1

“Aprob”
Şef catedră militară ASEM
Colonel (r) Gh. Popa
____ _________ 2014

PROIECT DIDACTIC
pentru petrecerea şedinţei la disciplina
„ INSTRUCŢIA FOCULUI”

Tema 3: Principiileşi regulile de tragere cu armamentul de pe maşinile de luptă .

Şedinţa 3 : Practică- 2 ore.
Obiective didactice:
- de a studia conţinutul cursului de tragere a F.A.R.M.
- de a efectua executarea exerciţiului cursul de tragere pe cîmp de tragere.
- de a educa la studenţi organizarea, disciplina, conducerea focului în timpul
executării tragerilor practice.
Durata: 2 ore.
Locul desfăşurării: Auditoriu specializat. IF.
Subiecte de studiu:
1. Acţiunile ecipajului la încărcarea MLD cu armament şi muniţii – 20 min.
2. Prgătirea datelor iniţiale pentru tragere de pe loc – 25 min.
3. Observarea rezultatului focului şi corectarea tragerii – 25 min.
Asigurarea materială:
- Armament de infanterie.
- Planşe.
- Panouri.
Bibliografie: Manualul pentru instrucţia la M.L.I.-84, Bucureşti-1993

Secvenţa introductivă: 5 min.

- primirea raportului ;
- verificarea prezenţei studenţilor;
- evaluarea cunoştinţelor însuşite la tema anterioară;
- anunţarea temei şi scopurilor didactice;

1. Acţiunile ecipajului la încărcarea MLD cu armament şi muniţii .

Funcţiile echipajului la comanda „Pentru luptă prgătiţi maşina si muniţia"

— La comanda comandantului de grupă (pluton) „PENTRU LUPTĂ
PREGĂTIŢI — MAŞINA ŞI MUNIŢIA ” , echipajul ridică muniţia de la P.A.L.,
execută deplasarea la maşină şi pregăt e ş t e maşina şi muniţia pentru luptă.
Comandantul de grupă:
— ridică muniţia de la P.A.L.;
— împreună cu mecanicul conductor şi trăgătorul-operator tran sportă
muniţia la maşină (în partea stingă a maşinii);
 2
— ajutat de mecanicul conductor scoate prelata de pe maşină şi o aşază
împachetată pe acesta;
— ajutat de trăgătorul-operator scoate husele de pe armament şi aparatele
de ochire şi le aşază în maşină;
— ajutat de trăgătorul-operator pregăteşte şi introduce muniţia în maşină,
fixînd fiecare categorie de muniţie la locul ei;
— după aşezarea muniţiei in maşină, coboară din maşină pe culoarul din
dreapta şi închide uşa. împreună cu distribuitorul de muniţie transportă la P.A.L.
ambalajele muniţiei;
— se adună în spatele maşinii la 3 paşi (m) în coloană: mecanicul
conductor, comandantul şi trăgătorul-operator.
Mecanicul conductor:
— împreună cu comandantul grupei şi trăgătorul-operator, ridică muniţia
de la P.A.L. şi o transportă în partea stingă a maşinii;
— ajutat de comandantul grupei scoate prelata de pe maşină, o
împachetează şi o fixează pe aceasta;
— deschide obloanele de la mecanicul conductor, comandantul de
grupă, trăgătorul-operator şi uşile d i n spatele maşinii;
- împreună cu comandantul grupei, trăgătorul-operator asam blează şi
pregăteşte muniţia. Ajută la introducerea şi aşezarea muniţiei in maşină;
— după ce a j u t ă la aşezarea muniţiei în maşină, coboară pe partea stingă a
acesteia, apoi se adună înapoia maşinii la 3 paşi (m) în coloană : mecanicul
conductor, comandantul, trăgătorul operator.
Trăgătorul operator:
— împreună cu comandantul grupei şi mecanicul conductor ridică
muniţia de la P.L.A. şi o transportă în partea stingă a maşinii;
— ajutat de comandantul grupei, scoate husele de pe armament şi
aparatele de ochire şi le aşază în maşină;
— împreună cu comandantul grupei şi mecanicul conductor pre
găteşte, introduce şi aşază muniţia în maşină;
— după aşezarea muniţiei în maşină, coboară prin culoarul din
stingă maşinii şi închide uşa din stingă, după care se adună înapoia ma
şinii la 3 paşi (m), în coloană : mecanicul conductor, comandau I u l şi
trăgătorul-operator.

FUNCŢIILE ECHIPAJULUI LA COMANDA ..LA POSTURI"

— La comanda comandantului de grupă (pluton — conducătorul tragerii)
echipajul execută:
Comandantul de grupă:
— montează antena în suport;
— intră în maşină pe partea stîngă, pe lâ oblonul al doilea, se aşează pe
locul său şi închide oblonul;
— pune şleniafbnul pe cap şi-1 ajustează;
— trece staţia radio pe emisie şi pregăteşte pentru lucru telefonul de bord;
— îşi fixează scaunul;
— stabileşte legătura radio cu mecanicul-conductor şi trăgăţorul-operator;
— primeşte raportul de la mecanicul-conductor şi de la trăgătonil-operator,
 3
că sînt gata;
— raportează comandantului plutonului (conducătorului tragerii) „AICI 1
(2,3) GATA';
— observă în continuare cîmpul de luptă.
Mecanicul conduetor:
— se deplasează în stingă maşinii şi intră în maşină pe la oblonul său şi
închide oblonul;
— fixează scaunul;
— introduce contactul general, cuplînd alimentarea cu euivnl a turelei;
— pune şîemafonul pe cap, îl ajustează şi ia legătura radio cu comandantul
de grupă;
— pregăteşte, porneşte motorul şi verifică funcţionarea aparatelor de bord;
— raportează comandantului grupei că este gata.
Trăgătorul-operator:
- se deplasează în partea stîngă a maşinii şi întră in maşină pe la oblonul său,
apoi îl închide ;
_- fixează scaunul şi rabatc apărătoarea pentru uşurarea montării rachetelor şi
a loviturilor în conveier;
— introduce şîemafonul în priză. îl fixează pe cap. îl ajustează şi ia
legătura radio cu comandantul grupei;
— conectează iluminarea turelei;
— porneşte ventilatorul;
- trece pe acţionare electrică mecanismele de ochire în direcţie şi înălţime;
— verifică armamentul, aparatele de ochire şi observare precum şi iluminarea
acestora;
- cuplează întrerupătoarele M.I. de pe pupitrul turelei şi de pe pupitrul de
comandă şi verifică dacă pe tabloul de semnalizare s-a aprins lampa roşie de semnalizare
a disponibilităţii pentru lucru a mecanismului de încărcare, lampa verde de semnalizare
a disponibilităţii pentru lucru a mecanismului de ochire în înălţime „Acţionare" şi
lampa roşie de avertizare montată pe tavanul turelei;
- închide clapetele balansierului rabatînd pirghia, iar t i j a revine în poziţia din
faţă;
- decuplează tunul, turela şi mecanismul de încărcare;
- ridică în sus mecanismul de încărcare pentru desfacerea paletelor de primire a
loviturii.;
- coboară mecanismul de încărcare în poziţie intermediară şi îl blochează;
- apasă pe butonul „conveier” de pe turelă (stîngă sus) şi se aduc alveolele
la încărcare in vederea ducerii primei lovituri în dreptul mecanismului de încărcare;
— deschide închizătorul;
— armeâîă mitraliera;
— ridică scutul de protecţie în poziţia pentru lucru; blochează mecanismul
de ochire în înălţime şi direcţie, pentru funcţionare electrică;
- apasă pe butonul K (E) pentru încărcarea tunului automat, iar conveierul
aduce următoarea lovitură în poziţia de încărcare pe care mecanismul o prinde în
clapete;
- pentru pregătirea rachetei, dă înclinare maximă tunului;
- deschide trapa pentru acces la rampă;
 4
- ia ghidajul cu racheta din rastel şi îl montează pe rampa de lansare, unde anterior
scoate clipsul de protecţie de pe rachetă şi rabatează pe rhui aripile acesteia. Ghidajul
este împins pînă la capătul cursei pe rampă, moment în care opritorul rampei de
lansare iese în afara căii ghidare, blocîndu-I în poziţia de lansare;
- verifică blocarea ghidajului, trăgînd de acesta către înapoi;
- închide trapa operatorului;
- fixază pupitru operatorului în poziţia de luptă, prin deblocarea acestuia din poziţia
de marş, fixîndu-l ţntre genunchi;
- cuplează întrerupătorul D.F. de pe tabloul unde se aprinde lampa de avertizare
„ÎNCHIDE CAPACUL”, ceea ce implică obligativitatea închiderii capacelor;
- reglează iluminarea dorită a reticulului lunetei;
- fixază comutatorul „GHIDAJE” de pe pupitrul operatorului în poziţia 1 şi ridică
mînerul telescopic de dirijare în poziţia de lucru (sus);
- acţionează cu piciorul drept pe pedala fixatorului şi prin aceasta trage capacul
geamului de vizare;
- acţionează pîrghiile de blocare de rampă şi apăsînd limitatorul de cursă al
fixatorului, lucru ce face să se aprindă pe pupitru „PRODUS FIXAT”;
- raportează comandantului de grupă că este gata de luptă.

2. Prgătirea datelor iniţiale pentru tragere de pe loc .

REGULI DE TRAGERE CI ARMAMENTUL DE PE M.L.L ASUPRA

OBIECTIVELOR FIXE ŞI ÎN MIŞCARE
— Regulile de tragere sînt elaborate pe baza teoriei probabilităţii şi a tragerilor
experimentale şi arată cum trebuie stabilite înălţătorul şi punctul de ochire, în funcţie
de caracterul obiectivului şi distanţa pînă la acesta, în toate condiţiile de tragere
astfel încît traiectoria să treacă prin centrul obiectivului.
Pentru a stabili regulile de tragere cu armamentul de pe maşina de luptă a
infanteriei, trebuie cunoscut temeinic înălţătorul optic 1PN22M-1 (M-2) folosit
atît pentru executarea tragerii cu mitraliera cal. 7,62 mm, cît şi cu tunul şi racheta.
Acesta este periscopic (combinat), asigură ochirea ziua şi noaptea fără iluminare
suplimentară (noaptea funcţionează fără iluminarea terenului cu o sursă specială de
infraroşu). Este montat în turelă şi fixat cu cinci prezoane.
Capul înălţătorului se află în exteriorul maşinii, este acoperit cu un capac cu
geam de protecţie.
înălţătorul se compune din:
— cap;
— corp;
— mecanismul de transmitere a unghiurilor;
— mecanismul de reglare pe orizontală şi verticală;
— mecanismul tijei;
— mecanismul storului;
— mecanismul de reglare a temperaturii;
— schema optică cu intensificator electronooptic.
Reticulul de zi este aplicat pe o plăcuţă netransparentă, iar rizurile acestuia sînt
transparente şi se notează cu cifrele 4,6,8,10 şi 12 corespunzătoare distanţei pînă la
ţintă în sute de metri.
 5
Cele doua rînduri inferioare ale spinilor notate cu cifra 13 servesc pentru
tragerea la distanţa de 1300 in; nivelul superior pentru tragere Ia temperatura de
0cC, cel inferior la temperaturi negative.
în timpul tragerii la distanţa de 1300 m, la temperaturi pozitive ochirea se face
prin porţiunea inferioară rizuriîor cu nr. 12.
Rizurile corecţiilor laterale se aplică cu intervalul de 0-05.
Cifrele 10 şi 15 notează mărimea corecţiei în miimi.
în dreapta reticulului există scala distanţelor, destinată pentru determinarea
distanţei pînă la ţinte cu înălţimea de 2,7 m (înălţimea aproximativă a tancului).
La înălţătoarele 1PN22M-1 (M~2) reticulul de zi are 2 scale.
Scala O.Г. utilizată pentru executarea tragerii cu tunul cu proiectile explozive
alegîndu-se punctul de ochire care să corespundă distanţei pină la ţintă: 200, 600,
800, 1000, 1100, 1300, 1400, 1500 şi 1600 m cu vîrftirile rizuriîor sau spinilor în sus.
— 300, 400, 500, 700 şi 900 la baza rizuriîor.
Scala B.P. utilizată pentru exectuarea tragerii cu tunul, cu proiectile
cumulative şi pentru executarea tragerii cu mitraliera P.K.T. ochindu-se la distanţa de
200 m cu vîrf urile rizuriîor de 600 m, iar Ia distanţa de 300 m cu bazele de 800 m.
în partea inferioară a reticulului sub porţiunea de scală comună Б.P. — O.Г. se
află încrucişarea reticulară destinată pentru dirijarea rachetei.
în timpul tragerii cu proiectile explozive nu se iau în consideraţie corecţiile de
temperatură.
Reticulele de zi şi de noapte sînt calculate pentru tragerea cu tunul şi mitraliera
P.K.T.
Pentru tragerea la temperaturi între —10° şi -{-10°C punctele de ochire sînt
mijlocul haşurilor şi a unghiului.
Haşurile laterale sînt aplicate de la 0-10.
Pentru funcţionare în regim de zi se conectează comutatorul corespunzător
pentru acest regim.
Scala pentru ochirea cu tunul este compusă din 2 porţiuni:
— una pe care diviziunile sînt comune pentru Б.P. şi O.Г. (în partea de
sus a cîmpului vizual);
— una la care sînt figurate diviziuni numai pentru O.F.
Porţiunea comună a scalei are prevăzute pe partea stingă distantele
corespunzătoare pentru B.P. şi în partea dreaptă, cele pentru O.F. (în km).
În partea superioară a scalei pentru ochirea cu tunul şi mitraliera sînt diviziuni
care indică distanţele şi corecţiile de devansare.
Semnele centrale ale scalei sînt destinate ochirii pe ţinte fixe, sau care apar.
Semnele laterale, ochirii pe ţinte în mişcare, cu corecţii de devansare de 0-05 pe
porţiunea superioară a scalei şi de 0-20 pe porţiunea de jos (numai cu lovitura O.Г.).
 6

Fig. 11. Scala înălţătorului optic l.P.N. 22 M-l (M-2) pentru trageri pe timp de zi

Scala înălţătorului optic pentru tragerea pe timp de noapte este prezentată în fig.
13 iar pentru tragerile pe timp de zi. fiig. 11.
Reticulul de noapte serveşte pentru introducerea unghiurilor de ochire cînd
tragerea se execută noaptea. Este asemănător cu reticulul de zi — o lamelă de sticlă
pe care sînt aplicate haşuri transparente.
Înălţimea unghiurilor şi capetelor de sus ale haşurilor centrale, verticale sînt
punctele de ochire conform cărora ochirea se face la distanţa de 400, 600 şi 800 m la
temperaturi pozitive (peste + 10°C). Capetele de jos ale haşurilor sînt puncte de
ochire pentru tragerea la temperaturi negative (sub - 10°C).
Pentru funcţionare în regim de noapte se conectează lampa respectivă.

Fig. 13. Scala înălţătorului 1.P.N.-22 M-l (M-2) pentru tragerea pe timp de noapte
 7
Principalele reguli de tragere cu armamentul de pe maşina de luptă a
infanteriei sînt:

LA TRAGEREA CU MITRALIERA CAL. 7,62 mm

Tragerea cu mitraliera se execută folosindu-se înălţătorul IPN22M-1 (M-2)
ochindu-se pe scala Б.P.
Peniru alegerea înălţătorului şi a punctului de ochire trebuie să se delermme
distanţa pînă la obiectiv şi să se ţină seama de condiţiile ine teoroîogice care pot
influenţa în bătaie şi în direcţie mişcarea glonţului. înălţătorul şi punctul de ochire se
aleg în aşa fel, îneît traiectoria medii să treacă prin centrul ţintei.
în cazul tragerii la distanţe pînă la 400 m< focul se execută de regulă cu
înălţătorul 4 ochindu-se la baza obiectivului sau în centru dacă obiectivul este înalt.
Jn cazul tragerii la distanţe mai mari de 100 in, înălţătorul se fixează
corespunzător distanţei pînă la obiectiv, rotunjită în sute de metri Ca punct de
ochire se ia de regulă, centrul obiectivului (detalii figufn iir. 12). De exemplu: Ţinta
mitralieră nr. 10 fixă, sau care apare la dis-lanţa de 600 m se va suprapune semnul C.
Determinarea precisă a distanţelor pînă la obiectiv constituie cea mai importantă
condiţie pentru efectuarea cu succes a tragerii în luptă.
Determinarea distanţelor pînă la obiective se execută prin procedeele arătate
în capitolul III.
Variaţiile mari ale condiţiilor meteorologice fată de cele normale modifică
bătaia şi direcţia glonţului. Condiţiile normale de tragere sînt: temperatura aerului -f-
15°C; vîntul nu bate: înălţimea faţă de nivelul mării este egală cu 0; unghiul de teren al
obiectivului este cel mult 15°. Influenţa temperaturii aerului cînd se trage la distanţe
pînă la 500 m şi a vîntului longitudinal cînd se trage la 1000 ni nu se ia în considerare
deoarece la aceste distanţe influenţa acestora este neînsemnată. Cînd tragerea se
execută de la distanţe de peste 500 m, influenţa temperaturii aerului asupra traiectoriei
glonţului trebuie luată în considerare astfel: la temperatura scăzută se măreşte
înălţătorul sau se ocheşte mai sus; la temperatura ridicată se micşorează înălţătorul
sau se ocheşte mai jos.
În acest caz trebuie avute în vedere d a t e l e din tabelul de mai jos:
Distanţa Temperatura aerului în grade Distanţa
de tragere +45 +35 +25 +15 +5 -5 -15 -25 -35 -45 de tragere
în Corecţii în diviziuni de înălţător în
metri Înălţătorul se micşorează Înălţătorul se măreşte metri
500 - - - - - - - - - 1 500
600 - - - - - - - - 1 1 600
700 - - - - - - - 1 1 1 700
800 1 - - - - - 1 1 1 1 800
900 1 - - - - - 1 1 1 2 900
1000 1 - - - - - 1 1 1 2 1000
1100 1 - - - - - 1 1 2 2 1100
1200 1 1 - - - 1 1 1 2 2 1200
1300 1 1 - - - 1 1 2 2 2 1300
1400 1 1 - - - 1 1 2 2 2 1400
1500 1 1 - - - 1 1 2 2 2 1500
 8
În tabel nu sînt indicate corecţii mai mici de o diviziune de î nălţător şi de aceea
cînd se trage iarna cînd temperatura aerului nu depăşite -15°C punctul de ochire
trebuie să se aleagă la baza obiectivului.
Corecţiile de înălţător pentru înălţimea terenului faţă de nivelul mării şi pentru
unghiul de teren al obiectivului se aplică numai în cazul tragerilor în munţi sau la
distanţe mai mari de 700 m.
în cazul cînd vîntul bate lateral, pentru introducerea corecţiilor se va ţine
seama de datele din tabelul de mai jos:

Distanţa de tragere Vînt lateral ( 4 m/s sub ungi de 90°)

în metri Corecţiile (rotunjite )
În metri În siluete
300 0,26 0,5
400 0,48 1
500 0,72 1,5
600 1,1 2
700 1,6 3
800 2,2 4
900 2,9 6
1000 3,7 7
1100 4,6 8
1200 5,5 11
1300 6,6 13
1400 7,7 15
1500 8,9 18

În cazul în care vîntul bate puternic (viteza 8 m/s), sub un unghi drept faţă
de direcţia de tragere, corecţiile d i n tabel se măresc de două ori, iar cînd bate
vîntul slab sau moderat, sub un unghi ascuţit f a ţ ă de direcţia de tragere, se
micşorează de două ori.
În toate cazurile, cînd s i t u a ţ i a permite, elementele iniţiale de tragere se
pregătesc din timp. La pregătirea din timp a elementelor iniţiale de tragere se
au în vedere următoarele:
— distanţa piuă la obiectiv;
— influenţa temperaturii;
— densitatea aerului şi unghiul de teren.
Înainte de deschiderea focului se introduc corecţiile pentru vînt.

3.Observarea rezultatului focului şi corectarea tragerii .

Pe timpul tragerii trăgătorul operator trebuie să observe cu atenţie rezultatele
focului propriu şi să-1 corecteze, făcînd modi-ncan corespunzătoare de înălţător sau
schimbînd poziţia punctului de ochire. Observarea rezultatelor locului propriu se
execută după ricoşcte, după traiectoria gloanţelor şi după comportarea inamicului.
Pentru corectarea focului după traiectorie la executarea tragerii se folosesc şi cartuşe
trasoare.
 9
Întrebuinţarea cartuşelor cu glonţ trasor în cazul tragerii asupra obiectivelor
mobile asigură cea mai bună observare a rezultatelor tragerii şi dă posibilitatea de a
menţine corecţia de deplasare.
Indicii eficacităţii focului propriu pot fi: pierderile inamicului; regruparea
dispozitivului de luptă, trecerea de la executarea salturilor la mersul tîrîş, slăbirea
sau încetarea focului inamicului, retragerea sau intrarea în adăpost.
Corectarea focului în luptă se face prin schimbarea punctului de ochire în
înălţime şi în direcţie. Astfel, punctul de ochire se schimbă cu valoarea abaterii
gloanţelor, în partea opusă abaterii faţă de obiectiv.
Determinarea corecţiei în direcţie datorită vîntului transversal în cazul
obiectivelor fixe
Vîntul transversal are o mare influenţă asupra grenadei pe traiectorie, abătînd-
o spre dreapta în cazul unui vînt din dreapta şi spre stînga in cazul unui vînt din
stînga.
Acest fenomen se explică prin faptul că vîntul transversal acţionînd asupra
stabilizatorului grenadei în timpul funcţionării motorului rachetă, are ca efect
schimbarea poziţiei axei grenadei în mersul ei pe traiectorie, deviind-o cu capul în
direcţia din care bate vîntul .
Direcţia si viteza vîntului pot fi determinate din vedere, după aprecierea
personală sau prin observarea acţiunii vîntului asupra obiectelor care se mişcă sub
influenţa acestuia: aţă, batistă, fum, iarbă, crengile copacilor etc, cum se arată în
tabelul nr. 1.
T A B E L U L Nil. 1
PENTRU STABILIREA VITEZEI VÎNTULUI ÎN FUNCŢIE DE
ACŢIUNEA ACESTUIA ASUPRA OBIECTELOR

Obiectele Felul şi viteza vîntului

Vîntul Vîntul potrivit 4—6 m/s Vîntul puternio 8—12 m/s

slab 2—3 m/s
Aţa Se abale puţin Se abate mult Se menţine orizontală

Batista Se răsuceşte Se desfăşoară Se smulge din mină

şi puţin se
desfăşoară
Fumul de Se abate puţin Se abate şi se întinde Se abate brusc şi se
coş împrăştie

Iarba Se răsuceşte Se apleacă Se culcă la pă-mint

Crengile Se mişcă Se îndoaie crengile subţiri Se îndoaie crengile mari

copacilor frunzele şi şi frunzele se răsucesc
foarte puţin puternic
crengile
 10
TABELU L N R. 2
STABILIREA CORECŢIILOR ÎN DIRECŢIE DATORITĂ VINTUI-UI
TRANSVERSAL CU VITEZA DE 10 m/s (PERPENDICULAR PE DIRECŢIA
DE TRAGERE)

Distanta Corecţiile Corecţiile rotunjite

In In figuri de tanc
gradaţiuni
pe scara
Proiecţie Proiecţie
corecţiilor
frontală (lăţimea laterală (lungimea
în direcţie
tancului 3,6 m) tancului 6,9 m)
(valoarea
In miimi In metri
unei
gradaţiuni
este de 5
miimi
300 0,4 0,12 — — —
400 2,7 1,08 1/2 1/2 —
500 4,5 2,25 1 1 1/2
600 5,8 3,48 1 1 1/2
700 6,0 4,20 1 1 1/2
800 5,8 4,64 1 1 1/2 .
900 5,0 4,50 1 1 1/2
1000 4,5 4,10 1 1 1/2
1100 3,1 3,41 1/2 1 1/2
1200 1,9 2,28 1/2 1/2 1/2
1300 0,6 0,78 — — —

Corecţia rotunjită în direcţie datorită vîntului transversal puternic care face

unghiul de 90° cu planul de tragere folosind tabelul nr. 2 se poate lua egală cu:
1 graduaţiune pe scara corecţiilor in direcţie cînd se trage la distanţele de la
500 la 1000 m;
1 /2 graduaţiune cînd se trage la 400, 1100 şi 1200 in;
1 figură de proiecţie frontală a tancului cînd se trage la distanţa de Ia 500 la
1200 m;
1 /2 figură de proiecţie frontală a tancului eind se trage la 400 m; -
1/2 figură de proiecţie laterală a tancului cînd se trage la distanţa de la 500 la
1200 m;
Cînd viteza vîntului este mai mică (mare) de 10 m/s valoarea corecţiei scoasă
din tabelul 2 se micşorează (se măreşte) proporţional.
Deoarece grenada supusă acţiunii vîntului transversal se abate întotdeauna în
direcţia de unde bate vîntul, corecţiile în direcţie se aplică de către trăgătorul-
operutor in felul următor:
— daeă corecţia s-a determinat în figuri de obiectiv, aceasta se
aplică prin schimbarea punctului de ochire (schimbarea semnului central de pe
reticulul înălţătorului optic, corespunzător înălţătorului determinat) în sensul în care
 11
bate vîntul şi cu valoarea determinatei. Schimbarea punctului se face faţă de mijlocul
obiectivului;
dacă corecţia s-a determinat în diviziuni pe scara corecţiilor în direcţie, atunci
semnul lateral (linia verticală) de pe această scală se alege în partea reticulului
corespunzător direcţiei din care bate vînlul (ochirea cu semnul lateral ales se face pe
mijlocul obiectivului). în acest caz, prin aplicarea corecţiei prin schimbarea
punctului de ochire, semnul central în raport de obiectiv se află deplasat în sensul
în care bate vîntul.
Exemplu: se trage asupra unui tanc îngropat (obiectiv fix) distanţa de 900 m.
Vîntul bate transversal din dreapta cu o viteză de 10 m/s.
Rezolvare: pentru a se introduce corecţia — în direcţie pentru vîntul
transversal, comandantul de grupă comandă:
Asupra tancului îngropat
Cumulativă
înălţător 11
Ochiţi spre stînga cu o figură (ochită cu primul semn din dreapta) FOC!
La această comandă trăgătorul operator execută ochirea cu semnul central al
reticulului deplasat cu o figură în stînga obiectivului, sau cu prima liniuţă verticală
din dreapta pe obiectiv (fig. 15).

Fig. 14. Materializarea ochirii cu introducerea

corecţiei în direcţie pentru vint transversal

La distanţa loviturii directe

Determinarea datelor iniţiale de tragere asupra obiectivelor în mişcare se
execută la fel ca în tragerea asupra obiectivelor fixe cu următoarele particularităţi :
- cînd se trage cu înălţătorul optic asupra obiectivelor blindate
îa distanţe mai mici de 765 m (distanţa loviturii directe) în cazul cînd
situaţia nu permile să se. schimbe valoarea înălţătorului, se execută cu
înălţătorul 8 corespunzător distanţei loviturii directe; , .
- cînd se trage asupra obiectivelor blindate în mişcare a căror deplasare este
frontală, înălţătorul se stabileşte punînd pe scala înălţătorului optic diviziunile
 12
corespunzătoare distanţei la care se va găsi obiectivul în momentul plecării
loviturii;
- cînd obiectivul blindat se deplasează oblic sau de flanc, se ţine seama de
corecţia în direcţie datorită virilului transversal şi deplasării obiectivului.
Pentru a deschide focul asupra obiectivelor blindate în mişcăm în andă se indică
aceleaşi elemente ca în cazul tragerii asupra obiectivelor fixe şi în plus devansarea în
miimi, care se înregistrează pe scala corecţiilor în direcţie a înălţătorului optic.
Darea primei comenzi:
Asupra tancului de la reper 2
Cumulativă
Înălţător optic 9
Devansare o figură
Ochiţi la mijloc „Foc”
Modurile de executare a focului cu tunul s î n t :
- foc lovitură cu lovitură
i
- foc pe vijelie

Executarea focului lovitură cu lovitură

Focul lovitură cu lovitură se execută pe timpul reglajului tragerii si ori de cîte
ori este necesar să se tragă cu tunul independent sau în cadrul plutonului
(companiei) o lovitură, pentru care se comandă de exemplu: „. . . ÎNTÎIUL UNA
GRENADA „FOC” sau „AL DOILEA FOC” sau „FOC” (cînd la comanda anterioară
tunul a tras numai o grenadă).
Executarea focului de vijelie cu sau fără indicarea numărului de lovituri:
Focul pe vijelie se execută cu ritmul admis de regimul de foc veri-fieîndu-se şi
refăcîndu-se ochirea înaintea fiecărei lovituri. Pentru executarea focului pe vijelie. în
comandă se indică, de exemplu: „. . . DOUĂ GRENADE VIJELIE . . . ”. Cînd în
comandă nu se indică numărul de grenade, tragerea pe vijelie se execută pînă Ia
comanda „STAT" după care comandantul de grupă raportează numărul de lovituri
trase.
Observaţii: corecţia de devansare pentru un obiectiv care se deplasează de flanc
cu viteza de aproximativ 10 m/s este o diviziune pe scala corecţiilor în direcţie la toate
distanţele de tragere, sau de 1/ 2 figura la distanţele de 500 si pină la 900 m şi de o
figură la distanţe mai mari de 900 m.
— în cazul deplasării oblice a obiectivului, corecţia de devansare
se ia de două ori mai mică decît în cazul deplasării de flanc;
— dacă corecţia de devansare se ia in diviziuni ale scălii corecţiilor
în direcţie, punctul de ochire se alege pe mijlocul obiectivului;
— dacă corecţia de devansare se stabileşte în figuri, corecţia în direcţie se ia de
la mijlocul obiectivului în direcţia de deplasare a acestuia .

LA DISTANŢE MAI MARI DECÎT DISTANŢA LOVITURII DIRECTE

Tragerea la distanţe mai mari decît distanţa loviturii directe începe cu înălţătorul
corespunzător distanţei calculate, ochirea executîndu-se astfel:
- punctul de ochire în înălţime este mijlocul părţii inferioare, cînd obiectivul
se apropie şi mijlocul părţii superioare, cînd obiectivul se depărtează, iar pentru
ochirea în direcţie, deplasarea unghiului mare din centrul scălii corecţiilor în
 13
direcţie în sensul de mişcare a obiectivului cu o valoare unghiulară egală cu suma
corecţiilor în direcţie datorită vuitului transversal şi deplasării laterale a
obiectivului.
Devansarea în direcţie, de regulă, se determină de către comandantul de grupă cu
ajutorul binoclul ui şi trăgătorului operator cu ajutorul înălţătorului optic.
Pentru determinarea corecţiei de devansare cu ajutorul binoclul ui de către
comandantul de grupă şi de către trăgătorul operator cu ajutorul înălţătorului optic
se procedează astfel:
— determină distanţa de tragere;
— extrage din tabelele de tragere durata de traiect a grenadei
şi o comunică trăgătoriilui-operator;
— aduce Ia încrucişarea re tic ui ului binoclului (vîri'ul unghiului
mare din centrul scălii corecţiilor în direcţie) pe marginea din faţă
a obiectivului;
—- urmăreşte deplasarea obiectivului, fără a mişca binoclul, urmărind
cronometrul sau nurnărînd secundele pentru durata de traiect a grenadei;
— citeşte pe re ticul ui binoclului (înălţătorul optic) valoarea
in miimi a deplasării obiectivului.
Numărul de miimi reprezintă valoarea corecţiei de devansare în direcţie la
care se adună corecţia pentru vintul transversal, dacă obiectivul se deplasează spre
stîiiga şi se scade din aceasta dacă se deplasează spre dreapta.
în cazul deplasării de front a obiectivului faţă de maşină (în munţi) corecţia de
devansare se introduce prin schimbarea punctului de ochire în înălţime, în figuri de
obiectiv, cu ajutorul unghiului mare din centrul corecţiilor în direcţie.
Obţinînd o lovitură scurtă cînd obiectivul se apropie de maşină sau o lovitură
lungă cînd obiectivul se depărtează, înălţătorul nu se modifică .
Obţinînd o lovitură lungă cînd obiectivul se apropie sau o lovitură scurtă cînd
obiectivul se depărtează de maşină, precum şi o lovit u r ă lungă sau scurtă în cazul
deplasării de flanc a obiectivului, înălţătorul se modifică spre obiectiv cu 200 m.
Observarea cimpului de luptă, alegerea obiectivelor şi determinarea
distanţelor la acestea. Observarea cîmpului de lupta este un procedeu de
cercetare care se execută în scopul descoperirii obiectivelor inamicului.
Observarea se execută, de regulă, de la dreapta la stingă, pe aliniamente, in
apărare în afara contactului, de departe către aproape, iar în ofensivă şi în apărarea
din contact, de la noi către inamic. Imediat după descoperirea obiectivelor inamicului,
în funcţie de valoarea şi gradul de periculozitate al acestora, comandantul plutonului
(grupei) le stabileşte pe cele asupra cărora se va executa imediat focul, determină
distanţele pînă la ele şi le indică trăgătorilor-operatări pentru nimicire (neutralizare).
Pentru observarea eimpului de luptă şi descoperirea obiectivelor, maşina de
luptă a infanteriei dispune de aparatură modernă care dacă este cunoscută şi folosită
de către echipaj, îl ajută în îndeplinirea misiunilor pe cîmpul de luptă.
A ceste apara te sînt:
- Aparatul de observare pe timp de zi al comandantului grupei care este o lunetă
periscopică binoculară (L.P.B.), montată pe partea frontală (centrală) a locului unde se
află amplasat comandantul care permite observarea imaginii obiectivelor sub un unghi
de 5 ori mai mare decît sub care se văd cu ochiul liber, ceea ce face ca ţintele să apară
mai aproape şi permite măsurarea unghiurilor şi distanţelor.
 14
Se compune din:
— partea superioară;
— partea inferioară;
— balama care îmbină cele două părţi;
— zăvor.
În partea inferioară este montat sistemul binocular format din două lunete
identice alcătuite fiecare din obiectiv, prismă de redresare a imaginii şi ocular.
Reticulul aparatului se află montat în planul focal al obiectivului lunetei din
dreapta.
Pe reticul sînt trasate scările pentru măsurarea unghiurilor în plan orizontal şi
vertical, precum şi o scară telemetrică.
Valoarea gradaţiei pentru scările de măsurare a unghiurilor este ac u-U4,
permiţînd măsurarea unghiurilor de 0-04 spre dreapta şi spre stingă şi de 0-24 în plan
vertical.

Secvenţa finală: 5 min.

- Analiza şedinţelor petrecute în parte pentru fiecare student.
- Anunţ studenţii activi şi pasivi.
- Anunţ notele.

Conducătorul şedinţei

_________________________ _________________________