformitate cu situaia existent la acel moment.
Astfel, la momentul ntocmirii Studiului de Fezabilitate, Consultantul va redefini lista investiiilor
prioritare n funcie de situatia existenta i de studiile adiionale pe care le va realiza, cele mai
recente date referitoare la dezvoltarea localitilor si de capacitatea de co-finanare a Operatorului
Regional/Autoritilor Locale.
5.4.1.1 Elaborarea aplicaiei de finantare i a documentelor suport. Consideratii

generale
Consultantul va respecta legislatia nationala si ghidurile care vor fi puse la dispozitie de catre
MMSC. n acelai timp, Consultantul va respecta prevederile Regulamentelor Europene aferente
perioadei de programare 2014-2020 (ghiduri, note COCOF, etc).
Documentele care se vor realiza prin intermediul asistentei tehnice ca parte a aplicatiei de
finantare sunt prezentate in cele ce urmeaza.
5.4.1.2 Studiul de fezabilitate
Obligaii privind colectarea datelor
Obligatiile Beneficiarului
Beneficiarul va pune la dispozitia Consultantului toate informatiile, datele si studiile disponibile la
nivelul sau sau al autoritatilor locale, fara ca Beneficiarul sa poarte responsabilitatea privind
acurateea si veridicitatea acestora.
Obligaiile Consultantului
5-164

CAIET DE SARCINI
Colectarea informaiilor
Consultantul este responsabil de colectarea tuturor informaiilor, analiza i interpretarea tuturor
datelor, precum i de elaborarea documentelor conform specificaiilor din prezentul Caiet de
Sarcini i rspunde de veridicitatea, caracterul adecvat i complet al informaiilor, analizelor,
studiilor, expertizelor, estimrilor, planurilor, desenelor i oricror documente elaborate pe
parcursul execuiei serviciilor.
Consultantul va face investigaii privind infiltraiile/exfiltraiile din reelele de canalizare, debitele
i ncrcrile apelor uzate, inclusiv prin prelevarea i analiza de mostre i realizarea de msurtori
de debite ori investigaii privind pierderile din reelele de alimentare cu ap potabil.
Consultantul va efectua propriile cercetri, studii, analize i msurtori n zonele n care lipsesc
informaii eseniale.
ntruct AC nu deine know-how-ul corespunztor pentru verificarea veridicitii informaiilor de
natur tehnic (condiii ale subsolului, condiii hidrogeologice/hidrologice, geotehnice etc.),
Consultantul este obligat s verifice toate datele furnizate de ctre AC nainte de a le utiliza. AC nu
va fi responsabil s colecteze informaiile/datele/ documentele solicitate, n msura n care nu se
afl n posesia acesteia.
Consultantul este responsabil in totalitate pentru colectarea tuturor informatiilor si datelor
necesare pentru atingerea rezultatelor si livrabilelor solicitate prin Caietul de Sarcini iar costurile
aferente investigatiilor, studiilor si analizelor de mai sus vor fi incluse in oferta acestuia.
Consultantul va intocmi cate un studiu de fezabilitate pentru fiecare contract de lucrari in parte si
un studiu de fezabilitate centralizator pe intregul proiect. Studiul de fezabilitate centralizator se
considera finalizat dupa aprobarea acestuia de catre Consiliul Judetean al Judetului Prahova si
Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Prahova.
Studiul de fezabilitate, conform HG nr. 28/2008, conine capitolele mai jos detaliate, dup cum
urmeaz.
Piese scrise
Date generale
Date generale:
o denumirea obiectivului de investitii;
o amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul);
o titularul investitiei;
o beneficiarul investitiei;
o elaboratorul studiului.
Informatii generale privind proiectul
Informatii generale privind proiectul:
o situatia actuala;
o informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului;
o descrierea investitiei:
5-165

CAIET DE SARCINI
concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe

termen lung (Master Planului) revizuit privind situatia actuala, necesitatea si
oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat;
stabilirea sistemelor de alimentare cu apa (sistem de alimentare cu apa reprezinta
zona in care distributia apei catre consumatorii casnici, industriali sau publici se
asigura prin intermediul unui sistem centralizat; un sistem de alimentare cu apa
poate include una sau mai multe unitati administrativ-teritoriale sau parti din
unitati administrativ teritoriale);
stabilirea aglomerarilor (in conformitate cu termenii si definitiile din Directiva
91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, aglomerarea reprezinta o zona in
care populatia si/sau activitatile economice sunt suficient de concentrate pentru a
realiza in mod economic colectarea centralizata a apelor uzate si transportul
acestora catre statia de epurare sau catre punctul final de descarcare; o aglomerare
poate include una sau mai multe unitati administrativ-teritoriale sau parti din
unitati administrativ teritoriale); se va evidentia justificarea prin prisma includerii in
clustere a localitatilor mici, acolo unde este cazul, pe baza unei comparatii a
alternativelor (1) solutie centralizata si (2) solutii individuale (fose septice);
analiza de optiuni tehnica - scenariile tehnico-economice prin care obiectivele
proiectului de investitii pot fi atinse:
- scenarii propuse (minimum doua) pentru fiecare analiza in parte;
- scenariul recomandat de catre elaborator;
- avantajele scenariului recomandat;
Se va prezenta o argumentare solida, pentru reabilitarile de retele de apa si apa
uzata, pe baza economiilor generate (/m3 pierderi eliminate, respectiv (/m3
infiltratii reduse in reteaua de canalizare). Aceste aspecte vor trebui de asemeni
reflectate in analiza cost-beneficiu. In anumite situatii si pe baza prezentarii de date
concrete, reabilitarea se poate justifica si pe baza lipsei de capacitate hidraulica,
siguranta si disponibilitatea sistemului (la aductiuni, in special) sau considerente de
mediu (riscul de contaminare a apei subterane, blocaje sau prabusiri frecvente, in
cazul retelelor de canalizare); extinderile de retele vor fi justificate in principal pe
baza atingerii unui grad de conetare apropiat de 100%;
Pentru argumentarea reabilitarilor pentru retelele de alimentare cu apa,
consultantul va include si nu se va limita la:
La retelele de alimentare cu apa:
- masuratori de debite pe tronsoanele propuse pentru reabilitare;
- date privind numarul de spargeri;
- frecventa spargerilor;
- durata si costul reparatiilor;
- pierderile de apa cauzate de spargeri
Date tehnice ale investitiei

Date tehnice ale investitiei:
o zona si amplasamentul; acolo unde este aplicabil, se vor investiga un numar de doua,
maxim trei amplasamante, selectia amplasamentului final fiind facuta pe baza avantajelor
din punct de vedere tehnic si financiar rezultate din analiza de optiuni
o situaia juridic a terenurilor care urmeaza sa fie ocupate, cu acccent pe
accesibilitatea/proprietatea terenurilor dovedit prin acte (intabulri, declaratii fiscal etc)
o situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala, reprezentand terenuri din
intravilan/extravilan
5-166

CAIET DE SARCINI
o sinteza studiilor de teren i a altor studii de specialitate necesare la faza de SF:

Sintez studii geotehnice
Sintez studii hidrogeologice/hidrologice
Sintez studii de inundabilitate
Sintez studii topografice
Sintez studii de tratabilitate
Sintez studii privind calitatea apei potabile
Sintez studii privind balana apei
Sintez studii privind calitatea apei uzate
Sintez studii privind calitatea i debitul emisarului
Sintez studii infiltraii i inspecii CCTV
o caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii, specifice
domeniului de activitate, si variantele constructive de realizare a investitiei, cu
recomandarea variantei optime pentru aprobare;
o situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum:
necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii;
solutii tehnice de asigurare cu utilitati;
o concluziile evaluarii impactului asupra mediului;
Durata de realizare si etapele principale
Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investiiei. n scopul
fundamentrii estimrii prezentate, Consultantul va prezenta AC un grafic de realizare a
investiiei exprimat valoric pe luni i activiti, lund n calcul perioadele de timp nefavorabile
execuiei lucrrilor i orice alte riscuri previzibile pe toat perioada de derulare a Proiectului.
Costurile estimative ale investitiei
Costurile estimative ale investitiei:
o valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general si a devizelor pe obiecte;
o ealonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei.
o Consultantul va determina Costurile estimative ale investiiei, prezentnd valoarea total
cu detalierea pe structura devizului general i a devizelor pe obiecte conform prevederilor
HG nr. 28/2008 i ealonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiiei. n
cazul n care apar cheltuieli eligibile i neeligibile, Consultantul va prezenta devize pe obiect
separate pe fiecare categorie de cheltuieli.
Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei

Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei:
o numar de locuri de munca create in faza de executie;
o numar de locuri de munca create in faza de operare;
Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei
Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei:
o Indicatori fizici;
o Indicatori de performanta;
o Indicatori de comparare (benchmarking);
o esalonarea investitiei (INV/C+M):
o durata de realizare (luni);
o capacitati (in unitati fizice si valorice);
5-167

CAIET DE SARCINI
o alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia, dupa caz.
Avize si acorduri
CAT va trebui s elaboreze documentaiile tehnice conform cerinelor emitenilor astfel nct
acestea s fie livrate la timp, pentru obinerea de ctre beneficiar a avizelor acordurilor i
autorizaiilor la faza de Studiu de Fezabilitate:
o Avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea si oportunitatea investitiei;
o Certificatul de urbanism;
o Avize de principiu privind asigurarea utilitatilor (energie termica si electrica, gaz metan,
apa-canal, telecomunicatii etc.);
o Aviz Sanitar emis de catre Direcia de Sntate Public;
o Avizul Inspectoratului judetean al Protectiei Civile;
o Avizul privind prevenirea si stingerea incendiilor, emis de catre Ministerul Afacerilor
Interne;
o Avizul Societatii Nationale Imbunatatiri Funciare (SNIF) Planuri de situatie / Avize
favorabile de la companiile de utilitati publice precum electricitate, gaz, telecomunicatii,
etc;
o Aviz de Gospodarire a Apelor emis de catre Administratia Nationala Apele Romane,
conform competentelor stabilite;
o Actul emis de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului;
o Avizul pentru Natura 2000
o Alte avize si acorduri specifice.
o Drumuri nationale, judetene, comunale
o Cai ferate
o Monumente
o Avizele pentru racordurile electrice inclusiv Avize tehnice de racordare
Consultantul este de asemenea responsabil pentru ntocmirea documentaiilor necesare pentru
mentinerea sau innoirea tuturor avizelor astfel incat acestea sa fie valabile la momentul obtinerii
autorizatiei de construire pentru fiecare contract tip Construcie (FIDIC ROU).
Documentatiile intocmite pentru emiterea avizelor se considera finalizate la momentul emiterii
avizelor respective.
Piese desenate :
o plan de amplasare in zona (1:25000 - 1:5000);
o plan general (1: 2000 - 1:500);
o planuri de situatie pentru retele de distributie si canalizare (1 :500) ;
o Profile longitudinale prin conductele de canalizare (H=1:100, L=1 :1000);
o Planuri de situatie pentru statiile de tratare (1 :500) ;
o Profile tehnologice statiile de tratare ;
o Diagrame de proces statiile de tratare ;
o Planuri si sectiuni generale de arhitectura, rezistenta, instalatii, inclusiv planuri de
coordonare a tuturor specialitatilor ce concura la realizarea proiectului pentru obiectele
din cadrul statiilor de tratare ;
o Planuri de situatie pentru statiile de epurare (1 :500) ;
o Profile tehnologice statiile de epurare ;
o Diagrame de proces statiile de epurare ;
o Planuri si sectiuni generale de arhitectura, rezistenta, instalatii, inclusiv planuri de
coordonare a tuturor specialitatilor ce concura la realizarea proiectului pentru obiectele
din cadrul statiilor de epurare;
o Planuri de situatie si sectiuni caracteristice pentru captari la scara relevanta;
5-168

CAIET DE SARCINI
o Planuri de situatie si sectiuni caracteristice pentru statii de pompare la scara relevanta ;

o Planuri de situatie si sectiuni caracteristice pentru rezevoare si complexe de inmagazinare
la scara relevanta;
o Planuri de situatie si sectiuni caracteristice pentru statii de pompare apa uzata la scara
relevanta;
o Hri Natura 2000 la o scar relevant, conform solicitrilor autoritilor competente de
mediu i cerinelor aplicabile proiectelor majore de infrastructur;
o Alte planuri (planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, dupa caz).
Studii si expertize
Aceste studii si expertize fac parte integranta din Studiul de Fezabilitate si Consultantul este
obligat sa le predea Autoritatii Contractanta pana la finalizarea Studiului de fezabilitate, ca si
conditie pentru plata acestuia.
Studii geotehnice
o se vor executa studii geotehnice pentru cca. 35 de amplasamente alimentare cu ap
(captri, rezervoare, statii pompare) i 5 amplasamente canalizare (staii de epurare),
pentru cca. 415,4 km retele canalizare i cca. 689,5 km de retele alimentare cu ap i 226,3
km de aduciuni noi i reabilitarea a 60 de km de aduciuni. Pentru reelele de canalizare,
se vor considera suplimentar studii geotehnice pentru cca. 20 staii de pompare ape uzate.
Consultantul va derula toate investigaiile necesare pentru elaborarea studiilor geotehnice
preliminare i a studiilor geotehnice pentru proiectele tehnice pe care le va furniza AC.
Consultantul va avea ntreaga responsabilitate pentru caracterul complet i adecvat al
investigaiilor efectuate i pentru interpretarea datelor din teren i a rezultatelor testelor
de laborator. Consultantul va prezenta studiile geotehnice spre verificare i avizare la
exigena A.f. de ctre un verificator atestat. Consultantul va asigura asistena tehnic din
partea expertului inginer geotehnist pe parcursul proiectrii i apoi al execuiei lucrrilor
o n amplasmentele statiilor de tratare, statiilor de epurare sau a altor obiective concentrate
se vor realiza un numar minim de 2 foraje/ha se vor executa foraje in zonele unde se vor
realiza constructii, la cote cu minim 2.0 m mai scazute decat cota minima de amplasare a
constructiilor sau a elementelor de constructii sau consolidare;
o in retele de canalizare, retele de distributie, traseul aductiunilor se vor realiza un numar de
minim 1 foraj/3 km, la o cote cu minim 1.0 m mai scazute decat cota minima de amplasare
a constructiilor sau elementelor de conducta;
o studiile geotehnice vor prezenta minim:
elemente de geologie a zonelor;
adancimea de inghet;
date hidrologice si meteoclimatice generale;
date seismice ale zonei;
litologia cu indicarea nivelului apei subterane;
presiunea conventionala;
clasificarea pamanturilor;
riscul geotehnic;
categoria geotehnica;
fisa forajului;
caracteristici ale pamanturilor carotate:
limita de curgere;
limita de framantare;
5-169

CAIET DE SARCINI
indice de plasticitate;
indice de consistenta;
compozitia granulometrica;
umiditate naturala;
greutate volumetrica naturala;
greutate volumetrica uscata;
porozitate;
indicele porilor;
coeficient de permeabilitate;
indici de compresibilitate (modul edometric, coeficient de tasare,
tasare specifica);
rezistenta la taiere (unghi de frecare, coeziune);
raport geotehnic cu recomandari pentru fundare si consolidare, inclusiv
verificare Af.
Studii hidrogeologice/hidrologice
o se vor executa cca. 6 studii pentru sursele noi de ap propuse prin proiect
Studii de inundabilitate
o se vor executa pentru toate staiile noi de tratare, pompare i epurare
Studii topografice
o se vor executa studii topografice pe cca. 60 (35+5+20) de amplasamente i pentru cca.
1391,2 km reele apa, canal i aduciuni (689,5 km + 415,4 km + 286,3 km). Consultantul va
derula toate investigaiile i msurtorile necesare pentru elaborarea studiilor topografice
pe care le va furniza AC. Consultantul va asigura realizarea Studiului topografic de ctre
experi ingineri topografi autorizai, folosind sistemul n coordonate STEREO 1970 Marea
Neagra, astfel nct terenul s fie bine detaliat n format digital. Densitatea de puncte care
se vor ridica prin studiul topografic este caracteristica planurilor 1:2000. Studiul topografic
va cuprinde planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste de repere n sistemul de
referin naional. Consultantul va realiza toate demersurile necesare i va obine avizarea
studiului topografic de ctre Oficiul de Cadastru i Publicitate Imobiliar competent, cu
sprijinul AC; documentele vor fi predate in format editabil.
Studii de tratabilitate
o Se vor executa pentru toate facilitile destinate asigurrii surselor de ap incluse n proiect
o Msurtori de calitate a apei brute; numarul si tipul analizelor care se vor realiza de catre
CAT va fi suficient astfel incat sa releve calitatea apei brute, a parametrilor dominanti care
determina tehnologia de tratare necesara; laboratorul care va realiza analizele de calitate a
apei brute va fi acreditat;
o Teste de laborator privind tratabilitate apei; sunt necesare teste minime de laborator care
sa stabileasca:
Tipurile si dozele de reactivi utilizati pentru:
Coagulare-floculare;
Oxidare si dezinfectie;
o Analiza diverselor tipuri de scheme de tratare posibile, cu mentionarea costurilor
estimative de investitie si operare pe fiecare schema (analiza de optiuni privind selectarea
proceselor de tratare);
5-170

CAIET DE SARCINI
o Stabilirea parametrilor principali ai proceselor de tratare; este recomandabila pe cat posibil

realizarea de teste la scara pilot, acolo unde schema de tratare este complexa.
Studii privind calitatea apei potabile
o Se vor executa pentru toate sistemele de alimentare cu ap incluse n proiect
o Analiza masuratorilor de calitate apa potabila existente din diverse surse (operator, DSP,
etc.);
o Realizarea de noi masuratori de confirmare a calitatii apei potabile; numarul si tipul
analizelor care se vor realiza de catre CAT va fi suficient astfel incat sa releve stadiul actual
al apei potabile distribuite cetatenilor; laboratorul care va realiza analizele de calitate a
apei potabile va fi acreditat;
o Propuneri concrete privind imbunatatirea calitatii apei la consumator.
Studii privind balana apei
o Se vor executa pentru toate sistemele de alimentare cu ap incluse n proiect
o Masuratori simultane ale debitelor:
Apa potabila la plecarea din statia de tratare;
Apa potabila la finalul aductiunilor de apa;
Apa potabila injectata in retea;
Apa uzata descarcata in diverse puncte ale retelei cu deversare directa in
efluent;
Apa uzata descarcata in statia de epurare;
o Stabilirea nivelului de pierderi in reteaua de distributie si a tuturor componentelor
acestora conform balantei IWA;
o Inspectii video, daca sunt necesare, in reteaua de canalizare;
o Stabilirea nivelului de infiltratiilor / exfiltratiilor in si din reteaua de canalizare;
o Analiza efectului extinderii retelelor de canalizare asupra sistemului existent, cu
evidentierea riscului de punere sub presiune si de inundare a anumitor zone
deservite de canalizare actuala, sub-dimensionata;
o Balanta propusa a apei la orizontul proiectului, atat pentru apa potabila cat si
pentru apa uzata;
o Stabilirea suficienei resurselor de ap n particular n acele situaii n care se
propune extinderea surselor existente. n mod concret, pentru a se stabili dac
exist capaciti suficiente, se va determina pentru fiecare surs n parte cererea
estimat la orizontul proiectului, comparativ cu capacitatea sursei.
Studii privind calitatea apei uzate
o Se vor executa pentru toate aglomerrile incluse n proiect
o Analiza msurtorilor de calitate apa uzat existente din diverse surse (operator,
APM, Apele Romane, etc.);
o Realizarea de noi masuratori de confirmare a calitatii apei uzate; numarul si tipul
analizelor care se vor realiza de catre CAT va fi suficient astfel incat sa releve stadiul
actual al apei uzate (minim CBO5, CCO-Cr, MTS, NT, PT); laboratorul care va realiza
analizele de calitate a apei uzate va fi acreditat; punctele in care se vor realiza
analize vor lua in calcul:
Punctele de descarcare directe ape meteorice in emisar;
Punctul de intrare in statia de epurare (apa uzata);
Descarcarile directe pe by-pass din statia de epurare;
Punctul de descarcare din statia de epurare (apa epurata);
5-171

CAIET DE SARCINI
Alte puncte in retea considerate importante (puncte de descarcare efluenti

industriali, etc.);
o Recomandari privind imbunatatirea calitatii apei uzate in vederea diminuarii
efortului statiei de epurare;
o In situatia in care nu exista sisteme de colectare apa uzata centralizata incarcarile
care se vor lua in considerare sunt incarcari teoretice stabilite de reglementarile in
vigoare, dupa cum urmeaza:
CBO5 = 60 g/locuitor echivalent si zi;
CCO-Cr = 120 g/locuitor echivalent si zi;
MTS = 70 g/locuitor echivalent si zi;
TKN = 11 g/locuitor echivalent si zi;
TP = 1.8 g/locuitor echivalent si zi.
Studii privind calitatea si debitul emisarului
o Se vor executa pentru punctele de deversare ale staiilor de epurare noi sau reabilitate
o Pentru punctele de deversare ale staiilor de epurare noi sau reabilitate, respectiv, in
situatia in care se propune descarcarea unui debit suplimentar de ape uzate, debitul
emisarului va trebui determinat in mod clar, pe baza datelor reale. Rezultatele
investigatiilor efectuate de Consultant vor fi prezentate autoritilor competente de mediu
si gospodarirea apelor pentru a stabili daca este cazul aplicarii unor limite mai stricte de
epurare. In astfel de situatii, daca este aplicabil, consultantul va reanaliza costurile
suplimentare necesare pentru conformare.
Studii infiltraii i inspecii CCTV
o se vor realiza pentru toate seciunile de reele pentru care sunt propuse msuri de
reabilitare.
Expertize
o Se va avea n vedere efectuarea expertizelor tehnice necesare pentru stabilirea strii
actuale a construciilor ce urmeaz s fie demolate/reabilitate/modernizate/nlocuite.
Pentru obiectivele de investiii pentru care prevederile legale impun acest lucru, se vor
efectua expertize:
Tehnologice
Structuri
Fundaii.
o Expertize (minim categoriile B9, D, A1, A11, Af), daca este cazul, referitoare la:
starea actuala a componentelor sistemelor de alimentare cu apa si canalizare
supuse reabilitarii / inlocuirii;
starea actuala a structurilor supuse reabilitarii din cadrul sistemelor de alimentare
cu apa si canalizare;
starea actuala a fundatiilor supuse reabilitarii din cadrul sistemelor de alimentare
cu apa si canalizare;
alte expertize considerate obligatorii care sa ateste si sa certifice starea actuala a
obiectelor sistemului de alimentare cu apa si canalizare si sa motiveze investitiile
propuse.
Elaborarea Analizei Cost - Beneficiu
5-172

CAIET DE SARCINI
o Analiza cost-beneficiu (se va tine cont de ghidurile privind realizarea analizei cost beneficiu
emise de Comisia Europeana si MMSC):
identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de
referinta;
analiza optiunilor din punct de vedere financiar si economic;
analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara: fluxul
cumulate (analiza de durabilitate), structura de finantare a investitiei, valoarea
actuala neta pe costuri (FNPV/C) si pe capitaluri (FNPV/K), rata interna de
rentabilitate pe costuri (FRR/C) si pe capitaluri (FRR/K);
analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economica:
valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul beneficiu-costuri;
analiza de senzitivitate;
analiza de risc.
o Sursele de finantare a investitiei;
o Strategia de Achizitii include:
elemente de legislatie nationala si europeana;
descrierea contextului actual, incadrarea investitiilor propuse prin studiul de
fezabilitate in criteriile de atribuire conform legislatiei in vigoare;
oportunitati privind participarea firmelor locale, nationale si internationale;
stabilirea contractelor de servicii si lucrari; argumentarea criteriilor care au stat la
baza stabilirii contractelor;
stabilirea activitatilor din fiecare contract;
stabilirea valorilor contractelor;
plan de Achizitii estimativ;
oportunitati si riscuri;
plan de implementare estimativ.
Modelare hidraulic
o Se va realiza modelarea hidraulic pentru reelele de ap i canal n scopul dimensionrii
corecte a acestora
Plan de coordonare
o Plan de coordonare pentru reelele si construciile propuse cu alte reele/construcii din
amplasamentul lucrrilor.
Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM)

Aplicatia de Finantare trebuie s cuprind o evaluare a impactului asupra mediului n
conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 2011/92/EU privind evaluarea efectelor
anumitor proiecte publice i private asupra mediului, cu modificrile i completrile ulterioare.
De asemenea, EIM trebuie s in seama i de prevederile legislaiei romneti relevante,
respectiv:
5-173

CAIET DE SARCINI
Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 195/2005, cu modificrile i completrile

ulterioare;
Hotrrea Guvernului nr. 445/2009, cu modificrile i completrile ulterioare;
Ordinul MMP nr. 135/2010 privind aprobarea procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului al proiectelor publice i private;
Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 57/2007 cu privire la regimul ariilor naturale
protejate.
Se va derula procedura de evaluare a impactului asupra mediului conform legislaiei n

vigoare i cerintelor autoritatilor competente pentru protecia mediului;
CAT va incepe procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, inclusiv notificarile

autoritatilor competente, in cel mai scurt timp posibil de la data inceperii studiului de
fezabilitate pentru a se incadra n termenele stabilite, cu condiia ca informaiile
disponibile s fie suficiente iar componentele de investiii bine determinate;
Consultantul va avea obligaia de a elabora i de a pune la dispoziia Beneficiarului i a

autoritilor competente toate studiile, rapoartele i investigaiile solicitate pe parcursul
derulrii procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, inclusiv a documentaiilor
privind biodiversitatea ariilor naturale protejate potenial afectate de proiect (notificri,
memorii tehnice, hri etc) necesare, dup caz, pentru obinerea avizului Natura 2000 ori a
declaraiilor Natura 2000. n cazul n care autoritile competente de mediu solicit
derularea procedurii de Evaluare Adecvat, Consultantul are obligaia de a elabora toate
documentele,
studiile,
investigaiile
i
rapoartele
solicitate,
inclusiv
a
raportului/rapoartelor de evaluare adecvat. Din aceste considerente, echipa
Consultantului va include personal cu experien relevant n ceea ce privete ariile
naturale protejate (i n particular reeaua Natura 2000).
Date fiind noile cerine impuse prin Regulamentul nr. 1303/2013 cu privire la evaluarea
riscurilor determinate de schimbrile climatice, a msurilor privind adaptarea la
schimbrile climatice i diminuarea efectelor acestora i reziliena n faa dezastrelor,
Consultantul va avea obligaia de a realiza o evaluare complet a modului n care aspectele
amintite sunt luate n considerare prin proiect i va furniza toate informaiile necesare
pentru a permite elaborarea unor rspunsuri complete la ntrebrile relevante din
Seciunea 8 a Formularului de Aplicaie. Evaluarea va ncepe n momentul n care
consultantul va dispune de suficiente informaii pentru realizarea corespunztoare a
sarcinilor sale.
Analiza instituional
Consultantul va elabora Analiza Instituional, astfel nct aceasta s prezinte imaginea exact a
cadrului instituional de implementare a Proiectului i evaluarea conformrii acestuia la cerinele
europene i naionale n domeniu, respectiv a gradului de funcionalitate a acestuia n faza de
implementare a Proiectului.
Analiza Instituional va rspunde tuturor cerinelor prevzute n Ghidul Solicitantului publicat de
AM POS Mediu pentru facilitarea ntocmirii Aplicaiilor de Finanare a Proiectelor.
Activitatea Consultantului va consta n principal n colectarea tuturor datelor necesare i utile n
aceast etap, analiza datelor obinute i elaborarea Analizei Instituionale.
Analiza institutionala care va include cel putin urmatoarele elemente:
5-174

CAIET DE SARCINI
o Cadrul juridic si institutional din Romania;

o Cadrul institutional in Judetul Prahova
Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara;
Operatorul Regional;
Contractul de Delegare;
o Analiza capacitatii institutionale n ce privete aprobarea diferitelor documente de
ctre organismele abilitate (Autoriti locale, ADI, Operatorul Regional) i
elaborarea de Proceduri Operationale n acest scop;
o Analiza de risc;
o Analiza documentelor de eligibilitate;
o Planul de msuri propuse pentru imbunatatirea performantei operationale si
financiare a Operatorului Regional, pe fiecare centru de cost al acestuia, realizat in
urma unei analize critice a situatiei din aria de operare curenta precum si a celei
viitoare. Planul de msuri va include i o evaluare a gradului n care folosirea de
instrumente moderne precum (GIS, SCADA, detectare pierderi, modelare hidraulic)
a condus la realizarea unei optimizri a activitii de operare. Planul de msuri va
contine cel putin aciuni referitoare la:
structura organizatorica a OR si personal;
politica de investitii;
managementul activelor;
controlul pierderilor si apa nefacturata;
managementul financiar;
sistemul informatic;
relatia cu clientii;
necesarul de instruire la nivelul OR;
o Concluzii;
Not: Consultantul va sprijini Autoritatea contractant n implementarea planului de msuri
(stabilit pentru fiecare centru de cost) n primii 2 ani dup aprobarea acestuia, urmnd a raporta
semestrial cu privire la progresul nregistrat n punerea n aplicare a msurilor.
Actualizarea strategiei privind gestionarea namolului

Consultantul va actualiza strategia de depozitare si valorificare a namolurilor precum si a altor
reziduri rezultate din staiile de epurare - refuz de gratar, grasimi, sau materiale rezultate in urma
deznisiparii. n ceea ce priveste namolul se vor avea in vedere diferite optiuni, cum ar fi
reutilizarea in agricultura, depunerea Ia groapa ecologica si altele. Activitatea Consultantului va
include:
o Efectuarea de analize (minim 5 probe pe o perioada de 2 luni) Ia namolul din SE
existente pentru a confirma lipsa metalelor grele sau toxice care ar putea periclita
utilizarea in agricultura;
o Asistenta acordata AC in vederea obtinerii acordului oficial al autoritatilor abilitate
privind reutilizarea in agricultura, respectiv depunerea Ia groapa ecologica respectiv
utilizarea unor solutii ce au ca efect final dezafectarea namolurilor rezultate din Statia
de Epurare;
o Asistenta acordata AC in vederea semnarii de contracte cu beneficiarii (industrie,
operatori agricoli) privind preluarea unor cantitatea de namol uscat de Ia SEAU;
o Asistenta acordata AC in vederea semnarii de contracte.
5-175

CAIET DE SARCINI
o Consultantul va prezenta urmtoarele rapoarte/documente:

Strategia actualizat privind gestionarea nmolurilor
Raport intermediar privind implementarea sistemului - raport care sa prezinte
progresul activitatii, rezultatele obtinute, deficientele constatate, masuri pentru
asigurarea lndeplinirii Caietului de sarcini
Raport final - care sa prezinte toate activitatile desfasurate, rezultatele obtinute,
confirmarea atingerii prevederilor Caietului de sarcini, greutatile intampinate
precum si recomandari OR pentru continuarea activitatii, elemente de strategie
de dezvoltare ulterioara.
Actualizarea strategiei privind descrcrile de ape uzate industriale
Analizarea, evaluarea si actualizarea Planului de Actiune pentru monitorizarea descarcarilor de ape
uzate, care sa includa, printre altele, actiuni precum:
o revizuirea contractelor cu operatorii economici;
o actualizarea bazei de date privind operatorii industriali care deverseaza ape uzate
industriale in reteaua oraseneasca de canalizari;
o Strategia privind managementul apelor industriale, care sa includa Planul de actiuni in
situatii de urgenta;
o Consultantul va prezenta urmtoarele rapoarte/documente:
Strategia actualizat privind descrcrile de ape uzate industriale
Raport intermediar privind implementarea sistemului de management - raport
care sa prezinte progresul activitatii, rezultatele obtinute, deficientele
constatate, masuri pentru asigurarea indeplinirii caietului de sarcini precum si
propuneri pentru planul de actiune pentru situatii de urgenta;
Raport final - care sa prezinte toate activitatile desfasurate, rezultatele obtinute,
confirmarea atingerii prevederilor caietului de sarcini, greutatile intampinate
precum si recomandari OR pentru continuarea activitatii, elemente de strategie
de dezvoltare ulterioara.
5.4.1.3 Formularul de aplicatie

Formularul Aplicatiei de finantare (conform modelului care va fi pus la dispozitie de MMSC AM
POS Mediu) va fi completat de ctre Beneficiar cu sprijinul experilor Consultantului care au
participat la elaborarea documentelor suport.
n cazul n care OI i/sau AM ori CE/Jaspers solicit efectuarea unor modificri/remedierea unor
deficiene, Consultantul va revizui documentele suport de cte ori va fi cazul pentru a facilita
aprobarea finanrii Proiectului.
Suportul in elaborarea aplicatiei de finantare se considera finalizat la momentul incheierii
contractului de finantare.
5.4.1.4 Elemente suplimentare

Suplimentar, CAT va realiza si urmatoarele activitati:
Revizuire plan de achizitii si grafic de implementare proiect in sensul prelurii in etapa de

programare 2014-2020 (daca este cazul) a acelor investitii sau componente care nu se pot
5-176

CAIET DE SARCINI
finaliza in perioada de eligibilitate a POS Mediu, respectiv 31.12.2015. Integrarea acestor

investitii/componente in aplicatia de finantare va avea in vedere si impactul asupra tuturor
documentelor suport ale aplicatiei de finantare (SF, EIM, ACB, AI etc), acestea urmand a fi
ajustate de catre Consultant in mod corespunzator.
Pentru asigurarea unui concept unitar al sistemelor de ap i canalizare din aria de operare
prezent i viitoare a Operatorului regional, Consultantul va include n Studiul de
Fezabilitate, dac aceste informaii nu sunt incluse n Master Planul revizuit, urmtoarele
date referitoare la investiiile prioritare finanate din alte surse care trebuie corelate cu
investiiile prioritare incluse n proiectul regional, finanat din Fondul de Coeziune, n
conformitate cu prevederile normativului NP 133.
Pentru reelele de ap
- Calcul al debitelor i presiunilor
- Predimesionare reele de ap
- Scheme reele de distribuie ap pe ortofotograme (la scar)
Pentru reelele de canalizare
- Calcul al debitelor i presiunilor
- Predimesionare reele de canalizare
- Scheme reele de canalizare pe ortofotograme (la scar)

Suport pe parcursul procesului de evaluare si aprobare a aplicatiei, concretizat in realizarea
oricaror revizuiri, clarificari solicitate.
n ceea ce priveste debitele de calcul/proiectare, consultantul va trebui sa diferentieze intre:

investitiile de tip greenfield (investitii noi) pentru care pot fi utilizati parametrii de
proiectare teoretici, fundamentati pe datele, masuratorile si investigatiile existente sau
realizate de consultant, si intepretarea acestora;
investitiile in continuare/reabilitari/extinderi, in localitatile care dispun de retele si pentru
care sunt necesare masuratori corespunzatoare pentru a justifica, atat investitiile in
reabilitarea retelelor (de apa potabila si canalizare), cat si proiectarea infrastructurii.
in toate situatiile in care este aplicabil (in particular in aglomerarile cu retele combinate
importante sau parti ale retelelor combinate), se va trata in mod corespunzator
managementul apei pluviale (stormwater management). Aceste investigatii vor viza
asigurarea conformitatii cu Planurile de Management la nivel de Bazin, elaborate pentru
aplicarea Directivei Cadru Apa, mai ales prin prisma deversarilor necontrolate (prin
deversoarele din sistemele combinate).
Consultantul va avea ca obligatie evaluarea ratei reale de conectare la reteaua de alimentare cu

apa si canalizare in localitatile in care sunt prevazute lucrari de extindere a retelelor in sensul
crearii premiselor necesare pentru asigurarea unei rate de accesibilitate/conectare la servicii de
pn la 100%.
Variantele preliminare ale aplicatiilor de finantare (inclusiv documentele suport) vor fi livrate in
limba romana iar varianta finala a acestora va fi livrata atat in limba romana cat si in limba engleza.
Varianta in limba romana va prevala insa Consultantul va avea obligatia de a asigura o traducere
adecvata a intregii documentatii.
5-177

CAIET DE SARCINI
Nota: Consultantul are obligatia, pentru a se evita dubla finantare, ca in momentul elaborarii
studiului de fezabilitate sa nu includa investitii ce se vor realiza in cadrul altor programe
finantate din diverse fonduri.
Pentru aceasta, consultantul este obligat sa se informeze/sa verifice in colaborare cu OR si ADI
existenta altor investitii in domeniul apei si apei uzate propuse si aprobate de UAT uri.
Not: CAT va trebui sa reevalueze limitele aglomerrilor care se regasesc in Lista de Investitii
Prioritare (LIP) pentru a sustine conceptul de zone suficient de concentrate in raport cu
dezvoltarea reala a localitatilor la data intocmirii Studiului de Fezabilitate. Aglomerarile care
prezinta o densitate scazuta a populatiei vor fi reevaluate cu prioritate tinand cont de populatia
echivalenta existent la data intocmirii SF-ului.
5.4.2 Elaborarea documentaiilor de atribuire i sprijin acordat pe

parcursul perioadei de desfurare a licitaiilor
5.4.2.1 Consideraii referitoare la elaborarea Documentaiilor de Atribuire
Consultantul este responsabil de realizarea documentatiilor de atribuire pentru contractul de audit
i pentru 13 contracte de lucrri, conform OUG 34/2006 cu modificarile si completarile ulterioare
si a legislatiei nationale si europene corespunzatoare.
n ceea ce privete elaborarea documentaiilor de atribuire pentru contractele de lucrri,
Consultantul va avea de elaborat documentaii pentru un numr estimat de 7 contracte de lucrari
tip FIDIC Rou aferente reelelor de apa i apa uzata i de 6 contracte de lucrari tip FIDIC Galben.
Numrul final de contracte pe tipuri (FIDIC Rou sau FIDIC Galben) va fi stabilit in planul de achizitii
din Studiul de Fezabilitate.
Documentatiile de atribuire se vor realiza in conformitate cu modelele standardizate disponibile
sau cu alte modele puse la dispozitie de catre MMSC.
Consultantul va avea responsabilitatea pregtirii documentaiilor de atribuire pentru contractele
de lucrri, in conformitate cu regulile de achiziie n vigoare in Romania. Procesul de achiziie se va
conforma prevederilor OUG 34/2006, cu amendamentele ulterioare, iar documentaiile se vor
elabora pe baza HG. 28/2008 si a documentaiilor standardizate aprobate prin OMMP/ANRMAP
nr. 2266/2012 pentru contracte de lucrri cu proiectarea asigurata de Beneficiar (FIDIC Rou)
pentru reele de apa si canalizare, respectiv pentru contractele de lucrri cu proiectare asigurata
de Antreprenor (FIDIC Galben) pentru staiile de tratare a apei si/sau staiile de epurare.
Consultantul va elabora documentaiile de atribuire pentru contractele de lucrri in conformitate
cu Studiul de Fezabilitate aprobat si cu planul de achiziii inclus in formularul de aplicaie aprobat.
Aceste documentaii vor reprezenta baza implementrii contractelor de lucrri. Consultantul va
lucra mpreuna cu Beneficiarul si cu celelalte autoriti relevante pentru elaborarea documentelor
necesare, la standardul de calitate cerut. Rezultatul acestei sarcini va fi un set complet de
documentaii de achiziie pentru fiecare contract in parte.
5-178

CAIET DE SARCINI
Dup caz, documentaiile de atribuire vor include: fia de date a achiziiei, caiet de sarcini si
specificatii tehnice, conditii generale si particulare de contract, liste de cantitati, piese desenate,
alte documente relevante.
De asemenea, Consultantul va elabora proiectele tuturor documentelor ce vor fi emise de AC pe
perioada derulrii procedurilor de atribuire. Consultantul va ntocmi inclusiv fia de date a
achizitiei i va elabora i semna notele justificative pentru criteriile de calificare si pentru criteriile
de atribuire.
Consultantul rspunde pentru livrarea la termenul stabilit a documentaiilor de atribuire complete,
ntocmite n conformitate cu prevederile legislaiei n vigoare, cu recomandrile ANRMAP, cu
soluiile pronunate i interpretrile formulate de CNSC i de instanele judectoreti n domeniu.
Consultantul va remedia orice deficiene i va efectua orice modificri solicitate de ctre
Autoritatea Contractant - UIP, n termen de 5 zile de la primirea solicitrii n acest sens.
Documentatiile de atribuire se considera finalizate la momentul publicarii acestora pe SEAP.
Documentatiile de atribuire vor fi predate in patru exemplare original pe suport de hrtie i un
exemplar n format electronic.
Numrul de contracte, pentru care Consultantul va pregati Documentaii de Atribuire va fi
cumulat/extins n conformitate cu Planul de Achizitii final din Aplicatia de Finantare i Studiul de
Fezabilitate. Numrul de Contracte din Planul de achizitii final poate fi diferit (mai mare sau mai
mic) fa de cel estimat, dar fara a se modifica serviciile/lucrrile descrise n Caietul de Sarcini, n
conformitate cu justificrile/condiiile/cerinele de pia i sau instruciunile din partea AM de la
data promovrii Aplicaiei de Finanare.
5.4.2.2 Scopul proiectrii
Consultantul va pregti proiectele la nivel de proiectare conceptuala pentru contractele de tip
FIDIC Galben sau proiect tehnic pentru contractele de tip FIDIC Rou, in funcie de structura
planului de achiziii din Studiul de Fezabilitate. Lucrrile se pot licita fie ca lucrri cu proiectare si
execuie inclusa, asigurata de antreprenor, care necesita doar o proiectare conceptuala, sau ca
lucrri proiectate de beneficiar si executate de antreprenor, care necesita o proiectare detaliata, la
nivel de proiect tehnic.
n ambele situaii, structura documentaiilor va fi cea indicata prin documentaiile de atribuire
standardizate, aprobate prin OMMP/ANRMAP nr. 2266/2012.
Consultantul va fi pe deplin responsabil de procesul de proiectare in conformitate cu legislaia in
vigoare in Romania. O atenie deosebita se va acorda conformrii cu urmtoarele acte normative
(fr ca lista s fie exhaustiv):
- Legea nr. 10/1995 cu modificarile si completarile ulterioare
- Legea nr. 50/1991 cu modificarile si completarile ulterioare
- HG nr. 28/2008 cu modificarile si completarile ulterioare
- OG nr. 95/1999 cu modificarile si completarile ulterioare
5-179

CAIET DE SARCINI
Consultantul, in conformitate cu prevederile legii nr. 10/1995, trebuie sa asigure verificatorii

atestai necesari pentru controlul proiectelor si realizrii lucrrilor. O atenie deosebita se va
acorda prevederilor art. 2, art. 3, art. 13 si art. 14 din legea mai sus menionata.
Pentru evitarea oricarui dubiu, se atrage atentia ca pentru proiectul tehnic vor trebui realizate
toate studiile si investigatiile necesare, asa cum este prevazut in legislatia in vigoare (Ordinul nr.
863/2008 pentru aprobarea "Instruciunilor de aplicare a unor prevederi din Hotrrea Guvernului
nr. 28/2008 privind aprobarea coninutului-cadru al documentaiei tehnico-economice aferente
investiiilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru
obiective de investiii i lucrri de intervenii"), n plus fata de studiile si investigatiile aferente
studiului de fezabiltate. De asemenea, consultantul va avea obligaia de a elabora i livra
autoritii contractante toate documentele/documentaiile prevzute de lege pentru obinerea
autorizaiilor de construire, elaborate conform cerinelor emitenilor. Consultantul va fi
rspunztor de toate inadvertenele/ deficienele ce vor aprea n perioada de implementare a
contractelor de lucrri ca urmare a unei proiectri deficitare si va suporta pe cheltuiala sa costul
lucrarilor suplimentare generate de greselile de proiectare, precum si alte cheltuieli generate de
acestea.
Not: Activitatile listate in cele ce urmeaza trebuie considerate ca fiind cerinte minime, iar daca
alte activitati sunt necesare in vederea realizarii obiectivelor, acestea vor face parte din
responsabilitatea Consultantului. Consultantul poate fi responsabil din punct de vedere financiar
fa de Autoritatea Contractanta in cazul intarzierilor in definitivarea soluiilor modificatoare.
5.4.2.3 Elaborarea Documentaiilor Tehnice pentru Certificatele de Urbanism

Consultantul va fi responsabil de elaborarea documentaiilor tehnice n vederea obinerii
certificatelor de urbanism conform cerinelor emitenilor astfel nct obinerea acestora sa nu
conduc la ntrzieri in implementarea Proiectului.
5.4.2.4 Elaborarea Documentaiilor Tehnice pentru Avize solicitate prin
Certificatul de Urbanism
Consultantul va elabora documentaiile pentru obtinerea tuturor avizelor pentru toate contractele
de lucrri tip FIDIC Rou.
Elaborarea documentaiilor tehnice se va face conform cerinelor avizatorilor astfel nct
obinerea acestora sa nu conduc la ntrzieri fata de timpul alocat pe etapa.
Documentatia tehnica se considera finalizata la momentul emiterii Certificatului de urbanism.
5.4.2.5 Elaborarea proiectelor tehnice i a detaliilor de execuie

Consultantul este responsabil de realizarea proiectelor tehnice si a detaliilor de executie elaborate
conform Ordinului 863/2008, Legea 10/1995, a normativelor si a standardelor in vigoare.
Ridicarile topo, din cadrul acestei activitati se vor realiza de ctre Consultant in Sistem STEREO
1970; densitatea de puncte care se vor ridica prin studiul topografic este caracteristic planurilor
platbanda cu scara 1:500 cu delimitarea tuturor proprietatilor.
5-180

CAIET DE SARCINI
Consultantul va asigura pe toata perioada de implementare a contractelor respectarea art. 22 din

Legea 10/1995 privind calitatea in constructii.
Pentru contractele tip FIDIC Rou, Proiectul Tehnic va fi predat in doua exemplare originale pe
suport de hartie si doua copii pe suport de hartie si un exemplar in format DWG. Documentatia
tehnica pentru obtinerea autorizatiei de construire va fi predata in doua exemplare originale pe
suport de hartie si un exemplar in format electronic. Documentatiile necesare obtinerii avizelor
(conform certifcatului de urbanism) se vor preda intr-un numar suficient de exemplare, pe suport
de hartie si pe suport electronic, astfel incat sa acopere toate solicitrile avizatorilor.
Proiectele tehnice se considera finalizate la momentul avizarii finale de catre comisiile de
specialitate ale autoritatii contractante.
5.4.2.6 Elaborarea Documentaiilor Tehnice pentru Autorizaiile de
Construire/Demolare
Consultantul va elabora Documentaiile Tehnice pentru obinerea autorizaiilor de construire
conform legii, pentru toate contractele de lucrri tip FIDIC Rou.
Elaborarea documentatiei tehnice se va face conform cerintelor emitentului astfel incat obtinerea
acestora sa nu conduca la ntrzieri.
Documentatia tehnica se considera finalizata la momentul emiterii Autorizatiei de
construire/demolare.
5.4.2.7 Suport n procesul de licitare si evaluare
Pentru licitaiile derulate pe baza documentaiilor de atribuire ntocmite de Consultant, acesta va
acorda sprijin Beneficiarului in desfurarea activitilor legate de procesul de licitare si evaluare a
ofertelor (solicitat n condiiile legii de ctre autoritatea contractant), inclusiv organizarea de
vizite in amplasament, rspunsuri la clarificri sau solicitri de clarificri, erate, puncte de vedere
in caz de contestatii sau actiuni in instanta, etc. Dup caz, experii cooptai vor acoperi domeniile
juridic, financiar, mediu, calitate, SSM.
n principal, Consultantul va avea urmtoarele responsabiliti:
s respecte dispoziiile legislaiei achiziiilor publice pe tot parcursul derulrii procedurilor de
atribuire;
s elaboreze proiectele anunurilor de intenie, de participare i de atribuire, i s le transmit
ctre AC, n vederea publicrii n SEAP, dup caz, n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene i
Monitorul Oficial, Partea a VI-a;
s propun soluii de remediere a omisiunilor, erorilor, neconcordanelor din anunurile susmenionate, dup caz;
s elaboreze proiectele eratelor la documentaiile de atribuire i s le transmit spre aprobare
i publicare ctre AC;
s elaboreze proiectele rspunsurilor AC la solicitrile de clarificare a documentaiilor de
atribuire; Consultantul va raspunde la solicitarile de clarificari primite din partea operatorilor
economici interesati in cel mult 2 zile lucratoare de la primirea acestora.
s asigure consultan, pe toate specialitile, pentru comisia de evaluare a ofertelor
desemnat de ctre AC, prin experi cooptai i elaborarea de rapoarte de specialitate;
s elaboreze proiectele punctelor de vedere ale AC la eventualele contestaii formulate
mpotriva documentaiilor de atribuire, modului de desfurare a procedurii de atribuire i
5-181

CAIET DE SARCINI
documentelor emise n cursul acesteia, cererile, aprrile i s reprezinte interesele AC n faa

CNSC;
s redacteze proiectele contractelor de achiziie public i s le transmit spre verificare,
avizare i semnare ctre AC.
5.4.3 Seminarii
Consultantul va organiza cel putin 4 seminarii (cu un numr estimat de 15 participani/seminar) n

cadrul crora se va prezenta coninutul Studiului de Fezabilitate i al aplicaiei de finanare.
5.4.4 Management de proiect, asistena tehnic din partea
proiectantului pe parcursul execuiei lucrrilor i supervizarea
contractelor de lucrari
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
5.4.4.1 Suport in Managementul Proiectului

Sprijinirea OR in indeplinirea conditiilor din Decizia si Contractul de Finantare;
Sprijinirea OR in activitatile de coordonare cu Autoritatea de Management si
celelalte institutii implicate in implementarea proiectului
Evaluarea si actualizarea organigramei Unitatii de Implementare Proiecte si a
fiselor de post aferente care sa asigure implementarea optima a Proiectului;
Evaluarea personalului Unitatii de Implementare Proiecte;
Evaluarea si actualizarea Manualului de proceduri al Unitatii de Implementare
Proiecte;
Analiza institutionala a OR si UIP si in mod deosebit a competentei si calificarii
acestora in ce priveste analiza si aprobarea documentatiilor/livrabilelor depuse de
catre Asistenta Tehnica si propunerea de Proceduri Operationale pentru aprobare
documente;
Elaborarea de proceduri de evaluare si asistenta in derularea procedurii de
achizitie publica si semnarea contractelor de lucrari din cadrul Proiectului ;
lnstruirea personalului pentru imbogatirea cunostintelor si imbunatatirea
performantelor personalului UIP in implementarea proiectului si managementul
contractelor de lucrari.
Evaluarea sistemului de monitorizare, raportare si arhivare al UIP si propuneri
concrete de imbunatatire prin actualizare proceduri.
Participarea la toate vizitele de verificare, control i audit, ale serviciilor Comisiei
Europene, ale Curii Europene de Conturi, ale reprezentanilor serviciului specializat
al Comisiei Europene - Oficiul European pentru Lupt Antifraud, precum i al
reprezentanilor Direciei pentru Lupta Antifraud - DLAF, n cazul n care aceste
organisme/instituii efectueaz verificri/controale/audit n timpul duratei de
implementare a Proiectului. i n aceste situaii, Consultantul va comunica
reprezentanilor acestor organisme/instituii, la cerere, toate informaiile sau
clarificrile solicitate i va pune la dispoziia acestora toate documentele solicitate
Sprijinirea OR in ceea ce priveste aspectele financiare ale managementului fiecarui
contract din cadrul proiectului;
Asigurarea managementului contractelor din cadrul proiectului in colaborare cu
compartimentul UIP;
5-182

CAIET DE SARCINI
o Intocmirea de documente financiare ( cerere de prefinantare, cereri de rambursare,

plan financiar, etc);
o verificarea conformitatii documentelor justificative pentru efectuarea platii
contravalorii lucrrilor cu stadiul fizic al executiei contractelor si solicitarea
completrilor sau remedierilor corespunztoare;
o Evaluarea modului de arhivare UIP si propuneri de imbunatatire;
o Realizarea unui sistem de monitorizare, raportare si arhivare pentru UIP printr-o
aplicatie software cere va asigura trasabilitatea documentelor, stocarea centralizata
a tuturor documentelor, back-up unitar pentru toate documentele, modelarea,
controlul si monitorizarea fluxurilor de documente, arhivarea electronica a
documentelor. Aplicatia va indeplini cel putin urmatoarele functionalitati specifice:
1) inregistrarea utilizatorilor, autentificarea utilizatorilor,
2) niveluri diferite de acces pentru utilizatori,
3) preluarea/stocarea/exportul documentelor n format electronic/format text cu
diacritice din/n sistemele informatice utilizate la nivelul Beneficiarului
Proiectului, preluarea, utilizarea, editarea, convertirea documentelor de tip
Microsoft Word (.doc si .docx), Microsoft Excel (.x1s si .x1sx), PDF,
4) crearea unui instrument de tip tablou de bord n care s poat fi urmrite n
timp real cel putin contractele aflate n derulare n vederea implementrii
Proiectului, stadiile fizic si financiar ale executiei acestora si data
corespunztoarte ultimei raportri n acest sens, ncadrarea n Durata de
Executie a Contractului;
5) cutarea rapid a documentelor pe mai multe criterii (nume, autor, dat, tip) i
cutare n coninut, astfel nct administratorul/utilizatorul cu drept de acces
corespunztor s poat identifica rapid documentele existente/terse din sistem
6) generarea unor grafice, diagrame si rapoarte personalizate n legtur cu
activittile Proiectului
7) Aplicatia va avea termen de garantie de 24 de luni de la data incheierii
procesului verbal de receptie
8) Termen de livrare - maxim 6 luni de la aprobarea aplicatiei de finantare
o Intocmirea documentaiei de achizitie si derularea procedurii de achizitie a
produselor software necesare;
o Produsele se vor achizitiona, de catre, Consultant din fonduri proprii, in cadrul
contractului de Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului (programele
necesare inclusiv licentele necesare, echipamentele hardware etc), oferta de pret se
va regasi defalcata in buget pe o linie separata ce va cuprinde suma globala pentru
produse.
o Lista nu este limitativa, Consultantul urmand sa acorde tot sprijinul posibil pentru
indeplinirea rezultatelor asteptate.
5.4.4.2 Dezvoltarea sistemului GIS pentru sistemele de alimentare cu apa si

canalizare
Consultantul va analiza si evalua in colaborare cu OR Sistemul GIS (Geographic Information System

- Sistem geografic informational). Sistemul GIS va include informatii relevante privind
infrastructura, operarea si intretinerea acesteia.
5-183

CAIET DE SARCINI
Consultantul va evalua si va propune redimensionarea compartimentului de specialitate pentru

gestiunea datelor si administrarea sistemului GIS. Sistemul GIS va gestiona in mediu grafic
informatiile relevante privind infrastructura, operarea si intretinerea acesteia.
Activitatile Consultantului vor include:
ldentificarea, evaluarea modului de valorificarea a datelor cadastrale prin procesarea datelor
digitale detinute de OR, a informatiilor referitoare Ia retelele existente si a ridicarilor
topografice existente;
Definirea unui standard privind realizarea de masuratori si generarea de date pe parcursul
lucrarilor de infrastructura executate in cadrul Proiectului, pentru a asigura o procedura
permanenta de actualizare a datelor topografice si tehnice in sistemul informatic.
Analiza si redimensionarea bazei de date si a sistemului informatic GIS necesar gestiunii
infrastructurii.
Analiza existentei de sisteme locale de coordonate (cu aportul OR) si definirea corelarii cu
cerintele catre/de Ia alte sisteme locale/nationale/internationale;
Analizarea, evaluarea si redimensionarea personalului compartimentului GIS al OR.
Stabilirea echipamentelor necesare pentru dezvoltarea compartimentului GIS, pentru sisteme
informationale aferente retelelor de alimentare cu apa si canalizare (programe, aplicatii,
echipamente si necesitati privind formarea profesionala pentru utilizarea acestora);
Intocmirea documentatiei de achizitie si derularea procedurii de achizitie a produselor
software necesare. Se vor achizitiona, de catre, Consultant din fonduri proprii, in cadrul
contractului de Asistenta Tehnica programele necesare inclusiv licentele necesare,
echipamentele hardware etc.
Programul achizitionat trebuie sa fie compatibil cu programele existente Ia nivelul autoritatilor
locale (primarie, alte companii furnizoare de servicii de utilitati publice, electricitate, telefonie,
etc.);
Consultantul va aloca din bugetul sau sumele necesare pentru achizitionarea sistemelor,
punerea in functiune a acestora si instruirea echipei GIS pusa Ia dispozitie de catre OR;
Achizitia echipamentelor si a programelor necesare (adica componentele hardware si software
pentru sistemul GIS) se va efectua in conditiile in care acestea devin proprietatea Operatorului
Regional si Consultantul va avea dreptul de utilizare a acestora pe durata derularii activitatii
(oferta de pret pentru aceste echipamente se va regasi defalcata in buget pe o linie separata
ce va cuprinde suma globala pentru aceste echipamente).
Cerinele minime pentru achiziia echipamentelor:

5.4.4.2.1 GIS hardware
5.4.4.2.1.1
Dulap tip rack 19 1 bucata
Scop
Va incorpora serverele, router-ul, UPS-ul, consola de management
Tip
Metalic, stand-alone, organizator de cabluri inclus
Dimensiuni
42 U, cu adancimea adecvata pentru montarea in rack a

echipamentelor mentionate mai sus
5-184

Rafturi
Organizator
cabluri
CAIET DE SARCINI
Numar suficient pentru montarea echipamentelor mai sus

mentionate
de Da
PDU
Minim 2 x 8 prize Schuko, rotite la 35, DIN 49 440, IP 20, rezistenta

la topire pana la 850C, nedemontabil, siguranta schimbabila (10A)
Mobilitate
Roti cu autoblocare
Usa
Perforata
Accesorii
Toate accesoriile necesare instalarii vor fi incluse.
Consola
Consola de management servere inclusa, cu monitor LCD de min 17

si touchpad
KVM switch
KVM switch cu minim 8 porturi inclus
5.4.4.2.1.2 Server GIS 2 bucati
Procesoare
Minim doua procesoare instalate cu urmatoarele caracteristici

minime:
- Intel Xeon sau echivalent
- Minim 32 nuclee de procesare
- Frecventa: minim 3.3 GHz
- Cache: min 10 MB
- Instructiuni pe 64 de biti
Placa de baza
Sa faca parte din nomenclatorul de subansamble al firmei

producatoare a serverului
Memorie
Minim 24 sloturi DIMM, pana la minim 96GB, Advanced ECC,

mirroring
Memorie instalata: minim 24GB
Storage Controller
Controller RAID integrat SATA min 6 porturi 3 Gb/s, RAID 0, 1, 5, 10,

memorie flash min. 512MB pentru cache backup
HDD
Capacitate instalata de minim 30TB dupa RAID 5.
5-185

CAIET DE SARCINI
Discuri hot-plug
Unitate Optica
DVDRW, SATA
Placa retea
Min 2 porturi Gigabit Ethernet
Slot-uri
expansiune
de Minim 2 PCI Express
Caracteristici
carcasa
Optimizata pentru montarea in rack de 19, kit-ul de montare in rack

inclus
Securitate
Posibilitatea de blocare a porturilor USB

Posibilitate de boot fara tastatura si mouse
Parole: power-on, administrator
Sistem de operare
RedHat Enterprise Linux sau echivalent,conform analizei de nevoi

rezultate din faza de proiectare extindere sistem GIS,licente Life long
pentru numarul de core-uri aferente echipamentului propus, cu
subscriptie suport pe min. 5 ani
Software antivirus
Subscriptie pe min 5 ani
Surse
Minim 2 surse redundante
Alimentare
220 V / 50 Hz
Ventilatoare
Redundante
Management
Software de management al serverului de la distanta produs de

acelasi producator ca si serverul.
5.4.4.2.1.3 Statie de lucru utilizatori GIS 5 bucati
UNITATE CENTRALA
Procesor
Un procesor instalat cu urmatoarele caracteristici minime:

- Intel Xeon E5 sau echivalent
- Cache: min 15 MB
5-186

CAIET DE SARCINI
Placa de baza

producatoare a calculatorului
Chipset
Acelasi producator ca si al procesorului
Memorie
Memorie instalata: minim 16 GB
HDD+ SSD
HDD Minim 5 TB capacitate de stocare sistem Raid

+
SSD Minim 1TB capacitate , in sistem Raid
Unitate Optica
DVDRW, SATA
Placa grafica
Separata, cu minim 4 GB memorie video, procesor 1200 Mhz GDDR 5,

cu iesire pentru 2 monitoare
Placa retea
Minim 1 port Gigabit Ethernet
Slot-uri
expansiune
Intrari/iesiri:
Pe panoul frontal: audio analog (casti si microfon), min 1 x USB 2.0
Caracteristici
carcasa
Tower
Securitate

Mouse
Mouse optic cu scroll, fara fir
Tastatura
Tastatura fabricata de acelasi producator ca si sistemul de calcul
Sistem de operare
Minim Microsoft Windows 7 Professional 64-bit sau echivalent,

preinstalat, cu licenta OEM si kit de instalare
Software de birou
Minim Microsoft Office 2010 (minim Word si Excel) sau echivalent,
5-187

CAIET DE SARCINI
preinstalat, cu licenta si kit de instalare

Software antivirus
Alimentare
220 V / 50 Hz
MONITOR (2 bucati pentru fiecare statie de lucru)

Tip display
LCD sau LED
Diagonala
Minim 24
Rezolutie
Minim 1920x1080, aspect 16:9
Porturi
DVI, VGA
Timp de raspuns
Maxim 5 ms
Certificari
TCO04
Alimentare
220 V / 50 Hz
GARANTIE
3 ani (pentru tot ansamblul format din unitate centrala, tastatura,

mouse, monitor), on-site
5.4.4.2.1.4 Router gigabit 1 bucata
Descriere generala
Firewall, IPSec VPN, OpenVPN, Network Intrusion Prevention, URL

Filtering, Anti-Virus, Anti-Spam
Interfete
8 x 10/100/1000BASE-T interfete fixe WAN si LAN cu un set de

protocoale de rutare (BGP, OSPF, RIP, IPv4, IPv6), MPLS, VPLS, VNP
Layer 2 si Layer 3
Performanta firewall Min 800 Mbps

maxima
Performanta IPS
Minim 90 Mbps
Performanta VPN
Minim 90 Mbps
Numar de politici de Minim 2000
5-188

CAIET DE SARCINI
securitate
Numar de useri
Nelimitat
Numar maxim de Minim 90k

sesiuni concurente
Certificari
CE, RoHS
Alimentare
220 V / 50 Hz
Garantie
3 ani, on-site
5.4.4.2.1.5 Switch gigabit 1 bucata
Interfete
Min 24 x porturi gigabit cu management, posibilitate de VLAN si VPN

(IPSEC si OPENVPN)
Certificari
CE, RoHS
Alimentare
220 V / 50 Hz
Garantie
3 ani, on-site
5.4.4.2.1.6 Sursa neintreruptibilila de tensiune UPS rack 1 bucata
Scop
Protejarea echipamentelor din rack in cazul caderilor de tensiune
Capacitate
Dimensionat astfel incat in cazul unei caderi de tensiune toate

echipamentele sa fie alimentate pe baterii pentru o perioada de
minim 2 ore
Management
Software pentru shut-down automat in cazul unei caderi de

tensiune
Alarma sonora
Protectie
supratensiune
Da
Carcasa
Sa permita montarea in rack de 19, kit-ul de montare in rack si

accesoriile incluse
5-189

Accesorii
Toate accesoriile necesare instalarii vor fi incluse
Garantie
3 ani, on-site
CAIET DE SARCINI
5.4.4.2.1.7 Sursa neintreruptibilila de tensiune UPS statii de lucru 5 bucati
Scop
Protejarea statiilor de lucru GIS in cazul caderilor de tensiune
Capacitate

minim 30 minute
Management
Software de management
Alarma sonora
Protectie
supratensiune
Da
Accesorii
Garantie
3 ani, on-site
5.4.4.2.1.8 Multifuncional laser color A3 3 bucati
General
Memorie
Min 256 MB
Tiprire
Format tiprire
Tehnologie
imprimare:
A3
de Laser color
Rezoluie
Min. 1800 dpi
Memorie
Min 32GB
Viteza A3
min 22 ppm A3
5-190

Viteza A4 a/n i color
min 33 ppm - A4
Alimentare hrtie
minim 250 de pagini
Duplex automatic
inclus
Volum copii pe luna
minim 15000
CAIET DE SARCINI
Scanare
Tip:
Flatbed
Tehnologie:
CCD
Format:
A3
Rezoluie optica:
Min 600 x 600 dpi
Viteza de scanare:
min 30 opm
Putere consumata:
<36 W ptr modulul scanner
Alte funcii / facilitai:
Suprafaa de scanare:299 x 431 mm
Body & design

Dimensiuni:
589 x 502 x 153 mm pentru modul de scanare
Greutate (kg):
9 kg pentru modul scanare
Manuale de operare
n limba romana
Garanie
minim 3 ani onsite
Plotter pentru scanare si printare A0 - 2 bucati.

Format: A0
Stand inclus: Da
Limbaje de printare (standard): JPEG, TIFF
Performante
Viteza printare (m2/h): 41
Memorie standard (Mb): 3200
5-191

CAIET DE SARCINI
HDD (GB): 160

Conectivitate
Retea: 1000Base-T
Interfata standard: Gigabit Ethernet
USB 2.0
Functii: Copiere, Scanare, Printare
5.4.4.2.1.9 Statie totala
Statie totala de precizie pentru lucrul in sistem robot

-
statie totala de precizie minim 3 secunde
compensator biaxial 6
masurare cu prisma precizie 1.5mm+2ppm, minim 6000m
masurare fara prisma precizie 2mm+2ppm, minim 1000m
functie de centrare automata prisma si urmarire automata auto-traking prisma , cu prisma

la 3600 pana la 600m
afisaj color de tip TFT , ecran senzitiv, cu tastatura alfanumerica iluminata
comunicare de tip Bluetooth Clasa 1 cu un controler minim 300m
port de conectare memorie tip USB
protectie apa si praf cu standard IP65
baterii de tip Li-ion , cu operare de minim 5 ore
temperature de operare de la -20C la +50C
sistem de operare Windows sau echivalent.
sistem de protectie statie totala in caz de furt cu blocare online
statia totala este prevazuta cu software preintalat pentru colectare date, dar va lucra si in
sistem robot cu controler de teren pe jalon inteligent, cu jalon ce dispune de pozitionare
GNSS de tip RTK.
jalon pentru masuratori simultane in sistem robotic cu statia totala si pozitionare in timp
real Rover RTK , conexiune corectii Rompos, cu utilizare receptor GPS si Glonass pe dubla
frecventa L1L2 , cu 226 canale.
pozitionare in timp real RTK Orizontala 10.0mm + 1.0ppm si Verticala 15mm + 1.0ppm
5-192

CAIET DE SARCINI
controler de format mare 5.7 VGA color ecran senzitiv, Sistem de operare Windows sau
echivalent , procesor minim 806Mhz, comunicare prin Bluetooth, Wi-fi, GSM 3G si seriala,
memorie interna de minim 4Gb.
sistemul va comunica simultan cu statia totala si cu receptorul GNSS, prin intermediul

controlerului ce va face colectarea datelor.
software pentru vizualizarea si prelucrarea datelor la birou.
5.4.4.2.1.10 Cerinte receptor GNSS si controler
Sistem compus din doua receptoare GNSS ce pot lucra in sistem baza-rover
sau numai rover RTK in retea cu corectii Rompos RTK, receptoare GNSS cu
226 de canale
Semnale urmarite
GPS L1 CA, L1/L2 P-code, L2C

GLONASS Signals of L1/L2 CA, L1/L2 P
SBAS WAAS/EGNOS/MSAS/QZSS
Galileo E1 - rezervat
Numar de canale
226 canale universale, cu tehnolohie

Vanguard
Tip antena
Antena
FENCE
integrata,
cu
tehnologie
Acuratete
Statica
Orizontala: 3mm + 0.5ppm (x D)

Verticala: 5mm + 0.5ppm (x D)
Cinematic, RTK
Orizontala : 10mm + 1.0ppm (x D)

Verticala : 15mm + 1.0ppm (x D)
Comunicare
Radio
Modem integrat UHF TX/RX sau

915MHz,
Putere emitator selectabila, pana la
1.0W
Plaja frecventa 410 - 470MHz
Celurara GSM
Modem integrat GSM/GPRS/HSPA
Comunicare
Bluetooth si seriala RS-232

Memorie si date
Memorie
Interna , card SD/SDHC detasabil
5-193

Rata emisie/receptie
CAIET DE SARCINI
Selectabila 1Hz la 20Hz

TPS, RTCM SC104, CMR, CMR+
NMEA 0183 ver. 2.x si 3.0
Format date
ASCII Output
RTCM SC104 Ver. 3.1, 3.0, 2.3, 2.2, 2.1

si
Format corectii
Retele corectii RTK
CMR/CMR+
VRS, MAC, FKP
Protectie factori mediu
Material
Carcasa rezistenta magneziu
Protectie apa si praf
IP67
Temperatura operare
-20C la +65C cu baterii interne
Impact
Protejat la cadere de la 2m
Alimentare
Baterii
2x Baterie detasabila, Liion, 4300

mAh, 7.2V
Timp operare
Minim 7,5 ore, static cu conexiune

Bluetooth (o baterie)
Incarcare
aprox. 4 ore, incarcator dual extern

Caracteristici fizice
Dimensiune (mm)
184mm D x 95mm H
Greutate
1.28 kg cu baterie
Controler - carnet de teren

Procesor
1 GHz
Sistem de operare
Microsoft
Windows
Embedded
Handheld 6.5 sau echivalent
Memorie
512MB NAND Flash si 8GB iNAND
Afisaj
3.5 VGA (480 x 640 pixeli), ecran

senzitiv
Tastatura
Tastatura alfanumerica si virtuala

Comunicare
Wireless
Wireless LAN 802.11 b/g
Bluetooth
Bluetooth (v2.1 +EDR Class 2)
Celulara
3.5G conexiune GSM/GPRS
5-194

CAIET DE SARCINI
USB
USB tip Mini-B ((Host 1.1/Client 2.0)
Seriala
Serial RS-232
Slot card memorie
Mini SD/SDHC Card (pana la 16GB

SDHC)
Senzori integrati
GPS
SiRFstar IVTM Chipset, GPS L1 (C/A),

48 Canale
DGPS (SBAS): 1m la 3m
Pozitionare: 5m
Camera
Integrata 5MP, Autofocus
Protectie factori mediu

Material
Carcasa rezistenta
Protectie apa si praf
IP68
Temperatura operare
-30C la 60C
Impact
Protejat la cadere de la 1.5m

Alimentare
Baterii
Baterie detasabila Liion, 5600mAh

3.72V
Timp operare
Pana la 12 ore (cu comunicare

Bluetooth)
Incarcare
aprox. 3.5 ore
Caracteristici fizice
Dimensiune (mm)
178 x 89 x 30
Greutate
500g
5-195

CAIET DE SARCINI
5.4.4.2.2 GIS software

5.4.4.2.2.1 Software GIS - licen server / web licenta pentru 2 servere CLOUD
Sistemul WebGIS: trebuie sa acopere urmatoarele roluri:

- sa permita un numar nelimitat de utilizatori cu drepturi de vizualizare a informatiei (inclusiv in
format vector GIS) din baza de date pe baza unei aplicatii Web-GIS, inclusiv utilizatori de tip
manageri.
- Sa permita editarea in baza de date direct prin interfata Web a diferitelor obiecte de tip punct
(ex. camine), linie (ex. conducte), poligon (ex. zone protectie).
- S permita crearea de versiuni pentru intreaga baza de date sau subseturi din baza de date si
alocarea de drepturi specifice pentru acces citire/modificare fiecarei versiuni in parte.
- Editarea deconectata
- Un cadru standard de Server GIS ce va permite dezvoltarea de aplicatii particularizate
- Un depozit central uniform al bazelor de date geospatiale gestionat printr-un RDBMS
- Sa dispuna de un set de instrumente dedicate optimizarii publicarii rapide a documentelor harta
ca servicii web harta, mentinand totodata si standardele cartografice complexe ale layerelor,
inclusiv analize de retea tip Network analyses.
- Sa ofere un cadru de lucru scalabil pentru publicarea pe Internet a hartilor interactive, datelor
geospatiale, serviciilor Web GIS si accesul utilizatorilor la toate acestea
- Integrare cu aplicatiile software desktop GIS, fara a fi nevoie de conversia datelor GIS si
publicarea oricarei harti realizate cu aplicatiile software desktop GIS.
- S permita accesul la bazele de date stocate intr-un sistem de gestionare a bazelor de date si sa
asigure portabilitatea schemei acesteia si o flexibilitate a configurarii diferitelor tipuri de sisteme
de gestionare a bazelor de date (IBM DB2, IBM Informix, Oracle, Microsoft Access, Microsoft SQL
Server, PostgreSQL, etc fara extensii RDBMS suplimentare)
- S asigure gestionarea datelor geospatiale, acces multiutilizator de citire/scriere in bazele de
date geospatiale, comprimarea bazelor de date cu versiuni multiple chiar in momentul in care
utilizatorii sunt conectati la bazele de date
- Posibilitatea de unificare a geometriei obiectelor de versiuni separate in cazul editarii aceluiasi
obiect geospatial de catre doi editori.
- Suport ale specificatiilor Open GIS Consortium (OGC) Simple Feature Specification pentru
principalele sisteme de de gestionare a bazelor de date: ORACLE, SQL Server, DB2, Informix,
PosgresSQL.
- dezvoltarea unei aplicatii Web GIS care sa permita vizualizarea datelor din baza de date, definite
de catre utilizator, si generarea de rapoarte standard pentru retele de apa
- Un cadru standard de Server GIS ce va permite dezvoltarea de aplicatii particularizate utilizand :
Java, .NET, Flex, JavaScript si Silverlight
- S permita insatalare pe platforma Windows si Linux Enterprise
- Produsul GIS destinat dezvoltarii de portale web GIS trebuie sa ofere urmatoarele facilitati:
5-196

CAIET DE SARCINI
o Trebuie sa permita dezvoltarea de aplicatii RIA (Rich Internet Applications), fara a avea
cunostinte avansate de programare, utilizand API-uri pentru .NET, JavaScript, Java,
Microsoft Silverlight si Adobe Flex in care sa se poata utiliza animatii, inregistrari video,
reprezentari 3D etc: Sa poata dezvolta aplicatii
o Trebuie sa ofere API (Application Programming Interface) pentru dezvoltarea de aplicatii
web pe tehnologie Google Maps, bing maps, OpenStreet Maps
- Publicarea de servicii web GIS folosind propocolul SOAP si REST.
- S permit utilizarea serviciilor de date WEB puse la dispozitie de alti producatori: ex. OpenStreet
Maps, Bing Maps, Google Maps, servicii WMS si WFS.
- Customizarea aplicatiilor web sa se realizeze printr-o simpla configurare printr-o aplicatie fara a
necesita cunostinte de programare
- Posibilitatea utilizarii unui serviciu de harta WebGIS ca background: ex. Bing Map, OpenStreet
Map pus la dispozitie printr-un serviciu de tip cloud GIS fara a fi necesara o licentiere suplimentara
5.4.4.2.2.2 Software GIS - licene desktop
Cantitate: 5 licente
- 5 licente pentru administrare de date
Sistemul Desktop GIS trebuie sa indeplineasca minim urmatoarele sarcini:
- sa faca parte din categoria produselor GIS profesionale, utilizate la nivel mondial pentru
gestiunea infrastructurilor, inclusiv ale celor de apa si canalizare.
- sa permit gestiunea mixta a datelor rastru cu cele vector i cu cele alfanumerice. Datele vector i
alfanumerice trebuie gestionate integrat ntr-o baza de date relaionala profesionala, de tip Oracle
sau MS SQL
- este organizat ca un sistem mixt care sprijin obiectele VECTOR, RASTER i CAD, iar n
completare:
- suporta n totalitate funcii complete de formate importate sau exportate pentru
VECTOR (minimum: SPH, E00, DXF, TXT/DAT);
RASTER (minimum: TIF, JPG, GEO-TIF, ERDAS, ASCII);
CAD (minimum: DXF, DGN, DWG);
- suporta urmtoarele topologii: puncte, linii, poligoane i reele;
- software-ul furnizeaz capacitai complete de prelucrare pentru obiectele VECTOR, RASTER i
CAD i baze de date;
- sistemul trebuie sa fie capabil sa opereze intr-o reea de calculatoare;
- sa vizualizeze, administreze, creeze si analizeze date specifice GIS referitoare la toate facilitatile
existente pt apa si canalizare
- permite ca reelele de canalizare sa fie reprezentate ca reele topologice n care liniile reprezint
reelele (canalizare) i nodurile reprezint cmine de vizitare sau alte accesorii;
- liniile i nodurile pot avea propriile baze de date;
5-197

CAIET DE SARCINI
- sistemul bazelor de date pentru noduri i bazelor de date pentru linii se intersecteaz cu cerinele
topologiei reelei. Pe aceasta baza utilizatorul poate defini baza de date pentru noduri i linii i n
acelai timp se respecta i topologia reelei;
- Produsele software GIS trebuie sa permit att modelarea fizica a reelei (poziionarea geografica
a elementelor de reea) ct i modelare logica a reelei (conectivitatea ntre elemente, de exemplu
conectivitatea ntre o conducta i o vana).
- sistemul trebuie sa permit utilizatorului sa-i defineasc propriul sistem de baza de informaii al
reelelor fr a fi necesare aciuni suplimentare, de ex. extinderea sistemului, alocri etc.;
- permite conectarea i link-ri cu bazele de date externe (ex. MS-ACCESS) prin ODBC sau alte ci;
- tabelele de date externe sunt integrate n totalitate n baza de date interna;
obiectele VECTOR, RASTER i CAD pot fi relaionate din punct de vedere geografic
independent unul de altul dar pot fi afiate mpreun;
sprijin sisteme de coordonate geografice naionale i locale;
sistemele de coordonate recunoscute pot fi definite geografic de utilizator;
este nelimitat cu privire la obiectele geografice (ex. numr de puncte, linii, noduri i
poligoane), nsuirile bazei de date i nregistrrile ataate acesteia;
sistemul furnizeaz un limbaj care permite dezvoltarea aplicaiilor particularizate;
sistemul furnizeaz capacitai de cartografiere completa, inclusiv legende dinamice,

reprezentarea corecta a diferitelor sisteme de coordonate, scalare corecta, redarea corecta a
harii n concordanta cu proiecia selectata;
harile pot fi redate la scara reala de la diferite formate pana la A0. Desenele pot fi redate
prin imprimante/plotter-e ca de altfel i prin formate digitale (ex. TIF). Mrimea simbolului (ex.
limea liniei) poate varia automat n funcie de scara utilizata;
- Referentierea liniara i segmentarea dinamica pentru gestionarea reelelor de orice tip
- S asigure instrumente ce permit analiza, optimizarea si publicarea documentelor de harta
realizate sub forma de servicii web, scalabile catre un server de aplicatii GIS centralizat.
- Suprapunerea de date vector, analize spaiale complexe: de tip proximitate, vecinatate,
cuprindere, i analize spatiale statistice
- S dispun de instrumente profesionale de management a datelor geospaiale (creare clase de
obiectele geospaiale, adaugare de domenii spaiale, stergere/adaugare campuri, etc.).
- S permit conectarea la un centru de resurse online GIS pus la dispozitie de catre producatorul
softului, fara licentiere suplimentara la un al furnizor de servicii, si afisarea in aplicatia desktop sau
web a resurselor GIS: OpenStreet Maps, Aerial Bing Maps, imagini satelitare, date ce vor fi utilizate
ca background de lucru
- sa asigure instrumente ce permit analiza, optimizarea si publicarea documentelor de harta
realizate sub forma de servicii web, scalabile catre un server de aplicatii GIS centralizat
- S asigure funcii complexe de management a datelor in mediul de geoprelucrare prin:
conversia diferitelor tipuri de date: raster, CAD, dBASE, formate vector;
gestionarea tabelelor bazei de date geospaiale prin analiza acestora, setarea
privilegiilor, crearea indecsilor i a tabelelor pivot, etc.;
5-198

CAIET DE SARCINI
crearea de seturi de date geospaiale de tip multiutilizator i asigurarea performantei

bazei de date geospaiale prin instrumente profesionale de compactare i comprimare a
acesteia
gestionarea geometriei obeictelor geospaiale functie de anumite caracteristici, ce
permit explodarea multipla, delimitarea liniilor prin vertecsi, extinderea liniilor,
conversia obiectelor geospaiale de tip poligon in cele de tip linii, instrumente de
generalizare a obiectelor geospaiale, cum sunt cele de simplificare i modelare, etc
- S permit amplasarea automat a etichetelor de tip text i editarea cartografic profesional de
tip WYSIWG - What You See Is What You Get.
- S asigure stocarea etichetelor si simbolizarii cartografice direct in baza de date geospatiala
inclusiv actualizarea automata in cazul modificarii pozitiei spatiale si a atributelor obiectelor
spatiale modificate.
- S aiba posibilitatea sa integreze date din departamentul comercial (conexiuni ODBC)
- S permit diseminarea directa si automata a produselor harta cartografice profesionale si a
planurilor de referinta geospatiale sub diferite drivere si formate: imprimare plotter, postcript,
PDF (incluzand posibilitatea vizualizarii atributelor), formate imagine (JPG, PNG, TIFF, etc.),
publicarea directa la nivelul aplicatiei server GIS avansata centralizata si sub forma de servicii web
GIS (WCS, WFS, etc.).
- S asigure integritatea spaial prin intermediul
a) topologiei bazei de date geospaiale, in special construirea i intretinerea relatiilor
spaiale intre obiectele geospaiale folosind regulile topologice i a procesului de
validare
b) reelelor geometrice, asigurand modelarea conectivitatii specifice acestora.
- S permita personalizarea interfetei utilizator prin adaugarea sau eliminarea barelor de
instrumente, butoane, meniuri i aplicaii cu funcionalitai noi, si folosind limbaje standard de
programare: Java si Microsoft .Net Framework,
- S permita editarea cu ajutorul mouse-ului asemanatoare celei oferite de programele CAD
(introducere XY, perpendiculal, paralel, directie, distanta)
- S permit editarea cu ajutorul mouse-ului asemntoare celei oferite de programele CAD
- crearea usoara de harti publicabile de calitate;
- S furnizeze capacitati de cartografiere completa, inclusiv legende dinamice, reprezentarea
corecta a diferitelor sisteme de coordonate, scalare corecta, redarea corecta a hartii in
concordanta cu proiectia selectata;
- Hartile pot fi redate la scara reala de la diferite formate pana la A0. Desenele pot fi redate prin
imprimare/ plottare ca de altfel si prin formate digitale (ex.TIF). Marimea simbolului (ex. Latimea
liniei) poate varia automat in functie de scara utilizata;
- sa se poata conecta la seturi de date CAD (minimum formatele DXF);
- trebuie sa suporte minimum urmatoarele topologii: puncte, linii, poligoane si retele;
- usor de folosit de utilizatorii non-tehnici
- trebuie sa poata fi rulate pe PC-uri standard, cu sistem de operare Windows;
- trebuie sa permita atat modelarea fizica a retelei (pozitionarea geografica a elementelor de
retea) cat si modelarea logica a retelei (conectivitatea intre elemente, de exemplu conectivitatea
intre o conducta si o vana);
5-199

CAIET DE SARCINI
- sa permita lucrul cu tabele si cu baze de date spatiale.

- sa permita interogarea grafica (dupa poztie) sau dupa atribute;
- sa permita lucrul cu formate vectoriale n sisteme de coordonate specifice Romniei: Stereografic
1970, Gauss Kruger, UTM si WGS 84.
- S permita stocarea datelor in oricare din sistemele de coordonate locale (definite custom)si in
cel national, precum si in toate sistemele de coordonate internationale recunoscute si procesarea
lor fara a fi necesar importul datelor dintr-un sistem in altul (sa permita transcalculul de
coordonate on-the-fly din sistemul in care sunt stocate datele in cel in care sunt afisate);
- S permita gestiunea mixta a sunt af datelor raster cu cele vector si cu cele alfanumerice. Datele
vector si alfanumerice trebuie gestionate integrat intr-o baza de date relationala profesionala;
- S fie nelimitat cu privire la obiectele geografice (ex ca numar de puncte, linii, noduri si
poligoane), insusirile bazei de date si inregistrarile atasate acesteia;
- Faciliti pentru etichetarea automat a entitilor grafice din citirea bazei de date;
- Sa permita calcularea distanelor i direciilor dintre dou puncte date prin coordonate
geografice (n diferite sisteme)
- Sa permita georeferentierea hrilor scanate: tif, jpeg, bmp;
- Sa permita georeferentierea datelor vectoriale dupa metode: afina, similitudine, proiectiva
- Sa dispuna de functii COGO: drumuire, calcul suprafata, proportii, unghiuri
- Sa permita crearea de cache a datelor pe ecranul curent pentru a afisare mai rapida a acestora
- Sa permita crearea de structuri de tip reatea pentru a realiza analize de urmarire in retea,
scurgere
- Interogri/ selecii dup atribute sau poziii spaiale
- modul de prezentarea a hartilor care sa includa: inserare de nord, scara, legenda, imagini, text,
caroiaj (cu coordonatele sistemul de proiectie sau grid)
- Functie de Pauza si Refresh in afisarea datelor pentru seturi mari de date, putand interveni
asupra afisarii datelor si evitarea blocarii calculatorului de lucru.
- tabele de date externe sunt integrate in totalitate in baza de date interne ;
- Obiectele vector, raster si CAD pot fi relationate din punct de vedere geografic independent unul
de altul dar pot fi afisate impreuna ;
- Posibilitatea editarii multiutilizator -mediul de gestionare a bazelor de date geospatiale trebuie s
permita accesul si editarea simultana a obiectelor spatiale de catre utilizatori multipli si sa asigure
reconcilierea oricarui conflict.
- Utilizatorii sa poata lucra cu mai multe tipuri de obiecte de date intuitive. Bazele de date
geospatiale trebuie sa permita construirea de obiecte de date ce corespund unui model de date
specific utilizatorului. In loc de obiectele spatiale generice puncte, linii, poligoane, utilizatorii
trebuie sa aiba posibilitatea de a lucra cu obiecte de interes, cum ar fi: conducte, vane, strazi, etc.
- Un depozit central uniform al bazelor de date geospatiale gestionat printr-un RDBMS
- sa permita crearea de modele utilizand interfata grafica si limbaje de programare script precum:
Python, VBscript si Jscript.
- Posibilitatea vectorizare automat a planurilor scanate si georeferentiate
5-200

CAIET DE SARCINI
- Snapping pe raster (pixeli)

- Conversie raster-vector
Aplicatia software GIS trebuie sa ofere instrumentele necesare pentru administrarea datelor
(spatiale si atribut) referitoare la retelele de utilitati (retele pentru distributia apei potabile si
retele pentru colectarea apelor uzate si pluviale):
1. instrumente pentru editarea datelor spatiale si atribut;
2. instrumente pentru actualizarea datelor;
3. instrumente pentru modificarea elementelor geometrice ale retelei (splituire conducte, flip
etc);
De asemenea, aplicatia GIS trebuie sa ofere instrumentele necesare pentru:
- Generarea de identificatori pentru fiecare din elementele retelelor, astfel incat acestea sa
pastreze relatiile de legatura specifice retelei generarea de identificatori pentru fiecare din
elementele retelelor, astfel incat acestea sa pastreze relatiile de legatura specifice retelei
- Generarea automata a Utilizatorului si data cand obiectul a fost creat
- Crearea automata de relatii intre obiecte functie de pozitia spatiala (ex: conducte
bransamente)
- Introducerea automata a caminelor amonte si aval pentru conductele de canalizare;
- Instrumente pentru administrarea documentelor
- Instrumente pentru pastrarea istoricului lucrarilor de intretinere/inlocuire
- Instrumente pentru administrarea interogarilor
2.3 Upgrade licente existente
Momentan HidroPrahova dispune de urmatoarele licente GIS:
Articol
Denumire
Cant.
contract
produs
Software
RDBMS
PostgreSQL
Software
GIS licenta
server /
web
ESRI ArcGIS
10.2 for Server
Enterprise
Standard
Windows ( 4
cores)
Software
GIS licenta
desktop
ESRI ArcGIS
10.2 for
Desktop
Standard
Echipament pe
care s-a instalat
Statie de lucru
sistem de
gestiune date GIS
Subomponenta
de calcul intensiv
Statie de lucru
sistem de
gestiune date GIS
Subomponenta
de calcul intensiv
1 x Statie de lucru
sistem de
gestiune date GIS
Subcomponenta
5-201

editare
Software
GIS licenta
desktop
vizualizare
CAIET DE SARCINI
Concurrent
Use
ESRI ArcGIS
10.2 for
Desktop Basic
Single Use
de administrare
1 x Statie de lucru
cu capacitate de
editare date GIS
Statie de lucru
pentru vizualizare
si interogare date
GIS
Se va include in oferta upgrade-ul tuturor licentelor GIS mai sus mentionate la ultima versiune
disponibila oficial la producatorul ESRI, asigurand acces la suportul producatorului pe o perioada
de minim 5 ani.
5.4.4.2.3 Servicii GIS
3.1. Toate serviciile de livrare, instalare, configurare, testare, punere in functiune pentru toate
echipamentele si produsele software vor fi incluse.
3.2. Instruire
Se va include o instruire GIS de minim 5 zile pentru minim 4 specialisti GIS.
3.3. mentenanta software
Se va include mentenanta software pentru minim 3 ani pentru toate produsele GIS furnizate.
Aceasta va include urmatoarele servicii:
- dreptul la upgrade in orice moment, atunci cand o versiune noua este disponibila la producator
- suport tehnic permanent pe telefon, email.
- acces la fixuri, patchuri publicate de catre producator.
Realizarea unei propuneri de plan de colectare de date (inclusiv efectuarea de ridicari

topografice);
Analiza celor necesare unei interfete cu sistemul informational privind baza de clienti
(Customer Information System - CIS);
Elaborarea unui plan de colectare de date (inclusiv prin ridicari topografice si vectorizare de
planuri disponibile) in vederea asigurarii inventarierii complete a infrastructurii OR in baza de
date geografica;
Dezvoltarea structurii bazei de date astfel incat sa permita un transfer de informatii, rapid si
eficient, catre programul de modelare hidraulica a retelelor;
Dezvoltarea structurii bazelor de date ale retelelor de distributie a apei potabile si canalizare
pentru scopul identificarii elementelor de infrastructura, pentru intretinere si reparatii, pentru
monitorizarea parametrilor din punctele cheie stabilite pe retele;
Efectuarea de masuratori topografice pentru traseele tuturor conductelor proiectate in
reteaua de alimentare cu apa si in reteaua de canalizare;
5-202

CAIET DE SARCINI
Verificarea acuratetii masuratorilor topografice pentru toate caminele de jonctiune intre

conductele de apa si a tuturor caminelor din sistemul de canalizare inclusiv inventarierea
tuturor vanelor, fitingurilor, armaturilor, echipamentelor;
Actualizarea datelor culese din teren pentru retelele de apa si canalizare existente prin
efectuarea de masuratori si inventarieri specifice (trasee, materiale, geometrie, vechime,
adancime, tip sol, tip carosabil, cote radier, cote de curgere, cote de legaturi, etc;
Colectarea tuturor datelor si introducerea lor in GIS pentru retelele ce fac obiectului
proiectului de reabilitare si extindere a sistemului de distributie a apei potabile si colectare a
apelor uzate;
Documente care trebuie prezentate:

Documentatia de proiectare functional;
Documentatia de proiectare a structurii de date;
Documentatia de standardizare a procedurii de achizitie de date;
Documentatie de achizitii pentru sistemul GIS;
Raport de evaluare a ofertelor;
Propunere pentru adjudecare;
Receptia livrarilor;
Program de pregatire profesionala a personalului GIS;
Manualul de utilizare si dezvoltare a sistemului GIS;
Raport intermediar privind implementarea sistemului - raport care sa prezinte progresul
activitatii, rezultatele obtinute, deficientele constatate, masuri pentru asigurarea indeplinirii
caietului de sarcini
Raport final - care sa prezinte toate activitatile desfasurate, rezultatele obtinute, confirmarea
atingerii prevederilor caietului de sarcini, greutatile intampinate precum si recomandari OR
pentru continuarea activitatii, elemente de strategie de dezvoltare ulterioara.
5.4.4.3 Dezvoltarea sistemului de modelare hidraulica a sistemelor de alimentare

cu apa si de canalizare
Consultantul va analiza si evalua sistemul de modelare hidraulica a retelelor de distributie a apei
potabile si canalizare. Acest studiu va include o simulare calibrata a curgerii prin retelele
reabilitate si dezvoltate, care sa permita elaborarea de strategii viitoare de dezvoltare.
Activitile Consultantului vor include:
Sistematizarea datelor rezultate in urma ridicarilor topografice si a celor privind
amplasamentele conductelor existente si propuse;
Achizitia din teren, prin mijloace proprii si pe propria cheltuiala a Consultantului, a
parametrilor
necesari
pentru
dezvoltarea
modelului
hidraulic,
adica:
monitorizarea/inregistrarea presiunilor si debitelor de lucru din conductele noi si vechi in
locatiile considerate relevante de catre Consultant si Operatorul Regional,
monitorizarea/lnregistrarea debitelor din retelele de canalizare noi si vechi;
Consultantul va aloca din bugetul sau sumele necesare pentru updatarea programelor
specifice necesare, a statiilor de lucru si echipamentului hardware;
Intocmirea documentatiei de achizitie si derularea procedurii de achizitie a produselor
necesare si achizitia de catre Consultant, din fonduri proprii, in cadrul contractului de Asistenta
Tehnica, a programelor necesare inclusiv licentele necesare, echipamentele hardware etc.
5-203

CAIET DE SARCINI
Cerintele minime pentru achiziia echipamentelor:

5.4.4.3.1 Statie de lucru Modelare 2 bucati
UNITATE CENTRALA
Procesor

- Intel Core i7 sau echivalent
- Cache: min 10 MB
Placa de baza

producatoare a calculatorului
Chipset
Memorie
HDD
Minim 5 TB capacitate de stocare Sistem RAID
SSD
Minim 1TB capacitate de stocare Sistem RAID
Unitate Optica
DVDRW, SATA
Placa grafica
Memorie min 4 GB
Placa retea
Slot-uri
expansiune
Intrari/iesiri:
Caracteristici
carcasa
Tower
Securitate

5-204

CAIET DE SARCINI
Mouse
Tastatura
Sistem de operare

Software de birou
Minim Microsoft Office 2010 (minim Word si Excel) sau echivalent,

Software antivirus
Alimentare
220 V / 50 Hz
MONITOR (2 bucati pentru fiecare statie de lucru)

Tip display
LCD sau LED
Diagonala
Minim 24
Rezolutie
Porturi
DVI, VGA
Timp de raspuns
Maxim 5 ms
Certificari
TCO04
Alimentare
220 V / 50 Hz
GARANTIE

5.4.4.3.2 Sursa neintreruptibilila de tensiune UPS statii de lucru 2 bucati

Scop
Protejarea statiilor de lucru GIS in cazul caderilor de tensiune
Capacitate

minim 30 minute
Management
5-205

CAIET DE SARCINI
Alarma sonora
Protectie
supratensiune
Da
Accesorii
Garantie
3 ani, on-site
5.4.4.3.3 Modelare hidraulica - Software

5.4.4.3.3.1 Licente modelare
1 licenta - Modul de interfatare al software existent de modelare (DHI Mike Urban 2012) cu
sistemul SCADA - modulul DIMS sau echivalent
2 licente software de modelare cu urmatoarele caracteristici:
Interoperabilitate, interfa i editare grafic
Platforma de lucru: minim Microsoft Windows 7 sau echivalent
Compatibilitate perfect i la nivel de interfa cu software ESRI ArcGIS existent precum i cu
alte sisteme GIS de la principalii productori
Scop - simularea i modelarea sistemelor de conducte sub presiune/curgere liber
Posibiliti multiple de simulare
Numr nelimitat de aciuni undo i redo
Analiza, descompunerea i recunoasterea elementelor
Etichetarea automat a elementelor
Moduri de lucru scalate, schematice sau hibride
Vizualizare de sus i zoom dinamic
Librrie de nume pentru diverse vizualizri
5-206

CAIET DE SARCINI
Suport pentru multiple baze de lucru stratificate (multiple background layers)

Suport pentru straturi de fond CAD, GIS i imagine, cu posibilitatea de georefereniere.
(Auto)CAD integrat
Aspecte comune distribuie ap / canalizare

Numr de noduri - nelimitat
Alocarea automat a consumurilor pe nodurile de reele (ap/canal) din analiza geospatial i a
viitoarelor proiecii de modificare a consumurilor
Simularea att n regim staionar ct i pe perioad extins de timp
Control bazat pe reguli sau condiii logice de funcionare
Caracteristici de materiale pentru conducte/canale deschise predefinite
Proiectarea automat a reelelor (dimensionare automat n funcie de datele introduse)
Distribuie de ap potabil
Simularea stationara si dinamica a curgerii
Ecuatii de calcul Darcy-Weissbach, Manning, Hazen-Williams
Pompare cu pompe cu debit si turatie variabile
Analiza concentratiilor unor constituenti ai apei
Analize critice
Analiza amestecului in rezervoare
Analiza varstei apei in retea
Analize pentru incendii (debite si presiuni disponibile)
Modelare tip sprinkler (instalaie de protecie contra incendiului)
Analiza pierderilor de apa
5-207

CAIET DE SARCINI
Analiza consumurilor dependente de presiune

Scenariu pentru spalarea conductelor
Analiza traseului apei in reteaua de distributie (source tracing)
Modelarea prin vane
Canalizare / Ape uzate / Pluviala

Simularea hidraulica a sistemelor de canalizare menajera, pluvial si unitara
Simularea curgerii gravitationale si sub presiune
Simularea de canale deschise sau conducte inchise cu sectiune de curgere standard si editabila
de catre utilizator
Alocarea geospatiala automata a colectarii apelor menajere si pluviale
Editarea globala a incarcarilor menajere si pluviale
Evaluarea si editarea incarcarilor menajere in functie de suprafata, consumuri si populatie
Evaluarea si editarea incarcarilor menajere in functie de consumuri unitare si incarcari bazate
pe grafice de consum
Posibilitatea definirii diferitelor tipuri
industriali/comerciali guri de scurgere, etc)
de
incarcari
(populatie,
consumatori
Posibilitatea de calcul prin metoda rationala pentru alocarea apei in nodurile de colectare sau
de-a lungul canalelor deschise
Introducerea datelor despre: intensitatea, durata si frecventa ploii de calcul
Determinarea si impartirea automata a suprafetelor de colectare in functie de topologie si
realizarea automata a scurgerii apelor pluviale
Construirea modelului si compatibilitatea datelor

Utilizarea datelor de intrare informat tabelar, baza de date, conexiuni ODBC, fisiere shapefile si
5-208

CAIET DE SARCINI
geodatabase
Recunoastere de forme de obiecte si baze de date geografice
Conversie ale poliliniilor in conducte apa/canal
Alocatia automata a consumurilor din datele geospatiale pe noduri si de-a lungul conductelor
apa/canal
Curbe de consum zilnice, saptamanale si lunare
Consumul nejustificat al apei si estimarea pierderilor
Zonare, evacuarea apelor menajere sau pluviale si datele de consum ale populatiei
Posibilitatea introducerii consumurilor distribuite pe lungimile de conducte
Extragerea elevatiilor din modele DEM, TIN si shape
Simplificarea automata a structurii retelei (skeletonization)
Managementul modelului hidraulic

Scenarii si alternative nelimitate
Modul de administrare/editare a scenariilor de simulare
Editarea tabelara globala a atributelor
Sortarea si filtrarea rapoartelor tabelare
Analize statistice din rapoartele tabelare
Simplificarea automata a modelelor
Biblioteci de date ingineresti personalizabile (rugozitati, coeficienti pierderi locale, etc)
Seturi de selectie dinamice si statice
Managementul local si global al unitatilor de masura
Unelte pentru consistenta conectivitatilor din desene (snapping) si validarea datelor
5-209

CAIET DE SARCINI
Deschiderea tabelelor cu baza de date prin selectia entitatilor apa/canal

Analiza automata a topologiei
Interogare pentru noduri orfane si terminari de conducte fara noduri
Suport pentru managementul geospatial
Optimizarea modelului hidraulic

Calibrarea automata a modelului
Optimizarea masurilor de proiectare si reabilitare
Managementul energiei si a costurilor de capital

Analiza costului de energie
Analiza costului de capital
Proiectarea automata a masurilor proiectate si de reabilitare
Rapoarte Modelare hidraulica

Rapoarte grafice si tabelare automate din scenariile si alternativele selectate
Elaborare harti tematice pe baza de coduri de culori si simboluri
Vizualizarea rezultatelor direct in GIS
Generare de profile longitudinale in retele
Rapoarte grafice si tabelare pentru orice element al retelei
Optiuni necesare
Posibilitate de conectare/integrare cu sistemul ArcGIS ESRI
GUI-Graphical User Interface
5-210

CAIET DE SARCINI
Se va achizitiona licenta completa

Instruirea se va efectua in limba romana
Mententan software pe o perioad de min. 1 an
Capacitate de comunicare bidirectionala cu sistemul GIS dezvoltat in sectiunea 5.4.4.2 M2

5.4.4.3.3.2 Upgrade licente existente
Momentan HidroPrahova dispune de urmatoarele licente pentru modelare hidraulica:

1 licenta tip distribuit DHI Mike Urban 2012
Se va include in oferta upgrade-ul tuturor licentelor de modelare hidraulica mai sus mentionate la
ultima versiune disponibila oficial la producatorul DHI sau va asigura resursele necesare upgradarii
modelelor existente la softurile propuse ( licenta suplimentara in loc de DHI, zile de lucru pentru
expertii in modelare pentru exportul modelelor existente)
3. Servicii modelare
3.2. Instruire
Se va include o instruire in modelare hidraulica de minim 5 zile pentru minim 4 specialisti.
Se va include mentenanta software pentru minim 3 ani pentru toate produsele software furnizate.
Programul achizitionat trebuie sa fie compatibil cu programele existente Ia nivelul autoritatilor

locale (primarie, alte companii furnizoare de servicii de utilitati publice, electricitate, telefonie,
etc.);
Consultantul va aloca din bugetul sau sumele necesare pentru achizitionarea sistemelor,
punerea in functiune a acestora si instruirea personalului pus Ia dispozitie de catre OR;
Achizitia echipamentelor si a programelor necesare (adica componentele hardware si
software) se va efectua in conditiile in care acestea devin proprietatea Operatorului Regional
si Consultantul va avea dreptul de utilizare a acestora pe durata derularii activitatii (oferta de
pret pentru aceste echipamente se va regasi defalcata in buget pe o linie separata ce va
cuprinde suma globala pentru aceste echipamente);
5-211

CAIET DE SARCINI
Analizarea, evaluarea si corectarea modelului hidraulic pentru sistem de distributie a apei si a

modelului hidraulic pentru sistemul de canalizare existente;
Instruirea si cresterea cunostintelor personalului OR pentru operarea sistemului de modelare
hidraulica;
Modelarea retelelor de distributie a apei potabile si de canalizare noi proiectate;
Calibrarea modelului hidraulic dupa rezultatele masuratorilor din teren.

Raport de evaluare a modelui existent si propuneri de imbunatatire;
Documentatie de atribuire pentru achizitionarea produselor hardware si software;
Program de cresterea pregatirii profesionala a personalului;
Manualul de utilizare si operare;
Rapoarte privind modelul hidraulic calibrat;
Raport intermediar privind dezvoltarea sistemului de modelare - raport care sa prezinte
progresul activitatii, rezultatele obtinute, deficientele constatate, masuri pentru asigurarea
indeplinirii caietului de sarcini precum si propuneri pentru imbunatatirea sistemului;
5.4.4.4 Dezvoltarea sistemului de detectare a pierderilor de apa din reelele de
distribuie
Activitile Consultantului vor include:
Consultantul va analiza si evalua sistemului de dectare pierderi in retele si va face propuneri de
imbunatatire a acestuia.
Consultantul va elabora o strategie pe termen scurt, mediu si lung pentru implementarea unui
management eficient de detectare a pierderilor.
Consultantul va aloca din bugetul sau sumele necesare pentru achizitionarea echipamentelor,
punerea in functiune a acestora si instruirea personalului pus Ia dispozitie de catre OR;
Achizitia echipamentelor se va efectua in conditiile in care acestea devin proprietatea
Operatorului Regional si Consultantul va avea dreptul de utilizare a acestora pe durata derularii
activitatii (oferta de pret pentru aceste echipamente se va regasi defalcata in buget pe o linie
separata ce va cuprinde suma globala pentru aceste echipamente );
Cerinte minime pentru achizitia echipamentelor
-Upgrade sistem existent detectare pierderi.
-Debitmetre mobile ulratrsonice -5 bucati
-Corelatoare de zgomot -2 bucati
-Echipamente acustice pentru detectare pierderi (hidrofoane) 2 bucati
-Loggeri de presiune cu componenta necesara pentru conectare cu debitmetrele -5 bucati.
-Laborator Auto de echipat cu sistem de detectare conducte metalice si nemetalice si sistem
de detectare a pierderilor .1 bucata
-Sistem de inspectie video CCTV Auto 1 bucata
5-212

CAIET DE SARCINI
Componentele si cerintele minime impuse sistemului de inspectie video sunt:

Aparat de control, prevzut cu:
mufa pentru telecomanda(comenzi pentru camera si vehicul inspectie)
mufa video pentru inregistrare, DVD si PC
mufa transfer date PC
potentiometru reglare iluminare camera video;
Bobina cablu fibra optica
sistem de conducere cablu stabil din PVC cu electronica inglobata, protejata fata
de actiunea apei;
cablu special pentru alimentare camera si transmisie de imagini;
Sistem de contorizare a distantei parcurse
Contor cu resetare manuala;
Sistem de glisare cablu special;
Camera video
Minim 1CCD-color camera de inalta rezolutie;
sistem de iluminare electronic cu posibilitati de crestere a luminozitatii;
focalizare obiectiv minim 1:1,6;
posibilitate de rotatie completa, pendulare 270 grade, focalizare;
Vehicul pentru camera video
4 roti motoare
articulatie mobila din otel pentru pozitionarea camerei video;
domeniu de aplicare de la 100 pana la minim 1.000 mm;
Sistem de iluminare suplimentara
sistem de iluminare suplimentara, cu 2 lampi, montat pe vehicolul de inspectie;
Modul electronic pentru introducere date
modul electronic pentru introducere text, date pe monitorul aparatului de control
pentru identificare
si pozitionare repere vizualizate;
-Autocuratitoare - 1 bucata
Cerinte minimale de performanta pentru autoutilitara de spalare/curatare retele de
canalizare:
capacitate de stocare a apelor de minim 10 m3 (min 4+6 m3),
cu presiune de lucru de min 170 bar pentru pompa de curatare cu inalta presiune
debit de lucru de cel putin 315 l/min,
lungimea furtunului de curatare pe tambur de min 100 m,
presiune de lucru a pompei de vacuum de min 60% vacuum (400 mbar) cu formare
maxima de
vacuum de 90% (100 mbar)
debit de lucru de cel putin 1100 m3/h;
Raport de evaluare a sistemului existent si propuneri de imbunatatire;
Documentatie de atribuire pentru achizitionarea produselor;
Program de cresterea pregatirii profesionala a personalului;
Manualul de utilizare si operare;
5-213

CAIET DE SARCINI
Raport intermediar privind dezvoltarea sistemului - raport care sa prezinte progresul activitatii,
rezultatele obtinute, deficientele constatate, masuri pentru asigurarea indeplinirii caietului de
sarcini precum si propuneri pentru imbunatatirea sistemului;
5.4.4.5 Actualizarea si dezvoltarea sistemului SCADA

Activitatile Consultantului vor include:
Actualizarea si dezvoltarea schemei functionale pentru managementul informatiilor colectate
prin sistemul SCADA care sa asigure controlul debitelor, un sistem echilibrat, nivel scazut al
incidentelor ce au ca efect pierderi din retele, un sistem de retele cu eficienta ridicata,
management facil si in timp real al sistemului.
Stabilirea configuratiei din punct de vedere hardware si software a sistemului SCADA cu
definirea tipurilor si cantitatilor de echipamente necesare, conforme cu tehnologiile si
echipamentele disponibile in acel moment pe piata, compatibilitatea cu alte sisteme existente;
Corelarea Documentatiilor de Atribuire cu conceptul si sistemul SCADA propus;
Asistenta tehnica in evaluarea ofertelor tehnice.
Cerine minime pentru achiziia echipamentelor:
5.4.4.5.1 SCADA hardware
5.4.4.5.1.1 Server SCADA 2 bucati
Procesoare
Doua procesoare instalate cu urmatoarele caracteristici minime:

- Intel Xeon sau echivalent
- Minim patru nuclee de procesare
- Cache: min 10 MB
Placa de baza

producatoare a serverului
Memorie
Minim 12 sloturi DIMM, pana la minim 96GB, Advanced ECC,

mirroring
Memorie instalata: minim 12GB
Storage Controller
Controller RAID integrat SATA min 6 porturi 3 Gb/s, RAID 0, 1, 5, 10,

memorie flash min. 512MB pentru cache backup
5-214

HDD
CAIET DE SARCINI
Minimum 4 x 1TB, SATA, 3,5, 7200 rpm, hot-plug

3 dintre discuri vor fi configurate in RAID 5, iar 1 disc va fi configurat
hot-spare
Unitate Optica
DVDRW, SATA
Placa retea
2 porturi Gigabit Ethernet
Slot-uri
expansiune
Caracteristici
carcasa
Sa permita montarea in rack de 19, kit-ul de montare in rack inclus
Securitate

Mouse
Mouse optic cu scroll
Tastatura
Tastatura
Sistem de operare
Microsoft Windows Server Standard 64-bit sau echivalent, preinstalat,

cu licenta OEM si kit de instalare
Software antivirus
Software
pentru Va fi perfect compatibil cu serverul ofertat si cu solutia de platforma
gestionarea bazelor SCADA propusa.
de date (SGBD)
Microsoft SQL Server sau echivalent (licentele client, daca acestea
sunt necesare, vor fi incluse) cu kit de instalare pe DVD
Surse
2 surse redundante
Alimentare
220 V / 50 Hz
Ventilatoare
Redundante
Management
Software de management al serverului de la distanta produs de

acelasi producator ca si serverul.
5-215

CAIET DE SARCINI
MONITOR
Tip display
LCD
Diagonala
Minim 17
GARANTIE
3 ani on-site
5.4.4.5.1.2 Statie de lucru SCADA 3 bucati
UNITATE CENTRALA
Procesor

- Intel Core i5 sau echivalent
- Minim doua nuclee de procesare
- Cache: min 3 MB
Placa de baza

producatoare a calculatorului si sa aiba inscriptionata (imprimata)
sigla producatorului calculatorului pe placa de baza
Chipset
Memorie
HDD
Minimum 1 x 500 GB, SATA, 3,5, 7200 rpm
Unitate Optica
DVDRW, SATA
Placa grafica
Memorie min 1 GB, iesiri minim 1 x DVI si 1 x HDMI
Placa retea
Slot-uri
expansiune
Intrari/iesiri:
Caracteristici
Tower
5-216

CAIET DE SARCINI
carcasa
Securitate

Mouse
Tastatura
Sistem de operare

Software de birou
Microsoft Office 2010 (minim Word si Excel) sau echivalent,

Software antivirus
Alimentare
220 V / 50 Hz
MONITOR
Tip display
LCD sau LED
Diagonala
Minim 24
Rezolutie
Audio
Difuzor integrat sau se va oferi un alt dispozitiv audio extern pentru

alarmarea acustica
Porturi
DVI, VGA
Timp de raspuns
Maxim 5 ms
Certificari
TCO04
Alimentare
220 V / 50 Hz
ALTELE
5-217

GARANTIE
CAIET DE SARCINI

5.4.4.5.1.3 Router pentru Dispeceratul Central 1 bucata
Descriere generala
Firewall, IPSec VPN, OpenVPN, Network Intrusion Prevention, URL

Filtering, Anti-Virus, Anti-Spam
Interfete
8 x 10/100/1000BASE-T interfete fixe WAN si LAN cu un set de

protocoale de rutare (BGP, OSPF, RIP, IPv4, IPv6), MPLS, VPLS, VNP
Layer 2 si Layer 3
Performanta
firewall maxima
Min 800 Mbps
Performanta IPS
Minim 90 Mbps
Performanta VPN
Minim 90 Mbps
Numar de politici de Minim 2000

securitate
Numar de useri
Nelimitat
Numar maxim de Minim 90k

sesiuni concurente
Certificari
CE, RoHS
Alimentare
220 V / 50 Hz
Garantie
3 ani, on-site
5.4.4.5.1.4 Dulap tip rack 19 1 bucata
Scop
Va incorpora unitatea centrala a serverului cu monitor, tastatura si

mouse, router-ul, UPS-ul rack-abil din Dipeceratul Central
Tip
Metalic, stand-alone, organizator de cabluri inclus
Dimensiuni
36 U, cu adancimea adecvata pentru montarea in rack a

echipamentelor mentionate mai sus
5-218

Rafturi
Organizator
cabluri
CAIET DE SARCINI
Numar suficient pentru montarea echipamentelor mai sus

mentionate
de Da
PDU
Minim 8 prize Schuko, rotite la 35, DIN 49 440, IP 20, rezistenta la

topire pana la 850C, nedemontabil, siguranta schimbabila (10A)
Mobilitate
Roti cu autoblocare
Usa
Perforata
Accesorii
5.4.4.5.1.5 Sursa neintreruptibilila de tensiune UPS rack 1 bucata
Scop
Protejarea echipamentelor din rack-ul Dispeceratului Central

(server, router) in cazul caderilor de tensiune
Capacitate

minim 2 ore
Management
Software pentru shut-down automat in cazul unei caderi de

tensiune
Alarma sonora
Protectie
supratensiune
Da
Carcasa
Sa permita montarea in rack de 19, kit-ul de montare in rack si

accesoriile incluse
Accesorii
Garantie
3 ani, on-site
5.4.4.5.1.6 Sursa neintreruptibilila de tensiune UPS statii de lucru 1 bucata
Scop
Protejarea celor doua statii de lucru SCADA in cazul caderilor de

tensiune
5-219

CAIET DE SARCINI
Capacitate

minim 30 minute
Management
Alarma sonora
Protectie
supratensiune
Da
Accesorii
Garantie
3 ani, on-site
5.4.4.5.1.7 Imprimanta de rapoarte 1 bucata
Tip
Color, A4
Compatibilitate SO
Software/driver compatibil cu cel putin urmatoarele sisteme de

operare: Microsoft Windows 2000/XP/Vista/7, Microsoft Windows
Server 2003/2008, Linux altele
Interfata de retea
Ethernet LAN 10/100 Mbit/s
Viteza de printare
Minim 32 ppm
Memorie RAM
Minim 254 MB
Rezolutie
1200 1200 dpi
Interfata
Ethernet, USB
Management in retea
SNMP, sistem de alarmare, pagina WEB
Accesorii
Cablu Ethernet
Consumabile
Garantie
3 ani, on-site
5.4.4.5.1.8 Centrala + posturi telefonice VOIP 1 centrala + 4 terminale VOIP
Tip
VOIP
5-220

Caller ID
Da
Redial
Da
Speaker
Da
Tasta pause
Da
Inregistrare
primite
apeluri Minim 15
Inregistrare
efectuate
apeluri Minim 15
CAIET DE SARCINI
Memoria numerelor Da
dintr-o singura tasta
Agenda
Da
Cablu
Minim 5m
Garantie
3 ani, on-site
5.4.4.5.1.9 Display LCD de perete
Tehnologie
LCD sau LED
Diagonala
Minim 110 cm
Audio
Integrat
Rezolutie
Minim 1920 x 1080
Aspect imagine
16:9
Porturi de conexiune
Minim 2 x HDMI
Altele
Echipamentul va include toate accesoriile pentru montarea pe

perete si serviciile aferente, inclusiv materiale si servicii pentru
cablarea HDMI pana la cele 2 statii de lucru precum si cablarea
aparenta a unei prize pentru alimentarea cu energie electrica.
5-221

Garantie
CAIET DE SARCINI
3 ani, on-site
5.4.4.5.2 Software platforma SCADA

Platforma SCADA propusa va avea un numr nelimitat de taguri (inclusiv istorice), cu minim 2
licene runtime, cu 1 licen de dezvoltare pentru aplicaia SCADA i licen/licene de "integrare
protocol" pentru serverul din Dispeceratul Central. Sistemul SCADA va achiziiona datele ntr-o
manier distribuita ce va permite preluarea informaiilor prin protocolul OPC-DA de la
Dispeceratele Locale ctre Dispeceratul Central folosind un protocol de telemetrie ce va evita
limitrile DCOM pentru transferul datelor printr-o reea WAN.
Platforma SCADA propusa trebuie sa fie o platform scalabil si sa dispuna de interfata web care
sa permita accesarea de catre minim 5 utilizatori.
Platforma SCADA va utiliza o tehnologie bazata pe obiecte care sa permit configurarea,
nregistrarea datelor, obinerea i mentenana informaiei istorice i a celei n timp real, datele
referitoare la alarme si evenimente din sistem in timp real.
Sistemul SCADA va dispune de un modul specializat de istorice de procese, de nalt performan,
care s permit:
stocarea istoricului de producie;
compresia eficienta a datelor;
autoconfigurarea stocrii de istorice, ce elimina efortul de a crea variabilele de doua ori;
n cadrul Dispeceratului Regional vor fi controlate, supervizate si vizualizate numai
informaiile/datele oferite de Dispeceratele SCADA locale (realizate sau in curs de realizare n
contractele de lucrari).
A) Programare / Configurare
Proiectarea sistemului trebuie sa utilizeze T-POO (Tehnologia de Proiectare Orientata pe
Obiecte);
Fiecrui Obiect trebuie s i se poat defini urmtoarele proprieti:
Intrri / Ieiri;
Semnale preventive i de avarie (Alarme i Evenimente);
Aplicaii / scripturi;
Configurare de istorice;
Securitate;
Caracteristici obiect (cod de culori, dinamic, etc.);
Aceste obiecte se vor include in librarii de obiecte, ce vor avea cel puin urmtoarele
5-222

CAIET DE SARCINI
caracteristici:
Posibilitatea de a crea abloane (template-uri);
Orice modificri n librrie vor fi actualizate in tot sistemul;
Posibilitatea de a crea / defini noi librrii pornind de la cele existente;
Posibilitatea crerii unor librarii de obiecte standard;
Posibilitatea crerii de obiecte prin programe personalizate (ex. Vizual Basic, Active X,
.Net, etc.);
Posibilitatea de dezvoltare a proiectului intr-un mediu multi-utilizator.
B) Istorice
Baza de date se va construi pe o baza de date relaionala i trebuie s accepte arhivarea tuturor
variabilelor ce trebuie stocate n istoric.
Tipuri minime de variabile ce trebuie sa fie nregistrate n istoric:
Analogice: din cadrul SCADA se vor vizualiza graficele acestora;
Digitale: Toate alarmele / evenimentele vor putea fi nregistrate n baza de date.
Platforma SCADA propusa va oferi posibilitatea crearii de rapoarte si grafice complexe pe baza
datelor istorice inregistrate.
C) Modulul software de "integrare protocol" pentru serverul din Dispeceratul Central
Va trebui furnizat pentru toate dispeceratele locale i un modul de legtur (driver) pentru OPC,
compatibil cu OPC-DA versiunea 2 si 3. Cu ajutorul acestui modul se va asigura compatibilitatea
mecanismelor de transmisie a datelor dintre Dispeceratele Locale i cel Central.
Acest modul va trebui s fie compatibil cu sistemele pe 32 bii din Dispeceratele Locale, precum i
cu un sistem pe 64 de bii, aa cum este prevzut serverul i staiile de operare din Dispeceratul
Central.
Consultantul va asigura resursele tehnice, umane si de software necesare pentru:
1. Realizarea unui audit de sistem SCADA pentru situatia existenta
2. Integrarea sistemelor scada identificate in sistemul central
3. Upgradarea componentelor SCADA Regionale existente
4. Actualizarea softurilor existente
5. Includerea in Documentatiile de atribuire a elementelor scada necesare in la nivelul
investiilor pentru a putea fi centralizate in dispeceratul Regional.
5.4.4.5.3 Servicii scada

5-223

CAIET DE SARCINI
3.2. Instruire
Se va include o instruire in utilizarea sistemului SCADA de minim 5 zile pentru minim 4 specialisti.
Se va include mentenanta software pentru minim 3 ani pentru toate produsele software furnizate.
Documente ce trebuie prezentate:
Raport de analiza, evaluare si propuneri de dezvoltare a sistemului SCADA;
Schema functionala cu prezentarea elementelor necesare pentru implementareasistemului
SCADA actualizat si dezvoltat;
5.4.4.6 Asigurarea publicitii proiectului i informarea populaiei

Toate activitatile de publicitate din cadrul proiectului vor fi implementate in
conformitate cu reglementrile i cerinele naionale i europene n materie. Se va respecta
in mod obligatoriu MANUALUL DE IDENTITATE VIZUAL PENTRU INSTRUMENTELE
STRUCTURALE in vigoare la momentul implementarii proiectului. n cadrul acestei
activitati se vor urmari urmatoarele:
-
n toate locaiile proiectului vor fi amplasate panouri temporare

Dup finalizarea lucrrilor, panourile vor fi demontate n termen de cel mult ase luni dup
finalizarea lucrrii i nlocuite cu plci permanente pe locaiile accesibile publicului general;
Vor fi expuse postere la sediile organismelor care implementeaz sau care beneficiaz de
pe urma proiectului (consilii locale, consiliul judeean, Operatorul Regional etc);
Toate notificrile privind ajutorul acordat beneficiarilor trimise de autoritile competente
vor meniona contribuia Uniunii Europene la finanarea proiectului i pot preciza valoarea
sau procentul finanat prin instrumentul comunitar n cauz;
Toate publicaiile (brouri, fluturai sau pliante) consacrate proiectului vor conine pe
pagina de titlu o referire clar la contribuia Uniunii Europene i, unde este cazul, trebuie
s figureze Finanarea implicat n proiect precum i sigla Comunitii dac este folosit i
stema naional sau regional;
Informaiile vor fi disponibile i pe materialele audiovizuale (prezentri, CD-ROM-uri, etc.)
i de informare electronice (de ex. site web) acordnd atenia cuvenit noilor tehnologii
care permit distribuia rapid i eficient a informaiei , facilitnd dialogul cu publicul;
La toate evenimentele precum ntlniri, seminarii, referitoare la implementarea proiectului
participarea Comunitii Europene va fi prezentat n mod explicit prin afiarea drapelului
european n slile de ntlnire i, de asemenea, sigla Comunitii Europene trebuie s
figureze pe documente.
5-224

CAIET DE SARCINI
Msurile destinate informrii publicului general vor cuprinde, printre altele, campanii pe suport
hrtie, campanii prin radio i TV.
Msurile de publicitate se vor implementa n vederea sensibilizrii opiniei publice i n vederea
acceptrii n rndul populaiei. Msurile urmresc:
- Informarea populaiei beneficiare n legtur cu asistena acordat de CE;
- Creterea gradului de sensibilizare a populaiei beneficiare cu privire la valoarea
mbuntirii serviciilor de alimentare cu ap i a celor de epurare a apelor uzate;
- Sporirea disponibilitii populaiei pentru plata tarifelor corespunztoare noilor servicii
mbuntite;
- Informarea publicului n legtur cu msurile, costurile i beneficiile proiectului pentru
asigurarea acceptrii proiectului prin msuri de promovare a transparenei.
Activitatile de publicitate ce trebuie executate de catre consultant pe intreaga durata de
implementare a contractului de servicii, sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Activitate/msur
Comunicri de
pres i
prezentri la
intervale regulate
Distribuire de fluturasi,
pliante, roll-up, brosuri,
mape, sepci, tricouri,
pixuri, caiete
Descriere succint
Prezentarea stadiului fizic al

proiectului prin mijloace digitale
(electronice
Producerea si distribuirea de:

- fluturasi 1000 buc/an;
- pliante, si mape; 1000 buc/an
- brouri 100 la sfrit de proiect
- epci inscriptionate 200 buc./an;
- tricouri inscriptionate 200 buc/an;
- pixuri inscripionate 400 buc/an;
- block-notes personalizate 200
buc/an
Intretinerea si
Intretinerea si reactualizarea siteactualizarea
ului de internet specific n care s se
Site-ului de internet
prezinte lunar evoluia proiectului,
dedicat proiectului
tiri, informaii interesante despre
proiect .
Amplasarea unor postere Producerea si distribuirea de:
promoionale, bannere cu - Postere : 100 buc/an;
informaii privind
- Roll-up: 20 buc
stoparea stoparea poluarii - Bannere : cel putin doua bannere
mediului prin realizarea
pentru fiecare localitate inclusa in
investitiilor in
proiect, 2 bannere de interior.
cadrul POS Mediu
Apariii
- Comunicatele, rezultand un
numar de cel putin 2
comunicate anual;
- Publicarea materialelor se va
face in format color intr-un ziar
local;
- Dimensiune care sa permita
vizibilitatea cu usurinta a
materialului -(nu mai mic de
A5);
- pagina de interior.
- aceste materiale vor fi
distribuite in cadrul intalnirilor
publice,
seminariilor,
conferintelor de presa etc.
lunar
Perioada de expunere a
bannerelor este de 30 de zile
anual.
5-225

Organizarea de ntlniri
publice si seminarii
Campanii publicitare
Publicitate in massmedia
locala
(ziare locale,
canale TV i radio
locale)
Organizare (sala de conferinta,

materialele audiovizuale de
prezentare, mijloace de comunicare,
foto, facilitati de transport, protocol,
etc) ntlniri la care s
participe reprezentanii prilor
interesate pentru a evita informarea
necorespunztoare a publicului.
La aceste ntlniri vor trebui s
participe persoane publice n
vederea asigurrii unei publiciti
mai bune a proiectului
Campanii in localiti, coli
Interviuri oficiale, anunuri
publicitare, spoturi educative sau
filme scurte, mesaje promoionale,
emisiuni educative.
Panouri temporare
Producerea si amplasarea de
panouri temporare
Plci permanente
Plcile permanente vor nlocui

panourile temporare la finalizarea
lucrarilor pentru fiecare contract al
proiectului
Autocolante
Pe toate echipamentele
achiziionate conform prevederilor
CAIET DE SARCINI
- Acest tip de evenimente se vor

organiza de cel puin 2 ori pe an
n fiecare localitate.
Cel puin o campanie pe an

2 aparitii in fiecare an in format
nu mai mic de A4;
- Color in cel putin 2 ziare
locale;
- vor contine fotografii;
- pagina de interior.
- Interviuri TV/Radio cel putin o
data pe an.
Spoturi TV
- Durata aproximativa a
spoturilor 10 secunde,
- Difuzare de cel putin 6 ori pe
an, cu format diferit pentru
fiecare an
Spoturi Radio
- Durata aproximativa a
spoturilor 30 de secunde,
- Difuzare de cel putin 6 ori pe
an la un post de radio, cu format
diferit pentru fiecare an.
Materialele publicitare sus
mentionate vor fi inaintate
Beneficiarului pe suport fizic sau
electronic, dupa caz.
Producerea si amplasarea a cel
puin 4 panouri temporare
pentru fiecare localitate in care
se desfasoara lucrari
- Producerea si amplasarea de
panouri la finalizarea
contractelor de lucrari: cate
unul pentru fiecare contract de
lucrari si localitate in care se
realizeaza investitiile.
- producerea si aplicarea unui
numar suficient de autocolante
5-226

CAIET DE SARCINI
contractuale, va fi lipit un autocolant

pe care s fie menionat c
achiziionarea produsului s-a fcut
cu finanare UE
5.4.4.7 Actualizarea Master Plan-ului judeean

Actualizarea Master Planului judetean va fi realizat n conformitate cu Ghidul privind elaborarea
Master Planurilor din sectorul de apa/apa uzata, care va fi pus la dispozitie de catre MMSC AM
POS Mediu.
Actualizarea Master Planului reprezint o activitate care va fi realizat n partea de final a
contractului de asisten tehnic i va avea n vedere situaia socio-economic a judeului Prahova
la orizontul anilor 2019-2020.
5.4.5 Asistena tehnic n calitate de proiectant pe parcursul execuiei

lucrrilor din contractele de tip Construcie FIDIC ROU
Serviciile de asisten tehnic din partea proiectantului vor acoperi toate cerinele specifice
acestei etape: geo, structuri, hidro, mecanice, electrice/automatizari, topo OCPI, studii urbanistice
etc.
Consultantul va presta pe parcursul execuiei lucrarilor, in calitate de Proiectant general,
urmatoarele activitati (lista nu este limitativa):
- particip la predarea amplasamentelor, trasarea generala si a bornelor de reper aferente
lucrrilor
- particip la toate fazele determinate, la receptiile la terminarea lucrarilor, la receptiile
finale si la punerea in functiune
- elaboreaza solutii tehnice n cazul modificarii solutiilor propuse initial (inclusiv in perioada
de notificare a defectelor)
- emite instructiuni sau solicita detalii de executie Antreprenorului
- elaboreaz unui raport partial de indeplinire a serviciilor in termen de 4 zile lucratoare de
Ia data emiterii Certificatului de receptie Ia terminarea lucrarilor.
5.4.6 Supervizarea lucrrilor

Activitatea consultantului se va desfasura in conformitate cu prevederile legislatiei romaneti in
constructii precum i cu respectarea Condiiilor de contract FIDIC Rou i FIDIC Galben.
Activitatile redate mai jos trebuie considerate cerinte minime, iar daca alte activitati sunt necesare
in vederea realizarii obiectivelor, acestea vor face parte din responsabilitatea Consultantului.
Serviciile Consultantului se vor finaliza dup emiterea Certificatului de Recepie Final, dup
finalizarea Perioadei de Notificare a Defectelor.
5-227

CAIET DE SARCINI
5.4.6.1 Activitati in faza de pre-constructie

In urma licitarii si adjudecarii contractelor, consultantul va stabilit o organizare corespunzatoare si
functionala a supervizarii si va intreprinde toate lucrarile pregatitoare, permitand derularea rapida
si eficienta a activitatilor zilnice de supervizare.
Sarcinile consultantului in cadrul acestei etape sunt:
1. Studierea i nsuirea prevederilor Contractelor de proiectare i execuie si de executie de
Lucrri, a tuturor documentelor care fac parte din acestea, a tehnologiilor utilizate n
execuie, precum i a caracteristicilor antierelor n perioada premergtoare emiterii
Ordinului de ncepere a Lucrrilor.
2. Pregatirea Manualului pentru procedurile de supervizare. Manualul va include
reglementarile legislatiei cu privire la proiectarea si calitatea in constructii si va include
minim procedurile privind:
- mecanismul de comunicare si raportare dintre Autoritatea Contractanta si Consultantul
Supervizare
- registrul de lucru sistemul de inregistrare si arhivare a informatiilor din santier
- predarea amplasamentelor si a reprelor de nivelment catre constructor, libere de orice
sarcina
- documente ce se vor intocmi ca urmare a verificarilor (procese verbale in faze determinate,
procese verbale de lucrari ce devin ascunse, etc)
- analizarea schimbarilor propuse de contractor si a neconformitatilor fata de contract
- raportarea antreprenorului cu privire la progresul lucrarilor de constructii
- procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor, certificatul de receptie la terminarea
lucrarilor, procesul verbal de receptie finala, certificatul de receptie finala
- efectuarea de inspectii/teste in mod regulat, pe parcursul Perioadei de Notificare a
Defectiunilor
3. Consultantul va elabora un manual de asigurare a calitatii (AC) care va cuprinde referinte la
Manualul pentru Procedurile de Supervizare dar si la manualul procedurilor contractorilor
pentru AC. Manualul de AC va include referinte si la:
- procedurile relevante de Protectia Muncii si AC care trebuie adaptate pentru lucrarile
care se desfasoara pe santierul de constructie, in birourile consultantului de supervizare
si UIP
- procedurile pentru analizarea sistemelor de AC ale contractorilor lucrarilor de
constructie.
Activiti specifice n aceast perioad

1. Studierea si insusirea prevederilor contractelor de lucrari si a tuturor anexelor acestora
precum i a caracteristicilor antierelor i raportarea ctre Autoritatea Contractant i
proiectant a oricrei probleme care ar putea afecta lucrrile sau orice inadvertente
constatate ntre contracte i conditiile existente pe teren.
2. Verificarea polielor de asigurare i a garaniilor pe care Antreprenorul are obligaia
contractual de a le prezenta din punctul de vedere al respectrii condiiilor i
termenelor contractuale. Consultantul se va asigura c acestea rmn valabile i n
5-228

CAIET DE SARCINI
vigoare pn la datele prevzute n Contractul de lucrri. Consultantul va notifica AC i

Antreprenorii, despre neconcordanele, erorile, neconformitile documentelor
prezentate, sau, dup caz, despre necesitatea extinderii polielor i/sau garaniilor i va
stabili termenul de remediere i sanciunea aplicabil n cazul nerespectrii acestuia.
3. Verificarea Documentaiei Tehnice pentru Organizarea Execuiei Lucrrilor (DTOE)
elaborat de Antreprenorii din punctul de vedere al respectrii condiiilor i termenelor
prevzute n Contractul de Lucrri i a prevederilor legii.
4. Asistarea AC i a Antreprenorilor la obinerea autorizaiilor, avizelor, acordurilor i
aprobrilor necesare pentru execuia Lucrrilor n conformitate cu prevederile
contractuale i legislaia n vigoare
5. Verificarea corespondentei dintre Studiul de Fezabilitate aprobat, autorizaiile de
construire, Proiectele Tehnice i Detaliile de execuie. n cazul neconcordanelor,
Consultantul va solicita Antreprenorului revizuirea Proiectului tehnic/Detaliilor de
execuie.
6. Verificarea si aprobarea, in cadrul proiectarii generale, a diagramei de proces si
instrumentatie pentru statiile de epurare incluse in proiect
7. Verificarea i recomandarea ctre Autoritatea Contractanta cu privire la conformitatea
i autenticitatea tuturor certificatelor, indemnizatiilor, etc pentru care Contractorul
este responsabil conform Conditiilor Contractului
8. Verificarea i transmiterea la Antreprenor a constatrilor i recomandrilor pentru
asigurarea conformitii programului de control al calitii pe faze determinante.
Consultantul va urmri dac sunt precizate i corect definite fazele determinante, dac
exist viza Inspectoratului de Stat n Construcii (obligatia de a asigura viza ISC pentru
fazele determinante revine Antreprenorului), etc.
9. Verificarea n contractele de lucrri a existenei i completitudinii prevederilor
referitoare la calitatea construciilor i instalaiilor din cadrul Proiectului. Dac e cazul,
Consultantul va face propuneri ctre AC pentru completarea contractelor cu toate
prevederile necesare pentru asigurarea calitii construciilor i instalaiilor, dup caz,
conform legii.
10. Verificarea i comunicarea ctre AC a oricror inadvertene constatate ntre cantitile
de lucrri contractate, condiiile existente pe teren i prevederile contractelor de lucrri
Propunerea ctre AC a msurilor de soluionare.
11. Asigurarea c mecanismul de comunicare i raportare dintre Autoritatea Contractanta
(respectiv Unitatea de Implementare a Proiectului) si Consultantul Supervizare este
stabilit, complet functional i eficient pe toat durata proiectului in conformitatea cu
procedura din Manualul de Supervizare si prin reactualizarea periodica a acesteia, daca
conditiile/cerintele de raportare o impun
12. Participarea la predarea amplasamentului lucrrii ctre Contractor incluzand:
a. preluarea amplasamentului i a reperelor de nivelment i predarea acestora
executantului, libere de orice sarcin;
b. participarea mpreun cu proiectantul i cu executantul la trasarea general a
constructiei i la stabilirea bornelor de reper;
c. predarea ctre executant a terenului rezervat pentru organizarea de antier;
13. Anunarea Inspecoratului de Stat n Construcii cu privire la data de ncepere a
lucrrilor;
14. Emiterea Ordinelor de ncepere a lucrrilor n conformitate cu prevederile Contractului
de Lucrri i va furniza Antreprenorului numele i adresele experilor din echipa sa de
proiect care va asigura supravegherea Lucrrilor.
15. Verificarea numrului i conformitii panourilor de antier i a tuturor elementelor de
5-229

CAIET DE SARCINI
identificare vizual privind lucrrile care se realizeaz cu finanare european.

16. Revizuire/aprobare a aspectelor aferente organizrii de antier
17. Verificare i/sau propunere spre revizuire a proiectului tehnic, a specificatiilor tehnice i
caracteristicilor antierului i transmiterea ctre Autoritatea Contractant i proiectant
a oricrei probleme care ar putea afecta lucrrile sau orice inadvertente constatate
ntre detaliile tehnice i conditiile existente pe teren.
18. Verificare i propunere spre revizuire, daca este cazul, in vederea aprobarii a
programului de activitati a contractorului inclusiv programul de livrare a
echipamentelor cu montaj.
19. Pregtirea Registrului de lucru sistemul de nregistrare i arhivare a informatiilor pe
antier.
20. Emiterea Certificatului de Plat pentru avans, in urma solicitarii scrise a Contractorului
cu respectarea tuturor prevederilor contractuale precum si procedurilor adoptate
5.4.6.2 Activitati n perioada de construcie
Consultantul de Supervizare va furniza servicii complete de supervizare, n numele Autoritatii

Contractante. n acest scop, Consultantul de Supervizare va stabili o organizare a supervizrii, un
management al contractului i un sistem de monitorizare care s ntruneasc cerintele unei
supervizri a constructiei i a unei administrri eficiente a contractului, de ex. controlul calittii,
controlul cantittii, monitorizarea progresului, protectia muncii, colaborarea cu autorittile
aferente i alte prti interesate, controlul costurilor i administrarea contractual a contractelor
de lucrri. Pe perioada de implementare a contractelor de lucrari Prestatorul va asigura
respectarea prevederilor art 7 din HG nr. 300/2005 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru santierele temporare sau mobile si va nominaliza un coordonator in materie
securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarilor. Pentru fiecare contract serviciile furnizate de
Consultant vor include urmtoarele sarcini:
1. Analizarea, notificarea si emiterea de instructiuni spre corectare a Programului de Execuie
al Contractorului, dup evaluarea detaliat a conformittii resurselor alocate i a
perioadelor de timp propuse; progresul lucrrilor va fi permanent monitorizat comparativ
cu graficul de executie, iar Consultantul de Supervizare va solicita masuri de corectare ori
de cte ori va fi necesar.
2. Analizarea/auditarea Sistemului Contractorului de Asigurarea Calittii (inclusiv Planul
Inspectiilor i Procedurile pentru Inspectii, Planul de Calitate, Tehnologiile de Executie,
precum i procedurile de Protectia Muncii pe antier, cu precizarea fazelor determinante
vizate de Inspectoratul de Stat n Constructii) Verificarea respectrii tehnologiilor de
executie, aplicarea corect a acestora n vederea asigurrii nivelului calitativ prevzut n
documentatia tehnic, n contract i n normele tehnice n vigoare;
3. Verificare i propunere spre revizuire, daca este cazul, in vederea aprobarii a proiectelor
tehnice si a detaliilor de executie ale Contractorului in cazul contractelor de proiectare si
executie.
o Fiecare proiect de executie impreuna cu un raport de analiza a proiectului care
evidentiaza constatarile principale si recomandarile Consultatului va fi prezentat
autoritatii contractante. Consultantul de supervizare nu va aproba proiectul daca
acesta nu respecta cerintele Beneficiarului conform contract
4. Verificarea existentei tuturor pieselor scrise i desenate, corelarea acestora, respectarea
5-230

CAIET DE SARCINI
reglementrilor cu privire la Verificarea, comentarea si aprobarea proiectelor de ctre

verificatori atestati i existenta vizei expertului tehnic atestat, acolo unde este cazul;
Consultantul de Supervizare va asigura, dup caz experti tehnici i/sau experti verificatori
de proiecte, pe specialitti, atestati conform cu legislatia national, respectnd prevederile
Legii nr. 10/24.03.1995 publicatn Monitorul Oficial nr. 12/1995 cu privire la Calitatea n
Constructii, cu modificrile i completrile ulterioare in numele Autoritatii Contractante.
5. Coordonarea lucrarilor intre diferite contracte si initierea de instructiuni adecvate pe cat
posibil inainte de inceperea lucrarilor, daca este necesar, pentru a evita neconcordante de
orice fel. Pe parcursul executiei se va coordona progresul santierelor ( de ex. Prin metoda
drumului critic) pentru a crea conditii optime pentru executie, testare si receptionare a
diverselor lucrari.
6. Urmrirea realizrii lucrrilor din punct de vedere tehnic, pe tot parcursul execuiei
acestora, i admiterea la plat numai a lucrrilor corespunztoare din punct de vedere
cantitativ i calitativ; n acest sens, Consultantul Supervizare va pregti rapoartele
sptmnale de inspectie ntr-un format agreat si de Autoritatea Contractanta. Aceste
rapoarte de inspectie vor fi transmise spre informare UIP, apoi vor fi arhivate n mod
corespunztor.
7. Initierea i prezidarea edintelor sptmnale de antier i a edintelor lunare de progres;
pregtirea i naintarea prompt a minutelor edintelor i asigurarea c toate problemele
care apar sunt solutionate cu promptitudine.
8. Interzicerea utilizrii produselor pentru constructii necorespunztoare sau fr certificate
de conformitate, declaratie de conformitate ori fr agrement tehnic (pentru materialele
netraditionale); Interzicerea executrii de lucrri de ctre persoane neautorizate conform
reglementrilor legale n vigoare;
9. Efectuarea verificrilor prevzute n reglementrile tehnice i semnarea documentelor
ntocmite ca urmare a verificrilor (procese-verbale n faze determinante, procese-verbale
de lucrri ce devin ascunse etc.); Asistarea la prelevarea probelor de la locul de punere n
oper;
10. Notificarea si emiterea de instructiuni pentru corectarea tuturor abaterilor de la proiect
depistate in executie
11. Dispunerea opririi executiei, demolrii sau, dup caz, a refacerii lucrrilor executate
necorespunztor de ctre executant, n baza solutiilor elaborate de proiectant i vizate de
verificatorul de proiecte atestat;
12. Verificarea respectrii prevederilor legale cu privire la cerintele stabilite prin Legea nr.
10/1995, cu modificrile ulterioare, n cazul efecturii de modificri ale documentatiei sau
adoptrii de noi solutii care schimb conditiile initiale;
13. Verificarea materialelor, echipamentelor i lucrrilor. n acest sens se va apela la serviciile
unor laboratoare de testare autorizate conform legislatiei n vigoare.
14. Aprobarea testrii oricror produse i materiale care vor fi incluse n lucrri, n
conformitate cu contractele de lucrri i cu standardele i procedurile naionale. Testele i
controalele pentru Lucrrile Mecanice i Electrice, n care Consultantul Supervizare va
include dar nu se va limita la:
o Teste de fabric
o Inspectii pe antier
o Teste pe uscat i ud a tuturor echipamentelor de proces
o Msurarea nivelului de zgomot n interiorul i n afara cldirilor
o Conformitatea cu EMC a echipamentului electric instalat
15. Solicitarea ctre Contractor de a efectua orice modificare a proiectului, specificatiilor,
lucrrilor sau graficului de executie care pot deveni necesare sau dorite pe parcursul sau
5-231

CAIET DE SARCINI
postexecutiei
16. Consilierea Autoritatii Contractante cu privire la modalittile posibile pentru reducerea
cheltuielilor proiectului, scderea Duratei de executie sau mbunttirea calittii lucrrilor
si depunerea tuturor eforturilor pentru inregistrarea progresului fizic al lucrarilor si
atingerea scopului final al proiectului.
17. Negocierea cu Contractorul n ceea ce privete Variatiile i Modificrile i efectuarea de
propuneri scrise pentru Autoritatea Contractanta, cu privire la ratele i preturile pentru
orice lucrri neplanificate.
18. Initierea ordinelor de variatie care devin necesare pentru implementarea contractelor,
analizarea eventualelor propuneri ale Contractorului pentru variatii. Consultantul
Supervizare va nainta spre aprobare Autoritatii Contractante a unui raport detaliat cu
privire la ordinului de variatie care subliniaz:
o Necesitatea ordinului de variatie;
o Impactul ordinului de variatie din punct de vedere al calittii,costurilor, perioadei
de timp;
o Propunerile Consultantului de Supervizare.
19. Efectuarea de determinri n cadrul conditiilor contractuale aplicabile (conform
prevederilor conditiilor generale de contract de proiectare si executie in sarcina
Contractorului.) atunci cnd aceste determinri devin necesare.
20. Verificarea i aprobarea desenelor as-built (cartea construciei), manualelor de
functionare, listelor de piese de schimb i a altor documente solicitate i furnizarea ctre
UIP a tuturor rapoartelor, certificatelor, etc pregtite sau naintate de Contractor,
asigurndu-se c acestea sunt complet colationate, indexate i prezentate corespunztor.
21. Primirea i analizarea Situatiilor Intermediare de Lucrri ale Contractorului, stabilirea i
determinarea procedurii cuprinse n Conditiile contractuale; emiterea de Certificate
Interimare de Plat lunare.
22. Certificarea se va face tinand cont de:
o Prevederile Contractului
o Regulile Fondului de Coeziune cu privire la eligibilitatea cheltuielilor, dup cum se
definete n Decizia de finantare i in Contractul de finantare
o Sumele scadente pentru Contractor ca rezultat al prevederilor contractuale, dar
fr a fi eligibile pentru finantarea prin Fondul de Coeziune, nu vor fi certificate. n
acest caz, un raport special se va nainta Autoritatii Contractante care va decide
corespunztor.
o Certificatele interimare de plat se vor emite conform clauzelor contractuale, dup
primirea solicitrii Contractorului i a declaratiei aferente. Certificatele de plata vor
fi naintate UIP, spre aprobare (UIP trebuie s le verifice si aprobe conform
procedurilor operaionale).
23. Furnizarea de asisten permanent pentru UIP prin telefon / fax / e-mail, cu privire la
orice aspect legat de implementarea contractului, inclusiv rapoarte ad hoc la solicitarea OI
si/sau AM.
24. Consiliere si asisten juridic de specialitate cu privire la orice revendicri sau dispute
contractuale i probleme care apar pe parcursul lucrrilor i prevenirea revendicrilor i a
ntrzierilor, dac este posibil.
25. Controlul i verificarea manualelor de operare si mentenan ale Contractorului i
pregtirea unui program de operare si mentenan n strns colaborare cu UIP i cu alte
departamente relevante din cadrul AC.
26. Controlul, aprobarea programului de instruire propus de Contractor personalului
Autoritatii Contractante, n conformitate cu cerintele contractului.
5-232

CAIET DE SARCINI
27. Monitorizarea conformittii implementrii proiectului cu prevederile Deciziei de Finantare,

si ale Contractului de Finantare, din punct de vedere al indicatorilor de performanta,
indicatorilor fizici, perioadei de timp, al costurilor si al eligibilitatii cheltuielilor si depunerea
tuturor eforturilor pentru inregistrarea progresului fizic al lucrarilor si atingerea scopului
final al proiectului. Consultantul de Supervizare trebuie s acorde o atentie special
Planului de Finantare i Defalcrii Costurilor, prezentate n Decizie. n cazul n care este
necesar o modificare/ajustare a Deciziei de Finantare, Consultantul de Supervizare va
notifica Autoritatea Contractanta i va furniza ulterior argumente i documente suport
pentru aceast decizie. n cazul n care devine necesar o realocare a fondurilor intre
contracte pe parcursul implementarii proiectului, Consultantul de Supervizare va furniza
documente suport si va asista beneficiarul n stabilirea eventualelor extinderi ale
contractelor existente sau la semnarea de contracte noi pentru lucrrile suplimentare
aprobate, care rezult din lucrrile ulterioare cunoscute. Aceste lucrri se vor executa n
cadrul bugetului i perioadei de timp generale.
28. Organizarea unui sistem de arhivare (digital i pe hrtie) n vederea supravegherii
progresului lucrrilor. Toate documentele i comunicrile legate de program vor fi arhivate
iar sistemul de arhivare va fi mentinut n deplin conformitate cu cerintele institutiilor
financiare i cu cerintele legii romne. La finalizarea activittii, Consultantul de Supervizare
va transfera toate materialele de arhiv Autoritatii Contractante
29. Intocmirea rapoartelor conform prevederilor prezentului caiet de sarcini.
30. Coordonator in materie de securitate si sanatate pe durata implementarii contractelor
conform HG nr. 300/2006.
5.4.6.3 Activitati in perioada de receptie la terminarea lucrrilor
In aceasta perioda Consultantul de Supervizare va asigura prezenta permanenta a personalului
necesar. Principalele activitati sunt:
1. Aprobarea propunerilor Contractorului cu privire la Testele la Finalizare n faza de dinaintea
drii n funcfiune, punerea n funcfiune i functionarea de prob, dup cum este cazul. Este
necesar participarea i aprobarea rezultatelor testelor.
2. Preluarea documentelor de la constructor si proiectant inclusiv desenele post executie si
intocmirea si completarea cartii tehnice cu toate documentele conform legislatiei specifice
3. Efectuarea inspectiilor necesare la Receptie, mpreun cu reprezentantii Autoritatii
Contractante i pregtirea certificatelor de Receptie, Lista Defectelor i a altor documente
solicitate de Conditiile Contractului. asigurarea secretariatului receptiei i ntocmirea
actelor de receptie;
4. Urmrirea solutionrii si stingerea obiectiilor cuprinse n anexele la procesul-verbal de
receptie la terminarea lucrrilor i realizrii recomandrilor comisiei de receptie;
5. Participarea prin experi dedicai (civile, proces, mecanic, electrice-automatizari, etc) i
nregistrarea testelor tehnologice efectuate de Contractori i confirmarea conformitii
lucrarilor efectuate cu documentaia de atribuire i oferta Contractorului, inclusiv a
cerinelor asumate prin garanii emiterea Procesului Verbal de Recepie la Terminarea
Lucrrilor
6. Urmrirea dezafectrii lucrrilor de organizare de antier i predarea terenului
detintorului acestuia;
7. Emiterea Certificatului de Receptie la Terminarea lucrarilor.
5-233

CAIET DE SARCINI
5.4.6.4 Activitati in Perioada de Notificare a Defectelor

n aceast faz, Consultantul de Supervizare va asigura o prezenta discontinu pe santier.
Principalele activitti din cadrul fazei de post-constructie vor fi:
-
Realizarea de inspectii regulate pe parcursul Perioadei de Notificare a Defectelor (de cel

putin dou ori pe lun);
Urmrirea soluionrii obieciilor cuprinse n anexele la procesul-verbal de receptie la
terminarea lucrrilor i realizrii recomandrilor comisiei de receptie. Consultantul de
supervizare se va asigura c Antreprenorul va executa toate lucrarile necesare pentru
remedierea defectiunilor sau degradarilor, conform solicitarilor Beneficiarului (sau cele
constatate de ctre Consultant), pn Ia sau nainte de data de expirare a Perioadei de
Notificare a Defectelor pentru Lucrri sau Sectoare de Lucrri (dup caz).
Urmrirea atingerii de ctre Antreprenor a parametrilor garantai conform contractului.
Asistarea la Teste dup Terminare aprobarea rapoartelor acolo unde este cazul.
Perioada de Notificare a Defectelor este de minim 12 luni. In cazul lucrarilor pentru statiile de
epurare si/sau de tratare perioada se poate extinde pana la indeplinirea conditiilor contractuale
de calitate precum si a costurilor de operare garantate. Durata maxima a DNP este de 24 de luni
Consultantul de Supervizare va include n tarifele sale si costuri ce vor aparea in eventualitatea
prelungirii Perioadei de Notificare a Defectelor n cazul specificat mai sus.
5.4.6.5 Activitati la finalizarea contractelor de lucrri
Consultantul de Supervizare va asigura prezenta sefului de proiect precum si a altor experti
considerati necesari pentru indeplinirea activitatilor de mai jos:
1. Emiterea Proces Verbal de Receptie Final
2. Emiterea Certificatul de Receptie Final;
3. Predarea ctre investitor/utilizator a actelor de receptie i a crtii tehnice a constructiei,
complete, dup efectuarea receptiei finale.
4. Emiterea Certificatului de plata finala in conformitate cu prevederile contractuale si a
procedurilor adoptate
5. Recomandare catre Autoritatea Contractanta privind returnarea Scrisorii de garantie de
Buna Executie a Contractorilor
6. Raport Final de Supervizare;
5.4.7 Prezena experilor principali

Pentru a garanta o implementare la timp a Lucrarilor i utilizarea eficient a resurselor financiare,
Consultantul va mentine o prezent permanent si continu la locatiile Proiectului si pe toate
antierele a experilor relevani.
Pentru licitaiile derulate pe baza documentaiilor de atribuire ntocmite de Consultant, acesta va
asigura prezenta experilor relevani (juridic, financiar, tehnic, mediu, calitate SSM, etc) la
solicitarea Beneficiarului, in desfurarea activitilor legate de procesul de licitare si evaluare a
ofertelor inclusiv organizarea de vizite n amplasament, rspunsuri la clarificri sau solicitri de
clarificri, erate, puncte de vedere n caz de contestaii sau aciuni n instan, etc.
5-234

CAIET DE SARCINI
Pe parcursul supervizrii lucrrilor, Consultantul trebuie s aiba n vedere faptul c, Contractorul

poate solicita executarea lucrrilor n ore de lucru suplimentare, fcnd subiectul unei solicitri
pentru aprobarea de ctre Consultantul de Supervizare. n mod corespunztor, Consultantul de
Supervizare se va pregti pentru aceast eventualitate i va include orice costuri pentru ore de
munc suplimentare n cadrul tarifelor sale.
Pe parcursul supervizrii, Consultantul va avea personal corespunztor prezent pe antier timp de
cinci zile pe sptmn i n orele suplimentare solicitate de Contractorul de lucrri.
5.4.8 Transferul de Cunotinte

Consultantul Supervizare va fi obligat s se asigure c personalul UIP este ndeaproape implicat n
supervizarea contractelor n numele Autoritatii Contractante, pentru a asigura urmtoarele:
1. Acordul Autoritatii Contractante este sigur n ceea ce privete deciziile principale
referitoare la lucrri;
2. Realizarea unui transfer de cunotine n ceea ce privete supervizarea de la Consultantul
Supervizare ctre personalul UIP;
3. Aadar, Consultantul de Supervizare va dezvolta un mecanism de colaborare cu UIP pentru
supervizarea lucrrilor, n baza urmtoarelor principii:
a) Consultare
UIP va fi consultat cu privire la principalele decizii tehnice din cadrul contractului, n

calitate de reprezentant al Autoritatea Contractante
b) Transfer de cunotinte
UIP va fi implicat pe ct de mult posibil n activittile zilnice de supervizare, mpreun
cu personalul Consultantului de Supervizare.
c) Eficienta
Mecanismul de colaborare cu UIP se va dezvolta n cea mai eficient manier, n
vederea asigurrii unei supervizri i implementri sigure a contractelor de lucrri.
Mecanismul va fi proiectat n mod special pentru a evita orice ntrziere sau

discontinuitate n procesul lurii deciziilor i orice posibil diminuare a responsabilittii
Consultantului de Supervizare.
Consultantul este singurul responsabil de calitatea serviciilor de supervizare.

5.4.9 Limitele autoritii Consultantului
Consultantul va obtine de la Autoritatea Contractanta avizarea/aprobarea specifica pentru:
a. agrearea sau determinarea oricrui aspect care ar face ca Pretul Contractului s
depeasc Valoarea de Contract Acceptat sau orice valoare de contract convenit
ulterior de Autoritatea Contractanta i Contractor
b. acordarea aprobrii unui Subcontractor pentru lucrrile care ar fi trebuit executate de un
subcontractor diferit, nominalizat n Contract;
c. aprobarea proiectelor intocmite de Contractor in cazul contractelor de proiectare executie
d. agrearea sau determinarea unei extinderi de timp pentru Termenul de Finalizare
5-235

CAIET DE SARCINI
e. initierea unei Variatii care se preconizeaz a crete Pretul Contractului sau care schimb n
orice mod semnificativ cerintele contractului, n mod special cu privire la scopul, caracterul
sau calitatea Lucrrilor
f. emiterea de instructiuni cu privire la utilizarea sumelor provizorii
g. emiterea Certificatului de Receptie la Terminarea lucrrilor;
h. emiterea Certificatului de Receptie Final;
Avnd n vedere toate obligatiile descrise anterior de a obtine aprobarea, dac n opinia
Consultantului de Supervizare intervine o urgent care afecteaz siguranta persoanelor sau a
Lucrrilor sau a propriettilor nvecinate, acesta poate, fr a exonera Contractorul de vreuna
dintre ndatoririle i responsabilittile sale din cadrul Contractului, s instructioneze Contractorul
s execute lucrri sau s ntreprind actiuni care ar putea fi, n opinia Consultantului de
Supervizare, necesare pentru atenuarea i reducerea riscurilor. Contractorul se va conforma
imediat, n pofida absentei aprobrii Autoritatii Contractante n cazul unei astfel de instructiuni
din partea Consultantului de Supervizare. Consultantul de Supervizare, cu aprobarea Autoritatii
Contractantate, va determina orice adugare la Pretul Contractului, n cazul unei astfel de
instructiuni.
5.4.10 Livrabilele asistenei tehnice:

-
Studiu de fezabilitate aprobat si toate documentele suport
Aplicatia de finantare aprobata si toate documentele suport
Raport privind activitatea de sprijin in evaluarea Aplicaiei de Finanare
Documentatii Tehnice pentru obtinerea tuturor certificatelor, avizelor, autorizaiilor
Proiectele conceptuale, Proiectele Tehnice de Executie si Detaliile de Executie
Documentaiile de atribuire pentru contractele de lucrri i servicii incluse in planul de

achiziii
Toate livrabilele solicitate la activitile din cadrul Managementului de Proiect:

o Rapoarte generale si speciale
o Echipamente GIS, SCADA, detectare pierderi, modelare
o Materiale publicitare
o Master Plan judeean actualizat
Raport privind activitatea de licitare contractare
Raport privind organizarea seminariilor
Raport privind activitatea de asistenta tehnica din partea proiectantului pe parcursul

executiei lucrarilor
Raport privind activitatea de Supervizare lucrri.
5-236

5.5
CAIET DE SARCINI
Managementul Contractului de Asistenta Tehnica
5.5.1 Organismele Responsabile

Operatorul Regional OR este organismul responsabil pentru gestionarea contractului de asistenta
tehnica, inclusiv pentru efectuarea platilor catre CAT.
ADI va analiza performanta OR si se va asigura ca aplicatia de finantare si documentatiile de
atribuire sunt elaborate la timp, astfel incat acestea sa fie aprobate la termenul stabilit iar
implementarea proiectului de investitii sa fie demarata cat mai repede posibil.
5.5.2 Facilitati puse la dispozitie de Autoritatea Contractanta
Autoritatea Contractanta (Operatorul Regional) cu sprijinul ADI va acorda asistenta CAT privind
urmatoarele:
Informatii publice despre institutiile guvernamentale locale si centrale, precum si despre
autoritatile municipale;
Informatii despre OR si alte structuri de operare;
Acces la datele financiare ale OR si alte date necesare / solicitate pentru indeplinirea
sarcinilor, in masura in care acestea sunt disponibile;
Acces la angajatii OR si ai ADI;
Acces la salile de sedinte din sediul OR pentru discutii si alte scopuri.
5.5.3 Dotari/Facilitati care intra in sarcina CAT
Consultantul va fi obligat ca si parte integranta a contractului sa asigure urmatoarele:
Un birou mobilat pentru angajatii sai in timpul derularii misiunilor in teritoriu. Trebuie avut
in vedere ca nu exista spatiu suficient in sediul OR in vederea stabilirii unui birou
permanent;
Telefon, fax, calculatoare, conexiune la Internet, echipamente de multiplicare documente,
alte facilitati si echipamente de birotica pentru echipa sa;
Consultantul va pune la dispozitia echipei sale facilitati de transport adecvate pentru a
putea calatori in judet catre diversele localitati prevazute cu investitii;
Software proiectare cu drept de utilizare legal (arhitectura, retelistica, modelare hidraulica
si rezistenta);
Statii totale si terminale GPS pentru masuratori topografice;
Laborator geotehnic de gradul II acreditat (in conditiile Legii nr. 10/1995 privind Calitatea in
constructii) prevzut cu instalatie de forat.;
Echipamente pentru masuratori CCTV;
De asemenea, acesta va asigura birouri, sli de curs i de conferin, echipamente IT,

consumabile n vederea prestrii serviciilor de instruire prevzute n Caietul de sarcini.
Costurile aferente vor fi incluse n Preul Contractului prevzut n Propunerea financiar;
Consultantul va pune la dispozitia comp. UIP pentru responsabili de contract de lucrari
facilitati de transport zilnice adecvate (autovehicule n stare de functionare) pentru a putea
calatori in judet catre localitatile din proiect in care se realieaza investitii;
Orice alte dotari necesare pentru indeplinirea sarcinilor prevazute in prezentul Contract;
5-237

CAIET DE SARCINI
Se considera ca n tarifele sale, consultantul a inclus toate costurile pentru echipamente si suport
si toate cheltuielile asociate cum ar fi cazarea, zboruri pentru transport intern si international si
orice alte cheltuieli necesare pentru misiunea sa.
6
6.1
Logistica i planificarea n timp

Data de ncepere i perioada de execuie
Data preconizat pentru inceperea contractului de asistenta tehnica este de 5 de zile de la data
semnarii acestuia.
Perioada estimata de execuie a contractului de asisten tehnic este de 68 luni.
Graficul de implementare a Proiectului i graficul Contractului vor fi actualizate pe baza datei
efective de ncepere a execuiei Lucrrilor i a duratei de execuie estimate.
Ofertantul va prezenta n Propunerea tehnic, sub forma unui grafic Gantt, calendarul
Contractului. Calendarul va fi realizat ct mai detaliat posibil, n baza informaiilor din Caietul de
sarcini i a oricror altor informaii disponibile la momentul elaborrii ofertei. Calendarul va
prezenta drumul critic al Contractului, evideniind punctele de referinta, dup caz, n conformitate
cu prevederile Contractului pe toat durata de implementare, pentru fiecare din activiti, cu
precizarea duratelor aferente (ncepere - finalizare), precum i a interdependenelor dintre
activiti sau pre-condiiile identificate.
7
7.1
Cerine
Organizare si metodologie
Referitor la gradul de intelegere a obiectivelor proiectului si a rezultatelor asteptate de la

consultantul de asistenta tehnica pentru pregatirea aplicatiei de finantare CAT se vor prezenta
minimum urmatoarele:
prezentarea contextului AT, astfel cum este inteles de catre CAT;

prezentarea aspectelor considerate de catre CAT esentiale pentru indeplinirea AT si
atingerea obiectivelor AT;
identificarea si justificarea riscurilor care pot afecta executia AT;
recomandari de reducere/eliminare a riscurilor identificate, fara a se afecta cerintele
caietului de sarcini.
Referitor la metodologia de prestare a serviciilor se vor prezenta minimum urmatoarele:

descrierea de ansamblu a abordarii propuse de CAT, in vederea indeplinirii AT, inclusiv lista
activitatilor necesare pentru atingerea obiectivelor;
descrierea detaliata a activitatilor si sub-activitatilor relevante propuse de CAT pentru
prestarea serviciilor, a conditiilor de munca si protectia muncii, a etapelor/stadiilor
considerate esentiale, precum si a rezultatelor si efectelor estimate pentru fiecare
activitate indeplinita; se considera relevante acele sub-activitati care au legatura cu
derularea contractului si servesc scopului proiectului.
7-238

CAIET DE SARCINI
descrierea input-urilor CAT, in termeni de resurse umane specializate, definirea atributiilor

si responsabilitatilor acestora pentru ducerea la indeplinire in cele mai bune conditii a
activitatilor si obtinerea rezultatelor asteptate. In cazul in care oferta este formulata de un
grup/asociere de operatori economici, se vor descrie contributiile fiecarui membru al
grupului/asocierii, precum si interactiunea sarcinilor si responsabilitatilor dintre ei;
descrierea facilitatilor suport (resurse tehnice, backstopping, logistice, administrative, etc.)
pe care CAT le pune la dispozitie, in scopul sustinerii indeplinirii obiectivelor contractului de
AT.
Referitor la organizarea si planificarea in timp a activitatilor, pe durata contractului de servicii se

vor prezenta minimum urmatoarele:
Planificarea, succesiunea si durata activitatilor si etapelor, luandu-se in considerare si
timpul necesar pentru mobilizare;
Prezentarea etapelor, evidentierea momentelor semnificative ale proiectului si utilizarea
resurselor pentru fiecare etapa, in raport cu necesitatea atingerii rezultatelor;
Complexitatea echipelor de lucru si demonstrarea faptului ca sunt asigurate toate
expertizele necesare pentru indeplinirea contractului. Se va descrie componenta echipelor
de experti (numar si specialitati) se vor defini sarcinile si responsabilitatile si se va justifica
alocarea acestora pe activitati avand in vedere toate sarcinile ce revin CAT atat conform
legislatiei UE, cat si a legislatiei nationale in vigoare.
7.2
Personal
CAT va pune la dispozitia OR o echipa formata din personal cu competente si experienta dovedite,
capabil sa duca la bun sfarsit cu succes sarcinile definite prin prezentul document, astfel ca, in
final, sa obtina indeplinirea obiectivului general si obiectivelor specifice ale Proiectului, in conditiile
respectarii cerintelor de calitate si a termenelor stabilite si incadrarii in bugetul prevazut. Membrii
echipei consultantului vor avea experienta profesionala demonstrata specifica conform (Anexa 2 Cerine privind personalul numrul minim i durata minim/tip de expert solicitate de
autoritatea contractant sarcinilor pe care trebuie sa le indeplineasc.
Personalul angajat poate avea orice nationalitate cu respectarea prevederilor relevante ale
legislatiei romanesti.
Limba Proiectului este limba romana. Consultantul poate utiliza si experti care sa lucreze in limbi
straine cu conditia sa aiba suficienti traducatori in limba romana; acestia trebuie sa fie competenti,
intrucat singura limba oficiala a Proiectului este limba romana. In plus, Consultantul trebuie sa
aibe la dispozitie personalul administrativ necesar echipei sale (secretara, sofer, contabil,
translator, etc.).
Personalul solicitat de Autoritatea Contractanta prin Anexa 2 (Cerine privind personalul
numrul minim i durata minim/tip de expert solicitate de autoritatea contractant) reprezinta
o cerinta minima. Consultantul este liber sa foloseasca orice alt tip de expert pe care il considera
necesar pentru indeplinirea prevederilor caietului de sarcini.
7-239

CAIET DE SARCINI
7.2.1 Experi principali

Calificarea, cunostintele, competentele si experienta solicitate pentru expertii principali trebuie
demonstrate cu documente relevante din activitatea lor. Sunt necesare documente care dovedesc
experienta profesionala generala si specifica, cum ar fi: contracte de prestari servicii de asistenta
tehnica/proiectare si supervizare a contractelor de lucrari tip FIDIC sau echivalent (inclusiv dovada
finalizarii cu succes a acestora de exemplu certificate de receptie la terminarea lucrarilor sau la
sfarsitul perioadei de garantie), contracte de prestari servicii de management de proiect, diplome
de studii universitare, certificate sau alte documente care atesta cursuri de formare profesionala si
specializare, recomandari de la beneficiari, institutii publice sau de invatamant superior, CV, alte
documente echivalente.
Expertii principali se definesc ca fiind toti expertii care vor avea un rol important in
implementarea contractului.
Profilul experilor principali propui prin Propunerea Tehnic va corespunde cerinelor minime
specificate n documentaia de atribuire. Ofertantul poate completa echipa experilor principali, pe
baza experienei proprii, respectnd ns componena minim cerut de Autoritatea Contractant
i alocnd durata de prestare a activitii specifice astfel nct resursele alocate s conduc la
atingerea obiectivelor i obinerea rezultatelor ateptate specificate in prezentul Caiet de Sarcini.
Responsabilitile prezentate n cuprinsul acestei seciuni au caracter orientativ, ofertantul
urmnd s detalieze atribuiile i responsabilitile alocate fiecrui expert n parte, precum i
raporturile de supraordonare sau subordonare dintre membrii echipei de proiect. Ofertantul va
preciza n descrierea metodologiei de prestare a serviciilor ce face parte din Propunerea Tehnic
experii principali care vor presta fiecare activitate n parte. Input-urile menionate n prezenta
seciune au caracter estimativ i minimal, Consultantul urmnd s prezinte n Propunerea Tehnic
input-urile fiecrui expert care au fost luate n considerare la formarea Preului Contractului.
In cazul in care expertii nu se exprima fluent in limba romana, acestia vor avea permanent la
dispozitie traducatori competenti in limba romana. Costurile aferente vor fi suportate de catre
consultant.
Profilele profesionale ale expertilor principali care trebuie pusi la dispozitie de catre consultant
sunt definite n Anexa 2 - Cerine privind personalul numrul minim i durata/tip de expert
solicitate de autoritatea contractant.
7.2.2 Alti experi

Alti experti se definesc ca fiind toti expertii tehnici si secundari care vor avea un rol direct in
indeplinirea activitatilor contractului.
Se impune ca expertii selectati sa nu se afle in situatii de conflict de interese sau de
incompatibilitate in ceea ce priveste sarcinile care le sunt alocate.
Calificarea, cunostintele, competentele si experienta solicitate pentru experti trebuie demonstrate
cu documente relevante din activitatea lor. Sunt necesare documente care dovedesc experienta
profesionala generala si specifica, cum ar fi: contracte de prestari servicii de asistenta
tehnica/proiectare si supervizare a contractelor de lucrari tip FIDIC sau echivalent (inclusiv dovada
finalizarii cu succes a acestora de exemplu certificate de receptie la terminarea lucrarilor sau la
sfarsitul perioadei de garantie), contracte de prestari servicii de management de proiect, diplome
de studii universitare, certificate sau alte documente care atesta cursuri de formare profesionala si
7-240

CAIET DE SARCINI
specializare, recomandari de la beneficiari, institutii publice sau de invatamant superior, CV, alte
documente echivalente.
Ofertantul poate completa echipa experilor secundari, pe baza experienei proprii, respectnd
ns componena minim cerut de AC i alocnd durata de prestare a activitii specifice, astfel
nct resursele alocate s conduc la atingerea obiectivelor i obinerea rezultatelor ateptate
specificate in prezentul Caiet de Sarcini.
Numrul de zile de activitate menionate n prezenta seciune are caracter estimativ, Consultantul
urmnd s prezinte n Propunerea Tehnic numrul de zile de activitate ale fiecrui expert care au
fost luate n considerare la formarea Preului Contractului.
Consultantul va indica n Propunerea Tehnic profilurile profesionale suplimentare care consider
c trebuie s se regseasc n echipa de proiect n plus fa de acelea prevzute n prezentul Caiet
de sarcini, un numr de experi pentru fiecare domeniu, input-urile fiecrui expert, sarcinile i
responsabilitile acestora, autorizaiile de exercitare a profesiilor/certificatele de atestare a
absolvirii unor cursuri de formare profesional corespunztoare, dac este cazul.
nainte de mobilizarea experilor secundari, n vederea emiterii ordinului administrativ de
aprobare a expertului, Consultantul va prezenta UIP documentele relevante prevzute n seciunea
7.2. din Caietul de sarcini i Descrierea sarcinilor expertului propus n raport cu activitile
contractului.
Beneficiarul Proiectului va putea respinge experii propui n situaia n care acetia nu ndeplinesc
cerinele precizate n Caietul de sarcini i/sau n Propunerea Tehnic.
Cerinele pentru experi sunt definite n Anexa 2 - Cerine privind personalul numrul minim i
durata estimata/tip de expert solicitate de autoritatea contractant.
Toate costurile aferente personalului consultantului (experti principali, alti experti) precum si
cele pentru personal administrativ (secretara, translator, contabil, sofer etc) vor fi cuprinse in
oferta in cadrul cheltuielilor de personal aferente expertilor principali respectiv celorlali
experi.
7.3
Cerine de Raportare
Principalele rapoarte care trebuie redactate si prezentate de catre CAT sunt detaliate in cadrul
fiecarei activitati si in cadrul tabelului 7.3.2.2. CAT va trebui sa intocmeasca si depuna
documentatiile atat in format electronic cat si pe hartie, in limba romana. Se vor depune 3
exemplare pe hartie + 1 CD din fiecare raport.
7.3.1 Rapoarte generale
Rapoartele mentionate in continuare vor acoperi toate activitatile Proiectului si vor puncta toate
rezultatele obtinute de catre CAT.
Acestea sunt urmatoarele:
Raportul de inceput Varianta Draft - in termen de 2 luni de la data de incepere a serviciilor.

Acest raport va curprinde pe langa activitatile derulate, principalele constatari privind situatia
7-241

CAIET DE SARCINI
existenta, problemele critice identificate si principalele masuri care se impun pentru rezolvarea
acestora, cat si programul de activitate al Consultantului cu date calendaristice. Orice
modificari ulterioare ale acestui program vor trebui supuse aprobarii AC.
Raportul va evidentia studiile necesare pentru diferitele activitati, va oferi un program
actualizat si metodologia de implementare pentru fiecare activitate principala definita in
prezentul Caiet de Sarcini. Raportul va include si Lista de Invstitii Prioritare (final) conform
Master Planului Revizuit.
Raportul initial va trebui sa includa minim urmatoarele:
o Rezultatele discutiilor si investigatiilor preliminare;
o Principalele probleme identificate;
o Actiuni prioritare necesare;
o Graficul de implementare al proiectului, inclusiv principalele repere, datele
calendaristice si punctele critice in acest grafic;
o Programul de lucru pentru restul proiectului
Raportul de inceput Varianta Finala in termen de 2 saptamani de la primirea observatiilor
Autoritatii Contractante (AC are la dispozitie o luna sa transmita observatii).
Rapoarte Sptmnale de Inspectie pe parcursul perioadei de constructie;
o Minutele edintelor de antier i nregistrrile foto vor fi anexate rapoartelor.
Rapoartele vor mentiona orice:
o Probleme speciale ntlnite;
o Lipsa conformittii cu cerintele contractului, din partea Contractorului;
o Schimbare a presupunerilor/conditiilor/proiectrii/lucrrilor, care a prut a fi necesar
pe parcursul implementrii lucrrilor;
o Conflict/dezacord cu UIP, n special cu privire la deciziile importante cnd acordul scris
al UIP este necesar.
Raport Lunar al Progresului nregistrat (nainte de a zecea zi a lunii viitoare), cu referire la:
o Rezumatul lucrarilor desfasurate in cadrul activitatilor de asistenta tehnica desfasurata
in perioada de raportare;
o Rezumatul lucrrilor efectuate n cadrul fiecrui contract (Raportul Inginerului), inclusiv
analizarea proiectelor, constructii, testare, constructia i punerea n functiune a statiei
i a echipamentelor;
o nregistrarea progresului comparativ cu Programul de Lucru (monitorizare grafic);
o ntrzieri potentiale i consecintele aferente din punct de vedere al perioadelor de timp
sau al costurilor (dac este cazul);
o Calitatea lucrrilor comparativ cu cerintele contractului;
o Revendicri nesolutionate din partea Contractorilor;
o Rezumatul solicitrilor de plat primite i sumele certificate prin urmare de
Consultantul Supervizare;
o Estimarea actualizat a cash-flow-ului pentru urmtoarele 6 luni;
o Principalele decizii luate n cadrul edintelor de antier;
o Modalitatea n care UIP a fost implicat n activittile de supervizare i calitatea/eficienta
performantei sale.
Rapoarte trimestriale Varianta Draft la sfarsitul fiecarui trimestru. Se vor specifica
obligatoriu care au fost documentele (rapoartele) produse pentru diverse activitati mentionind
data inaintarii si data aprobarii. Pe perioada acoperita de raportul de inceput nu se va solicita
raport trimestrial.
Acesta va cuprinde si informatii despre:
7-242

CAIET DE SARCINI
o Progresul activitatilor individuale si termenul estimat de finalizare, precum si previziuni

pentru urmatoarea perioada de raportare;
o Probleme cheie pentru OR;
o Informatii referitoare la orice intarziere aparuta/previzionata a aparea;
o Orice alte probleme aparute/previzionate si sugestiile de rezolvare a acestor probleme.
Rapoarte trimestriale Variante Finale in termen de 2 saptamani de la primirea
observatiilor Autoritatii Contractante (AC are la dispozitie o luna sa faca observatii).
Raport intermediar la momentul finalizarii aplicatiei de finantare varianta draft se va
depune la momentul in care sunt pregatite toate documentele pentru transmiterea aplicatiei
de finantare.
Raport intermediar final varianta finala se va depune in termen de doua saptamani de la
data primirii observatiilor Autoritatii Contractante ( Autoritatea Contractanta va face observatii
in termen de 30 de zile de la data primirii raportului)
Raport de receptie - pentru fiecare contract in parte, va fi predat cu 15 zile inainte de
realizarea receptiei si va include informatii privind lucrarile executate comparativ cu lucrarile
cuprinse in contract din punct de vedere cantitativ si financiar
Raport final Varianta Draft la finalul prestarii serviciilor, va fi intocmit astfel incat sa
sublinieze implementarea generala a Proiectului, gradul de indeplinire a Caietului de sarcini, si
a obiectivelor, problemele critice aparute in atingerea obiectivelor specifice si a obiectivului
general si recomandari privind directii viitoare de dezvoltare. O versiune preliminara a acestui
raport se va depune cu 2 luni inainte de data finalizarii Contractului.
Raportul final Varianta Finala in termen de 2 saptamani de la primirea observatiilor
Autoritatii Contractante (AC are la dispozitie o luna sa faca observatii).
7.3.2 Rapoarte speciale

Rapoartele speciale se vor ntocmi n conformitate cu prevederile cuprinse n art. 5.4 Descrierea
principalelor activitati. Modul de raportare (coninutul, frecvena) va fi prezentat de catre
Ofertant in faza de licitatie si apoi va deveni obiect contractual. Predarea acestor rapoarte va fi
fixata calendaristic in Raportul de Inceput in functie de Graficul de implementare a proiectului.
Toate rapoartele vor face o distinctie clara intre activitatile finalizate si cele in progres si vor face
referire la urmatoarele aspecte:
o Progresul de ansamblu: activitati legate de rezultatele definite, actiuni, planuri de lucru,
etc.;
o Probleme intampinate si solutiile identificate sau neidentificate;
o Planuri de actiune si recomandari;
o Contributia expertilor;
o Solicitari, daca e cazul.
7.3.3 Termene de furnizare
7.3.3.1 Termene de furnizare livrabile
Nr.
crt.
0.
1.
2.
Activitate
Elaborare studiu de fezabilitate - draft
Elaborare studiu de fezabilitate - final
Elaborare studii geotehnice
Luna de ncepere
estimat (LI)
Luna 1
Luna 5
Data estimat de finalizare
Luna 1
LI + 3 luni
LI + 5 luni
LI + 3 luni
7-243

3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
CAIET DE SARCINI
Elaborare studii hidrogeologice/hidrologice
Luna 1
LI + 3 luni
Elaborare studii topografice
Luna 1
LI + 3 luni
Elaborare studii infiltraii i inspecii CCTV
Luna 1
LI + 3 luni
Elaborare expertize lucrari edilitare
Luna 1
LI + 4 luni
Elaborare expertize structuri
Luna 1
LI + 4 luni
Elaborare alte studii necesare la faza SF (studii geotehnice, studii

hidrogeologice/hidrologice, studii topografice, studii de inundabilitate, studii
de tratabilitate, studii privind calitatea apei potabile, studii privind balana
apei, studii privind calitatea apei uzate, studii privind calitatea si debitul
emisarului, studii de infiltraii i inspecii CCTV)
Luna 3
LI + 3 luni
Modelare hidraulic
Luna 3
LI + 2 luni
Elaborare documentaii de avize, acorduri, aprobri
Luna 5
LI + 2 luni
Elaborare analiza cost-beneficiu
Luna 5
LI + 2,5 luni
Elaborare analiza institutionala
Luna 4
LI + 2 luni
Actualizare strategie gestionare namol
Luna 4
LI + 2 luni
Documentaii aferente procedurii de evaluare a impactului asupra mediului,

inclusiv documentaiile necesare pentru obinerea, dup caz, a avizelor ori a
Declaraiilor Natura 2000
Luna 4
LI + 4,5 luni
Actualizare studiu privind descarcarile de ape uzate industriale
Luna 4
LI + 2 luni
Elaborare strategie achizitii
Luna 7
LI + 1 lun
Sprijin n elaborarea formularului aplicaiei de finanare
Luna 6
LI + 1 lun
Suport pe parcursul procesului de evaluare a aplicaiei de finanare, pn la

momentul aprobrii
Luna 7
LI + 1,5 luni
Elaborare plan de coordonare
Luna 8
LI + 1 lun
Organizare seminarii
Evaluarea riscului de nefinalizare n perioada de eligibilitate (respectiv pn la
data de 31.12.2015) a unor investiii/componente ale proiectului major
finanat din POS Mediu 2007-2013, n vederea facilitrii procesului de preluare
a acestora n etapa de programare 2014-2020; evaluarea va fi nsoit de o
revizuire a planului de achiziii i a graficului de implementare a proiectului.
Elaborare documentaii de atribuire (pentru 6 contracte tip Proiectare i
Execuie Fidic Galben), inclusiv sprijin pe parcursul procesului de atribuire
Elaborare proiecte tehnice i detalii de execuie (pentru 7 contracte tip
Execuie Fidic Rou)
Elaborare documentaii de atribuire (pentru pentru 7 contracte tip Execuie
Fidic Rou), inclusiv sprijin pe parcursul procesului de atribuire.
Asisten tehnic din partea proiectantului pe parcursul execuiei lucrrilor,
conform Legii nr. 10/1995
Luna 7
LI + 1 lun
Luna 7
LI + 1 lun
Luna 10
LI + 9 luni
Luna 10
LI + 6 luni
Luna 15
LI + 4 luni
De la data semnrii
contractelor de
31.12.2020
lucrri tip FIDIC Rou
26.
Activiti specifice managementului de proiect
Luna 10
31.12.2020
27.
Supervizarea contractelor de lucrri
De la data semnrii
31.12.2020
contractelor de
lucrri
Not: Acest calendar de lucru propus reprezint o estimare a Beneficiarului pe baza ipotezelor de lucru curente. Consultantul va bugeta n mod
obligatoriu separat fiecare activitate/subactivitate, conform Anexei 4 Defalcare buget.
7.3.3.2 Termene de furnizare rapoarte

Raport
Denumire raport
R1
R2
Raport de inceput draft

Raport de inceput final
RS
Rapoarte speciale
Termen de predare
DI + 2 luni
2 saptamani de la primirea
observatiilor
Conform art. 7.3.2
7-244

R3
CAIET DE SARCINI
R5
Rapoarte saptamanale de inspectie (in

perioada derularii contractelor FIDIC Galben
si FIDIC Rosu)
Raport lunar de progres (in perioada
derularii contractelor FIDIC Galben si FIDIC
Rosu)
Raport trimestrial - draft
R6
Raport trimestrial final
R7
Rapoarte de receptie pentru fiecare

contract de lucrari
Cu 15 zile inainte de emiterea

certificatelor de receptie la
terminarea lucrarilor si receptie finala
R8
Raport privind activitatea de sprijin pe

parcursul evaluarii Aplicatiei de finantare
La finalizarea procedurii de evaluare a

Aplicatiei de finantare
R9
Raport privind activitatea de sprijin pe

parcursul derularii procedurii de
licitatiti/evaluare
La finalizarea fiecarei proceduri de

licitatie
R10
Raport privind organizarea seminariilor de

prezentare a studiului de fezabilitate si a
documentatiilor de atribuire
Raport intermediar dupa finalizarea
aplicatiei de finantare draft
La finalizarea activitatii
R4
R11
R12
R14
Raport intermediar dupa finalizarea

aplicatiei de finantare final
Raport privind activitatea de asistenta
tehnica din partea proiectantului pe
parcursul executarii lucrarilor
Raport final al Asistentei Tehnice - draft
R14
Raport final al Asistentei Tehnice final
R13
In prima zi a saptamanii urmatoare
In cel mult 7 zile din luna urmatoare
In cel mult 7 zile din prima luna a

trimestrului urmator
2 saptamani de la primirea
observatiilor
La momentul in care sunt pregatite

toate documentele pentru
transmiterea aplicatiei de finantare
15 zile de la primirea observatiilor
15 zile de la finalizarea fiecarui
contract de lucrari
15 zile de la finalul contractului de
servicii
15 zile dupa primirea observatiilor
NOT: Consultantul are obligatia de a asigura asistenta, revizui, modifica, adauga si corecta documentatiile realizate in
conformitate cu solicitarile Autoritatii Contractante, Autoritatii de Management, Uniunii Europene sau a altor experti
implicati in procesul de evaluare a aplicatiei, pana la aprobarea finala a aplicatiei.
7.3.4 Depunerea i aprobarea rapoartelor

Toate rapoartele se vor depune la Autoritatea Contractanta la datele mentionate in Caietul de
Sarcini. OR va aproba rapoartele sau va prezenta observatiile sale in termen de maxim 30 zile
lucrtoare de la data depunerii.
In cazul in care in termen de 15 zile lucrtoare de la expirarea datei in care autoritatea
Contractanta putea face observatii, CAT nu primeste nici aprobarea si nici observatii asupra unui
anume raport, atunci acesta se considera ca fiind aprobat in mod implicit.
7-245

CAIET DE SARCINI
7.3.5 Monitorizare si evaluare

o
o
o
o
o
o
7.3.5.1 Definirea indicatorilor

Respectarea termenelor limita pentru fiecare activitate
Transmiterea Ia timp a rapoartelor si livrabilelor
Calitatea corespunzatoare a activitatilor si lucrarilor executate
Calitatea documentelor prezentate permite aprobarea acestora fr intarzieri
lmplementarea n bune conditii i la termen a Proiectului
Asigurarea conformitatii cu legislatia nationala si a UE.
7.3.5.2 Rezultatele asteptate
Aplicaia de Finantare aprobat, inclusiv documentele suport

Documentatii Tehnice pentru Certificate de Urbanism si Avize
Proiecte tehnice si detalii de execuie
Documentaii Tehnice pentru Autorizaia de Construire
Documentaii de atribuire finalizate si aprobate;
Servicii de management de proiect asigurate n conformitate cu cerinele caietului de
sarcini
Servicii de supervizare realizate in conformitate cu cerinele caietului de sarcini si cu
legislatia in vigoare
Servicii de asistenta tehnica din partea proiectantului realizate in conformitate
legislatia in vigoare si cu prevederile caietului de sarcini
Rapoartele solicitate livrate n conformitate cu cerinele caietului de sarcini.
Procese Verbale de Recepie Final i Certificate de Recepie Final.
Realizarea obiectivelor proiectului in termenele prevazute in contractul de finantare.
8
Pli
Valoarea total estimat a asistenei tehnice, fr

TVA (Lei)
60.703.135
Valoare TVA (Lei):
14.568.752
Valoare total (Lei), inclusiv TVA:
75.271.888
Not:
- Plile se vor face din Fondul European de Dezvoltare Regionala in cadrul Axei Prioritare 1A
- Sprijin pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructur din sectorul ap/ ap uzat
aferente urmtoarei perioade de programare financiar, a POS Mediu 2007-2013, din
Fondul de Coeziune n cadrul Programului Operaional Infrastructur Mare 2014-2020,
precum i din sumele prevzute a se aloca de la bugetul de stat i de la bugetele locale.
8-246

CAIET DE SARCINI
Calendarul de pli propus este prezentat mai jos:

Valoarea
estimat
Lei, fr TVA
Termenul la
care se estimeaz
plata
6.070.314
Feb. 2016
Studii
la
faza
de
SF
(studii
geotehnice,
studii
hidrogeologice/hidrologice,
studii topografice, studii de
inundabilitate, studii de tratabilitate, studii privind calitatea apei
potabile, studii privind balana apei, studii privind calitatea apei uzate,
studii privind calitatea si debitul emisarului, studii de infiltraii i
inspecii CCTV)
3.642.188
Iunie.2016
Studiu de fezabilitate complet (piese scrise - partea tehnica, deviz

general i devize pe obiect, piese desenate, anexe, evaluare risc de
nefinalizare componente proiect finanat din POS Mediu 2007-2013,
documentaii acorduri, avize, aprobri, modelare hidraulic, strategia
actualizat privind gestionarea nmolului, strategia actualizat privind
apele uzate industriale, expertize lucrri edilitare i expertize
structuri, plan de coordonare, strategia de achiziii
3.642.188
Noiembrie 2016
3.642.188
Dec. 2016
1.214.063
Ian. 2017
Documentatii de atribuire (aprobate de Autoritatea Contractanta pentru contractul de servicii de asisten tehnica pentru
managementul proiectului i supervizarea lucrrilor i pentru 6
contracte tip Proiectare i Execuie Fidic Galben), inclusiv sprijin pe
parcursul procesului de atribuire
3.642.188
Dec. 2017
Plata partiala
7%
Proiecte tehnice i detalii de execuie (pentru pentru 7 contracte tip

Execuie Fidic Rou)
4.249.219
Iulie 2017
Plata partiala
4%
Documentaii de atribuire (pentru pentru 7 contracte tip Execuie

Fidic Rou), inclusiv sprijin pe parcursul procesului de atribuire
2.428.125
Martie 2018
Plati partiale
pe baza de
pontaje
incluse in
rapoartele
lunare in
cuantum de 4%
Plati partiale
pe baza de
pontaje
incluse in
rapoartele
lunare in
cuantum de
13%
Asisten tehnic din partea proiectantului pe parcursul execuiei

lucrrilor, conform Legii nr. 10/1995
2.428.125
Lunar
de la data
semnrii
contractelor de
lucrri pn n
Dec. 2020
7.891.408
Lunar de la
01.01.2017 pn
n
Dec. 2020
Plata
Avans
10%
Plat parial
6%
Plata partiala
6%
Plata partiala
6%
Plata
partiala 2%
Plata partiala
6%
Livrabila,
Componenta
FLUX DE NUMERAR ESTIMAT Plat avans conform prevederilor legale
Aplicaia de finanare constnd din: studiu de fezabilitate final

complet, analiza cost-beneficiu, documentaii aferente procedurii de
evaluare a impactului asupra mediului, inclusiv documentaiile
necesare pentru obinerea, dup caz, a avizelor ori a Declaraiilor
Natura 2000, analiza institutionala, avize, acorduri, aprobri, sprijin n
elaborarea formularului aplicaiei de finanare, suport pe parcursul
procesului de evaluare, documente aprobate de Autoritatea
Contractant si de AM POS Mediu; organizare seminarii
Dupa aprobarea raportului final intermediar
Activiti specifice managementului de proiect (Suport in

Managementul Proiectului, Dezvoltarea sistemului GIS pentru
sistemele de alimentare cu apa si canalizare, Dezvoltarea sistemului de
modelare hidraulica a sistemelor de alimentare cu Apa si de
canalizare, Dezvoltarea sistemului de detectare a pierderilor de apa
din retelele de distributie, Actualizarea si dezvoltarea sistemului
SCADA, Asigurarea publicitatii proiectului si informarea populatiei,
Actualizarea Master Plan-ului judeean)
8-247

Plati partiale
pe baza de
pontaje
incluse in
rapoartele
trimestriale in
cuantum de
30%
Plata
finala*
6%
Supervizarea contractelor de lucrri (Activitati in faza de preconstructie, Activitati in perioada de constructie, Activitati in perioada
de receptie la terminarea lucrrilor, Activitati in Perioada de Notificare
a Defectelor, Activitati la finalizarea contractelor de lucrri)
CAIET DE SARCINI
18.210.941
Lunar
de la data
semnrii
contractelor de
lucrri pn n
Dec. 2020
3.642.188
Dec. 2020
Dupa aprobarea raportului final
TOTAL
60.703.135
*Plile finale vor fi efectuate dupa realizarea tuturor activitatilor, respectiv livrarea tuturor documentelor. n cazul
nerealizrii acestora, vor fi deduse din plile finale cheltuielile aferente activitilor nerealizate/realizate parial.
Not: Acest calendar de pli propus reprezint o estimare a Beneficiarului pe baza ipotezelor de lucru curente.
Consultantul va bugeta n mod obligatoriu separat fiecare activitate/subactivitate, conform Anexei 4 Defalcare
buget.
9-248

CAIET DE SARCINI
Anexa 1 - Lista Investiiilor Prioritare 2014-2020, judeul

Prahova
Documente Excel separat
10-249

CAIET DE SARCINI
10 Anexa 2 - Cerine privind personalul numrul minim i

durata estimata/tip de expert solicitate de autoritatea
contractant
EXPERI - Activiti aferente Studiului de Fezabilitate, Aplicaiei de Finanare i Documentaiilor
de atribuire
Experi principali
Nr.
Crt.
1
POZIIA
EF ECHIP
Calificari si abilitati
- studii superioare absolvite cu diploma de licenta sau echivalent ori
studii postuniversitare n domeniul managementului de proiect
Experienta profesionala generala
- minim 5 ani experien general n domeniul studiilor
Experienta profesionala specifica
o Experienta ca Sef de Echipa sau Sef de Echipa Adjunct in cadrul a cel
putin un proiect/contract in care a derulat activitati de asistenta
tehnica pentru contracte de tip FIDIC Rosu sau FIDIC Galben sau
activitati similare acestora
Responsabilitile principale ale expertului
o planificarea activitilor i alocarea adecvat a resurselor materiale,
de timp, umane i financiare n raport de constrngerile specifice
derulrii Contractului i Proiectului
o coordonarea serviciilor de management, proiectare, asistenta
tehnica si supervizare in conformitate cu prevederile caietului de
sarcini si ale contractului de consultanta;
o asigurarea coordonrii echipei sale de proiect cu personalul UIP i al
AC
o asigurarea colaborrii cu toate autoritile publice centrale sau
locale i organismele care emit hotrri, avize sau acorduri pentru
ADJUNCT EF ECHIPA PROIECTARE
- studii superioare absolvite cu diploma de licenta sau echivalent
- experienta profesionala generala in domeniul studiilor de minim 5
ani.
o Experienta ca Sef de Echipa sau Sef de Echipa Adjunct in cel putin un
proiect/contract in care a desfasurat activitati de proiectare similare
cu cele din contract
o planificarea activitilor i alocarea adecvat a resurselor materiale,
de timp, umane i financiare n raport de constrngerile specifice
derulrii Contractului i Proiectului
o coordonarea serviciilor de proiectare in conformitate cu prevederile
caietului de sarcini si ale contractului de consultanta;
AC
Nr.
minim
experi
1
Nr.
luni/
Expert
29,25
27,25
Total
luni/Experti
29,25
27,25
10-250

EXPERT FINANCIAR
- studii superioare absolvite cu diploma de licenta sau echivalent in
domeniul economic si /sau financiar
ani
Experienta specifica
- participarea in calitate de expert financiar in minim un
proiect/contract in care a realizat studii economice ( de ex. Analiza
Cost Beneficiu)
o activiti financiar/contabile in cadrul proiectului
o asistenta ca expert cooptat in comisiile de evaluare oferte
EXPERT ACHIZITII PUBLICE
- minim 5 ani experienta profesionala generala in domeniul studiilor
participarea ca expert intr-un proiect/contract in care sa fi avut
responsabilitati in pregatirea de documentatii de atribuire pentru
contracte de lucrari si de participare in comisii de evaluare
o intocmirea documentatiilor de atribuire si aplicarea procedurilor de
achizitii publice
EXPERT INSTITUTIONAL
Calificare i abiliti:
Studii superioare finalizate printr-o diploma de licenta sau
echivalent
Experien general:
- minim 5 ani vechime n domeniul studiilor
Experien specific:
participarea n calitate de Expert institutional n cel puin 1
proiect/contract in care sa fi avut responsabilitati in domeniul
institutional
o analiza si evaluare institutionala
o revizii proceduri operationale
EXPERT JURIDIC
- avocat definitiv nregistrat pe Tabloul avocailor nscrii n barourile
membre ale Uniunii Naionale a Barourilor din Romnia conform
Legii Nr. 51/7.06.1995, pentru organizarea i exercitarea profesiei de
avocat, cu modificarile si completarile ulterioare sau consilier juridic
definitiv nscris n Colegiul Consilierilor Juridici din Romnia conform
Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de
consilier juridic, cu modificarile si completarile ulterioare;
Experien specific: participarea n calitate de Expert juridic in drept
contractual n cel puin 1 proiect/contract.
o asistenta juridica pentru elaborarea Aplicatiei de finantare
o asistenta juridica in intocmirea Conditiilor Generale/Speciale de
Contract
o asistenta juridica pe parcursul proiectului la rezolvarea
contestatiilor, modificarilor de contracte prin Acte Aditionale
CAIET DE SARCINI
12,16
36,5
10,7
53,5
7,33
22
9,66
29
10-251

EXPERT DE MEDIU
Expert calificat, nregistrat n nume propriu sau in numele firmei unde este
angajat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia
Mediului in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 1026/2009 privind
aprobarea conditiilor de elaborare a raportului de mediu, raportului privind
impactul asupra mediului, bilantului de mediu, raportului de amplasament,
raportului de securitate si studiului de evaluare adecvata, emis de Ministerul
Mediului.
Certificat de inregistrare in Registrul National al Elaboratorilor de Studii
pentru Protectia Mediului
EXPERT ASPECTE CONTRACTUALE SI REVENDICARI
Calificare si abilitati:
Experienta generala:
ani
Experienta specifica:
- participarea in calitate de expert in minim un proiect/contract in
care a derulat activitati similare celor din caietul de sarcini, pentru
contracte de tip FIDIC Rosu sau FIDIC Galben, sau similare acestora.
o asistenta tehnica in intocmirea Conditiilor Generale/Speciale de
Contract FIDIC
o sprijin si asistenta in formalizarea documentelor de contract in
conformitate cu clauzele contractuale FIDIC
o raspuns la revendicarile in cadrul contractelor de lucrari
o asistenta in implementarea proiectului conform clauzelor
contractuale FIDIC
Orice alt expert pe care consultantul il consider necesar n vederea
respectrii conformitii cu toate actele legislative i pentru implementarea
contractului de servicii n cele mai bune condiii.
CAIET DE SARCINI
14
28
18
TOTAL
243,5
Experi secundari
Nr.
Crt.
1
POZIIA
INGINER PLANIFICARE/MASTER PLAN
Calificari si competente
- minim 5 ani de experienta profesionala generala in domeniul
studiilor
- participarea in cel putin un proiect/contract in care sa fi
realizat/actualizat un Master Plan de dezvoltare infrastructura
EXPERT IN INGINERIA MEDIULUI
Mediului.
Nr.
experi
2
Nr.
luni/
Expert
3
12
Total
luni/Experti
6
36
10-252

CAIET DE SARCINI
- Certificat de inregistrare in Registrul National al Elaboratorilor de
Studii.
elaborare documentatii privind evaluarea impactului asupra mediului,
studiu/ strategie privind apele uzate industriale i a unei strategii/studiu
privind gestionarea nmolului.
EXPERT DE MEDIU - SCHIMBRI CLIMATICE
Expert calificat, responsabil pentru componenta de evaluare a riscurilor
determinate de schimbrile climatice
Studii superioare absolvite cu diploma de licenta sau echivalentul acesteia
ntr-unul din domeniile: protecia mediului, geologie, geografie, biologie,
chimie, inginerie chimic, pedologie, geodezie, hidrotehnic, petrol i gaze,
ingineria mediului, inginerie civil, silvicultur, ingineria materialelor, mine,
fizic, ingineria instalaiilor, inginerie energetic, inginerie mecanic,
inginerie electric, ecologie, tiine agricole, ingineria mediului sau alte
specialiti care au legtur cu acestea
Experienta profesionala generala de minim 5 ani in domeniul studiilor
- participarea in calitate de expert de mediu in minim 1 (un)
proiect/contract n care s fi derulat activiti privind evaluarea
riscurilor determinate de schimbrile climatice, adaptarea la
efectele schimbrilor climatice, diminuarea efectelor schimbrilor
climatice i reziliena n faa dezastrelor
INGINER DE PROCES - staii de tratare i epurare
unul din urmatoarele domenii: alimentari cu apa si canalizari,
inginerie sanitara si protectia mediului, constructii hidrotehnice,
constructii civile, instalatii
- minim 5 ani experienta profesionala generala in domeniul studiilor
Implicarea expertului intr-un proiect/contract la nivelul caruia sa fi verificat
si aprobat procese/ fluxuri tehnologice proiectate pentru statii de tratare
apa si statii de epurare apa uzata, apele uzate industriale, namolul rezultat
de la statiile de tratare apa si epurare apa uzata.
proiectare staii de tratare i epurare
INGINER PROIECTANT REELE APA CANAL
16,5
99,5
studiilor
- participarea in cel putin un proiect/contract in care sa fi realizat
lucrari de proiectare retele apa-canal
proiectare reele ap-canal
INGINER ELECTRIC SI AUTOMATIZARI (SCADA)
24
11
11
11,5
57,5
10-253

CAIET DE SARCINI
studiilor
lucrari de proiectare electrice si automatizari
realizare lucrari de proiectare electrice si automatizari
INGINER MECANIC
15
60
studiilor
lucrari de proiectare mecanice
lucrari de proiectare mecanice
INGINER CONSTRUCTII CIVILE
16
64
studiilor
lucrari de proiectare structuri
lucrari de proiectare structuri
INGINER TOPOMETRIST
11,8
59
10
studiilor
- participarea in cel putin un proiect/contract prin realizarea de studii
topo
realizarea de studii topo
INGINER GEOLOG, GEOTEHNIC, HIDROGEOLOG
12,6
63
11
studiilor
- participarea in calitate de expert in minim un proiect in care s-au
realizat studii geo/hidro.
realizare/verificare studii geologice, geotehnice, hidrogeologice
TEHNICIENI programe de tip AUTOCAD
16,5
86,5
10-254

CAIET DE SARCINI
12
minim 5 ani de experienta profesionala generala in domeniul

studiilor
- minim 3 ani experienta in lucrul cu programe de tip AutoCAD
EXPERT DETECTARE PIERDERI DE APA IN RETELE
6,6
33
13
studiilor
domeniul infrastructurii de apa/apa uzata.
- activiti de detectare a pierderilor de ap in retelele de apa si
canalizare
EXPERT MODELARE HIDRAULICA
11,1
55,5
11,5
23
10
10
14
15
16
studiilor
- modelare hidraulic a reelelor de apa si canalizare
EXPERT DE MEDIU
Mediului.
activiti privind evaluarea impactului asupra mediului i evaluarea adecvat
EXPERT DE MEDIU EVALUARE ADECVAT
Mediului.
Calificri si abiliti
activiti privind evaluarea impactului asupra mediului i evaluarea adecvat
EXPERT CALITATE
10-255

experienta profesionala generala in domeniul studiilor de minim 5

ani
- participarea ca expert calitate in minim un proiect/contract.
o asistenta de specialitate la intocmirea Documentatiei de Atribuire
aferente contractelor FIDIC Galben si FIDIC Rosu
o asistenta de specialitate ca expert cooptat in procedura de evaluare
a ofertelor depuse pentru atribuirea contractelor FIDIC Galben si
FIDIC Rosu
VERIFICATORI PROIECTE
Atestate de verificatori proiecte conform Legii 10/1995 si Ordinului
777/2003 al MLPTL in urmatoarele domenii A1, A7, B1, B5, B9, C, D, E, F, Is,
It, Ig si Ie
verificare proiecte tehnice pe specialitati
Orice alt expert pe care consultantul l consider necesar n vederea
respectrii conformitii cu toate actele legislative i pentru
implementarea contractului de servicii n cele mai bune condiii
CAIET DE SARCINI
17
24
TOTAL
715
EXPERI Activitatea de Asisten tehnic din partea proiectantului

Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
POZIIA
EF ECHIP
ADJUNCT EF ECHIP PROIECTARE
INGINER PROIECTANT REELE AP-CANAL
INGINER MECANIC
INGINER CONSTRUCII CIVILE
INGINER ELECTRIC I AUTOMATIZRI (SCADA)
VERIFICATORI DE PROIECTE - in domeniile A1, A7, B1, B5, B9, C, D, E, F, Is,
It, Ig si Ie
INGINERI GEO, TOPO
TOTAL
1
1
2
1
1
2
Nr.
luni/
Expert
39*
41*
12
12
12
12
10
30
Nr.
experi
Total
luni/Experti
39*
41*
24
12
12
24
188
* Pe perioada AT din partea proiectantului, eful de Echip i eful Adjunct al echipei de Proiectare (responsabili pentru Activitile aferente
Studiului de Fezabilitate, Aplicaiei de Finanare i Documentaiilor de atribuire) vor asigura prezena n proiect dar cu un input diminuat - 5 zile pe
lun fiecare - eful de echip i 8 zile pe lun eful Adjunct al echipei de Proiectare.
Expertii vor asigura prezenta pe parcursul derularii investitiilor si isi vor exercita atributiile in
conformitate cu prevederile Legii 10/1995.
EXPERI Activiti specifice managementului de proiect

Experi principali
Nr.
Crt.
1
POZIIA
SEF ECHIPA MANAGEMENT
Nr.
experi
1
Nr.
luni/
Expert
23
Total
luni/Experti
23
10-256

CAIET DE SARCINI
- studii superioare absolvite cu diploma de licenta sau echivalent ori
studii postuniversitare n domeniul managementului de proiect
ani.
- participarea in cel putin un proiect/contract in care a derulat
activitati de asistenta tehnica pentru contracte de tip FIDIC Rosu
sau FIDIC Galben sau activitati similare acestora
o planificarea activitilor i alocarea adecvat a resurselor
materiale, de timp, umane i financiare n raport de constrngerile
specifice derulrii Contractului i Proiectului
o coordonarea serviciilor de management proiect in conformitate cu
prevederile caietului de sarcini si ale contractului de consultanta;
AC
ADJUNCT SEF ECHIPA MANAGEMENT
26,5
26,5
ani
- Experienta ca Sef de Echipa sau Sef de Echipa Adjunct in cel putin
un proiect/contract in care a desfasurat activitati de management
similare cu cele din contract
o planificarea activitilor i alocarea adecvat a resurselor
materiale, de timp, umane i financiare n raport de constrngerile
specifice derulrii Contractului i Proiectului
o coordonarea serviciilor de management proiect in conformitate cu
prevederile caietului de sarcini si ale contractului de consultanta;
AC
EXPERT FINANCIAR
18
18
domeniul economic si /sau financiar
ani
- participarea in calitate de expert financiar in minim un
proiect/contract in care a realizat studii economice ( de ex. Analiza
Cost Beneficiu)
o activiti financiar/contabile in cadrul proiectului
10-257

CAIET DE SARCINI
ani
- participarea in calitate de expert in minim un un proiect/contract in
contracte de tip FIDIC Rosu sau FIDIC Galben, sau similare acestora.
Contract FIDIC
contractuale FIDIC
EXPERT INSTITUIONAL
Studii superioare finalizate printr-o diploma de licenta sau
echivalent
Experien general:
- minim 5 ani vechime n domeniul studiilor
Experien specific:
participarea n calitate de Expert institutional n cel puin 1
proiect/contract in care sa fi avut responsabilitati in domeniul
institutional
o analiza si evaluare institutionala
o revizii proceduri operationale
EXPERT JURIDIC
2,5
2,5
- avocat definitiv nregistrat pe Tabloul avocailor nscrii n barourile
membre ale Uniunii Naionale a Barourilor din Romnia conform
Legii Nr. 51/7.06.1995, pentru organizarea i exercitarea profesiei
de avocat, cu modificarile si completarile ulterioare sau consilier
juridic definitiv nscris n Colegiul Consilierilor Juridici din Romnia
conform Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea
profesiei de consilier juridic, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Experien specific: participarea n calitate de Expert juridic in drept
contractual n cel puin 1 proiect/contract
o asistenta juridica pentru elaborarea Aplicatiei de finantare
o asistenta juridica in intocmirea Conditiilor Generale/Speciale de
Contract
o asistenta juridica pe parcursul proiectului la rezolvarea
contestatiilor, modificarilor de contracte prin Acte Aditionale
TOTAL
82
10-258

CAIET DE SARCINI
Experi secundari
Nr.
Crt.
1
EXPERT ELABORARE METODOLOGII I ELABORARE PROCEDURI
Nr.
luni/
Expert
9
Calificari si aptitudini
- experienta in cel putin un proiect/contract n care a detinut o
funcie similar
o elaborare metodologii de lucru
o elaborare proceduri operaionale
EXPERT GIS
15
studiilor
- participarea in calitate de expert GIS in minim un proiect/contract
activitati privind dezvoltarea sistemului GIS
EXPERT MODELARE HIDRAULIC
12
studiilor
care sa fi avut responsabilitati in realizarea modelului hidraulic
activiti de modelare hidraulic
EXPERT DETECTARE PIERDERI DE AP N REELE
12
studiilor
activiti de detectare a pierderilor de ap din reelele de apa si canalizare
INGINER ELECTRIC SI AUTOMATIZARI (SCADA)
12
POZIIA
Nr.
experi
Total
luni/Experti
9
studiilor
10-259

CAIET DE SARCINI

lucrari de proiectare electrice si automatizari
realizare lucrari de proiectare electrice si automatizari
EXPERT RELAII PUBLICE I PUBLICITATE
10
studiilor
- minim 3 ani in activitati care au vizat realizarea /desfasurarea
campaniilor de constientizare publica
derularea campaniilor de constientizare publica
INGINER PLANIFICARE/MASTER PLAN
12
studiilor
- participarea in cel putin un proiect/contract in care sa fi
realizat/actualizat un Master Plan de dezvoltare infrastructura
activitati de actualizare a listelor de investitii si a Master Planului regional
TOTAL
82
EXPERI Activitatea de supervizare a contractelor de lucrri

Experi pricipali i secundari
Nr.
Crt.
1
POZIIA
EF ECHIP SUPERVIZARE
va avea intreaga responsabilitate pentru indeplinirea obiectivelor
proiectului.
ani
o Experienta ca Sef de Echipa sau Sef de Echipa Adjunct in cadrul a
cel putin un proiect/contract in care a derulat activitati de asistenta
tehnica pentru contracte de tip FIDIC Rosu sau FIDIC Galben sau
activitati similare acestora
o Coordonarea activitatii de supervizare
Nr.
experi
1
Nr.
luni/
Expert
48
Total
luni/Experti
48
10-260

CAIET DE SARCINI
Verificarea activitatii
Antreprenorului in vederea indeplinirii
obiectivelor proiectului
o Verificarea calitatii lucrarilor executate si conformitatea acestora cu
proiectul
o Certificarea lucrarilor executate in vederea realizarii platilor de
catre beneficiar
o Emiterea ordinelor de modificare
o Emiterea certificatelor intermediare si finale de plata
ADJUNCT EF ECHIP SUPERVIZARE
Alaturi de seful de echipa va avea, alaturi de seful de echipa, intreaga
responsabilitate pentru indeplinirea obiectivelor proiectului.
ani
o Experienta ca Sef de Echipa sau Sef de Echipa Adjunct in minim un
proiect/contract in care a desfasurat activitati de supervizare a
contractelor de tip FIDIC Galben sau FIDIC Rosu sau activitati
similare acestora
o Coordonarea activitatii de supervizare
o Verificarea activitatii
Antreprenorului in vederea indeplinirii
obiectivelor proiectulu
proiectul
catre beneficiar
INGINERI REZIDENI
Calificari si abilitati:
- experienta profesionala de minim 5 ani in domeniul studiilor
Experienta profesionala specifica:
- Inginer Rezident/Sef de echipa implicat in minim un
proiect/contract similar
proiectul
catre beneficiar
o Activitati conform Legii nr. 10/1995
Pentru cel putin 13 INGINERI REZIDENI se solicita Atestarea ca diriginte de
santier conform cu legislatia nationala, autorizati conform Ordinului
1496/2011 Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru aprobarea
Procedurii de autorizare a dirigintilor de santier, astfel: in domeniul 6:
Constructii edilitare si de gospodarie comunala 9 pozitii, domeniul 8:
Instalatii aferente constructiilor(categoriile de importanta A, B, C, D): 8.1
Instalatii electrice 1 pozitie; 8.2 Instalatii sanitare si termoventilatii 1
pozitie; 8.3 Instalatii gaze naturale 1 pozitie; 3.3: Drumuri, poduri, tunele,
piste de aviatie, transport pe cablu de interes national, judetean si local 1
pozitie, pentru a asigura si activitatea de dirigentie in santier.
DIRIGINI DE SANTIER
48
48
26
30
780
30
120
10-261

CAIET DE SARCINI
Calificare si abilitati
Autorizati conform Ordinului 1496/2011 Ministerul Dezvoltarii Regionale si
Turismului pentru aprobarea Procedurii de autorizare a dirigintilor de
santier. In domeniul 6: Constructii edilitare si de gospodarie comunala
Activitati conform Legii nr. 10/1995
DIRIGINI DE SANTIER
30
120
Turismului pentru aprobarea Procedurii de autorizare a dirigintilor de santier
in domeniul 2: Constructii civile, industriale si agricole
DIRIGINTI DE SANTIER
30
90
30
120
16
16
11
22
10
Turismului pentru aprobarea Procedurii de autorizare a dirigintilor de santier
in domeniul 8.1 Instalatii electrice
INGINERI DE CANTITI (INGINERI DE CONTRACTE)
- Studii superioare absolvite cu diploma de licenta sau echivalent.
- Experienta n domeniul studiilor de minim 3 ani.
- Participarea in calitate de inginer de cantitati/atasamentist in cel putin un
proiect/ contract.
Activiti specifice poziiei de ataamentist/inginer de cantiti
RESPONSABIL IN MATERIE DE SECURITATE SI SANATATE PE DURATA
IMPLEMENTARII CONTRACTELOR
- experienta in cel putin un proiect/contract in care a detinut functia
de responsabil SSM
o urmarire respectare norme SSM conform legislatiei in vigoare
o asigurarea colaborrii cu toate autoritile specifice
EXPERT CALITATE
ani
- participarea ca expert calitate in minim un proiect/contract.
o urmarire respectare legi si reglementari tehnice in vigoare
referitoare la calitate si SMQ
10-262

CAIET DE SARCINI
experienta profesionala generala in domeniul studiilor de minim 5

ani
contracte de tip FIDIC Rosu sau FIDIC Galben sau similare acestora.
Contract FIDIC
contractuale FIDIC
-
TOTAL
1372
Not: efii de echip, adjuncii efilor de echip, dirigintii de antier, responsabilul cu calitatea,
responsabilul SSM i inginerii rezideni trebuie sa petreac peste 90% din timpul de lucru la locaia
proiectului.
10-263

CAIET DE SARCINI
11 Anexa 3 Defalcare buget
DEFALCARE BUGET
Nr.
crt.
Descriere linie bugetar
Numar
estimat de
zile de lucru
Suma
Cost unitar (LEI /
zi lucrtoare)
(LEI)
1. Total activitati aferente raportului final intermediar

1.1
1.1.1
1.1.2
1.1.3
1.1.4
1.1.5
1.1.6
1.1.7
1.1.8
1.1.9
1.1.10
1.2
1.2.1
1.2.2
1.2.3
1.2.4
1.2.5
1.2.6
1.3
1.3.1
Studii de teren i alte studii de specialitate necesare la

faza de SF
N/A
Studii geotehnice
Studii hidrogeologice/hidrologice
Studii topografice
Studii de inundabilitate
Studii de tratabilitate
Studii privind calitatea apei potabile
Studii privind balana apei
Studii privind calitatea apei uzate
Studii privind calitatea si debitul emisarului
Studii de infiltraii i inspecii CCTV
Studiu de fezabilitate complet
N/A
Piese scrise partea tehnic, deviz general i devize pe

obiect, piese desenate, anexe
Elaborare documentaii tehnice (CU, avize)
Modelare hidraulic
Strategia actualizat privind gestionarea nmolului
Studiu actualizat privind apele uzate industriale
Expertize lucrri edilitare i expertize structuri
Aplicatia de finanare constnd din studiul de fezabilitate
complet i documentele de mai jos, aprobate de
Autoritatea Contractant si de AM POS Mediu
N/A
Sprijin n elaborarea formularului aplicaiei de finanare,

incusiv pe parcursul procesului de evaluare, pn la
momentul aprobrii
11-264

1.3.2
1.3.3
CAIET DE SARCINI
Plan de coordonare nsuit si aprobat de catre toate

autoritatile implicate
Elaborarea documentaiilor aferente procedurii de
Evaluare a impactului asupra mediului si a
documentaiilor Natura 2000 (inclusiv orice documente
necesare n cazul derulrii evalurii adecvate de mediu)
1.3.3
Analiza institutionala
1.3.4
Analiza cost-beneficiu
1.3.5
Strategia de achiziii
1.3.6
Organizarea de seminarii (4)

SUBTOTAL 1
VALOAREA 1 FARA TVA
TVA
VALOAREA 1 CU TVA
2.
2.1
2.1.1
Total activiti aferente Raportului Final
Elaborare documentaii de atribuire (pentru 6 contracte

tip Proiectare i Execuie FIDIC Galben), inclusiv sprijin
pe parcursul procesului de atribuire
Execuie lucrri la sursele de ap, rezervoare i aduciuni
n Sinaia, Poiana Cmpina, Bneti Urleta, Telega i
Valea Doftanei
2.1.2
Execuie lucrri la sursele de ap, rezervoare i aduciuni

n Slnic, Vrbilu, Aluni, Bertea i Vlenii de Munte
2.1.3
Execuie aduciuni ap zonale interconectate subsisteme

zonale: SSZA1, SSZA2, SSZA4, SSZA5, SSZA6, SSZA10,
SSZA11 i rezervoare Albeti Paleologu
2.1.4
Execuie aduciuni ap zonale interconectate subsisteme

zonale: SSZA3, SSZA7, SSZA8, SSZA9
2.1.5
Execuie staii de epurare n Vrbilu, Poiana Cmpina i

Valea Doftanei
2.1.6
N/A
Execuie staii de epurare n Scoreni i Vlenii de Munte
2.2
Elaborare proiecte tehnice i detalii de execuie (pentru

7 contracte tip Execuie FIDIC Rou)
2.2.1
Contract 1 Execuie reele alimentare cu ap i

canalizare n oraele Cmpina i Poiana Cmpina
2.2.2

canalizare n oraele Breaza, Comarnic, Sinaia i Buteni
2.2.3

canalizare n oraul Slnic i comuna Vrbilu
2.2.4

canalizare n comunele Aluni i Bertea
2.2.5

canalizare n oraele Vlenii de Munte, Bicoi, Urlai i
Mizil
2.2.6

canalizare n comuna Valea Doftanei
2.2.7

canalizare n comunele Scoreni, Bneti Urleta i Telega
N/A
11-265

2.3
2.3.1
2.3.2
2.3.3
2.3.4
2.3.5
2.3.6
2.3.7
Elaborare documentaii de atribuire (pentru 7 contracte

tip Execuie FIDIC Rou), inclusiv sprijin pe parcursul
procesului de atribuire

canalizare n oraele Breaza, Comarnic, Sinaia i Buteni
canalizare n oraul Slnic i comuna Vrbilu
canalizare n comunele Aluni i Bertea
canalizare n oraele Vlenii de Munte, Plopeni, Urlai i
Mizil
canalizare n comuna Valea Doftanei
canalizare n comunele Scoreni, Bneti Urleta i Telega
Asisten tehnic din partea proiectantului pe parcursul
execuiei lucrrilor, conform Legii nr. 10/1995
2.5
Activiti specifice managementului de proiect
2.5.1
Suport in Managementul Proiectului
2.5.2
2.5.5
Dezvoltarea sistemului GIS pentru sistemele de alimentare

cu apa si canalizare
Dezvoltarea sistemului de modelare hidraulica a
sistemelor de alimentare cu Apa si de canalizare
Dezvoltarea sistemului de detectare a pierderilor de apa
din retelele de distributie
Actualizarea si dezvoltarea sistemului SCADA
2.5.6
Asigurarea publicitatii proiectului si informarea populatiei
2.5.7
Actualizarea Master Plan-ului judeean
2.5.4
N/A

canalizare n oraele Cmpina i Poiana Cmpina
2.4
2.5.3
CAIET DE SARCINI
2.6
Supervizarea contractelor de lucrri
2.6.1
Activitati in faza de pre-constructie,
2.6.2
Activitati in perioada de constructie
2.6.3
Activitati in perioada de receptie la terminarea lucrrilor
2.6.4
Activitati in Perioada de Notificare a Defectelor
2.6.5
Activitati la finalizarea contractelor de lucrri
N/A
SUBTOTAL 2
VALOAREA 2 FARA TVA
TVA
VALOAREA 2 CU TVA
11-266

CAIET DE SARCINI
VALOAREA TOTALA A CONTRACTULUI FARA TVA (1+2)

TVA
VALOAREA TOTALA A CONTRACTULUI CU TVA
Not: Ofertantul in estimarea costurilor unitare trebuie sa ia in calcul o eventuala variatie de

aproximativ 15% a activitatilor descrise in Caietul de sarcini. Solutia si cantitatile descrise in
Caietul de sarcini sunt orientative iar cele finale vor fi stabilite de Ofertant in urma realizarii
Studiului de fezabilitate.
12-267

CAIET DE SARCINI
12 Anexa 4 Propuneri de contracte pentru care Consultantul va

trebui s ntocmeasc documentaii de atribuire
Nr.
crt
Descriere contracte
Valoare
estimat
contract
(Euro)
Tip contract
Data
estimat de
ncepere
Execuie reele alimentare cu ap i canalizare n

Cmpina i Poiana Cmpina
23.641.140
FIDIC ROU
01.04.2018

Breaza, Comarnic, Sinaia i Buteni
18.254.000
FIDIC ROU
01.04.2018

Slnic i Vrbilu
20.898.000
FIDIC ROU

Aluni i Bertea
16.907.000
FIDIC ROU

Vlenii de Munte, Bicoi, Urlai i Mizil
14.115.860

Valea Doftanei
Data
estimat
de
finalizare
30.11.2020
30.11.2020
01.04.2018
30.11.2020
01.04.2018
30.11.2020
FIDIC ROU
01.04.2018
30.11.2020
16.354.000
FIDIC ROU
01.04.2018
30.11.2020

Scoreni, Bneti Urleta i Telega
24.286.000
FIDIC ROU
01.04.2018
30.11.2020
Execuie lucrri la staiile de tratare, surse de ap,

rezervoare i aduciuni n Sinaia, Poiana Cmpina,
Bneti Urleta, Telega i Valea Doftanei
31.12.2020
4.568.000
FIDIC
GALBEN
01.01.2018
Execuie lucrri la staiile de tratare, surse de ap,

rezervoare i aduciuni n Slnic, Vrbilu, Aluni,
Bertea i Vlenii de Munte
31.12.2020
8.189.000
FIDIC
GALBEN
01.01.2018
01.01.2018
31.12.2020
10
Execuie aduciuni ap zonale interconectate

subsisteme zonale: SSZA1, SSZA2, SSZA4,
SSZA5, SSZA6, SSZA10, SSZA11 i rezervoare
Albeti Paleologu
30.323.000
FIDIC
GALBEN
Execuie aduciuni ap zonale interconectate

subsisteme zonale: SSZA3, SSZA7, SSZA8, SSZA9
31.12.2020
15.016.000
FIDIC
GALBEN
01.01.2018
11
12
Execuie staii de epurare n Vrbilu, Poiana

Cmpina i Valea Doftanei
9.531.000
FIDIC
GALBEN
01.01.2018
31.12.2020
13
Execuie staii de epurare n Scoreni i Vlenii de

Munte
6.492.000
FIDIC
GALBEN
01.01.2018
31.12.2020
14
Audit financiar al cheltuielilor

proiectului
120.000
Servicii
01.02.2016
31.12.2020
efectuate n cadrul
Not: Numrul de contracte pentru care Consultantul va pregti Documentaii de Atribuire va fi cumulat/extins n conformitate cu
Planul de Achizitii final din Aplicaia de Finanare. Numrul de Contracte din Planul de Achizitii final poate fi diferit (mai mare sau
mai mic) fata de cel estimat, dar fara a se modifica substanial serviciile/lucrarile descrise in Caietul de Sarcini, in conformitate cu
justificarile/conditiile/cerintele de piata si/sau instructiunile din partea AM de la data promovarii Aplicatiei de Finantare. n cazul
contractelor de lucrri, duratele mai sus menionate nu includ i Perioada de Notificare a Defectelor (perioada de garanie) de 12
luni.
12-268

CAIET DE SARCINI
13 Anexa 5 Penaliti indicate
Nr.
Crt
Descriere penalitate
Valoare penalitate (lei)
Prestatorul depaseste din motive care tin de

15.000/saptamana
responsabilitatea sa termenele de depunere a
intarziere
rapoartelor generale ( cu exceptia Raportului final)
definite conform Termenilor de referinta, sau
acestea nu sunt adecvate din punct de vedere al
continutului
15.000/saptamana
intarziere
rapoartelor speciale in versiune provizorie ( cu
exceptia Raportului final) definite conform
Termenilor de referinta, sau acestea nu sunt
adecvate din punct de vedere al continutului.
25.000/saptamana
intarziere
rapoartelor speciale in versiune finala ( cu
exceptia Raportului final) definite conform
Termenilor de referinta, sau acestea nu sunt
adecvate din punct de vedere al continutului.
Prestatorul depaseste termenul de depunere a
30.000/saptamana
Raportului Final sau acesta nu este adecvat din
intarziere
punct de vedere al continutului.
Prestatorul depaseste termenul de depunere a 10.000/saptamana
studiului de fezabilitate centralizator complet
incepand cu a 2-a
saptamana de intarziere
30.000/saptamana
incepand cu a 3-a
Prestatorul depaseste termenul de depunere a 10.000/saptamana

aplicatiei de finantare complete
incepand cu a 2-a
30.000/saptamana
incepand cu a 3-a
Prestatorul depaseste termenul de depunere a 10.000/saptamana/fiecare

13-269

documentatiilor de atribuire complete
CAIET DE SARCINI
documentatie de atribuire
incepand cu a 2-a
30.000/saptamana/fiecare
documentatie de atribuire
incepand cu a 3-a
Prestatorul depaseste termenul de depunere a 10.000/saptamana/fiecare

proiecte tehnice i detalii de execuie (pentru
PT+DE incepand cu a 2-a
contracte tip Execuie FIDIC Rou)
30.000/saptamana/fiecare
PT+DE incepand cu a 3-a
Unul dintre expertii principali este nlocuit la

solicitarea Beneficiarului ca urmare a executrii
necorespunztoare a sarcinilor ce i revin
50.000/expert
13-270

Caiet de Sarcini 29.07.2015

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini 29.07.2015

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instrumente structurale

Proiect co-finanat prin Fondul European de Dezvoltare Regional

ASISTEN TEHNIC PENTRU PREGTIREA APLICAIEI DE FINANARE

ASISTEN TEHNIC PENTRU PREGTIREA APLICAIEI DE FINANARE

ara Autoritii Contractante

Structura administrativ teritorial i demografie....................................................................... 2-15

Geografie ................................................................................................................................. 2-16

Elemente climatice ................................................................................................................... 2-22

Hidrologia ................................................................................................................................. 2-26

Geologia ................................................................................................................................... 2-27

Hidrogeologia ........................................................................................................................... 2-31

Ecologia ................................................................................................................................... 2-33

Autoritatea Contractant .......................................................................................................... 2-41

Autoritatea de Management..................................................................................................... 2-42

Organismele Intermediare ....................................................................................................... 2-42

Asociaia de Dezvoltare Intercomunitar ................................................................................. 2-42

Situaia existent n sectorul relevant

Generalitati ............................................................................................................................... 2-46

Obiective specifice ................................................................................................................... 2-48

Cadrul legal .............................................................................................................................. 2-49

Regionalizarea serviciilor de apa n Romnia

Programe relevante in domeniu

Programul de Dezvoltare a Utilitatilor Municipale (MUDP) finalizat ..................................... 2-51

Msura ISPA ............................................................................................................................ 2-52

Programe naionale/locale. Alte finanri ................................................................................. 2-54

Obiective i rezultate ateptate ale proiectului

Obiective generale ale Asistenei Tehnice............................................................................... 3-59

Obiective specifice ale Asistenei Tehnice............................................................................... 3-59

ASISTEN TEHNIC PENTRU PREGTIREA APLICAIEI DE FINANARE

Descrierea serviciilor propuse

Rezumatul Asistenei Tehnice

Aspecte Tehnice ...................................................................................................................... 5-66

Aspecte Instituionale ............................................................................................................. 5-161

. Responsabilitile Operatorului Regional

Consultare si consens ............................................................................................................ 5-163

Transfer de experienta ........................................................................................................... 5-163

Eficienta ................................................................................................................................. 5-164

. Descrierea principalelor activiti

5.4.1. Aplicaia de Finanare i documentele suport ............................................................................... 5-164

Elaborarea documentaiilor de atribuire i sprijin acordat pe parcursul perioadei de desfurare

5.4.2.1 Consideraii referitoare la elaborarea Documentaiilor de Atribuire ..................................... 5-178

Seminarii ................................................................................................................................ 5-182

Management de proiect, asistena tehnic din partea proiectantului pe parcursul execuiei

5.4.4.1 Suport in Managementul Proiectului ..................................................................................... 5-182

ASISTEN TEHNIC PENTRU PREGTIREA APLICAIEI DE FINANARE

Supervizarea lucrrilor ........................................................................................................... 5-227

5.4.6.1 Activitati in faza de pre-constructie ........................................................................................ 5-228

Prezena experilor principali.................................................................................................. 5-234

Transferul de Cunotinte........................................................................................................ 5-235

Limitele autoritii Consultantului ........................................................................................... 5-235

Livrabilele asistenei tehnice: ................................................................................................. 5-236

Managementul Contractului de Asistenta Tehnica

Organismele Responsabile .................................................................................................... 5-237

Facilitati puse la dispozitie de Autoritatea Contractanta ........................................................ 5-237

Dotari/Facilitati care intra in sarcina CAT .............................................................................. 5-237

Data de ncepere i perioada de execuie

Experi principali ..................................................................................................................... 7-240

Alti experi .............................................................................................................................. 7-240

Rapoarte generale ................................................................................................................. 7-241

Rapoarte speciale .................................................................................................................. 7-243

Termene de furnizare ............................................................................................................. 7-243

7.3.3.1 Termene de furnizare livrabile ............................................................................................... 7-243

Depunerea i aprobarea rapoartelor ...................................................................................... 7-245

Monitorizare si evaluare ......................................................................................................... 7-246