Povestea va fi prezentată copiilor în power-point .

Aventura lui Ciprian pe Planeta Microbibililor

Blană Cătălina-Elena (creație proprie)

Povestea noastră nu începe așa cum sunt mai toate poveștile cu, a fost odată că niciodată, în
vremuri de demult. Povestea noastră este despre un băiețel din zilele de astăzi. El se numește
Ciprian, locuiește la țară și cât este ziua de lungă se joacă în curtea casei.
Într-o zi după ce a servit cina cu familia a cerut voie mamei să se mai joace un puțin cu Tedy,
cățelul familiei. Iar mama i- a răspuns:
- Te poți juca încă 10 minute, dar după trebuie să te speli pe mânuțe, pe dinți și mergem la
culcare.
Ciprian a promis că așa va face și a ieșit în curte. S- a jucat cu Tedy, iar după aceea, a intrat în
casă. însă nu s-a ținut de promisiune, uitand să se spele s-a așezat pe canapeaua din sufragerie
adormind imediat. Acesta a început sa viseze la fel de repede cum a adormit,însă nu era un vis
obișnuit.
Băiețelul visa cum zbura cu o rachetă spre o planetă necunoscută. În zborul lui vedea
gradinițe, parcuri, orase și țări și multă,multă apă. Cu cat se departa mai tare, cu atat îl cuprindea
frica și devenea tot mai neliniștit. După o vreme , ateriză!. Coborî din rachetă și imediat se trezi
înconjurat de niște animăluțe mici și ciudate.
- Cine sunteți voi? - întrebă copilul speriat.
- Noi suntem microbii, bacteriile și virușii din lumea toată. În lumea ta noi suntem foarte mici. Aici
însă ești pe Planeta Microbibililor și ești prizonierul nostru.
- Sunteți niște ciudați și mirosiți foarte urat ! Vreau să plec de aici !
Abia atunci observă el că,peste tot, cât vedeai cu ochii erau fel de fel de ciudățenii, dar toate erau
prizonierii diferitelor obiecte. Un ciudat, semăna cu un dinte doar că era murdar și era legat de o
periuță și un tub cu pastă de dinți. Un alt prizonier era ceva ce semăna cu mânuțele sale, dar și
acestea erau pline de mizerie și erau legate de un sapun. La fel arăta și al treilea care semăna cu
picioarele sale . Dar și acesta era plin de noroi si era legat de un prosop. Se mai plimbă puțin pe
planeta necunoscută lui și văzu un morman de lucruri, dar abia reușea să le deslușească. Semăna cu
un gigant mușuroi de furnici iar prin acesta reuși să zărească un pieptene și o oglindă.
Când a văzut de cine este înconjurat, prietenul nostru și- a adus aminte de promisiunea făcută
mamei. Atunci a realizat că pentru a scăpa de aici avea nevoie de ajutor. Cat ar fi dat să poată fugi
de acolo, dar deja Microbii și Murdăria puse stăpanire pe el ! A început să alege cănd la stanga,
cand la dreapta, dar degeaba! Picioarele ii erau din ce în ce mai grele și nefolositoare, iar corpul lui
era plin de microbi!
 După un timp, obosit de atata alergat, se așeză pe un bolovan uriaș să iși tragă sufletul și văzu un
clown care facea baloane de săpun. Curios, chiar dacă purta un costum peticit, clownul era foarte
curat .Ciprian îl întrebă:
-Cine ești tu? Și cum de ești asa curat și....miroși așa de bine!?
-Eu sunt un clown, Abramburici/
Ce doar cu apă și clăbuci/
Pe mâini, pe față și pe corp/
La viruși și bacterii eu le voi spune STOP!
De aceea , ca să mă mențin mereu curat, să nu mă atace microbii ,mă joc mereu cu apă și săpun.
- Dacă spui că este așa.... nu ai vrea să mă ajuți să mă întorc la familia mea?
- Eu te pot ajuta, a zis clownul, dar trebuie să îi salvăm și pe ceilalți prizonieri.
- Dar cine sunt ei? – întrebă copilul.
- Cum nu i- ai recunoscut? Sunt: dinții, mânuțele, picioarele și părul tău ,pe care tu nu le- ai
spălat înainte să adormi.
- Și ce trebuie să fac că să îi salvez?
Trebuie să iei periuța și pasta de dinți și soluția magică cu apă și săpun pe care o am eu și să
îi speli pe prietenii tăi.
Copilul luă obiectele magice și se apucă de treabă dar virușii, bacteriile și microbii erau din ce
in ce mai multi și el nu reușea să îi îndepărteze. Atunci clownul Abramburici interveni și îi spuse:
- Văd că nu reușești singurel. Cred că ai nevoie de ajutor. Eu știu o grupă de pitici care trăiesc
departe de aici, pe Planeta Pămant și dacă le scriem o scrisoare cred că sunt dispuși să ne ajute.
Cu ajutorul lui Abramburici, Ciprian a trimis o scrisoare care a adus-o la grădiniță poștașul.
„Dragii mei prieteni mici,
Eu sunt Cipri, iar acum mă aflu cu clownul Abramburici pe planeta
Microbibililor și am nevoie de ajutorul vostru. Am ajuns aici din cauză că
m-am dus la culcare nespălat, iar acum mă lupt singurel cu virușii și
microbii cei vicleni. 
Eu știu că voi mă puteți ajuta! Ce ziceți?
Drept răsplată, după ce mă eliberați ne vom juca împreună cu
Abramburici.
Cu dragoste,
Cipri”