SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

PRINCIPALELE SIMPTOME

A. DISPNEEA
B. PALPITAŢIILE
C. DUREREA
D. ALTE SIMPTOME

A. DISPNEEA
Dispneea reprezintă totalitatea modificărilor de frecvenţă, intensitate, ritm ale respiraţiei, inclusiv
respiraţia dificilă.
Dispneea reprezintă un semn major în mai multe sindroame clinice:
1. în boli cardiace aflate în stadiul de insuficienţă ventriculară stângă
2. în stenoza mitrală strânsă şi ulterior hipertensiune pulmonară
3. în staza pulmonară

Tipuri de dispneea
1. Dispneea paroxistică se poate prezenta sub forma edemului pulmonar acut sau a astmului cardiac.

a. Edemul pulmonar acut (cea mai gravă formă a dispneei paroxistice).

Clinic:
 dispneea paroxistică de severitate extremă, ce apare de obicei noaptea, dar şi ziua, după
emoţii, excitaţii violente sau efort.
 bolnavul este deşteptat brusc din somn cu o senzaţie de sete de aer, se ridică în poziţie
ortopneică
 dispneea este inspiratorie, polipneică, însoţită la început de tuse seacă, apoi şi de
expectoraţie cu spute serospumoase, uneori rozate – sau chiar mici hemoptizii.

b. Astmul cardiac – reprezintă acea formă de dispnee paroxistică nocturnă care, seamănă cu astmul
bronşic în criză, existând câteva deosebiri:
 bolnavii cardiaci sunt treziţi de mai multe ori noaptea de accese de dispnee paroxistică, de
intensitate mică sau moderată
 dispneea este inspiratorie, cu polipnee
 este însoţită de tuse seacă
 accesul cedează adesea spontan după ce bolnavul se ridică
 wheezing

2. Ortopneea este acea dispnee care se produce în clinostatism şi obligă bolnavul să adopte o poziţie
ridicată.
 este inspiratorie şi polipneică
 se instalează adesea insidios.
B. PALPITAŢIILE
1
 Palpitaţiile sunt bătăile inimii pe care bolnavii le simt şi care îi incomodează.
Palpitaţiile pot fi produse de:
1. Afecţiuni cardiovasculare:
a. Leziuni valvulare
b. Cardiopatii congenitale
c. Endocardite infecţioase
d. Cardiopatie ischemică
e. Afecţiuni ale aortei
2. Cauze toxice – abuz de:
a. Cafea
b. Tutun
c. Alcool
d. Ceai
e. Unele medicamente
3. Cauze neuroendocrine:
a. Nevroze
b. Hipertiroidie
c. Menopauză
4. Cauze sanguine: anemie
5. Cauze reflexe:
a. Afecţiuni digestive-aerofagie, hernie hiatală
b. Afecţiuni peluro-pulmonare
c. Afecţiuni mediastinale
d. Afecţiuni ginecologice
e. Afecţiuni renale
6. Alte cauze, mai ales la indivizii normali:
a. Oboseală fizică
b. Emoţii
Palpitaţiile apar în:
1. Tahicardia sinusală – bătăi puternice, regulate şi frecvente, ce nu depăşesc 130-150/min.
2. Extrasistolie – bătăi neregulate sau senzaţii precordiale de scurtă durată, uneori dureroase.
Acestea pot fi atriale sau ventriculare.
3. Tahicardia paroxistică atrială – cu bătăi regulate, peste 150/min. ce încep şi se termină brusc şi
pot fi întrerupte de manevre vagale.
4. Fibrilaţia atrială paroxistică – palpitaţii ce apar complet neregulat şi brusc.

C. DUREREA DE CAUZĂ CARDIOVASCULARĂ

Are sediul precordial şi se numeşte durere precordială şi poate fi produsă de:
1. Cauze cardiace:
 funcţionale
 organice prin:
o leziuni ale inimii
o leziuni ale coronarelor
2
 o leziuni ale aortei
 legate de plexul cardioaortic
2. Cauze extracardiace:
 nevroze
 leziunile esofagului inferior
 mediastinite
 pleurezii
 embolii pulmonare
 pneumotorax
 durerile radiculare
 plexalgiile cervico-brahiale,
 periartrita scapulo-humerală
 nevralgia intercostală
 zona zoster
Forme particulare de durere cardiovasculară
1. Durerea de cauză ischemică - durerea produsă de ischemia miocardică care se declanşează în
momentul în care se produce un dezechilibru între necesarul şi aportul de oxigen la acest nivel.
Clinic:
Durerea din angina pectorală Durerea din infarctul miocardic
angor are caracteristici asemănătoare cu cele
din angor dar cu particularităţi:
Localizare retrosternal/precordial, pe o zonă Cel mai frecvent este localizată
întinsă, pe care bolnavul o arată cu toată retrosternal, mai rar atipic (epigastru)
palma şi o descrie variat ca pe o ghiară, cu iradiere de obicei în sus şi stânga
arsură sau apăsare
Condiţii de în timpul/după efort fizic; stress; emoţii; Nu este condiţionată de efort, putând
apariţie: postprandial apărea şi în repaus
Condiţii de în momentul în care factorii Cedează lent şi nu este influenţată de
retrocedare: precipitanţi/declanşatori nu mai medicaţia coronaro-dilatatoare,
acţionează; postterapeutic. nitroglicerina nu o calmează
Durată: de obicei minimum 15-20 de mai mult de 15-20 de minute/ore/zile
sec./minute.
Intensitate: moderată Este mai intensă – necesitând uneori
morfină pentru a o calma.

Înspăimântă bolnavul „ca de moarte”

imobilizându-l sau agitându-l.

2. Claudicaţia intermitentă:
 Este caracteristică sindromului de ischemie periferică
 Este o durere musculară cu caracter de crampă, localizată la nivelul gambei, dar poate surveni
şi la coapsă, fesă sau plantă.
 Apare la efort şi cedează la repaus.
 Este ameliorată de repaus şi de poziţia declivă a membrului.

3
  Variaţiile distanţei la care aceasta apare, „ritmul de claudicaţie” reflectă perfect agravarea sau
ameliorarea sindromului de ischemie periferică.
 Diagnostic diferenţial se face cu crampa musculară din tetanos.

D. ALTE SIMPTOME
1. Simptome din partea aparatului respirator
a. Epistaxiul – apare frecvent în:
o HTA
o Infecţii reumatismale ce alterează epitaliul capilarelor.
b. Tusea apare în:
o Insuficienţa cardiacă şi complicaţiile acesteia
o Infarctul pulmonar
o Edemul pulmonar acut
o Aortite
c. Hemoptizia apare în:
o stenoza mitrală strânsă
o infarctul pulmonar
o anevrismul aortic
o insuficienţa cardiacă
2. Simptome din partea aparatului digestiv: se datoresc stazei în tractul digestiv – stomac, intestin
subţire, colon.
a. Anorexia
b. Greutate şi balonare epigastrică după mese
c. Greţuri şi vărsături
d. Abdomenul acut pseudochirurgical apare în infarctul miocardic acut postero-inferior şi
poate fi însoţit de:
 greaţă
 sughiţ
 meteorism
 dureri epigastrice şi în hipocondrul drept
3. Simptome din partea sistemului nervos central
a. Cefaleea – de datorează:
o stazei cerebrale
o hipertensiunii intracraniene
o modificării pereţilor vasculari cerebrali: tromboze
o hipertensiunii arteriale
b. Ameţeala traduce o tulburare de irigaţie vestibulară şi/sau cerebeloasă, de cauză organică sau
funcţională :
o HTA
o hipotensiune arterială
o aritmii

4
c. Tulburările vizuale: senzaţie de puncte negre, fixe, volante
d. Tulburările auditive: sunt cauzate de excitaţia nervului acustic prin modificările irigaţiei urechii
interne:
o Vâjâituri – vertij
o Pocnituri în urechi – acufene
o Ţiuituri – tinitus
e. Pierderea cunoştinţei
o Lipotimia – pierderea cunoştinţei de scurtă durată, dar cu păstrarea funcţiilor vitale –
circulaţia şi respiraţia
o Sincopa – piederea cunoştinţei, de scurtă durată, fără păstrarea funcţiilor vitale; rărirea
marcată până la oprire a cordului, lipsa pulsului.
Lipotimia sau sincopa apar în:
 Infarctul miocardic masiv
 Stenoza aortică
 Angina pectorală
 Hipertensiune arterială primitivă
 Tahicardie şi fibrilaţie ventriculară
 Bradicardii
 Bloc atrioventricular – total cu sindrom Adams-Stokes.