1.

Excepția lipsei dovezii calității de reprezentant:

a) poate fi invocată în orice stare a procesului;
b) are ca efect inițial amânarea judecăți pentru acoperirea lipsurilor;
c) nu poate fi invocată pentru prima oară în calea de atac pentru lipsa dovezii calității de reprezentant
înaintea primei instanțe.
2. Excepția lipsei dovezii calității de reprezentant:
a) tinde spre un efect peremptoriu, dar începe prin a avea caracter dilatoriu;
b) ara ca efect anularea cererii de chemare în judecată, dacă nu se acoperă lipsurile în termenul acordat
de instanță;
c) are ca efect respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind formulată de o persoană fără calitate
procesuală, dacă se acoperă lipsurile în termenul acordat de instanță.
3. Persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau de alt mandatar:
a) în fața primei instanțe și în căile de atac;
b) numai dacă nu au un reprezentant legal;
c) numai în fața primei instanțe și în apel.
4. Mandatarul neavocat nu poate pune concluzii:
a) asupra fondului cauzei decât prin avocat, numai în etapa dezbaterilor;
b) asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, în etapa dezbaterilor;
c) asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului,
cât și în etapa dezbaterilor.
5. Mandatarul neavocat poate pune concluzii fără a fi nevoie să fie asistat de către avocat,
dacă:
a. are o procură generală;
b. este reprezentantul fiului surorii sale, în fața unei curți de apel;
c. este licentiat în drept şi îl reprezintă pe fratele său în fata Inaltei Curți de Casație şi Justiție.
6. Avocatul care a asistat sau reprezentat o parte la judecarea pricinii:
a. poate să introducă, chiar fără mandat, orice cale de atac împotriva hotărârii date;
b. se prezumă, prin lege, că reprezintă partea şi în căile de atac;
c. nu poate susține calea de atac împotriva hotăărârii pronunțate, dacă mandatul său a fost dat doar
pentru prima instanță.
7. Dacă mandatul judiciar este dat unei alte persoane decât unui avocat:
a. mandatarul poate pune concluzii doar la judecătorie;
b. mandatarul poate pune concluzii dacă este consilierul juridic ce reprezintă partea, persoană juridică;
c. mandatarul neavocat poate pune concluzii dacă este doctor sau licențiat în drept şi prezintă în acea
pricină- soțul sau o rudă până la gradul al treilea inclusiv.
8. Imputernicirea mandatarului neavocat al persoanei fizice:
a. se dovedeşte prin înscris autentic sau înscris sub semnătură privată diție fiind ca dreptul de
reprezentare să-i fi fost dat anume, neechivoc;
b. se dovedeşte prin înscris autentic;
c. poate fi dată şi prin declarație verbală, făcută in instanță și consemnata în incheierea de şedință, cu
arătarea limitelor şi a duratei reprezentării.
9. Mandatarul neavocat care a fost împuternicit să reprezinte sau să asiste partea numai în
primă instanță:
a. poate introduce, chiar fără mandat, orice cale de atac împotriva hotărârii pronunțate;
b. nu poate introduce, fără mandat, o cale de atac împotriva hotărârii pronuntate;
c. poate introduce şi susține o cale de atac în temeiul unei noi procuri.
10. Avocatul care a fost împuternicit să reprezinte sau så asiste partea numait primă instanță:
a. poate introduce şi susține, chiar fără mandat, orice cale de atac împotriva hotărârii pronunțate;
b. poate introduce, chiar fără mandat, orice cale de atac împotriva hotărârii pronunțate;
c. poate susține calea de atac numai în temeiul unei noi împuterniciri.
11. Mandatul judiciar:
a. nu încetează prin moartea sau incapacitatea celui care 1-a dat;
b. mandatul dăinuie până la retragerea lui de către moştenitori sau de către reprezentantul legal al
incapabilului;
c.nu încetează prin moartea sau incapacitatea mandatarului.
 12. Mandatarul:
a. nu poate renunța la mandat în cursul termenului de exercitare a căilor de atac;
b. poate renunța la mandat în cursul termenului de exercitare a cãilor de atac, dacă înştiintează atât pe
mandant, cât şi instanta, în acest caz începând să curgă un nou termen de exercitare a căii de atac de la
data comunicării renunțării la mandat;
c. care renunță la împuternicire este tinut să înstiinteze atât pe cel care i-a dat mandatul, cât și instanța,
cu cel puțin 5 zile înainte de termenul imediat următor renunțării.
13. Asistenta judiciară în procesul civil:
a. se poate acorda celui care nu este în stare să facă fată cheltuielilor pe care le presupune declanşarea
şi susținerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreținere sau a familiei sale;
b. cuprinde, printre altele, numirea unui avocat din oficiu pentru partea minoră, pusă sub interdicție
sau dispărută;
c. cuprinde, printre altele, acordarea de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor
judiciare prevăzute de lege.
14. Procurorul:
a. trebuie să participe la judecată dacă toate părțile în proces solicită aceasta;
b. poate sã solicite punerea în executare a hotărârilor pronunțate în favoarea minorilor, persoanelor
puse sub interdicție sau dispăruților;
c. poate să exercite căile de atac numai dacă a participat la judecata finalizată cu hotărârea care se
atacă.
15. Procurorul poate participa la judecată într-un proces civil:
a. chiar dacă nu fost chemat în judecată, ca parte, de către reclamant;
b. ori de câte ori instanța apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi
libertăților cetățenilor;
c. în litigiile în care sunt părți minori, persoane puse sub interdicție sau dispăruți, precum si în alte
cazuri expres prevăzute de lege.
16. Procurorul poate să exercite căile de atac:
a. numai în materile expres prevăzute de lege;
b. indiferent dacă a participat sau nu la judecata finalizată cu hotărârea care se atacă;
c. numai dacă aceasta este în interesul minorilor şi al persoanelor puse sub interdicție, precum şi în
cazurile expres prevăzute de lege.
17. Dacă acțiunea civilă este pornită de procuror, titularul dreptului la care se referă acțiunea:
a. nu poate cere continuarea judecății în cazul în care procurorul îşi retrage cererea;
b. nu poate exercita calea de atac împotriva hotărârii, în lipsa exercitării ei de către procuror;
c. poate modifica, în condițiile legii, cererea de chemare în judecată.
18. Dacă procurorul a pornit o acțiune civilă pentru apărarea drepturilor şi intereselor unui
minor:
a. titularul dreptului va fi introdus în proces şi va putea să renunțe la judecată;
b. titularul dreptului va fi introdus în proces şi va putea să ceară continuarea judecății, dacă procurorul
îşi retrage cererea;
c. titularul dreptului va fi introdus în proces şi nu va putea să renunțe la judecată, doar procurorul
având dreptul de a retrage acțiunea.

I.Reclamantul A.N., reprezentat prin avocatul B.O., a formulat o cerere de chemare în judecatä
împotriva pârâtului C.S., solicitând obligarea pårâtului la predarea unui bun mobil pe care A.N. îl
cumpărase de la el. Prin sentinta civilă nr. 123/2016 a Judecătoriei T., cererea de chemare în judecată
formulată de A.N. a fost respinsă ca neîntemeiată.
Deşi contractul de asistență juridică încheiat între A.N şi B.O. nu prevedea decât reprezentarea
în fața primei instante, B.O. a declarat apel împotriva sentintei civile nr. 123/2016 a Judecătoriei T.
Prezent la primul termen în fata instantei de apel, A.N. a arătat că îşi însuseşte apelul formulat de B.O.
Cum credeți că ar trebui să procedeze instanta de apel?
 II. A.P. a formulat o cerere de punere sub interdicție a pârâtului B.D., cerere care a fost admisä
prin sentința civilă nr. 123/2016 a Judecătoriei Turda. Impotriva acestei hotărâri a declarat apel
Ministerul Public, invocând faptul că judecata în fond s-a făcut fără participarea procurorului.
A.P. a formulat întâmpinare la cererea de apel, invocând exceptia lipsei calității proce- suale
active a Ministerului Public, deoarece, cât timp nu a fost parte la judecata în primă instantă, acesta nu
poate declara nici apel.
Care credeți că va fi soluția instantei cu privire la exceptia invocată?

III. La data de 1 februarie 2014, A.D. a întocmit un testament prin care i-a lăsat nepotului său
de frate, B.E., minor în vârstă de 3 ani, o casă situată în Cluj-Napoca. A.D. a decedat la data de 15
martie 2015.
Având în vedere multitudinea de plângeri penale formulate de C.R., fratele mamei lui A.D.,
Ministerul Public a formulat o cerere de anulare a testamentului lăsat de A.D chemându-i în judecată
pe B.E., prin reprezentant legal, și pe C.R. În motivarea cererii, a arătat că A.D nu avea discernământ
la momentul întocmirii testamentului.
A. Are Ministerul Public calitate procesuală pentru a formula o asemenea cerere?
B. Presupunând că Ministerul Public ar avea calitate procesual activă, ar putea B.E. si C.R. să
încheie o tranzacție?