Sintaxa frazei

Capitolul
Confuzii la nivelul propoziției și frazei

De revăzut!!!!!!!!!
Propoziția subordonată apozițională / subiectiva (Lia).

1)Sunt patru situații care merită discutate (ordinea este aleatorie):

a) În situația: S-a întâmplat/1 ce mi-a spus/2, prima propoziție este principală regentă, iar a doua este
subordonată subiectivă (ce s-a întâmplat? ce mi-a spus). Elementul regent este un verb, iar în prima
propoziție nu avem subiect.

b) Asta s-a întâmplat, ce mi-a spus.

Predicate (verbale): s-a întâmplat, a spus.
element de relație: ce (pronume relativ)
asta s-a întâmplat = propoziție principală regentă.
ce mi-a spus = propoziție subordonată apozițională
asta = subiect în propoziția 1. ( ce s-a întâmplat? asta) (care asta? Adică ce mi-a spus). elementul
regent pentru propoziția nr.2 este un pronume demonstrativ ”asta”, care este baza unei apoziții
dezvoltate, la nivel propozițional, în subordonată apozițională, iar propoziția nr. 2 reprezintă o
explicitare a unei baze (asta) din propoziția nr. 1.
Contragere: Asta s-a întâmplat, eliminarea elevilor recalcitranți din examen.
(Asta s-a întâmplat, adică eliminarea elevilor recalcitranți din examen.) Asta – adică eliminarea.
Eliminarea = atribut substantival apozițional; eliminarea elevilor recalcitranți din examen = apoziție
dezvoltată. Din contragerea propoziției subordonate, rezultă că a doua propoziție nu este, în mod clar,
subiectivă, ci apozițională.

c) Tot/1 ce mi-a spus /2s-a întâmplat./1 tot – subiect în propoziția nr.1. Tot s-a întâmplat = propoziție
principală regentă. care tot? ce mi-a spus = propoziție subordonată atributivă. În această propoziție
pronumele relativ ce are funcție de subiect și reprezintă reluarea lui tot din propoziția principală (nr.1).

d) în situația (la nivelul propoziției)): Mama a venit și ea cu noi. Mama este subiect, (și) ea = subiect
reluat. (și = adverb de întărire, fără funcție sintactică).

Notă: Din toate aceste situații prezentate, rezultă că propoziția nr.2 de la situația 1) b) este apozițională.
Ce mi-a spus nu reprezintă nici o subiectivă, nici o atributivă, ci o explicitare a bazei din prima
propoziție la nivel propozițional, adică o apozițională. Corelativul adică care poate fi introdus întărește
această idee.

2) A mâncat ce-i plăcea lui mai mult.

predicate (verbale): a mâncat, plăcea

element de relație: ce (pronume relativ)
Sunt patru situații:

a) a mâncat = propoziție principală regentă

ce-i plăcea lui mai mult = propoziție subordonată completivă directă
 - elementul regent pentru prop. nr. 2 nu este, în acest caz, un substantiv, ci un verb ( ”a mâncat”).
b) în cazul: A mâncat ceapă, ce-i plăcea lui mai mult, prop. nr.2 (ce-i plăcea lui mai mult) este în mod
cert apozițională. Pericol de confuzie cu completiva directă.
Contragere: A mâncat ceapă, (adică) leguma lui preferată.
Notă:din contragerea propoziției subordonate, rezultă că a doua propoziție nu este completivă directă,
ci apozițională.

Notă: acest lucru se repetă în cazul subordonatelor necircumstanțiale.

în cazul subordonatelor circumstanțiale, lucrurile se schimbă.

3) ex: A fost acolo unde-l trăgea ața

predicate(verbale): a fost, trăgea.
element de relație: unde (adverb relativ).

a fost acolo = prop. principală regentă

unde-l trăgea ața = prop. subordonată circumstanțială de loc
acolo = element corelativ pentru locală, cu funcție de complement circumstanțial de loc în prop.
regentă.( unde acolo? unde-l trăgea ața. acolo este și element regent)

Contragere: A fost acolo, la bunica lui. Acolo are funcție de complement circumstanțial de loc, iar (la)
bunica aceeași funcție sintactică de complement circumstanțial de loc (unde acolo? la bunica).

4) ex: Am mers cu acela, cu cine mi-este vecin.

predicate (verbale): am mers, este (”vecin” este subiect pe lângă ”este”)

element de relație: cu cine (pronume relativ + prepoziție)

am mers cu acela = propoziție principală regentă

cu cine mi-este vecin = propoziție subordonată apozițională. care acela? adică (cel care) mi-este vecin.
 așadar, în cazul în care baza o reprezintă un substantiv, un numeral cu valoare substantivală sau un
pronume din propoziția nr.1 (un substantiv sau un înlocuitor al substantivului), iar propoziția
subordonată reprezintă o explicitare a acesteia, urmează în mod cert o apozițională. Mijlocul de
verificare cel mai sigur îl reprezintă contragerea (corectă).
cu acela = complement circumstanțial sociativ în propoziția regentă
 pericol de confuzie a apoziționalei cu sociativa.

dacă era: Am mers cu cine mi-este vecin – atunci a doua propoziție era subordonată sociativă, și nu
apozițională, pentru că ea nu reprezintă explicitarea niciunei baze din prop. 1.

Prin urmare la examen situația a fost, în aparență, discutabilă. putea fi și predicativă, dacă se modifica
topica frazei. Adică ”Dificultatea răsfoirii este ceea ce mă jenează.” atunci ”ceea ce mă jenează” devine
din subiectivă, predicativă. Dar acest lucru nu s-a întâmplat, deci era subiectivă!!
putem avea: Ion este colegul meu. Ion este subiect, iar colegul este nume predicativ.
dacă avem Colegul meu este Ion, colegul este subiect și Ion este nume predicativ. DAR NU AVEM!
prin urmare, ca și în cazul apoziției, unde topica este crucială (inversarea bazei cu apoziția are drept
efect, în cele mai multe situații, transformarea bazei în apoziție și viceversa), și în acest caz, topica este
cea care stabilește felul propozițiilor după sens.
de revăzut propoziția subordonată apozițională!