UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL ECONOMIE, MARKETING ȘI TURISM

LUCRUL INDIVIDUAL la disciplina

ECONOMIE

TEMA

ANTREPRENORIATUL ȘI ROLUL LUI ECONOMIC

Autorul:-----------------------gr

Conducător științific:

Bradu Margareta, lector universitar

CHIȘINĂU-2020

CUPRINS
Introducere – p.3

Capitolul I. Abordări teoretice despre antreprenoriat și rolul lui economic – p. 4-5

Capitolul II. Analiza antreprenoriatului și rolului său economic în Republica Moldova

– p. 6-8

Capitolul III. Probleme și soluții pentru antreprenoriat – p.9-10

Concluzii și recomandări – p.11

Bibliografie – p.12

Anexe – p.13-15

Introducere

2
 Actualitatea și importanța temei. Antreprenoriatul este considerat
dintotdeauna o forţă motrică a economiei naţionale, întreprinderile mici şi
mijlocii reprezentînd piatra de temelie a durabilităţii şi sustenabilităţii
dezvoltării acestuia.
Scopul lucrării este de a oglindi finalitatea cercetării antreprenoriatului și
sensul studierii rolului economic al acestuia.
Obiectivele stabilite ale studiului desemnează rezultatele scontate în urma
analizelor și soluționării problemelor teoretice și metodologice ale
antrreprenoriatului și rolului său economic.
Importanța practică a lucrării se referă la domeniul și sfera antreprenoriatului,
la determinarea sistemului de organizare și funcționare a acestuia.
Metodologia de cercetare cuprinde baza informațională și metodele de
cercetare ale antreprenoriatului. Baza informațională se referă la cadrul
legislative și normative, sursele metodologice și bazele de date statistice în
vederea studierii antreprenoriatului, iar metodele de cercetare utilizate sunt
cele calitative și cantitative.
Structura lucrării. Lucrarea cuprinde foaia de titlu, cuprinsul, introducerea,
capitolul 1 care menționează abordarea teoretică a antreprenoriatului,
capitolul 2 care se referă la analizele cantitative și calitative ale situației reale
și aprecierea stării actuale a antreprenoriatului, capitolul 3 ce identifică
problemele și soluțiile pentru antreprenoriat, concluziile și recomandările,
bibliografia și anexele.
Cuvinte-cheie: antreprenoriat, activitate, economie, inițiativă, risc, profit,
gestionare, dinamizare, dezvoltare, profesionalism, analiză, producere,
prosperitate, inovație. Promovare, mediu economic, capital.

Capitolul I. Abordări teoretice despre antreprenoriat și rolul lui economic

3
Activitatea de antreprenoriat este o activitate independentă, desfăşurată pe propriul
risc şi orientată spreobţinerea sistematică a profitului ca urmare a utilizării bunurilor,
vinderii mărfurilor, executării lucrărilor sau prestării serviciilor de către persoanele
înregistrate oficial în această calitate în modul stabilit de lege. Antreprenoriatul este
strâns legat de cunoştinţe şi flexibilitate, doi factori care au câştigat o nouă
semnificaţie ca sursă a competitivităţii într-o economie mondială din ce în ce mai
globalizată.

Antreprenoriatul ca noțiune a fost introdus de către economiști în secolul al XVIII-lea,

iar în continuare a fost un domeniu care atrăgea tot mai multe interese din partea
oamenilor înstăriți. Aceștia defineau antreprenoriatul drept o activitate desfășurată
de către un întreprinzător, care în baza unor condiții contractuale, se obligă să
presteze diverse lucrări (industriale, de construcții, etc.), în favoarea altei persoane și
organizații, evident în schimbul unei recompense stabilite din timp. În literatura
economică de specialitate, noțiunea de antreprenor a apărut în Dicționarul Universal
de Comerț, în anul 1723, desemnând persoana care își asumă obligații în vederea
gestionării construcției unui obiect.

Economistul austriac Joseph Schumpeter spunea: „În antreprenoriat există o

înțelegere pe care o facem în legătură cu un anumit tip de comportament, care
include: 1) inițiative; 2) organizarea și reorganizarea mecanismelor socio-economice;
3) acceptarea riscului și a eșecului”.

În Evul Mediu, erau considerați antreprenori persoanele care exercitau funcții înalte
de conducere, indiferent de domeniul de activitate, organizatorii sau cei care se
ocupau cu comerțul.

4
Chiar dacă toți cei specificați mai sus erau numiți antreprenori, acest lucru nu
înseamnă că toți își asumau aceleași riscuri. De cele mai multe ori, ei conduceau
activitățile pe care le organizau cu multă precizie și tact, utilizând resursele
financiare, materiale și comerciale care li se alocau. În prezent nu putem afirma că
antreprenor este doar persoana care conduce un anumit departament sau grup de
oameni pentru executarea anumitor sarcini. Este ceva mai mult — antreprenorul își
asumă riscuri financiare, câteodată chiar enorme, pentru a-și lansa o afacere, pe care
ulterior s-o conducă, utilizând mijloace bănești, resurse materiale și comerciale
personale, în scopul obținerii de profit.

Cele mai întâlnite forme de antreprenoriat sau muncă pe cont propriu sunt:
activitățile comerciale cu licență sau activitățile companiilor comerciale. Diferența
dintre aceste două forme este că un comerciant (persoană fizică), își lansează o
afacere pe cont propriu și obține autorizația comercială, în timp ce o întreprindere
(persoană juridică), care inițiază o afacere, va avea nevoie de autorizația comercială
a fondatorilor și pe lângă aceasta, de un contract legal încheiat între aceștia.
Activitatea de antreprenoriat poate fi desfășurată de către persoanele juridice în
momentul când antreprenorul își deschide una din formele organizatorico-juridice
ale întreprinderii: fie o societate pe acțiuni, o societate cu răspundere limitată,
societate în comandită simplă, societate în comandită pe acțiuni sau o societate în
nume colectiv. De asemenea, se consideră o activitate de antreprenoriat, atunci
când o persoană fizică își deschide o întreprindere individuală, o gospodărie
țărănească sau activează în baza patentei de întreprinzător.

5
 Capitolul II. Analiza antreprenoriatului și rolului său economic în Republica
Moldova

Conform Legii Nr. 845 din 03-01-1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi,

antreprenoriatul este activitatea de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi
prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora în mod
independent, din proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub
răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de
venituri.

Antreprenoriatul social este o activitate de antreprenoriat al cărei scop principal este

soluţionarea unor probleme sociale în interesul comunității.

Antreprenor poate fi:

- orice cetăţean al Republicii Moldova care nu este îngrădit în drepturi, în
modul stabilit de prezenta Lege şi de alte acte legislative;
- orice cetăţean străin sau apatrid, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
- un grup de cetăţeni sau de apatrizi (un grup de parteneri) din care se
constituie antreprenorul colectiv;
- orice persoană juridică sau fizică în conformitate cu scopurile sale principale şi
cu legislaţia.
Statul şi autorităţile administraţiei publice locale sînt antreprenori speciali. Atribuţiile
de antreprenor la întreprinderile de stat (municipale) le execută managerul-şef de
întreprindere pe baza contractului încheiat cu acesta.
Activitatea de antreprenoriat poate fi practicată sub următoarele forme
organizatorico-juridice:
a) întreprindere individuală;
b) societate în nume colectiv;

6
 c) societate în comandită;
d) societate pe acţiuni;
e) societate cu răspundere limitată;
f) cooperativă de producţie;
g) cooperativă de întreprinzător;
h) întreprindere de arendă;
i) întreprindere de stat şi întreprindere municipală.

Antreprenoriatul este un sector foarte important al economiei și contribuie în mod

semnificativ la dezvoltarea pe termen lung a economiei. Anume prin activitățile de
antreprenoriat se atrag diverse investiții, inclusiv și din străinătate, ceea ce duce la
îmbunătățirea necontenită a relațiilor cu partenerii externi, pentru obținerea unei
poziții cât mai dominante pe piața internațională.

Antreprenoriatul este o sursă a bugetului statului. Impozitele pe venit plătite de

către fiecare antreprenor în parte pentru desfășurarea activității economice, sunt
principalele surse de acumulare a bugetului unui stat. În același timp, antreprenorii
oferă locuri de muncă, iar acest lucru, din nou vine să ajute statul, la colectarea
impozitelor direct de la persoanele fizice, adică de la angajați.

Prin activitățile de antreprenoriat se contribuie direct la dezvoltarea tehnologiilor

inovatoare. Foarte mulți antreprenori investesc sume enorme de bani pentru
progresarea tehnologiei, științei și pentru diferite descoperiri. Astfel, prin progresul
tehnico-științific, orice stat avansează pe plan internațional, iar economia se dezvoltă
în ritm accelerat, evident, dacă se investește în direcțiile profitabile și de perspectivă.

Antreprenoriatul are un rol social bine definit prin angajarea personalului, începând
de la tineri și finisând în unele situații chiar cu pensionarii. În acest mod,
7
antreprenoriatul vine să reducă rata șomajului, prin angajarea persoanelor apte de
muncă, cu scopul de a le oferi un salariu stabil, în schimbul muncii efectuate de către
acestea în cadrul întreprinderii.

Rolul şi importanţa întreprinderilor mici și mijlocii decurg din următoarele trăsături

ale acestora:

ocupă peste 98% din totalul întreprinderilor pe ţară;

oferă noi locuri de muncă;

sunt flexibile la cererea şi oferta de pe piaţă;

stimulează concurenţa;

transferuri esenţiale în bugetul naţional;

Analizând datele statistice efectuate de Biroul Național de Statistică al RM, în anii

2016-2018, conform anexelor 1,2,3, concluzia este că:

În anii 2016-2017 totalul întreprinderilor mici și mijlocii care desfășoară activitate de

antreprenoriat, numărul de salariați și veniturile din vânzări au fost egale. Dar în anul
2018 se atestă o scădere ușoară a numărului de salariați și veniturilor din vânzări..
Astfel, luând în considerare ponderea pe republică, în anul 2018, numărul salariaților
era de 60,7%, comparativ cu anii 2016-2017, unde existau 61,2%, iar veniturile din
vânzări în 2018 au fost de 40,4%, în comparație cu 41,5% din anii 2016-2017.
Indicatorul profit-pierdere până la impozitare este în continuă creștere. În anul 2016
acesta constituia 5878,5 mln lei. În anul 2017, acest indicator a crescut cu mult față
de anul 2016, cu 79,78%, constituind 10568,9 mln lei. În anul 2018 indicatorul a
crescut cu 6,15% și era de 11219,4 mln lei.
8
 Capitolul III. Probleme și soluții pentru antreprenoriat

Problemele cu care se confruntă antreprenoriatul în RM sunt:

- Cultură antreprenorială slab dezvoltată;

- Acces redus la informaţii;

- Dialog public, privat insuficient;

- Grad redus de implementare a tehnologiilor moderne;

- Acces dificil la credite şi dobînzi ridicate la credite şi împrumuturi;

- Infrastructură de suport în afaceri slab dezvoltată;

- Proprietarul unei afaceri mici duce deseori lipsa de cunoştinţe manageriale şi de

experienţă în domeniul managementului;

- Administrare fiscală dură;

- Reglementări și birocraţie excesivă;

- Migrarea semnificativă la muncă peste hotare în rîndul tinerilor;

-Creşterea economiei tenebre;

- Adaptarea lentă a sistemului educaţional la cererea pieţei forţei de muncă;

- Participarea slabă a antreprenorilor la programele de educaţie antreprenorială;

- Tendinţa de majorare a poverii fiscale;

- Instabilitatea cadrului legislativ

9
Soluțiile pentru dezvoltarea antreprenoriatului ar fi:

Creşterea atenţiei statului faţă de problemele şi necesităţile sectorului IMMurilor;

Vectorul pro-european în dezvoltarea naţională;

Dezvoltarea continuă a tehnologiilor şi inovaţiilor şi a capacităţii de absorbţie ale

acestora;

Reformarea continuă a sistemului educaţional în domeniul antreprenorial şi a

formării profesionale.

 înaintarea către Ministerul Economiei a propunerilor privind necesităţile sectorului

întreprinderilor mici şi mijlocii, cerinţele şi preferinţele acestuia;

 promovarea dialogului public-privat în procesul implementării politicii de stat de

susţinere a dezvoltării sectorului ÎMM;

 asigurarea accesului ÎMM la finanţare;

 dezvoltarea infrastructurii de suport a sectorului ÎMM;

 dezvoltarea reţelei de prestatori ai serviciilor de suport în afaceri pentru

întreprinderile micro-, mici şi mijlocii;

 dezvoltarea culturii şi spiritului antreprenorial, în special la tineri şi femei.

10
 Concluzii și recomandări

În urma cercetării temei, concluziile mele sunt următoarele:

Antreprenoriatul are o contribuţie semnificativă în cadrul societăţii şi în procesul de

dezvoltare. Cîteva dintre beneficiile acestuia sunt: crearea de noi produse – datorită
creativităţii şi resurselor de care dispun antreprenorii se pot satisface noile nevoi ale
consumatorilor, venind cu diferite produse/servicii inovatoare; descoperirea de noi
resurse – antreprenorii adesea sunt nemulţumiţi de materialele şi resursele
tradiţionale, căutînd mereu alternative pentru a-şi uşura activitatea şi îmbunătăţi
performanţele (produsul, procesul tehnologic etc.); crearea locurilor de muncă -
extrem de multe funcţii noi sunt create de sectorul antreprenorial.

Recomandările pe care le-aș putea propune ar fi:

Măsurile întreprinse de stat pentru susținerea antreprenoriatului feminin trebuie să

fie diferențiate pentru antreprenori potențiali/începători și pentru companii
competitive, cu potențial de dezvoltare;

Îmbunătățirea accesului antreprenorilor la resurse, în primul rând, la cele financiare.

Este important, ca toată informația despre posibilitățile de finanțare ale
întreprinderilor autohtone să fie plasată pe o singură pagină web și să fie actualizată
permanent (inclusiv cea despre proiectele donatorilor străini și programele
europene);

La fel, este important de a le explica funcționarilor de stat și a celor cu funcții de

control, că una din funcțiile lor este de a oferi sfaturi și consultanță pentru
antreprenori, deoarece anume oamenii de afaceri asigură competitivitatea regiunii,
creează locuri de muncă și formează venituri în buget.

11
 Bibliografie

Acte legislative și normative ale Republicii Moldova:

LEGE Nr. 845 din 03-01-1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, Publicat : 28-02-
1994 în Monitorul Parlamentului Nr. 2 art. 33

Materiale didactice:

1. Constantin Andreea Raluca. “Antreprenoriat”. Editura Pro Universitaria, 2014.

2. Șuleanschi Sofia, Olaru Valentina, Pădure Daniela. „Set de materiale la
disciplina Bazele antreprenoriatului”, Garomont-Studio, 2013.

Site-uri web:

1. http://www.odimm.md/files/ro/pdf/publicatii/cheia_succesului.pdf
2. https://statistica.gov.md/category.php?l=ro&idc=368
3. https://ceda.md/wp-content/uploads/2018/03/SUGESTII-PENTRU-
PROIECTAREA-LEC__IILOR.pdf
4. http://www.antreprenor.su/2012/02/antreprenoriat.html
5. https://www.business-academy.ro/ce-face-un-antreprenor
6. https://www.financialmarket.ro/terms/antreprenoriat/
7. https://www.culturepartnership.eu/ro/publishing/crossovers-and-
fundraising/part-1

12
 Anexa 1

Tabelul 1. Unii indicatori vizînd activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii în anul 2016

Numărul de unităţi Numărul de salariaţi Veniturile din vînzări Profit (+), pierdere (-) pînă
la impozitare
Denumirea indicatorilor mii Ponderea în mii Ponderea în mil. lei Ponderea în mil. lei
unităţi total republică, persoane total republică, total republică,
% % %
Total întreprinderi
124
mici şi mijlocii * 51,6 98,7 313,5 61,2 41,5 5 878,5
954,4
din care:
întreprinderi 41
1,3 2,5 101,5 19,8 13,7 2 101,3
mijlocii 303,7
50
întreprinderi mici 5,8 11,0 107,2 20,9 16,7 2 229,8
079,3
33
întreprinderi micro 44,5 85,1 104,8 20,5 11,2 1 547,4
571,4

Notă *

a) întreprindere micro – întreprindere care are cel mult 9 salariaţi, realizează o cifră anuală de afaceri de pînă la 9
milioane de lei sau deţine active totale de pînă la 9 milioane de lei;
b) întreprindere mică – întreprindere care are de la 10 pînă la 49 de salariaţi, realizează o cifră anuală de afaceri de
pînă la 25 de milioane de lei sau deţine active totale de pînă la 25 de milioane de lei;
c) întreprindere mijlocie – întreprindere care are de la 50 pînă la 249 de salariaţi, realizează o cifră anuală de afaceri
de pînă la 50 de milioane de lei sau deţine active totale de pînă la 50 de milioane de lei.
 Anexa 2

Tabelul 1. Indicatorii principali privind activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii în anul 2017

Profit (+), pierdere (-)

Numărul de unităţi Numărul de salariaţi Veniturile din vînzări
pînă la impozitare

mii Ponderea în total mii Ponderea în total mil. lei Ponderea în total mil. lei
unităţi republică, % persoane republică, % republică, %

Total întreprinderi mici şi

mijlocii *
53,6 98,6 323,3 61,2 137 506,1 41,5 10 568,9
din care:
întreprinderi mijlocii 1,3 2,4 103,5 19,6 45 237,0 13,7 3 322,9
întreprinderi mici 6,1 11,2 112,0 21,2 56 090,4 16,9 3 811,5
întreprinderi micro 46,2 85,0 107,8 20,4 36 178,7 10,9 3 434,4

Notă *

a) întreprindere micro – întreprindere care are cel mult 9 salariaţi, realizează o cifră anuală de afaceri de pînă la 9
milioane de lei sau deţine active totale de pînă la 9 milioane de lei;
b) întreprindere mică – întreprindere care are de la 10 pînă la 49 de salariaţi, realizează o cifră anuală de afaceri de
pînă la 25 de milioane de lei sau deţine active totale de pînă la 25 de milioane de lei;
c) întreprindere mijlocie – întreprindere care are de la 50 pînă la 249 de salariaţi, realizează o cifră anuală de afaceri
de pînă la 50 de milioane de lei sau deţine active totale de pînă la 50 de milioane de lei.

14
 Anexa 3

Tabelul 1. Indicatorii principali privind activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii în anul 2018

Profit (+), pierdere (-)

Numărul de unităţi Numărul de salariaţi Veniturile din vînzări
pînă la impozitare

mii unităţi Ponderea în total mii persoane Ponderea în total mil. lei Ponderea în total mil. lei
republică, % republică, % republică, %

Total întreprinderi mici şi

mijlocii *
55,7 98,7 328,0 60,7 144 159,9 40,4 11 219,4
din care:

întreprinderi mijlocii
1,3 2,3 99,3 18,4 44 738,8 12,5 3 544,4
întreprinderi mici
6,4 11,3 117,0 21,7 60 531,5 17,0 4 536,4
întreprinderi micro
48,0 85,1 111,7 20,7 38 889,6 10,9 3 138,6

Notă *

a) întreprindere micro – întreprindere care are cel mult 9 salariaţi, realizează o cifră anuală de afaceri de pînă la 9
milioane de lei sau deţine active totale de pînă la 9 milioane de lei;
b) întreprindere mică – întreprindere care are de la 10 pînă la 49 de salariaţi, realizează o cifră anuală de afaceri de
pînă la 25 de milioane de lei sau deţine active totale de pînă la 25 de milioane de lei;
c) întreprindere mijlocie – întreprindere care are de la 50 pînă la 249 de salariaţi, realizează o cifră anuală de afaceri
de pînă la 50 de milioane de lei sau deţine active totale de pînă la 50 de milioane de lei.

15