Rolul valorilor în luarea deciziilor

Mesajul cheie:Dacă îţi apreciezi sănătatea, fii conştient de această valoare şi bazeazăţi
deciziile pe ea.
Valoare este ceva (un obiect, o acţiune, un post, o idee, un sentiment, o atitudine, o
persoană) util, necesar şi de preţ, care corespunde necesităţilor, aşteptărilor şi idealului unei sau
mai multor persoane. Deoarece necesităţile sunt diferite şi schimbătoare, valorile îşi pot schimba
importanţa. De exemplu: persoana flămîndă este predispusă să plătească pentru mîncare mult
mai mult decît persoana sătulă.
Luarea deciziilor
Luarea unei decizii… o problemă sau doar o perioadă normală din viața fiecăruia dintre
noi? Procesul decizional, ca funcție a gândirii, poate fi influențat de o sumedenie de factori.
În primul rând, este esențial să știm că a fi indecis este ceva cu care se confruntă majoritatea
adolescenților. Adolescența se caracterizează prin incertitudine privind statusul și rolul nostru în
societate, ca urmare a detașării de sub tutela parentală, sugestibilitate crescută, tensiune și
confuzie la nivel psihic. Potrivit viziunii unor doi psihologi renumiți, criza majoră în adolescență
este identitatea opusă confuziei. Deci, adolescența este un moment de cotitura în viețile noastre,
confuzia și nesiguranța fiind prezente în tot ceea ce facem, la fiecare pas, la fiecare problemă
care poate apărea, la fiecare decizie care trebuie luată.
Dar adolescența nu este singura explicație probabilă pentru imposibilitatea de a lua
decizii. Fiecare dintre noi este foarte diferit în felul său, fiecare dintre noi diferă în ceea ce
privește temperamentul, construcția personalității, sistemul de valori și așa mai departe. Luarea
unei decizii poate reprezenta o problemă pentru persoanele instabile emoțional, fiindcă acestea
sunt mai anxioase, au un autocontrol redus și o slăbiciune a Eului, ceea ce denotă un respect de
sine scăzut. Totodată, luarea unei decizii poate fi îngreunată pentru cei care abordează gândirea
negativă. Gândirea negativă ne poate inhiba în toate activitățile noaste cotidiene. Prin urmare,
noi ne vom angaja pasiv, defensiv în rezolvarea problemelor, ne vom subevalua propriile
posibilități, vom avea percepții nefavorabile asupra propriei persoane, iar astfel va rezulta o
demobilizare, vor apărea inhibițiile, se va reduce capacitatea noastră de efort, iar în final, se vor
deteriora și performanțele noastre reale.
Dacă avem de a face cu o persoană cu un profil comportamental non-asertiv, cu siguranță
vom constata că în cazul rezolvării unei probleme, respectiv, luării unei decizii, situația
respectivă va fi evitată, persoana în cauză având încredere scăzută în forțele proprii, lăsându-i pe
ceilalți să aleagă pentru ea. Non-asertivii sunt inhibați, indirecți, exprimă idei, dorințe și
sentimente în mod autodepreciativ, scopul lor fiind acela de a-i mulțumi pe ceilalți. Acest
comportament va genera anxietate, nemulțumire de sine, supărare, resentimente.
 Pentru a lua decizii, cu toții avem nevoie de o motivație puternică, și, uneori, chiar de
creativitate. Motivația ne determină să ne fixăm pe anumite interese și să le menținem. Dacă
aceasta nu este bine construită, vom fi tergiversați (indeciși), nu vom putea lua o decizie în mod
prompt, nu vom putea fi independenți în luarea unei decizii (sugestibilitate). Curiozitatea,
rezistența la eșec, asumarea riscurilor, încrederea în sine reprezintă factori care sporesc
creativitatea; așadar, acești factori îmbunătățesc și luarea deciziilor.
Totodată, un alt aspect interesant este multitudinea stilurilor decizionale (planificat,
agonizant, impulsiv, intuitiv, delăsător, fatalist, compliant, paralitic) care diferă de la o persoană
la alta. Stilul decizional planificat este acela care se organizează, care își face planuri, de unde îi
provine și numele. Agonizantul este acela căruia îi este imposibil să ia o decizie. Impulsivul ia
decizii pe moment, de abia mai târziu, gândindu-se la ele. Intuitivul are presimțiri sau premoniții
pe care le ia în considerare în procesul decizional. Pentru delăsător deciziile se amână mereu,
pentru fatalist, soarta sau destinul hotărăște în locul său, iar pentru compliant sugestiile celor din
jur joaca un rol important. Paraliticul este conștient că trebuie neapărat să ia o decizie, însă nu
știe cum și de unde să înceapă. Astfel, putem deduce în mod clar faptul că pentru stilurile
decizionale: agonizant, paralitic și compliant, procesul decizional reprezintă o adevărată
provocare.
Istoria personală, mediul și anturajul pot aduce și ele o influență considerabilă în luarea
deciziilor. Dacă, spre exemplu, în copilărie, am trăit într-un mediu care a inhibat procesul
decizional sau dacă, în trecut am avut de suferit de pe urma unor decizii luate, acestea pot avea
repercursiuni negative.
Un ultim aspect pe care îl vom aduce în discuție este conceptul de inteligență emoțională.
Inteligența emoțională joacă un rol mult mai important în viețile noastre decât am fi crezut.
Acest concept încadrează patru mari categorii: conștientizarea de sine, conștientizarea socială,
managementul personal și deprinderi sociale. În mare, inteligența emoțională implică
conștientizarea propriului Eu, a nevoilor tale, conștientizarea nevoilor celuilalt, empatia,
capacitatea de adaptare la situații noi. Prin urmare, pentru a lua o decizie trebuie să ne
autoanalizăm, trebuie să fim capabili să ne recunoaștem interesele, trăirile, necesitățile, apoi și pe
ale celorlalți, și, în funcție de acestea să facem alegerea cea mai bună.
Există o mulțime de cauze posibile pentru întrebarea enunțată, însă doar alcătuirea unui profil
psihologic  al persoanei în cauză, de către un consilier, ar putea exprima mai specific adevărata
cauză care stă în spatele acestei probleme