NURSINGUL PACIENTULUI CU CONSTIPATIE

MEMORIU EXPLICATIV

Eliminarea, reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa substantele nefolositoare,

vatamatoare, rezultate din metabolism.

Am ales lucrarea de diploma cu tema 'Constipatia' in dorinta de a aprofunda cunostintele pe

parcursul efectuarii stagiilor de practicaa si la sala de demonstratie.

Constipatia este un sindrom caracterizat prin eliminarea la interval de 2-3 zile a unui scaun,
de obicei de volum redus si consistenta crescuta, ca urmare a incetinirii tranzitului intestinal.

Doresc ca prin cunostintele aprofundate si realizarea acestei lucrari sa stiu sa educ

preventiv persoanele si dupa externare .

Pentru documentare am consultat o bibliografie mai ampla, am facut uz de cunostintele

acumulate la orele de nursing, la sala d demonstratie si in timpul practicii efectuate in Unitatile
spitalicesti din Pitesti.

DACA DESCOPEREIM CA VIATA NU ARE NICI UN INTELES,

NU NE RAMINE ALTCEVA DE FACUT

DECAT SA-I DAM UN INTELES

(Lucian Blaga)

CAPITOLUL I

PARTEA TEORETICA

1.1. NEVOIA DE A ELIMINA

 Definitie:

Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele

nefolositoare, vatamatoare, rezultate din metabolism.

Excretia deseurilor se realizeaza prin mai multe cai:

- aparat renal - urina

- piele - transpiratie - perspiratie

- aparat respirator

- aparat digestiv - scaun

- aparat genital feminin - menstruatie

- in stari patologice, apar eliminari pe cale digestiva, sub forma de varsaturi si pe cale
respiratorie – sputa

Organismul trebuie deasemenea sa se debaraseze de deseurile rezultate in urma digestiei

(fibre celulozice, pigmenti biliari, celule descuamate de la nivelul tubuluidigestiv) si alte
substante nefolositoare trebuie eliminate.

Scaunul = reprezinta resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din

organism prin actul defecatiei.

Scaunul este alcatuit din : reziduuri ramase in urma digestiei alimentelor, celulele
descuamate de pe suprafata tubului digestiv si a glandelor digestive, produsele de excretie a
tubului digestiv si a glandelor anexe, numar mare de microbi. Scaunul este, pana la un punct, un
indicator al starii de sanatate a unei persoane.

Manifestari de independenta

frecventa - normal la adult – 1-2/zi sau unul la doua zile

 - 1-2 scaune pe zi la nou-nascut
orarul - ritmic, la aceeasi ora a zilei, dimineata dupa trezire
cantitatea - zilnic 150-200 g materii fecale
consistenta - pastoasa, omogena
forma - cilindrica, cu diametrul de 3-5 cm, lungime variabila
culoarea - bruna, la adult, data de stercobilina

In functie de alimentatie:

- deschis-galben = regim lactat

- brun-inchis = regim carnat

- negru = alimente preparate care contin sange

- verde = legume verzi

- culoarea caracteristica alimentului = mure, ciocolata, afine.

Modificarea culorii in functie de medicamente:

- brun-negru = bismut

- negru-verzui = fier

- alb = bariu

- negru-mat = carbune
mirosul - fecaloid – difera de la un individ la altul

La copilul mic

culoarea - in primele 2-3 zile dupa nastere = verde-brun inchis (meconiu)

- La sugari:

Aspectul si culoarea se modifica in functie de felul alimentatiei.

Astfel:

- galben-auriu = sugar alimentat la san, in contact cu aerul, prin oxidarea

bilirubinei – devine verzui sau verde

- galben-deschis = sugar alimentat artificial

- brun = dupa introducerea fainii in alimentatie

numarul - 3-4 pe zi pana in luna a VI – a cand se reduce la 2-3 pe zi
Daca sugarul este alimentat pe cale artificiala, numarul scaunelor este de 1-2
pe zi.
mirosul - usor acru, reactie acida = sugar alimentat la san.
- fad, reactie alcalina sau neutra = alimentatie artificiala.

Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii

1. Factori biologici

- Alimentatia – cantitatea si calitatea alimentelor ingerate de individ influenteaza

satisfacerea nevoii de eliminare.

- o buna hidratare si o alimentatie bogata in reziduuri (legume, fructe, cereale) faciliteaza

eliminarea intestinala si vezicala.

- mesele luate la ore fixe favorizeaza ritmul eliminarilor.

- Exercitiile – activitatea fizica amelioreaza randamentul muscular

- fortifica musculatura abdominala si cea pelviana, care au un rol important in eliminarea

intestinala.

- Varsta – are rol important in satisfacerea nevoii daca tinem seama de controlul
sfincterelor.

- la copii, controlul se obtine in 2-3 ani.

- la persoanele varstnice, diminuarea tonusului musculaturii abdominale poate provoca

lipsa de control a eliminarii.

- la barbati, hipertrofia prostatei determina tulburari de mictiune.

- Programul de eliminare intestinala – regularitatea programului de eliminare este un

factor ce influenteaza satisfacerea acestei nevoi.
 - momentul ales pentru defecare poate varia de la un individ la altul.

2. Factori psihologici

- Stresul

- Anxietatea

- Emotiile puternice – pot modifica frecventa, cantitatea si calitatea eliminarii urinare si

intestinale.

3. Factori sociologici

- Normele sociale – fiecare societate isi stabileste masuri de igiena, astfel incat indivizii
sa respecte salubritatea locurilor publice. - Educatia - Cultura

1.2 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

Notiuni de anatomie si fiziologie

 Tubul digestiv este alcatuit
din urmatoarele segmente:
gura, faringe (cu dubla
apartenenta), esofag, stomac,
intestinul subtire si intestinul
gros.

Gura este portiunea initiala a

aparatului digestiv, alcatuita
din organe si diverse tesuturi.
Superior este limitata de bolta
paltina, inferior de planseul
bucal, lateral de obraji,
anterior de buze si posterior
se continua cu faringele.
Cavitatea bucala este
captusita cu mucoasa bucala.

Functiile pe care le
indeplineste gura sunt: functia
de masticatie pentru formarea
bolului alimentar, inceputul
digestiei glucidelor sub
actiunea ptialinei salivare,
functia de fonatie, functia
receptoare, functia de aparare
si functia fizionomica.

Faringele este un organ care

apartine atat aparatului
digestiv, cat si aparatului respirator. El se afla situat in partea posterioara a cavitatii bucale si se
continua cu esofagul. Captusit cu o mucoasa, este bogat in tesut limfoid. In faringe se gasesc
amigdalele palatine, amigdala faringiana pe peretele posterior si amigdala linguala la radacina
limbii, legate intre ele prin numeroase vase limfatice si formand inelul limfatic Waldeyer.

Esofagul este un organ musculo-membranos, tubular, care face legatura intre faringe si
stomac. El incepe la nivelul vertebrei a 7-a cervicala (C7) in dreptul cartilajului cricoid, si se
termina in dreptul vertebrei a 11-a toracale la cardia; este lung de 25 – 32 cm si are un calibru
care variaza intre 10 si 22 cm. Are trei stramtori fiziologice: stramtoarea cricoidiana, stramtoarea
de la nivelul incrucisarii cu artera aorta si cea de la nivelul cardiei.

Fiziologic, esofagul reprezinta un organ menit sa faca legatura dintre faringe si stomac.
Prin reflexul de deglutitie, bolul alimentar trece din faringe in esofag; prin coordonare nervoasa,
musculatura formeaza unde contractile care imping bolul spre esofag.

Stomacul, organ cavitar musculo-glandular, este segmentul tubului digestiv situat intre
esofag si intestinul subtire. Forma lui este asemanatoare cu a unei pere, cu varful usor indoit si
indreptat in sus: la examenul radiologic apare ca litera „J” sau ca un carlig. Forma lui este
variabila in functie de : continut, tonicitatea musculaturii proprii, tonicitatea peretului abdominal,
pozitia individului si volumul organelor vecine.

Structural, stomacul este alcatuit din patru paturi : la interior se afla mucoasa, apoi
submucoasa, musculoasa, iar la exterior este invelit de seroasa peritoneala. Mucoasa este
alcatuita dintr-un epiteliu cilindric, care secreta mucus, si din glandele stomacului : glandele
fundice, secretoare de acid clorhidric si pepsina, glandele pilorice si celulele mucipare, ambele
secretoare de mucus.

Din punct de vedere fiziologic, stomacul primeste alimentele si, datorita functiei sale
motorii, le framanta, le amesteca cu sucul gastric si apoi le evacueaza in duoden.

Intestinul subtire incepe la pilor si se termina la nivelul valvulei ileo-cecale. El are trei
segmente : duoden, jejun si ileon. Duodenul are forma unei potcoave. I se descriu patru portiuni :
prima portiune, bulbul duodenal, urmeaza imediat dupa pilor si este usor mobila ; portiunea a
doua, descendenta, este situata in dreapta coloanei vertebrale si in ea se varsa secretia biliara si
cea pancreatica ; portiunea a treia este orizontala, iar portiunea a patra este ascendenta si se
continua cu jejunul, formand unghiul duodeno-jejunal.

Fiziologic, duodenul are doua functii principale : motorie si secretorie. Motilitatea

duodenala impinge chimul alimentar foarte repede in jejun (in cateva secunde). Secretia
duodenala elaboreaza secretina (cu rol in stimularea pancreasului si a intestinului), enterokinaza
(care transforma tripsinogenul in tripsina) si mucus.

Jejuno-ileonul are un calibru mai mic si umple cea mai mare parte a cavitatii peritoneale.
Este alcatuit tot din patru straturi : mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa. Spre deosebire
de duoden, seroasa inveleste intreaga circumferinta a jejuno-ileonului.

Intestinul gros este segmentul terminal al tubului digestiv ; el incepe de la valva ileo-
cecala si se termina cu anusul. Se distinge de intestinul subtire prin volumul lui mult mai mare si
prin cele trei benzi musculare longitudinale taenia coli. Lungimea lui variaza intre1,5 si 3 metri.
Intestinul gros este impartit in urmatoarele segmente : cecul, colonul ascendent, colonul
transvers, colonul descendent, colonul sigmoid si rectul.

Cecul este situat in fosa iliaca dreapta ; legatura dintre ileon si cec se realizeaza prin
sfincterul ileo-cecal (formatiune musculara). Pe partea interna a cecului se afla apendicele, a
carui pozitie este variabila. Cecul are un grad de mobilitate.

Colonul ascendent este situat in flancul drept si continua cecul, urcand vertical la fata
inferioara a ficatului, prin unghiul hepatic (unghiul drept), se continua cu colonul transvers. Este
fixat de peretele posterior al abdomenului prin peritoneu.

Colonul transvers se intinde de la unghiul hepatic pana la unghiul splenic (unghiul stang)
si este situat orizontal sau in forma literei « V ».

Colonul descendent este situat in flancul stang si se intinde de la unghiul splenic pana la
nivelul crestei iliace, unde se continua prin colonul sigmoid.

Colonul sigmoid, in continuarea precedentului, situat in fosa iliaca stanga si in pelvis, are
forma unui « S “ si se intinde pana la unghiul recto-sigmoidian.
 Rectul este portiunea terminala : se intinde de la unghiul recto-sigmoidian pana la anus si
este situat in pelvis. Rectul comunica cu exteriorul prin canalul anal, care, continua ampula
rectala.

Structural, intestinul gros este alcatuit din patru straturi : mucoasa, submucoasa,
musculoasa si seroasa.

Fiziologic, intestinul gros are functii de motricitate, secretie si absorbtie. Motricitatea

asigura progresia bolului fecal prin contractii peristaltice, segmentare, si prin contractii masive.
Bolul fecal se aduna in sigmoid ; trecerea materiilor fecale in rect duce la expulzarea lor prin
actul fiziologic al defecatiei.

Secretia intestinului gros se rezuma la mucus. Functia de absorbtie este mai redusa si se
exercita, mai ales, la nivelul cecului si al ascendentului ; se absorb apa, sarurile, vitaminele,
glucoza.

SEMIOLOGIA INTESTINULUI

Interogatoriul : varsta si sexul sunt primele elemente care trebuie vute in vedere. Ocupatia
si modul de viata pot influenta patologia intestinala: sedentarismul, schimbarea modului de viata,
profesiile cu tensiune nervoasa sau cu noxe toxice (plumb, mercur etc.). Felul alimentatiei, orarul
dezordonat al meselor, abuzul de cruditati sau creme, abuzul de alcool sau de tutun, starea
danturii pot orienta directia investigatiilor. Nu trebuie pierdut din vedere faptul ca se fac abuzuri
de medicamente, care pot fi responsabile de tulburari intestinale: laxative, antibiotice (mai ales
cele din grupa „ciclinelor”).

Simptomele functionale sunt reprezentate de dureri, tulburari ale tranzitului, cu

modificari ale scaunului si tulburari in emisia gazelor.

Durerile intestinale sunt frecvente, insa nu obligatorii. De multe ori, durerile au caracterul
unor crampe, torsiuni sau sfasieri si sunt numite colici intestinale. Apar de obicei spontan si, spre
deosebire de durerile peritoneale, nu se exarcebeaza la presiune. Pe de alta parte, sunt insotite de
fenomene care indica originea lor : diaree, constipatie, meteorism, ghioraituri. Alteori, durerile
pot fi vagi sau sa aiba grade de intensitate variabila – de la simpla jena, pana la colica.

Tenesmele constau intr-o senzatie imperioasa de defecare, insotita de arsura si tensiune

dureroasa la nivelul rectului. Sunt caracteristice bolilor recto-sigmoidiene sau proceselor
inflamatorii care intereseaza regiunea perirectala.

Caracterul scaunelor trebuie analizat cu mare atentie: numar, frecventa, orar, volum,
consistenta, miros.

Constipatia este un sindrom caracterizat printr-o eliminare intarziata a scaunelor, la 2 – 3

zile si mai mult dupa ingerarea pranzului respectiv. Scaunele sunt de obicei dure si in cantitate
mica. In caz de constipatie, bolnavul poate sa nu aiba nici un simptom sau sa prezinte o serie de
tulburari : cefalee, indispozitie, astenie, inapetenta. De multe ori constipatia este de natura
functionala (constipatie habituala), dar poate avea si cauze organice : cancer, stenoza,
megacolon, afectiuni pelviene, boli gastro-intestinale, boli endocrine. Exista si constipatii
provocate de unele medicamente.

Examenul obiectiv. Inspectia generala poate arata o toleranta buna a afectiunii sau,
dimpotriva, o alterare a starii generale. Se vor cerceta constitutia pacientului, faciesul, culoarea
tegumentelor, starea tesutului adipos subcutanat, temperature, aspectul limbii. Se va proceda apoi
la inspectia abdomenului, urmarindu-se volumul, forma, aspectul, precum si faptul daca se
observa miscari peristaltice ale intestinului.

Palparea va depista sensibilitatea abdominala, punctele dureroase (duodenal, apendicular,

sigmoidian, mezenteric) si se va executa superficial si profund.

Examene complementare. Examenul coprologic are o importanta covarsitoare pentru

diagnosticul tulburarilor de ordin digestiv. Examinarea materiilor fecale se face din punctele de
vedere : macroscopic, microscopic, chimic, bacteriologic, parazitologic, precum si din acela al
vitezei tranzitului intestinal.

Examenul se face din scaunul obisnuit al bolnavului, insa pentru a capata informatii
exacte asupra digestiei este necesar ca acesta sa fie precedat de un regim alimentar de proba. In
acest scop se foloseste regimul Schmidt-Strass-burger, care se da timp de 3 zile, bolnavul
ingerand obligatoriu, in fiecare zi, 250 g carne de vita, fiarta sau fripta, 50 – 80 g unt si 400 g
fainoase (paine, macaroane, cartofi) ; in plus, se mai pot lua supe, ceaiuri, cafea, un ou, evitand
alimentele bogate in celuloza. Pentru examen vom folosi scaunele eliminate in zilele a III-a si a
IV-a.

Examenul macroscopic cerceteaza cantitatea, consistenta, forma, culoarea, mirosul si

prezenta elementelor patologice : mucus, puroi, sange, paraziti.

Sangele de culoare rosie, care preceda sau urmeaza scaunul fara sa se amestece cu el, are
originea rectala (hemoroizi, rectite, polipi, cancere). Sangele rosu amestecat cu fecale provine
din portiunea colon transvers – sigmoid. Cand sangerarea are o cauza superioara (de la colonul
ascendent in sus), apare melena. Pentru sangerarile in cantitati mai mici se cerceteaza prezenta
sangelui prin reactii chimice : Adler, Weber, Gregersen.

Puroiul este gasit in scaun in afectiunile organice ale segmentului terminal :

rectosigmoidite, rectocolita ulceroasa, cancer sau in cazul deschiderii unui abces in intestin (de
origine perigenitala la femei, apendiculara).

Examenul chimic poate decela modificari ale reactiei : reactie intens alcalina, in
putrefactia exagerata ; reactie acida, in fermentatia amilolitica foarte pronuntata.

Examenul microscopic poate arata cum au fost digerate grasimile, fibrele musculare,
tesutul conjunctiv, amidonul, celuloza.

Examenul bacteriologic se face cu ajutorul coproculturilor si poate pune in evidenta

prezenta diferitelor bacterii.

Examenul radiologic al intestinului se face cu ajutorul sulfatului de bariu. Pentru

intestinul subtire se practica metoda Pansdorf, cu pranz baritat fractionat in cantitati mici si cu
examinari repetate in faza de umplere, de semievacuare si de evacuare.

Pentru examenul radiologic al intestinului gros sunt preferate irigoscopia si irigografia

prin clisma si bariu, dupa ce s-a facut o clisma evacuatoare.
 Rectosigmoidoscopia este o metoda foarte utila, care permite explorarea rectului si a
sigmoidului pana la 30 – 35 cm departare de orificiul anal. Se foloseste rectoscopul, aparat care
permite si efectuarea unor biopsii. Bolnavul va fi pregatit pentru examen prin evacuarea
intestinului cu ajutorul laxativelor si al clismei. Examinarea cu rectoscopul va fi neaparat
precedata de tactul rectal.

1.3.CONSTIPATIA

Fiziologia constipatiei

Constipatia este una dintre cele mai frecvente tulburari, care apare la un numar mare de
pacienti, in special la varstnici. In Franta, aproximativ 10 milioane de persoane sufera de
constipatie, iar in Germania aproximativ 30 % din populatie.

In ultimii ani, medicii au raportat o crestere a numarului persoanelor suferind de

constipatie. Convingerea ca este necesara eliminarea scaunului in fiecare zi este inradacinata in
mintea oamenilor inca din antichitate. Din aceasta cauza, unele persoane complet sanatoase,
incep tratamente pentru constipatie si abuzeaza de laxative deoarece nu au o eliminare zilnica a
bolului fecal. Totusi frecventa scaunelor la pacientii sanatosi poate fi foarte variata. O eliminare
zilnica a bolului fecal nu este obligatoriu o dovada a bunei functionari a intestinului. In prezent
este larg acceptat ca frecventa normala a defecatiei variaza de la de 3 ori/zi la de 3 ori/saptamana.

Constipatia este definita ca eliminarea mult prea lenta a scaunului (defecatiei cu

dificultate sau cantitati sistematic insuficiente).

Pentru majoritatea populatiei, imposibilitatea de a elimina scaunul pentru mai mult de 24

de ore, este considerata constipatie. Cantitati mici de scaun, duritate si uscaciune excesiva si de
asemenea senzatie de eliminare incompleta a bolului, sunt elemente tipice ale constipatiei. Toate
aceste simptome sunt prezente la majoritatea pacientilor care sufera de constipatie. Totusi, uneori
lipsesc unele simptome. Prezenta unui singur simptom este o dovada a constipatiei. Modificari
ale obiceiurilor proprii fiecarei persoane (privind frecventa si ritmul eliminarii bolului fecal)
constituie de asemenea o dovada a constipatiei.
Cauzele constipatiei

Constipatia este cauzata de tulburari in formarea scaunului si in tranzitul bolului. Cauzele

principale sunt tulburari ale motilitatii bolului, slabirea reflexului de defecatie, modificari in
structura intestinului sau ale organelor invecinate, care pot modifica transferul continutului
bolului catre rect.

Cauzele constipatiei in detaliu

In general, intestinul este divizat in doua parti – intestinul subtire si intestinul gros.
Intestinul gros are urmatoarele segmente:

1.      cecum-ul si apendicele vermiform

2.      colonul (care este divizat in ascendent, transversal si descendent)

3.      sigmoidul (parte a intestinului gros denumita astfel datorita formei de litera „S”

4.      rectul

In conditii normale, o medie de 1-2 litri/zi de continut lichid intra in primaparte a

intestinului gros (cecum si colon ascendent) unde este amestecat pentru a se asigura contactul
optim intre continutul intestinal si suprafata mucoasei intestinale. Astfel, excesul de apa si
anumite substante chimice (saruri anorganice) poate fi reabsorbit. Colonul este in principal un
container in care scaunul este stocat, format si eventual eliminat, si prin absorbtia excesului de
apa din scaun previne pierderea acesteia prin tractul gastrointestinal. Intestinul, antrenat cu
stimuli electrici, executa miscari periodice. Se observa doua tipuri principale de miscari :

        segmentare

        peristaltice

Miscarile segmentare (segmentarea) sunt contractii intermitente ale segmentelor

invecinate ale intestinului, care contribuie la o mai buna amestecare a continutului intestinal,
permite absorbtia apei, care duce la formarea scaunului.

Peristaltismul reprezinta contractiile segmentelor consecutive adiacente ale intestinului

care deplaseaza continutul intestinal in directia rectului si apoi in afara organismului.

Necesitatea defecatiei apare cand fecalele intra in rect, intinzand peretii acestora si
stimuland receptorii (terminatile nervoase) ale mucoasei. Odata cu varsta, sensibilitatea acestor
receptori scade si este necesara o contributie mai mare a muschilor din peretele abdominal,
pentru eliminarea scaunului.

Defecatia este o functie care partial nu este dependenta de vointa, dar totusi, partial, poate
fi constient controlata. In general, dimineata, in momentul trecerii la pozitia ortostatica, fecalele
acumulate in timpul noptii incep sa preseze segmentele inferioare ale intestinului, ceea ce duce la
necesitatea defecatiei. Acesta este cel mai fiziologic ritm al miscarilor intestinale.

Tulburarile in motilitatea intestinului, care duc la constipatie, pot avea la randul lor mai
multe cauze. Cea mai comuna include : dieta, stilul de viata si diferiti factori de stres. Acestia
tulbura asa numitul sistem nervos vegetativ, responsabil pentru functionarea organelor interne.
Acest lucru este influentat de mai multe situatii psihologice dificile : conflicte, depresii,
anxietate, orar neregulat de munca si odihna, dieta nesanatoasa si altele.

Reflexele cu origine in diferite organe (stomacul si sistemul biliar) sunt printre factorii
care contribuie la dezvoltarea constipatiei bazata pe mecanism nervos.

Tulburarile endocrine (cele care intereseaza glanda tiroida, suprarenalele si altele), care
pot fie slabi, fie stimula influenta hormonilor asupra intestinului, duc de asemenea la constipatie.
Tulburarile fluxului sanguin, in vasele intestinale, datorate aterosclerozei si altor tulburari
vasculare, afecteaza de asemenea peristaltismul intestinal si pot duce la constipatie.

Activitatea fizica redusa inhiba motilitatea intestinala si cauzeaza constipatie, in special la

varstnici.

Medicamentele administrate pacientilor sunt un factor independent, de mare influenta

asupra miscarilor intestinale : unele pot cauza constipatie, in special administrate pe termen lung.
Aceasta se refera in special la atropina si la medicamentele cu activitate similara, diferite
narcotice, unele spasmolitice, bicarbonatul de sodiu. Medicamentele psihotrope (tranchilizantele,
diureticele, componentele de fier si hidroxidul de aluminiu, pot de asemenea determina
constipatie.

Trezirea tarziu, graba dimineata, activitatea in ture neregulate, modificari in stilul de viata
si munca obisnuita, pot contribui de asemenea la constipatie. Necesitatea defecatiei este inhibata
de conditiile neigienice din toalete si uneori de rusine si altele.

Constipatia poate fi, de asemenea tulburata de tulburari organice ale intestinului, care duc
la ingustarea lumenului.

Substantele organice implicate in aparitia constipatiei

Continutul intestinal este influentat de dieta, continutul de substante nedigerabile si

capacitatea de absorbtie a apei si sarurilor minerale la nivel intestinal.

Substantele organice pot fi clasificate grosier in compusi hidrocarbonati si restul. Prima

categorie include celuloza (fibre), mucus (polizaharide solubile i napa, continute in plante
subtropicale), polimeri naturali continand pectine si altele. Cea mai importanta caracteristica este
ca aceste plante nu constituie o sursa importanta de energie.

O dieta care contine cantitati mari de produse bogate in substantele mentionate mai sus
are ca efect marirea volumului si a masei scaunului, ceea ce stimuleaza peristaltismul intestinal.
Schimbari ale dietei obisnuite, ingerarea de cantitati mari de alimente prelucrate, cu continut mic
de substante organice, sunt considerate cauze ale constipatiei.

1.4. CLASIFICAREA CONSTIPATIEI

Constipatia poate sa fie :

1.      Simptomatica.

2.      Primitiva.
 1.      Constipatia simptomatica

O intalnim in nenumarate afectiuni in cadrul carora ocupa un loc mai mult sau mai putin
intins.

a) Obstacole mecanice pe intestinul gros dau fenomene de obstructie, din tabloul careia
face parte si constipatia.

b) inflamatiile abdominale sunt aproape intotdeauna insotite de constipatie. Astfel :

colecistitele, afectiuni genitale feminine, veziculitele etc. produc constipatie fie prin compresie
mecanica, reflex sau prin intermediul temperaturii.

c) afectiunile sistemului nervos, central (tulburari psihice) sau periferic (hemiplegii

nevrite) sunt insotite de constipatii.

d) in starile de denutritie si casexie putem avea si constipatii. Aceasta este data de lipsa
alimentelor in intestine, care sunt cel mai important excitant al peretelui intestinal si de
comprimarea tesuturilor si in special a muschilor abdominali.

e) in afectiunile tubului digestiv intalnim constipatia destul de des.

f) afectiuni cardio-renale cu staza abdominala precum si cirozele cu sindrom de

hipertensiune totala, dau de cele mai multe ori constipatie.

g) parazitii intestinali dau constipatie sau alternative de constipatie si diaree.

h) intoxicatii cronice opiu saturnism, tabagism sunt cauze de constipatie.

i) in afectiunile glandelor cu secretie interna intalnim destul de des constipatia.

2.      Constipatia primitiva numita si constipatie obisnuita, este considerata in general, de

natura functionala.

a)      ereditatea se pare ca joaca un rol important faptul ca apare mai ales la femei si dupa
varsta de 20 ani ;
 b)      viciile alimentare sunt cauze destul de dese ale constipatiei. Regimurile prea sarace in
celuloza cu putine lichide, regimurile de subnutritie (fainos sau numai cu carne si
lapte), painea prea alba sau din contra, alimentatia prea abundenta cu supraincarcarea
intestinului gros de materii fecale, sunt la originea celor mai multe cazuri de
constipatii.

c)      ocupatiile sedentare, nerespectarea obisnuita a orei de defecatie, lipsa de miscari

corporale, preocuparile psihice, necazurile, pot fi invocate de asemeni drept cauze ale
constipatiei.

d)      atonia musculaturii la batrani si la femeile ce au avut multe sarcini, slabirea

muschilor perineali, pot fi cauza constipatiei obisnuite.

1.5. SIMPTOME

Simptomele care acompaniaza constipatia sunt variabile si depind intr-o mare masura de
afectiunea de baza. In unele cazuri, constipatia este singurul simptom, in alte cazuri pacientii au
si alte simptome.

Frecventa miscarilor intestinale poate fi variabila : de la una la fiecare 2-3 zile, pana la de
2 ori/saptamana sau chiar mai rar. Scaunul este foarte tare, uscat, separat in mai multe fragmente
lipite, asemanator cu cel al ovinelor. Uneori poate fi separat ca o pastaie de fasole sau o franghie
sau alta impletitura.

Unii pacienti au asa numita constipatie diareica, care apare dupa o lunga perioada de
constipatie, cand scaunul este in sfarsit dizolvat in mucus secretat de peretele intestinal ca urmare
a iritarii acestuia.

Uneori pacientii se plang de durere si senzatia de prea plin, care dispar odata cu
eliminarea fecalelor sau a gazelor.

Distensia abdominala este un alt simptom suparator, cauzat de acumularea de gaze,

produse de bacteriile intestinale si care nu pot fi eliminate datorita obstruarii intestinului prin
fecale.
 Pacientii cu constipatie pot prezenta si o scadere a apetitului sau regurgitatii si greata.
Durerile de cap apar, uneori, impreuna cu iritabilitate, proasta dispozitie si modificari de somn.

Constipatiile cronice pot da modificari la nivelul tegumentelor – acestea devin palide,

uneori chiar cu otenta galbuie, flasce, fara elasticitate. Unul din cinci pacienti cu ileita terminala
sufera de constipatie si jumatate din pacientii cu colita ulcerativa au si constipatie.

        Simptomatologia generala

In descrierea noastra vom avea in vedere mai ales constipatia primitiva, deoarece putem
separa simptomele ce tin numai de ea. In formele simptomatice, fenomenele morbide se
amesteca cu simptomele bolii cauzale.

Inceputul constipatiei obisnuite poate fi situat in adolescenta ; am vazut ca la femei

incepe in jurul varstei de 20 ani. Uneori ea apare chiar de la sugar ca o consecinta a unei
alimentatii necorespunzatoare si poate continua toata viata sau sa dispara o data cu alimentatia
mixta. Alteori, constipatia apare in varstele inaintate fara o cauza bine determinata ; instalarea ei
se face progresiv.

1.      Semne subiective

Multi dintre constipati nu se plang de nici un fel de neplacere. Singurul lucru ce-l pot
spune este ca materiile fecale sunt prea dure.

Alteori, bolnavii sunt mult mai ingrijorati de scaun decat sa poata spune ca au un fel de
tulburare. Astfel, vedem indivizi, care ani de-a randul se servesc de diferite purgative si duc o
viata absolut normala.

Semnele subiective le putem imparti in :

a)      semne locale ;

b)      semne generale.

 Semnele locale sunt datorate evacuarii unor materii fecale intarite. Defecarea din cauza
aceasta este dureroasa, se pot produce plesnituri anale, se pot rupe hemoroizii preexistenti pot lua
nastere mai ales la copii, prolapsuri rectale. Din cauza efortului prea mare pe care il necesita
evacuarea unor materii prea dure, cardiacii, hipertensivii, emfizematosii pot avea accidente
uneori mortale. Dupa scaun, mucoasa rectala ramane iritata si musculatura peretelui excitata,
incat timp de o jumatate de ora pacientul are senzatia ca nu si-a golit complet rectul. Uneori,
bolnavii au senzatia de plenitudine rectala sau tensiune abdominala.

Multi se plang de gaze abdominale mai ales in formele de constipatie dreapta. Alteori,
colonul este sediul unor dureri foarte vii.

Semnele generale difera foarte mult de la un bolnav la altul. Cum vom vedea, scaunele
constipatilor nu sunt nici de putrefactie nici de fermentatie ; reactia lor este neutra. Starea
generala a bolnavilor poate fi foarte buna, unii sunt obezi. Alteori avem slabiciune mare cu
anemie, oboseala.

In multe cazuri sistemul nervos prezinta o serie de tulburari care uneori sunt datorita
autointoxicatiei intestinale, alteori sunt de origine reflexa care variaza paralel cu constipatia.
Astfel putem avea oboseala permanenta si in special dimineata, cefalee, ameteli, aprinderi la fata,
maini reci, stari lipotimice. La batrani scaunul este o necessitate mai mult psihica decat fizica.

2.      Semne obiective

Scaunele sunt de consistenta dura-constipatie calitativa-in cantitate mica-constipatie

cantitativa-sunt eliminate rar-constipatie orara. Vom vedea la formele clinice cum uneori
materiile fecale sunt retinute in rect timp indelungat ; aceasta se intampla cateodata cand avem
evacuari zilnice, insa insuficiente. Cantitatea materiilor fecale din 24 ore este scazuta din cauza
supradigestiei alimentare in intestin sau din cauza retentiei lor prea indelungate in colon cu
resorbtia prea mare a apei.

Suprafata materiilor fecale poate fi acoperita cu mucus. Acesta trebuie interpretat cao
reactie mecanica a organismului pentru a apara mucoasa la evacuarea scaunului si nu ca o iritatie
a acestei mucoase. Cand exista iritatie atunci este mai repede cauzata de intrebuintarea excesiva
a purgativelor si clismelor.

Forme clinice

Dupa cum am vazut la patogenie, deosebim trei forme clinice de constipatie:

         Dischenezia sau staza pelvi-rectala ;

         Constipatia dreapta sau staza ceco-ascendenta ;

         Constipatia stanga sau hipochinetica.

Constipatia rectala

Constipatia rectala se recunoaste prin tactul rectal. Rectul contine in permanenta materii
fecale si nu intermitent ca in mod normal. Prin examenul radioscopic constatam un tranzit
normal sau accelerat in intreg colonul pana la sigmoid. La acest nivel si in rect, materiile fecale
se acumuleaza. Bolnavul poate sa nu aiba scaun cu saptamanile sau sa aiba zilnic in cantitati
mici. Masa de materii fecale adunate in rect si ansa sigmoida se poate simti la palparea
abdominala cao tumora in fosa iliaca stanga. Uneori bolnavii se plang de o stare de plenitudine
cu apasare in regiunea perineala. Durerile pot sa iradieze in coapsa stanga in fosa iliaca si in
vezica urinara, dand tenesme vezicale. Cand evacuarile sunt foarte rare, se pot forma tumori
fecale sau fecaloame.

Materiile fecale pot lua cu timpul o consistenta pietroasa. Cauza acestei constipatii este
slabirea reflexului defecatiei care are punct de plecare in mucoasa rectala.

Constipatia colonului drept

Intre constipatia colonului drept care reprezinta forma toxica si dureroasa si intre cea a
colonului stang care este mai mult mecanica exista nenumarate varietati ce difera de la individ la
individ. Constipatia poate fi mai mult dreapta sau mai mult stanga, dupa cum poate fi mai mult
prin atonie sau prin spasme, prin hiper sau hipokinezie. De obicei constipatia dreapta si stanga
sunt rare.
 Constipatia colonului drept a fost izolata de autorii englezi in frunte cu Herty si de catre
Stierlin. Acesta a gasit la radioscopie staza ce merge de la 24-48 ore si care cuprinde cecul,
colonul ascendent si treimea dreapta a transversului (colonul priximal embriologic). Staza in
colonul drept poate fi data de atonia acestui segment intestinal sau de spazmele prelungite ale
transversului si descendentului.

La inceput colonul drept lupta contra acestui obstacol functional, cu timpul el slabeste,
devine aton si se lasa destins.

Simptomatologia este determinata de fenomenele de auto intoxicatie, date de resorbtia

prelungita a continutului cecoascendentului.

Am vazut cat de activa este flora microbiana la acest nivel. Din cauza aceasta, bolnavii se
plang de dureri de cap, migrene, gura amara cu miros fetid, limba incarcata, stare de depresiune
sau excitatie, tulburari psihice, maini reci, transpiratii urat mirositoare, stare de anemie ; uneori
avem perioade febrile. Acesta este tabloul auto intoxicatiei intestinale a lui Pauchet.

Scaunele pot fi numai tari sau sa se prezinte ca o falsa diaree. Aceasta din urma coincide
cu perioadele febrile si este data de o stare de inflamatie a mucoasei colonului drept. Diareea
falsa este produsa, cum am vazut la examenul coprologic, de colonul stang, in special de ansa
sigmoida. Aceasta inseamna, ca pe langa staza dreapta avem si una stanga. Cand scaunele sunt
tari reactia lor este neutra ;

Uneori aceasta forma de constipatie este insotita de dureri. Ele sunt localizate in fosa
iliaca, pe colonul drept si la unghiul splenic. Cand durerile sunt la nivelul cecului, este greu sa le
deosebim de durerea apendiculara. Durerile in constipatie se pot exagera in picioare, la eforturi si
uneori dupa miezul noptii.

Constipatia colonului stang

Ea este vechea constipatie atona. Stim de la examenul coprologic, ca la acest nivel

resorbtia este determinata si flora microbiana foarte mult redusa. Din cauza aceasta in constipatia
colonului stang nu vom observa fenomene de intoxicatie. Starea generala a acestor bolnavi este
foarte buna. Fenomenele nervoase care se pot observa in astfel de cazuri sunt datorita unei stari
nervoase concomitente, sau participari intr-o masura mai mica a unei atoni a colonului drept.
Bolnavul, in general nu se plange decat de lipsa scaunelor. La palpare putem simti colonulca o
coarda. In acest caz se adauga spasme intestinale. Cum am vazut la examenul radiologic, trecerea
pastei baritate este mult incetinita in colonul descendent, iar materiile fecale ne par segmentate.

1.6. COMPLICATIILE CONSTIPATIEI

Ele sunt datorate resorbtiilor toxice, fenomenelor mecanice si reactiei mucoasei

intestinului gros.

1. Am vorbit despre autointoxicatia intestinala a lui Pauchet, din cauza careia am avea
depresii, stari nervoase, pierderea memoriei, gera amara, stare generala proasta, migrene cefalee,
maini reci.

Sindromul entero-renal al lui Heitz-Boyer este de foarte multe ori datorat constipatiei.
Microbi din colonul drept, in special colibacilul si mai rar enterocolul, din cauza stazei
prelungite, patrund prin epiteliul intestinal si sunt eliminati pe cale renala, unde au loc
fenomenele de pielo-nefrita si de cistita.

Aceeasi microbi sunt eliminati prin ficat, unde pot da o serie de leziuni ce constituie
sindromul enterohepatic. Astfel putem avea colecistite, angiocolite, stari de subicter.

Masa de materii fecale poate fi uneori de consistenta dura chiar pietroasa si atunci poarta
numele de copriliti. Ei sunt de dimensiuni mai mici decat fecaloamele de la o nuca pana la un ou.

Unele medicamente ca bismutul, bariul etc. pot de asemeni da astfel de tumori. Bolnavii
se plang de senzatie de corps train in corp, uneori efortul de defecatie apare in anus. Destul de
des ei sunt mobili in rect si se pot ridica in sigmoid.

Din cauza stazei prelungite, mucoasa intestinului gros se inflameaza si avem colite. Este
foarte important sa ne dam seama daca a fost intai constipatia si inflamatia este secundara, sau
constipatia este urmare a inflamatiei. Masele fecale pot eroda mucoasa intestinala si duce la
abces al peretelui, gangrena lui, inflamatia intregului perete intestinal cu colite ulceroase. Chiar
colitele mai usoare pot da diaree ; aceasta este uneori mai trecatoare si urmeaza o noua perioada
de constipatie. In fine putem avea falsa diaree (Mathieu). Persoanele care abuzeaza de clisme pot
avea colite mucoase sau chiar muco-membranoase. Inainte, cand clismele se intrebuintau pe o
scara mai mare, aceasta afectiune era mult mai des intalnita.

Diagnosticul

De cele mai multe ori diagnosticul de constipatie nu pune probleme deosebite el

impunandu-se evident. Intr-adevar din anamneza se afla ca pacientul are scaune la 2-3 zile, de
obicei in cantitate mica si dura. Aceasta forma, numita de Rachet si Busson constipatie orara,
este cea mai frecventa si totodata cea mai evidenta. Aceiasi autori denumesc constipatie
cantitativa aceea in care bolnavul are 1-2 scaune pe zi, insa in cantitate mica si uscata. Aceste
cazuri necesita ca, in afara de anamneza, diagnosticul de constipatie sa fie completat prin examen
coprologic si un studiu al tranzitului intestinal (tranzit baritat). Diagnosticul de simptom trebuie
facut in special la indivizii anxiosi, preocupati si obsedati de evacuarile lor intestinale, ca si la
persoanele cu un regim alimentar defectuos.

Falsa diaree este in fond singura problema diagnostica a constipatiei. Diagnosticul acesta
se face pe caracterul heterogen al scaunului – portiuni dure, sciabile, in mijlocul unei evacuari
lichide. Scaunul de falsa diaree apare de obicei dupa 2, 3 zile de constipatie ; staza materiilor in
colonul distal determina o iritatie locala cu raspuns secretol – care duce la o redisolutie a
scaunului – si motor in sensul unui peristaltism violent, dureros, cu evacuare brusca. Rareori in
scaunul de falsa diaree se mai observa si mucus in cantitate crescuta. In cazul acestei false diaree
omogene, diagnosticul nu este posibil decat prin examene complementare : studiul coprologic
(care arata o hiperdigestie) si tranzitul intestinal.

Studiul tranzitului intestinal se poate face :

- administrand la o anumita ora, preferabil l masa de pranz, un caset de carmin si se

urmareste aparitia coloratiei caracteristice in scaun, care in mod normal se produce aproximativ
la 24 ore ;

- examenul radiologic prin pranz baritat, care in plus permite urmarirea tranzitului in
diferite segmente ale colonului, permitand precizarea asa numitelor constipatii segmentale.

Constipatia cronica obisnuita « constipatia – boala » va trebui deosebita de

« constipatia – simptom » in cursul unei afectiuni digestive sau extradigestive.

Constipatia obisnuita rezulta dintr-o tulburare functionala care duce la intarzierea

tranzitului si la evacuarea insuficienta a intestinului gros. Din punct de vedere clinic aceasta
afectiune se poate manifesta doar prin tulburarea evacuarii colonului, constipatia compensata sau
la aceasta se adauga o serie de fenomene patologice locale si generale, constipatia decompensata.

Constipatia obisnuita are in special la femei si dateaza de cele mai multe ori din copilarie.
Perfect tolerata mult timp, uneori zeci de ani ea nu este in constiinta bolnavei decat prin faptul ca
are un scaun la 2 -3 zile si in cantitate insuficienta, obtinut dupa un efort de defecare. Din cauza
scaunului dur, nu rareori atentia este atrasa de complicatiile locale : dureri la defecatie,
hemoroizi, fisura anala. Toate aceste tulburari dispar odata cu evacuarea materiilor fecale si a
gazelor. Dupa un timp variabil, constipatia cronica obisnuita devine din ce in ce mai prost
tolerata.

La examenul obiectiv se constata un miros rau al gurii, limba, limba saburala, abdomen
balonat, colonul se palpeaza uneori plin cu materii fecale. Palparea unui fecalom poate crea
confuzia cu o formatiune tumorala, care insa dispare dupa clisma.

Examenul coprologic are rolul de a afirma diagnosticul de constipatie, precizand o falsa

diaree, de a aduce informatii in diagnosticul diferential al constipatiei simptomatice, cat si rolul
de a descoperi eventualele elemente inflamatoare, expresie a unei colite, complicatie a
constipatiei cronice.

Anamneza va pune in evidenta eventualele greseli de regim alimentar. Persoanele a caror

alimentatie este saraca in resturi nedigerabile – provenite mai ales din zarzavaturi, fructe, paine
neagra – sunt predispuse la constipatie cronica, in special cand acest regim se prelungeste pe
perioade indelungate. Tot prin anamneza se pot scoate in evidenta retinerile repetate de la
defecatie, atat de frecvente in conditiile vietii moderne, acestea ducand cu timpul la stergerea
reflexului de defecatie.
 O forma clinica deosebita a constipatiei cronice o constituie diskezia sau constipatia
proctogena. Constipatia din diskezie este in general bine tolerata, dupa o perioada mai
indelungata bolnavii avand doar o senzatie de distensie, care rareori merge pana la durere in
pelvis. Cao particularitate se noteaza reactii ale organelor de vecinatate : tulburari de mictiune,
congestii uteroanexiale sau prostatice : de asemenea, episoade hemoroidale acute, fisuri anale
etc. Un examen pretios il constituie si determinarea sensibilitatii la presiune a mucoasei rectale.

Diagnosticul etiologic se face prin tact rectal, ca si prin rectesigmoidoscopie si

radiologic, care vor preciza tulburari in redresarea unghiului recto-sigmoidian determinate de o
ginecopatie sau o cauza sigmoidiana. Diskezia functionala va fi luata in considerare numai dupa
eliminarea unei cauze organice ano-rectale sau neurologice.

Constipatia simptomatica se poate intalni, fie in cadrul unei afectiuni digestive sau
generale cu un tablou clinic bine caracterizat, in care tulburarea de tranzit apare pe planul al
doilea, fie in cadrul unui tablou clinic dominat de constipatie, celelalte semne trebuind sa fie
cautate.

Afectiunile sau starile care duc la o slabire a musculaturii abdominale cum sunt slabirea
accentuata, obezitatea, emfizemul pulmonar insotesc constipatia.

Constipatia din boala ulceroasa este citata clasic printre simptomele acestei boli.

Administrarea indelungata a unor medicamente, ca : beladona si derivatele sale, opiacee,

pansamente gastrice, bismuth, fier, determina constipatia care va trebui combatuta din vreme.

Intr-un numar de cazuri constipatia este primul simptom care apare si care domina tabloul
clinic. Cauza, boala de baza, declansatoare a sindromului ramane pe planul al doilea. Tulburarea
de tranzit poate aparea mult inaintea oricarei manifestari generale sau chiar locale la examenul
fizic. Tumorile abdominale paracolice pot duce la constipatie, fie prin reflex inhibitor al
motilitatii intestinului gros, fie prin compresiune. De cele mai multe ori aceste tumori tin de
organele genitale : cancer sau fibrom uterin, cancer de prostata care sunt descoperite de tactul
vaginal, respectiv rectal.
 Stenozele intestinale, in special cele tuberculoase, pot sta la baza unor constipatii tenace.
Tratamentele cu strptomicina care duc la vindecarea rapida a leziunilor tuberculoase intestinale,
cu formarea de cicatrice retractile, au facut ca numarul acestora sa fie ceva mai mare in ultimii
ani.

La examenul radiologic al tubului digestiv urmarirea tranzitului barital va trebui sa se

faca la intervalle apropiate pentru a sesiza locul obstacolului.

1.7. TRATAMENT

Constipatia simptomatica impune in primul rand un tratament al bolii cauzale. In unele

boli purgativele sunt periculoase (apendicitele, strangularile intestinale, febra tifoida etc). Alteori
purgativele sunt un bun ajutor al tratamentului bolii ce produce constipatia. La copii unele stari
febrile pot fi scurtate printr-un pergativ.

Constipatia obisnuita ,vom cauta sa modificam starea functionala a intestinului gros

prin :

a)      Igieno- dietetic regim alimentar ;

b)      tratament cu agenti fizici, fizioterapic ;

c)      tratament medicamentos ;

d)      tratament chirurgical ;

e)      tratament hidro-mineral ;

f)        psihoterapie.

Tratamentul igieno-dietetic.Regimul alimentar bine conceput este de multe ori

suficient pentru a modifica starea de constipatie. Am vazut la capitolul alimentatie ca din punct
de vedere al actiunii asupra tranzitului asupra intestinului gros, alimentele se impart in
constipante si laxative.
 In constipatia colonului stang regimul va cuprinde alimente cu multe resturi celulozice
ca : paine neagra, mamaliga, legume verzi, iaurt din ziua a doua, cartofi, untdelemn si in salate,
multe fructe, carne putina.

In diskezia rectala vom da alimente bogate in celuloza.

Tratamentul prin agenti chimici , fizioterapic :

a) masajul abdominal va fi facut de un om experimentat. El trebuie prelungit 4 – 6

saptamani si fiecare sedinta va dura 10-20 minute, nu vom recomanda masaj in formele
dureroase decat in formele atone. Va fi inceput din fosa iliaca dreapta pe traiectul colonului si in
directia normala de evacuare.

b) hidroterapia este intrebuintata in toate formele de constipatie.

c) electroterapia o vom folosi in aplicatiuni de curenti galvanici si faradici.

d) clismele produc contractii intestinale in mod reflex prin distensia rectului si

asimoidului.

Tratament medicamentos : supozitoare cu glicerina si ulei de parafina, dulcolax

papaverina suprima spasmul fibrelor musculare netede, magneziu si potasiu,Vit. B12,Vit. A

Tratamentul chirurgical este inevitabil in starile generatoare de constipatii rebele la

orice tratament conservator, de exemplu ocluzie intestinala, perforatii ale tubului digestiv,
peritonite, apendicita ori colecistita supuratia, tumori, neoplasme, aderente, stenoze foarte stranse
si in orice caz de obstacol mecanic in tranzitul intestinal.

Psihoterapia, aceasta este o metoda care are efecte bune in constipatie si este din ce in ce
mai mult intrebuintata. Psihoterapia se face in grup sau individual.

Ingrijiri acordate pacientului cu constipatie

              Pacientul sa aiba tranzit intestinal in limite fiziologice

 - In constiptie determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide

- recomand alimente bogate in reziduuri

- stabilirea impreuna cu pacientul a unui orar regulat de eliminari in functie de activitatile

sale;

- determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate

- urmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor

- efectueaza ,la nevoie ,clisma evacuatoare simpla sau uleioasa

- administreaza la indicatie, laxative

        Pacientul sa fie echilibrat psihic

- da dovada de intelegere si rabdare, menajind puduare pacientului

- il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile ai sentimentele in legatura cu starea sa.

ROLUL ASISTENTEI IN EDUCATIA PENTRU

SANATATE

O persoana sanatoasa are control liber asupra mediului inconjurator, sau se poate
indeparta, sau schimba daca devine periculos. Boala il poate priva de aceasta libertate. Ignoranta
poate fi de asemenea cauza fricii nejustificate atat in caz de boala dar si in caz de sanatate.
Pacientul poate avea anumite tabuuri pe care personalul sanitar nu le cunoaste si acestea il pot
face sa sufere teribil. In functie de casta, obiceiuri sau crez religios, unele persoane pot face uz de
anumite obiecte pe care altii nu le folosesc. In final, sunt persoane de o extrema delicatete ce
traiesc intr-un mediu inconjurator ce-i protejeaza. Aceste persoane nu vor accepta cu bucurie
orice forma de coabitare in comun.
 In cazul persoanelor cu delir, sau psihopate, problema protectiei devine o problema
majora. Prevenirea suicidului si protejarea pacientului de a se autodistruge, prevenirea lezarii
celor din jur, reprezinta exemple care scot in evidenta aceasta functie protectoare cu rol esential
in ingrijirile de baza. Cand pacientul sufera de o boala foarte contagioasa, atat protectia celor din
jur cat si a acestuia consuma un numar important de ore, ceea ce se intampla in serviciile de boli
contagioase.

Protejarea pacientului de lezare de natura mecanica cum este caderea, de pericolele de

natura fizica, ca focul, de substante chimice, toxice, de animale si insecte periculoase, de
microbii prezenti continuu in mediul inconjurator intr-un serviciu de pacienti, face parte din
ingrijirile de baza.

Predarea masurilor de prevenire si de securitate trebuie sa faca parte din programul de

pregatire al oricarei asistente medicale. Indiferent ca ea lucreaza la domiciliu, in scoli sau in
servicii de sanatate, ea se afla in masura de a contribui la prevenirea accidentelor. Programul de
prevenire a accidentelor de la domiciliu, a fost mai eficient cand asistentele au conlucrat in acest
sens cu ingineri, educatori si cu publicul.

Conducatorii administrativi competenti reduc substantial pericolul de accidente in

institutiile respective. Totodata, chiar si in serviciile care dispun de cele mai bune servicii de
mecanici, de intretinere, o mare parte din responsabilitate in ceea ce priveste asigurarea
securitatii, revine asistentei medicale. De fapt, asistentele medicale sunt cel mai mult timp in
preajma pacientilor. O mare parte din observatiile acestora sunt utilizate de medici pentru
prescrierea masurilor de protectie, a mijloacelor de constrangere sau supraveghere constanta a
pacientului cu tentativa de suicid. Cu cat mai mult vor fi acordate ingrijiri de calitate, cu atat va fi
nevoie in mai mica masura de recurgerea la mijloace de contentie, lucru care de altfel trebuie
evitat la maximum.

Asistenta medicala se afla adesea in postura de a participa la constructia cladirilor,

achizitionarea materialelor si organizarea serviciului de intretinere ce vizeaza reducerea la minim
a riscului de accidente. Asistentele medicale vad in aprovizionarea, pastrarea medicamentelor si
cooperarea cu alti membrii ai echipei din care fac parte, modul de a controla infectiile.
 In multe tari, asistenta medicala initiaza punerea in aplicare, daca nu chiar stabilirea
masurilor de sanitatie si a procesului de sterilizare, ceea ce asigura inlaturarea pericolului de
infectare a tuturor celor care inconjoara pacientul si care il servesc. Fiind convinse de
superioritatea procedeelor fizice asupra mijloacelor chimice de dezinfectie si sterilizare,
persoanele informate in acest sens se asteapta ca vesela, articolele de toaleta, rufaria oferita, sa
fie expuse in prealabil temperaturilor ridicate sau radiatiilor. Ele pot, de asemenea, sa solicite ca
orice vine in contact cu o plaga sa fie sterilizat prin vapori sub presiune, expuse la o caldura
intensa si prelungita, sau la radiatii, cu exceptia anumitor circumstante.

In toate comunitatile, fiecare persoana reprezinta mai mult sau mai putin un pericol
latent. Spalarea pe maini a asistentei medicale, utilizarea mastii, a manusilor, a halatului, cand
este necesar un material dezinfectant, steril sau cu utilizare unica, reprezinta aspecte ale
protectiei pacientului.

CAPITOLUL II

FISE TEHNOLOGICE

2.1 EFECTUAREA CLISMEI

Clisma =introducerea prin anus in rect si in colon a unor lichide pentru

indepartareamateriilor fecale sau efectuarea unor tratamente.

Clismele pot fi: evacuatoare, medicamentoase sau alimentare

Scop: -evacuator: pregatirea bolnavului pentru anumite examinari(rectoscopie,

irigoscopie) sau interventii chirurgicale asupra rectului sau terapeutic in introducerea de
medicamente sau alimente.

Materiale necesare :

        irigator Esdmarch cu untub de cauciuc cu calibrul de 10 mm si 1,5-2 cm lungime, prevazut

cu robinet sau pensa Mohr
        canula rectala din ebonit sterilizata
        tavita renala
        bazinet
        musama si traversa
        invelitoare de flanela sau cearceaf pentru acoperirea bolnavului
        substanta lubrifianta(vaselina boricata)
        casoleta cu comprese sterile
        stativ pentru irigator
        apa calda 35-37 grade C(500-1000ml pentru adulti, 250ml pentru adolescenti, 150 ml pentru
copii, 50-60 ml pentru sugari)
        sare( o lingurita la un litru de apa) sau ulei(4 linguri la 1 l) sau glicerina(40g la 500
ml),sapun(1 lingurita rasa la un litru)
ETAPE DE EXECUTIE TIMPI DE EXECUTIE

1. Pregatirea instrumentelor 1.1     Se pregatesc materialele si instrumentele necesare.

si materialelor necesare.
1.2     Se racordeza tubul de cauciuc la irigator, se fixeaza canula
rectala pe tubul irigatorului si se inchide robinetul.

1.3     Se aseata irigatorul pe stativ la o inaltime de 0,5m.

1.4     Se verifica temperatura solutiei sau substantei

medicamentoase prescrise de medic(35-37 °C)si se umple
irigatorul.

1.5     Se verifica permeabilitatea canulei si se evacueaza aerul si

prima coloana de apa captand-o intr-o tavita renala.

1.6     Se lubrifiaza canula folosind o compresa sterila.

1.7     Se fixeaza extremitatea tubului de cauciuc impreuna cu

canula pe stativ, fara sa se atinga de obiectele din jur.
2. Pregatirea psihica si fizica 2.1 Se anunta bolnabvul si i se explica in ce consta tehnica.
a bolnavului
2.2 daca in momentul introducerii canulei in rect bolnabvul are
senzatia necesitatii de defecatie, va fi solicitat, sa inpiedice
miscarile reflexe de contractie ale rectului prin inspiratii adanci
pe gura si relaxarea musculaturii peretelui abdominal si sa nu
evacueze sonda.

2.3 Se izoleaza patul cu un paravan de restul salonului.

2.4 Se inpatureste patura si se aseaza la picioarele bolnavului,

apoi acesta se dezbraca si se aseaza in decubit lateral stang cu
membrul inferior stang intins si dreptul flectat.

2.5 Se aseaza sub bazinul bolnavului traversa si musamaua.In

situatia de decubit dorsal se flecteaza usor membrele inferioare.

2.6 Se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se acopera

bolnavul cu o invelitoare.
3. Efectuarea tehnicii 3.1 Spalare pe maini cu apa curenta si sapun.

3.2 Se indeparteaza fesele bolnavului cu mana stanga, si se

introduce canula prin anus in rect, perpendicular pe suprafasa
subiacenta, cu varful indreptat putin inainte, in directia vezicii
urinare, prin miscari de rotatie, pana se invinge rezistenta
sfincterului.

3.3 Se ridica extremitatea externa a canulei, imediat cev varful a

trecut prin sfinter si se indreapta varful in axa ampulei rectale.

3.4 Se introduce canula pana la o distanta de 10-12 cm.

3.5 Se deschide robinetul si se regleaza viteza de scurgere a

apei din irigator in colon prin ridicarea irigatorului cu mana
stanga la aproximativ 50 cm deasupra patului bolnavului.
 3.6 Se indica bolnavului sa inspire adanc.

3.7 Se inchide robinetul in momentul cand nivelul apei din

irigator se apropie de nivelul tubului de scurgere.

3.8 Se indeparteaza canula si se aseaza in tavita renala.

3.9 Se solicita bolnavului sa retina solutia timp de 10-15 min.

3.10 Bolnavul este adus in decubit lateral drept si peste cateva

min in decubit dorsal .

3.11 Daca bolnavul se poate deplasa va merge la toaleta, in caz

contrar scaunul se capteaza la pat.

3.12Spalarea pe maini cu apa curenta si sapun.

b.Clisma inalta 3.2 Se introduce o canula flexibila la 30-40 cm inaltime, in
colon.

3.3 Se ridica irigatorul la 1,5 m pentru a realiza o presiune mai

mare a apei.In rest se procedeaza ca la clisma evacuatoare.
c. Clisma Se pt administra medicamente ( digitala, clorura de calciu,
medicamentoasa(terapeutica tnctura de opiu, chinina), care se absorb prin mucoasa rectala,
) sau cele cu efect local(solutii izotonice) in microclisme sau
clisme picatura cu picatura(la 1-1,5 ora dupa clisma
evacuatoare), cu un ritm de 60 picaturi pe minut.
-microclisma 10-15 ml apa, ser fiziologic, solutie izotonica de glucoza sau
substanta medicamentoasa, care se introduc cu o seringa
adaptata la canula rectala.
-clisma picatura cu picatura Pentru mentinerea temperaturii solutiei de introdus se
intrebuinteaza rezerve termostat; irigatorul se inveleste intr-un
material moale sau vata, perna electrica.
d.Clisme uleioase 200ml ulei vegetal incalzit la 37°C in baie de apa se injecteaza
profund.Se indica in constipatii cronice, fecalom.
4.Ingrijirea bolnavului dupa 4.1 Se efectuiaza toaleta regiunii anale pe un bazinet curat.
tehnica

4.2 Se indeparteaza bazinetul, musamaua si traversa.

4.3 Se aseaza lenjeria de pat in ordine, bolnavul in piozitie

comoda,se acopera si se indeparteaza paravanul.

4.6 Se deschid ferestrele pentru aerisirea salonului.

5.Reorganizarea locului de 5.1 Se indeparteaza materialele cu care s-a efectuat tehnica
munca
5.2 Se spala instrumentele utilizate, se dezinfecteaza si se
folosesc pentru sterilizare.

5.3 Efectuarea clismei se noteaza in foaia de observatie.

Incidente :

        canula intampina rezistenta – in acest caz se retrage cativa cm sau se va da drumul la apa din
irigator pentru ca aceasta sa permita inaintarea canulei in continuare, prin intinderea si
largirea rectului precum si prin dizolvarea si dislocarea materiilor fecale
        daca in fata canulei se aseaza schibale care ingreuneaza trecerea apei se va ridica irigatorul
care va mari presiunea de scurgere, restabiland curentul normal.

Accidente

        dureri,crampe intestinale – in acest caz se opreste curentul de apa pentru cateva minute pana
ce se linisteste musculatura colonului.

2.2.      PERFUZIA INTRAVENOASA

Perfuzie = introducerea pe cale parenterala (intravenoasa), picatura cu picatura, a

solutiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionica si volumica a organismului.
Introducerea lichidelor se poate face prin ace metalice fixate direct in vena, prin canule
de material plastic ce se introduc transcutant prin lumenul acelor (acestea apoi se retrag) sau
chirurgical, prin evidentierea venei in care se fixeaza o canula de plastic ce se mentine chiar
cateva saptamani (denudare venoasa).

Scop : hidratarea si mineralizarea organismului; administrarea medicamentelor la care

se urmareste un efect prelungit; depurativ-diluand si favorizand excretia din organism a
produsilor toxici; completarea proteinelor sau a altor componente sanguine; alimentatie pe cale
parenterala.

Materiale necesare : tava medicala acoperita cu un camp steril; trusa pentru perfuzat
solutii ambalata steril; solutiile hidratante in sticle RCT inchise cu dop de cauciuc si armatura
metalica sau in pungi originale din material plastic, riguros sterilizate si incalzite la temperatura
corpului; garou de cauciuc; tavita renala; stativ prevazut cu bratari si cleme pentru fixarea
flacoanelor; 1-2 seringi Record sau Luer de 5-10 cm cu ace pentru injectii intravenoase si
intramuscular sterilizate (seringile si acele Record nu se mai utilizeaza); o perna tare, musama; 1-
2 perne sterile; o perna hemostatica; casoleta cu campuri sterile; casoleta cu comprese sterile;
substante dezinfectante : alcool, tinctura de iod, benzina iodata, romplast, foarfece, vata.

Etape de executie Timpi de executie

1. Pregatirea      1.1       se pregatesc instrumentele si materialele necesare;

materialelor,      1.2       se scoate tifonul sau celofanul steril de pe flacon, se desprinde
instrumentelor si sau se topeste la flacara parafina de pe suprafata dopului care se
aparatului de dezinfecteaza cu alcool;
perfuzie      1.3       se desface aparatul de perfuzie si se inchide prestubul;
     1.4       se indeparteaza teaca protectoare de pe trocar si se patrunde cu
el prin dop in flacon;
     1.5       se inchide cu pensa hemostatica imediat sub ac, tubul de aer, se
indeparteaza teaca protectoare de pe ac si se patrunde cu acesta in
flacon, prin dopul de cauciuc, fara sa se atinga trocarul;
     1.6       se suspenda flaconul pe suport;
     1.7       se fixeaza tubul de aer la baza flaconului cu o banda de
romplast avand grija sa depaseasca nivelul solutiei sau a substantei
medicamentoase;
      1.8       se indeparteaza pensa hemostatica, deschizand drumul aerului
in flacon;
     1.9       se indeparteaza teaca protectoare de pe capatul portac al
tubului, se ridica deasupra nivelului substantei medicamentoase din
flacon si se deschide usor prestubul, lasand sa curga lichidul in
dispozitivul de perfuzie, picuratorul fiind orizontal;
   1.10     se coboara progresiv portacul, pana cand tubul se umple cu
lichid fiind eliminate complet bulele de aer;
   1.11     se ridica picuratorul in pozitie verticala si se inchide prestubul,
aparatul ramanand atarnat pe stativ;
Amboul nu trebuie sa se atinga de nimic din jur (pentru a nu se
desteriliza).
     2.1       se anunta bolnavul convingandu-l de importanta tehnicii;

     2.2       se aseaza bolnavul in pat, in decubit dorsal cat mai comod cu
2. Pregatirea fizica
antebratul in extensie si pronatie;
si psihica a
     2.3       subratul ales se aseaza o perna tare, acoperita cu musama si un
bolnavului
camp steril;
     2.4       se acopera bolnavul cu o invelitoare de flanela.
3. Efectuarea      3.1       spalarea pe maini cu apa curenta si sapun; se examineaza
perfuziei calitatea si starea venelor;
     3.2       se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului;
     3.3       se dezinfecteaza plica cotului cu alcool, se badijoneaza cu
tinctura de iod; se cere bolnavului sa inchida pumnul si se
efectueaza punctia venei alese; de preferinta se incepe cat mai
periferic;
     3.4       se verifica pozitia acului in vena, se indeparteaza amboul
aparatului de perfuzie;
     3.5       se deschide imediat prestubul, pentru a permite scurgerea
lichidului in vena si se regleaza viteza de scurgere a lichidului de
perfuzat, cu ajutorul prestubului la 60 picaturi/min sau in functie de
necesitate;
     3.6       se fixeaza cu benzile de leocoplast acul si portiunea tubului
 invecinata acestuia, pe pielea bolnavului;
     3.7       se supravegheaza permanent starea bolnavului si modul de
functionare a aparatului;
     3.8       se pregateste (daca este necesar) cel de-al doilea flacon cu
substanta medicamentoasa, incalzindu-l la temperatura corpului;
     3.9       inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inchide prestubul
pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor si se racordeaza
aparatul la noul flacon;
   3.10     se deschide imediat prestubul pentru a permite sa curga;
operatia trebuie sa se petreaca cat mai repede, pentru ca sangele
regulat prin ac sa nu se cuaguleze si se regleaza din nou viteza de
scurgere a lichidului de perfuzat (la 60 picaturi pe minut, de
exemplu);
   3.11     inainte ca flaconul sa se goleasca, se inchide prestubul, se aplica
o pensa hemostatica intre ambou si tubul de control, se exercita o
presiune asupra venei punctionate cu un tampon imbibat intr-o
solutie dezinfectanta si printr-o miscare brusca, in directia axului
vasului, se extrage acul din vena;
   3.12     se dezinfecteaza locul punctiei cu tinctura de iod, se aplica un
pansament steril si se fixeaza cu un plasture.
4. Ingrijirea      4.1       se aseaza bolnavul confortabil in patul sau;
bolnavului dupa      4.2       se administreaza bolnavului lichide caldute (daca este permis);
tehnica      4.3       se supravegheaza bolnavul.
     5.1       se spala imediat la jet de apa rece seringa, acele (aparatul de
perfuzat din material plastic se arunca), se dezinfecteaza si se
5. Reorganizarea
pregateste pentru sterilizare;
locului de munca
     5.2       se noteaza in foaia de temperatura data, cantitatea de lichid
perfuzat, cine a efectuat perfuzia.

Accidente
       hiperhidratarea prin perfuzie in exces, la cardiaci poate determina edem pulmonar acut : tuse,
expectoratie, polipnee, cresterea TA. Se reduce ritmul perfuziei sau chiar se intrerupe
complet, se injecteaza cardiatorice.

      embolie gazoasa prin patrunderea aerului prin curentul circular. Se previne prin eliminarea

aerului din tub inainte de instalarea perfuziei si intreruperea ei inainte de golirea completa a

flaconului si prin neutralizarea perfuziilor cu presiune

Atentie!

      nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si aparitia de frisoane.

Instalarea perfuziei se face in conditii de asepsie completa.

Inlocuirea rezervorului sau intreruperea perfuziei se va face ca aceasta sa se goleasca

complet, pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor. De obicei aerul nu patrunde in vena
(fara pompare cu para) in afara unor defecte ale perfuzorului.

2.3 PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU GASTROSCOPIE

Gastroscopia presupune vizualizarea directa a mucoasei gastrice, cu ajutorul unui

instrument opric, numit gastrofibroscop.

Scop - diagnoctic;

- terapeutic (polipectomie, tratament endoscopic pentru hemoragiile

digestive, tratament cu laser);
Pregatirea - se pregatesc materialele necesare in functie de scopul instrumentelor
instrumentelor si a investigatiei: manusi sterile, sorturi de cauciuc, tavita renala, pipa
materialelor Guedel, substante anestezice, manusi sterile, porttampoane, recipiente
necesare cu substante dezinfectante, ochelari de protectie;

- medicamente: atropina, scobutil, midazepam, diazepam, adrenalina -–

 fiole (trusa antisoc);

- seringa de 2 ml de unica folosinta;

- glicerina sterila sau Silicon, pentru lubrifierea tubului gastroscopului,

sondelor;

- periute de citologie, pensa pentru prelevat biopsie si pensa anatomica,

recipient cu formol, pentru tesutul prelevat;

- solutie si recipiente pentru testul ireazei, in vederea determinarii

prezentei Helicobacterului pylori;
Pregatirea psihica - orice pacient ce urmeaza a fi supus acestei investigatii sau altor
si fizica a examinari endoscopice, este ingrijorat in privinta procedurii si a
pacientului diagnosticului, iar in unele cazuri anxietatea este foarte accentuata.
Astfel se impune calmarea pacientului;

- pentru linistirea pacientului, asistenta trebuie sa-l incurajeze, sa

comunice, sa favorizeze “relatia de la fiinta umana la alta fiinta umana”,
astfel incat sa-l determine sa-si exprime sentimentele. In cadrul acestei
comunicari (discutie, observatie), asistenta incearca sa:

- evalueze gradul anxietatii pacientului, cauza anxietatii (frica de

investigatie, frica de diagnostic grav, frica de durere); in functie de
aceste probleme identificabile aplica interventiile autonome
corepunzatoare;

- asigura un climat calm de caldura;

-printr-o comunicare eficace, verbala si nonverbala ii demostreaza

pacientului ca ii intelege problemele (climat de intelegere empatica);

-ii explica efectele dezagreabile ale investigatiei, rugandu-l ca

printr-un efort de vointa sa le depaseasca, pentru a putea coopera in
 timpul examinarii;

- va administra medicatia recomandata de medic pentru sedarea

pacientului sau pentru prevenirea unor incidente;

- pentru buna pregatire fizica a pacientului, asistenta ii va explica

importanta golirii si curatarii complete a stomacului;
Participarea la - sedarea pacientului se face prin administrarea a cate o tableta de
tehnica Diazepam, in seara precedenta examinarii si daca este nevoie si
dimineata;

- cu 40-50 min. inainte de proba, i se efectueaza o injectie cu Atropina,

Scobutil sau Diazepam;

- inainte de inceperea investigatiei, asistenta efectueaza anestezia locala

cu spray (Xilocaina, Stomacaina) sau se face badijonarea locala (baza
limbii si faringelui) cu solutii de Novocaina 1% sai Xilina; aceste solutii
pot fi folosite pentru anestezia locala si prin gargara;

- se asaza pacientul pe masa de examinare, in decubit lateral stang, pe o

pernita tare;
Ingrijirea - este supravegheat inca o jumatate de ora in camera unde pacientul a
pacientului dupa fost examinat;
tehnica
- se transporta in salon;

- se supravegheaza atent timp de 2 ore dupa terminarea examinarii,

urmarindu-se sa nu manance, sa nu bea;

- pacientului caruia i s-a prelevat biopsie, este atentionat sa nu consume

alimente fierbinti;

- daca pacientul nu reuseste sa elimine mucusul si aerul din stomac si

acuza dureri, la indicatia medicului se introduce sonda gastrica si se
 elimina aerul si mucozitatile;

- se efectueaza pacientului inhalatii cu mentol pentru evitarea senzatiilor

neplacute din gat;
Pregatirea - se pregatesc fragmentele de tesut si mucoasa stomacala produselor
produselor pentru prelevate, in vederea examinarilor histologice, se eticheteaza si se trimit
laborator urgent la laborator;

- la serviciul de endoscopie, asistenta analizeaza fragmentele bioptice in

vederea descoperirii prezentei Helicobacterului pylori (tesutul dureaza o
ora);
Reorganizarea - se aspira solutie de Glutaraldehida 2 % sau CIDEX, pana cand este
locului de munca curat gastroscopul;

- se spala bine de secretii exteriorul si interiorul aparatului cu apa si

sapun apoi se clateste bine;

- aparatele prevazute cu un cerc albastru se pot curata si dezinfecta sub

imersie totala in masini de spalat speciale;

- interiorul fibrogastrosopului se spala cu o perie care trebuie introdusa

in toate canalele, astfel incat canalele sa fie irigate cu produs
dezinfectant;

- se periaza extremitatile endoscopului;

- se sterge aparatul cu solutie si apoi cu alcool de 90s;- se usuca bine;

- fibrogastroscopul si pensele bioptice se ung cu silicon pentru a le

proteja;

- se stocheaza materialul curat intr-un dulap, care trebuie dezinfectat

zilnic;
 - fibrogastroscopul trebuie pus intr-un camp steril, iar dimineata
dezinfectat din nou;

- incidente si accidente: dureri la deglutitie, subfebrilitati, dureri si

tumefactia amigdalelor, hemoragie, SIDA,

De retinut: Daca nu se utilizeaza corect echipamentul de protectie (manusi, masca,

ochelari) cand se lucreaza cu solutiile dezinfectante, personalul medical este supus riscului
urmatoarelor imbolnaviri: SIDA, astm, conjuctivite, dermastoze, eczeme.

CAPITOLUL III

PREZENTAREA CAZURILOR

CAZUL NR. 1

UNITATEA SANITARA: SPITALUL JUDETEAN

JUDET:ARGES

SECTIA: CHIRURGIE 1

CULEGEREA INFORMATIILOR

INFORMATII SOCIALE:

NUME: P

PRENUME: C.

SEX : M

VARSTA : 52 ani
NATIONALITATEA :roman

DATA INTERNARII: 15.03.2007

DATA EXTERNARII: 19.03.2007

SITUATIA FAMILIALA: necasatorit.

DOMICILIUL: Localitate Negrasi, Sat Mozacu.

OCUPATIA: salariat.

MOTIVUL INTERNARII: burelete hemoroidale, procidente ulcerate sangerande, dureri

anorectale, constipatie.

ISTORICUL BOLII: debut insidios cu dureri anorectale si aparitia unor burelete hemoroidale
care in timp au devenit ulcerate.

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: hemoroizi sangeranzi.

MEDICUL CARE INGRIJESTE: DR. OLTEANU CRISTINEL

ANTECEDENTE FIZIOLOGICE:

      neaga boli infecto-contagioase: TBC

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

      fara importanta.

ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE:

      neaga alte afectiuni.

IMPRESII DE LA SPITALIZARILE ANTERIOARE: pacientul a fost multumit de modul

cum a fost tratat in perioadele anterioare de spitalizare.
INFORMATII FIZICE

GREUTATE: 80 kg

INALTIME: 1.65 m

CAPUL

Aspectul si culoarea tegumentelor: normale.

Aspectul gurii: normala.

Aspectul buzelor: normal colorate.

Aspectul ochilor: incercanati.

Aspectul nasului: normal.

Aspectul dintilor: ingrijiti.

Aspectul limbii: normal.

Probleme vizuale: nu prezinta.

Probleme auditive: nu prezinta.

TRUNCHIUL

Semne particulare: nu are.

Aspectul si culoarea tegumentelor: normala.

Sistem muscular: normoton, normochinetic.

Sistem ganglionar: nepalpabil.

Sistem osteo-articular: clinic normal.

Aparat respirator: torace simetric normal conformat.R=17r/min.

Aparat cardiovascular: AV 84 / `, T.A. 120/80mmHg

Aparat digestiv: abdomen suplu nedureros, dureri anorectale.

Bureletele hemoroidale, procidentele ulcerate sangerande la ora 11 si 7 in pozitie genu-pectorala.

Aparat uro-genital: rinichi nepalpabili, mictiuni fiziologice.

Sistem nervos, endocrin, organe de simt: normale.

MEMBRE

Semne particulare : nu prezinta.

Aspectul si culoarea tegumentelor: normale.

Mobilitatea articulatiilor: mobile.

COMPORTAMENT

Ii place sa fie singur: nu.

Evolutia comportamentului cu anturajul: pacientul este comunicativ, a prezentat intelegere si

a cooperat cu asistenta.

Isi intelege starea actuala si urmeaza cu strictete recomandarile medicale.

Atitudinea personalului fata de bolnav: adecvata.

OBISNUINTE PRIVIND ALIMENTATIA

Alimentatia : deficit alimentar.

Apetit: prezent.

Numar mese: 2-3 pe zi.

Alimente preferate: carne si preparate din carne, pizza

Lichide preferate: Coca – Cola,Pepsi, berea.

Alte probleme: alimente pe care nu le poate consuma: nu are.

Regim hidric: (hidric, hipocaloric, hipoglucidic, hiperproteic) serveste masa singur.

OBICEIURI IN LEGATURA CU ELIMINARILE

Scaun: wc; aspect: pastos, omogen, 1 la 3 zile=constipatie.

Urina : wc; aspect clar, transparent, culoare galben deschis, miros caracteristic, nr. 6-7 pe zi.

OBISNUINTE DE IGIENA INDIVIDUALA

Se spala si se piaptana singur.

Se imbraca si se dezbraca singur.

Se spala pe dinti singur.

Isi realizeaza toaleta singur.

OBISNUINTE PRIVIND ODIHNA

Probleme privind somnul: nu are.

Activitatea fizica: nu are pe durata spitalizarii.

Preocupari: cititul.

INFORMATII MEDICALE
Alergii: nu prezinta.

Tratamentul actual: algocalmin , fenobarbital ,Proctalog , Detralex:, Perfuzie cu solutie Ringer

. Glucoza 10%.

DIAGNOSTICE DE NURSING

1. Alterarea starii de confort cauzata de procesul inflamator manifestat prin facies crispat,
gemete, iritabilitate, vaicareli.

2. Alterarea functiei de eliminare a scaunului cauzata de alimentatia neadecvata

manifestata prin absenta scaunului de mai multe zile, dificultate in a defeca, scaune tari si rare.

3. Sentiment de tensiune si de inconfort resimtit de pacient cauzat de durere si de

neadaptare la rolul de pacient manifestat prin agitatie, neliniste, insomnie, nervozitate.

4. Alterarea modului de somn cauzata de durere manifestata prin treziri frecvente,

timpurii, somn agitat.

5. Alterarea tegumentelor si a mucoaselor datorita procesului inflamator cauzat de lipsa

de cunoastere a ingrijirilor preventive si curative a leziunilor pielii manifestate prin hemoroizi,
fisuri anale, roseata, ulceratie.

6. Alterarea starii de nutritie cauzata de lipsa cunoastere a nevoilor de hidratare a

organismului , singuratate manifestata prin consumarea de alimente si bauturi interzise,omisiuni
ale meselor, mese neechilibrate.

7. Alterarea confortului, din cauza durerii manifestata prin incapacitatea de a

indeplini pe deplin o activitate .

Dialog la externare:

Data externarii: 19 .03 .2007

Luat de familie: pacientul P.C. este luat acasa de catre rude

Destinatia la externare: domiciliu – Loc.Negrasi

Mijloc de transport: masina nepotului.

Situatia de acasa: satisfacatoare

Capacitatea de a se ingriji: pacientul se poate ingriji singur

Recomandari la externare:

- evitarea efortului fizic ;

- prezentare la controale periodice;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

- evitarea alcoolului si tutunului.

S-a discutat cu familia: am purtat discutie atat cu sotia privind perioada imediat urmatoare si de
durata a ingrijirilor pacientului.

Impresia pacientului despre spitalizare: relativ buna

Au fost atinse scopurile: da.

EVALUAREA CAZULUI NR. 1 .

Pacientul P.C. in varsta de 52 ani se prezinta in data de 15. 03. 2007 la serviciul de
urgenta a Spitalului Judetean acuzand dureri anorectale,si aparitia unor burelete hemoroidale,
care in timp au devenit ulceratii insuportabile , constipatie, crampe abdominale.

In urma unui examen clinic se hotaraste internarea pacientului in sectia de chirurgie I sub
ingrijirea dr. Olteanu Cristinel.
 Pe perioada spitalizarii se fac multiple investigatii: analize de sange, urina ,tuseu rectal.

Pe perioada spitalizarii se face tratament cu: algocalmin , fenobarbital ,Proctalog ,

Detralex:, Perfuzie cu solutie Ringer . Glucoza 10%.

Dupa efectuarea investigatiilor si tratamentului starea generala a pacientului s-a ameliorat,

se externeaza cu urmatoarele recomandari :

- respectarea tratamentului medicamentos

- regim de viata si de munca organizat

- prezentarea periodica la control medical

- evitarea efortului fizic ;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

 PLAN DE INGRIJIRE – HEMOROIZI SANGERANZI

NEVOIA INTERVENTII
DIAGNOSTIC
PROBLEM OBIECTIV
DE NURSING AUTONOME DEL
A
1. Nevoia de Alterarea starii de Pacientul sa- - amplasez pacientul intr-un salon aerisit , linistit cu La ind
a evita confort cauzata si diminueze pacienti in salon care au o evolutie favorabila. medicu
pericolele. de procesul semnele admini
inflamator durerii in - evaluez caracterele durerii: intensa cu sediul
Durere manifestat prin termen 12 anorectal. algoca
facies crispat, ore.
gemete, - arat pacientului ca ma ocup de el ca un tot unitar si nu D.T. =
iritabilitate, Pacientul sa numai de durerea sa
vaicareli. demonstreze D.U. =
absenta - informez pacientul ca-i este permis sa-si exprime
durerii in durerea Cale =
termen de 2
zile. - ajut pacientul sa descrie corect durerea si sa sesizeze supozi
momentele de remisie sau exacerbare Proctal

- asigur confortul pacientului: asez pacientul in D.T.

pozitie de d.v.;d.l.s.;d.l.d
D.U.
- urmaresc si apreciez corect potentialul inflamator si
aplic masurile de prevenire a surselor de infectie. Ketona

- aleg procedurile de investigare si tratament cu risc D.T.

minim de infectie.
D.U.
- informez si stabilesc impreuna cu pacientul planul de
recuperare a starii de sanatate. Cale

- aerisesc salonul pacientului. Detrale

- Pregatesc materialul si instrumentarul necesar D.T.

administrarii tratamentului medicamentos
D.U.
- masor si notez functiile vitale in F.O.
Ritm=

Cale
2. Nevoia de Alterarea functiei Pacientul sa - determin pacientul sa ingere o cantitate de lichide La ind
a elimina. de eliminare a elimine un suficienta. medicu
scaunului cauzata scaun moale admini
Constipatie de alimentatia in termen de - stabilesc impreuna cu pacientul un orar regulat de
 neadecvata 2 zile.
manifestata prin eliminare. Proctal
absenta scaunului Pacientul sa
de mai multe zile, aiba scaun - urmaresc si notez in F.O. consistenta si frecventa D.T.
dificultate in a fara scaunelor.
defeca, scaune dificultate in D.U.
tari si rare. termen de 3 - pregatesc materialul si instrumentarul pentru clisma
zile. evacuatoare Ketona

Pacientul sa - fac pregatirea psihica si fizica a pacientului in D.T.

prezinte vederea efectuarii tehnicii
absenta D.U.
constipatiei in - efectuez clisma evacuatoare.
termen de 4 Cale
zile. - curat si usuc regiunea anala dupa fiecare scaun.
Detrale
Pacientul sa - aplic creme protectoare.
aiba tranzit D.T.
intestinal in - fac toaleta anusului de mai multe ori pe zi si
limite dezinfectez cu acid boric 2-3%. D.U.
fiziologice.
- determin pacientul sa ingere o cantitate de 3000 ml/zi Ritm=
lichide
Cale
- recomand pacientului sa consume alimente bogate in
reziduri Institui
indicat
- determin pacientul sa faca exercitii fizice cu medicu
regularitate perfuz
venoas

Solutie

NaCl
10%.R
Glucoz

D.T. =

D.U.=5

Ritm=
3.Nevoia de a Sentiment de Pacientul sa- - observ manifestarile psihice ale pacientului: apatie, La ind
evita tensiune si de si exprime lipsa de interes pentru evolutia bolii cat si pentru medicu
pericolele. inconfort resimtit diminuarea tratament. admini
de pacient cauzat anxietatii in
Anxietate de durere si de termen de 2
neadaptare la zile. - identific cauza anxietatii si a factorilor care au Diazep
rolul de pacient declansat anxietatea.
manifestat prin Pacientul sa D.T
agitatie, neliniste, demonstreze - Incerc sa conving pacientul de importanta urmarii
insomnie, absenta tratamentului si a respectarii regimului hidric pentru Ca
nervozitate. semnelor de evolutia bolii.
anxietate in
termen de 4 - sfatuiesc familia sa sustina moral pacientul pe
zile. perioada anxietatii.

Pacientul sa - asigur un mediu de protectie psihica adecvat starii de

beneficieze boala a pacientului.
de siguranta
psihologica - incurajez pacientul sa comunice cu cei din jur, sa-si
pentru exprime emotii, nevoi.
inlaturarea
starii de
anxietate.

4. Nevoia de Alterarea modului Pacientul sa - invat pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii La ind
a dormi si a de somn cauzata doarma fara respiratorii cateva minute inainte de culcare. medicu
se odihni. de durere treziri si fara admini
Insomnie manifestata prin intreruperi in - observ si notez calitatea, orarul somnului, gradul de
treziri frecvente, termen de 24 satisfacere a celorlalte nevoi. Diazep
timpurii, somn ore.
agitat. - intocmesc un program de odihna corespunzator D.T
Pacientul sa organismului.
doarma 8 ore D.U
in fiecare - sfatuiesc pacientul sa bea o cana de lapte inainte de
noapte in culcare Ca
termen de 3
zile. - administrez tratamentul medicamentos.

Pacientul sa - observ efectul acestuia asupra organismului.

beneficieze
de somn
corespunzator
cantitativ si
calitativ pe
durata
spitalizarii.
5. Nevoia de Alterarea Pacientul sa- - sfatuiesc pacientul in legatura cu importanta La ind
a fi curat si tegumentelor si a si diminueze mentinerii curate a tegumentelor si mucoaselor pentru medicu
de a proteja mucoaselor roseata in realize
tegumentele. datorita termen de 2 prevenirea complicatiilor regiuni
procesului zile. cu:
Alterarea inflamator cauzat - sfatuiesc pacientul sa ingere 1000 ml ceai
tegumentelor de lipsa de Pacientul sa- antihemoroidal, legume, fructe, fainoase, zarzavaturi solutie
si a cunoastere a si diminueze betadin
mucoaselor ingrijirilor leziunea in - incurajez in permanenta pacientul si ii explic
preventive si termen de 3 necesitatea realizarii interventiilor cloram
curative a zile.
leziunilor pielii - pansamentul se va face cu blandete pentru a favoriza apa ox
manifestate prin Pacientul sa procesul de vindecare 3%.
hemoroizi, fisuri prezinte
anale, roseata, tegumentele rivanol
ulceratie. si mucoasele
curate si tampon
integre in plagii c
termen de 4 compre
zile. tampoa
tifon st

Medic
efectue
ligatur
rezecti
burelet
hemoro
6. Nevoia de Alterarea starii de Pacientul sa- - explorez preferintele alimentare ale pacientului Institui
a bea si a nutritie cauzata si urmeze asupra alimentelor permise(legume, fructe, zarzavaturi indicat
manca. Refuz de lipsa regimul si fainoase) si medicu
de a urma cunoastere a indicat in interzise(condimente,prajeli,conserve,afumaturi,alcool) perfuz
dieta . nevoilor de fiecare zi. venoas
hidratare a - fac bilantul lichidelor eliminate si ingerate
organismului , Pacientul sa Solutie
singuratate fie echilibrat - constientizez pacientul de importanta respectarii
manifestata prin hidro- regimului alimentar in mentinerea sanatatii NaCl
consumarea de electrolitic pe 10%.R
alimente si durata - servesc pacientul cu alimente la o temperatura Glucoz
bauturi spitalizarii. moderata, la ore regulate si prezentate atragator
interzise,omisiuni D.T. =
ale meselor, mese - las pacientul sa aleaga alimentele dupa gusturile sale,
neechilibrate. respectand contraindicatiile regimului D.U.=5

- cantaresc zilnic pacientul Ritm=

- constientizez pacientul de importanta activitatilor

fizice modera
 - stabilesc un program de activitati in functie de
gusturi si capacitate, impreuna cu pacientul
7. Nevoia de Alterarea Pacienta sa - aerisesc salonul si asigur un mediu calm si de Psihote
a se recreea. confortului, din prezinte securitate in care pacientul sa se simta bine ;
cauza durerii confort fizic
Dificultatea manifestata si psihic - linistesc pacientul, si il ajut in satisfacerea
de a efectua prin incapacitatea nealterat pe nevoilor fundamentale;
activitati de a indeplini timpul
recreative pe deplin o spitalizarii si - invat pacientul sa comunice cu semenii sai;
activitate . o stare de
buna - stimulez increderea pacientului in fortele proprii si
dispozitie. in cei care il sustin, in personalul medical.
 CAZUL NR. 2

UNITATEA SANITARA: SPITALUL JUDETEAN

JUDETUL :ARGES

SECTIA: CHIRURGIE

SALON: 5

CULEGEREA INFORMATIILOR

INFORMATII SOCIALE

NUME: N.

PRENUME:M

SEX:M.

DATA NASTERII: 25.02.1961

VARSTA: 46 ani

NATIONALITATE: romana

DATA INTERNARII: 18.06.2007

DATA EXTERNARII: 24.06.2007

SITUATIA FAMILIALA: casatorit, 2 copii

DOMICILIUL: Pitesti, strada Negru - Voda

OCUPATIA: muncitor S.C. Arpechim Pitesti

MOTIVELE INTERNARII: Pacientul ajunge la spital, de urgenta in data de 18.06.2007, la ora

10, cu stare de soc, paloare, facies anxios, durere puternica in epigastru, tulburari de tranzit
intestinal, cu greata si varsatura.

ISTORICUL BOLII: Boala debuteaza in plina sanatate aparenta. In urma cu o seara domnul
N.M. serveste o masa bogata si mult alcool. Spre seara starea generala se altereaza, apar dureri
insuportabile in etajul superior al abdomenului cu iradiere in umarul stang, greata si varsaturi
masive. Spre dimineata apar transpiratii reci, paloare, oligurie si se instaleaza starea de soc.

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Pancreatita acuta.

MEDIC CURANT: dr Zoana Ion

ANTECEDENTE FIZIOLOGICE:

-neaga boli infecto-contagioase: lues si TBC

-nu prezinta alergii medicale, alimentare sau cu alergeni.

ANTECEDENTE HEREDO - COLATERALE:

Mama-se numeste N.O.,are 71 ani, este casnica, cunoscuta cu ulcer duodenal, H.T.A.; a
avut 2 sarcini si 3 avorturi;

Tatal-se numeste N.I., are 78 ani, este fost pensionar, cunoscut cu H.T.A., alcoolism cronic
si tulburari de comportament.

Frate – fara importanta

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:

- la 14 ani a suferit o fractura deschisa de humerus drept, in urma careia a ramas cu o

cicatrice chirurgicala de 18 cm.
IMPRESII DE LA SPITALIZARILE ANTERIOARE:

- pacientul nu da prea multe informatii deoarece nu-si aduce aminte pentru ca avea 14 ani
si a uitat.

INFORMATII FIZICE:

GREUTATE: 85 Kg

INALTIME:1,78 m

CAPUL:

Aspectul si culoarea tegumentelor: marmorate

Aspectul gurii: buze cianotice

Aspectul limbii: normal colorata

Aspectul nasului: normal

Aspectul ochilor: incercanati, verzi

Aspectul dintilor: dentitie completa

Aspectul parului: scurt ingrijit

Probleme vizuale: nu prezinta

Probleme auditive: nu prezinta

TRUNCHIUL:

Semne particulare: nu prezinta

Aspectul si culoarea tegumentelor: marmorate

 Sistem musculo-adipos: slab reprezentat

Sistem ganglionar: nepalpabil

Sistem osteo-articular: integru

Aparat respirator: torace normal conformat, R=17r/min.,sonoritate pulmonara normala,

murmur vezicular prezent;

Aparat cardio-vascular : cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice,

TA=160/60mmHg, P=63p/min.

Aparat digestiv : abdomen meteorizat, difuz, sensibil la palpare, cu tranzit intestinal

incetinit, un scaun la 2-3 zile; tulburari dispeptice, pancreas marit de volum;

Aparat urogenital: oligurie, loje renale libere nedureroase.

MEMBRE:

Semne particulare: cicatrice la bratul drept

Aspectul si culoarea tegumentelor: normala

Mobilitate articulara: buna

COMPORTAMENT:

Pacientul se prezinta in tinuta de spital ingrijita, este nepieptanat. Nu prea coopereaza cu

personalul sanitar, in timpul conversatiei priveste in punct fix si raspunde incet.

Nu citeste, nu se plimba vorbeste foarte putin cu ceilalti pacienti.

OBISNUINTE IN LEGATURA CU IGIENA:

Bolnavul este curat si ingrijit ,

 igiena individuala efectuand-o singur in fiecare dimineata.

OBISNUINTE IN LEGATURA CU ALIMENTATIA:

Pacientul mananca mult, mai ales alimente cu un aport caloric excesiv.

Nu se hidrateaza suficient, in schimb consuma bauturi alcoolice zilnic.

OBISNUINTE IN LEGATURA CU ELIMINARILE:

SCAUN: WC ; are un tranzit intestinal incetinit cu scaune la 2-3 zile

abundente, pastoase galbene -albicioase

URINA: WC ; oligurie

OBISNUINTE PRIVIND ODIHNA:

Pacientul este agitat si anxios

Prezinta insomnie si doarme pe noapte doar 3-4 ore.

INFORMATII MEDICALE:

Analize sange:

Leucocite =12000/mm

Amilazemie = 75 U.W

Calcemie = 8,3 mg%

Lipazemie = 23U.I.

Uree = 0,67 mg

TGO = 31U.I.
TGP = 40 U.I

Colesterol = 235/100ml

fosfataza alcalina= 6U.B.

bilirubina = 0,6mg%

glicemie =1,05 G%

creatinina = 0,82mg%

hemoglobina = 12,2g%

VSH = 40mm/ora

ionograma=Na,K,Ca,Mg,Cl,Fe,

Examenul urinei:

- amilazurie = 92UW

- albumina absenta

- epitelii plate

- leucocite, hematii rare

- numeros urat de Na

DIAGNOSTICE DE NURSING

1. Durere vie epigastrica din cauza inflamatiei pancreasului si a interventiei chirurgicale,

manifestata prin: tipete de durere, facies crispat, refuzul de a se misca, indispozitie,
privire tematoare.
 2. Alterarea eliminarii din cauza afectiunilor inflamatorii manifestate prin efort pentru a
voma, varsaturi alimentare,apoase paloare.

3. Deshidratarea din cauza varsaturii manifestata prin:facies tras, ochi incercanati, sete,
tegumente uscate, oligurie.

4. Alterarea tegumentelor si mucoaselor din cauza socului pancreatic manifestata prin

paloare, transpiratii reci, tremuraturi, extremitati marmorate

5. Alterarea integritatii tegumentelor si a mucoaselor din cauza interventiei

chirurgicale manifestata prin plaga operatorie.

6. Imobilitate din cauza durerii manifestata prin miscare deficitara, tranzit intestinal
incetinit, balonare meteorism abdominal.

7. Anxietate din cauza interventiei chirurgicale manifestata prin refuz de a comunica,

neliniste, agitatie.

8. Alterarea modului de somn din cauza fricii de interventia chirurgicala, manifestata prin
oboseala, agitatie ,nervozitate.

9. Risc de complicatii dupa interventia chirurgicala manifestata prin aparitia unui proces
infectios, scaderea imunitatii, anemie, recidive.

Dialog la externare:

Data externarii: 24 .06 .2007

Luat de familie: pacientul N.M. este luat acasa de catre sotie

Destinatia la externare: domiciliu – Pitesti

Mijloc de transport: taxi

Situatia de acasa: satisfacatoare

Capacitatea de a se ingriji: pacientul se poate ingriji singur

Recomandari la externare:

- evitarea efortului fizic ;

- prezentare la spital pentru efectuarea pansamentelor plagii chirurgicale;

- prezentare la controale periodice;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

- evitarea alcoolului si tutunului.

S-a discutat cu familia: am purtat discutie atat cu sotia privind perioada imediat urmatoare si de
durata a ingrijirilor pacientului.

Impresia pacientului despre spitalizare: relativ buna

Au fost atinse scopurile: da.

EVALUAREA CAZULUI NR. 2 .

Pacientul N.M in varsta de 46 ani se prezinta in data de 18. 06. 2007 la serviciul de
urgenta a Spitalului Judetean acuzand dureri insuportabile in etajul superior al abdomenului, cu
iradiere in umarul stang, greata si varsaturi masive.

Spre dimineata apar transpiratii reci, paloare, oligurie si se instaleaza starea de soc.

In urma unui examen clinic se hotaraste internarea pacientului in sectia de chirurgie sub
ingrijirea dr. Zoana Ion.

Pe perioada spitalizarii se fac multiple investigatii: analize de sange, urina , explorari ale
pancreasului.

Pe perioada spitalizarii se face tratament cu: antispastice, antialgice sedative si interventie

chirurgicala, in urma careia simptomatologia cedeaza si pacientul se simte mai bine, iar pacientul
se externeaza cu recomandarile:
evitarea efortului fizic ;

- prezentare la spital pentru efectuarea pansamentelor plagii chirurgicale;

- prezentare la controale periodice;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

- evitarea alcoolului si tutunului.

 PLAN DE INGRIJIRE – PANCREATITA ACUTA

NEVOIA DIAGNOSTIC DE INTERVENTII

OBIECTIV
PROBLEMA NURSING AUTONOME DELEGAT
1. Nevoia de a Durere vie Preoperator Preoperator Preoperator
evita pericolele. epigastrica din
cauza inflamatiei Calmarea - ajut pacientul sa descrie corect -antialgice: M
Durere vie pancreasului si a durerii in cel durerea: intensa, localizata in 100 mg i.m.
epigastrica interventiei mult 4 ore epigastru
chirurgicale, -administrarea
manifestata prin: Postoperator - manifest intelegere fata de suferinta sonda a Na2CO3
tipete de durere, pacientului % cate 100-200
facies crispat, Calmarea
refuzul de a se durerii dupa - plasez pacientul intr-o pozitie -reducerea se
misca, indispozitie, interventia antalgica : d.d. gastrice cu Atr
privire tematoare. chirurgicala 0,5 mg in pe
- explic pacientului ca-i este permis sa din 6 in 6 ore
se planga, sa-si exprime durerea
Postoperator
- arat pacientului ca ma ocup de el ca
un tot unitar si nu numai de durerea sa -montarea
perfuzii cu Glu
- aerisesc salonul si creez o si Trasylol
temperatura optima
-montarea unei
- urmaresc functiile vitale si notez urinare
valorile acestora in F.O.
-administrez
-repaus la pat cu punga de gheata pe
abdomen antialgice:

-aspiratie gastrica continua Scobutil ,

Postoperator Buscopan ,

- urmaresc aspectul plagii chirurgicale Mialgin 100 mg

- supraveghez, masor si notez Cale =i.m.

functiilor vitale si vegetative in F.O.

- fac educatia sanitara a pacientului

privind evolutia postoperatorie
2. Nevoia de a Alterarea eliminarii Pacientul sa fie - observ caracterul varsaturii: cu o -antiemetice:
bea si a manca. din cauza menajat fizic si cantitate de 50-70 ml,alimentare,
Varsatura afectiunilor psihic in timpul apoase Metoclopramid
inflamatorii varsaturii.
- aerisesc salonul Cale =i.m.
manifestate prin Combaterea
efort pentru a varsaturii in cel - ii cer pacientului sa inspire adanc D.T.=1 f /zi
voma, varsaturi mult 2 ore
alimentare,apoase - ii opresc alimentatia pe gura -aspiratie ga
paloare. continua
-asez pacientul in D.D. cu capul intr-o
parte -antispastice:

- ii sustin capul pacientului in timpul Papaverina,

varsaturii cu mana dreapta, iar cu
stanga sustin tavita renala sub barbia Scobutil
pacientului
D.T.=1f/zi
- ofer pacientului un pahar cu apa
mentolata pentru a-si clati gura Cale =i.m

- pastrez lichidul de varsatura pentru a

fi aratat medicului si pentru analize de
laborator

- fac bilantul lichidelor ingerate si

eliminate

- notez in FO aspectul, frecventa,

cantitatea lichidului de varsatura

4. Nevoia de a Deshidratarea din Pacientul sa fie Preoperator Glucoza5%

elimina. cauza varsaturii reechilibrat
Deshidratarea manifestata prin: hidro- - cantaresc pacientul D.T.=1000
electrolitic in Cale=i.v.
facies tras, ochi termen 2 zile si - supraveghez, masor si notez
incercanati, sete, stimularea semnele vitale -NaCl 500 ml/zi
tegumente uscate, pacientului in
oligurie. consumarea - ingrijesc cu atentie tegumentele
lichidelor pe
durata pentru a evita atingerea integritatii lor i.v.
spitalizarii.
- inspectez zilnic zonele de presiune -Dextran 40
de pozitie si le masez la fiecare 2 ore
-hidratare artific
- asigur aportul lichidian de 2500
ml/zi -Dextran 40

-observ comportamentul si -aspiratie ga

faciesul,pacientului continua

- asigur conditii de mediu : salon

curat, linistit, aerisit

- pregatesc materialele necesare pentru

P.E.V.

- pregatesc materialele pentru

recoltarea de sange;

- urmaresc bilantul hidric si

reechilibrez hidro-electrolitic
pacientul

Postoperator:

-urmaresc FV:

-suprimarea alimentatiei 2-4 zile ,dupa

a 4 a zi ii administrez bolnavului
lichide cu lingura sau paiul : ceai
,compot

-in a 5 a zi i se permite lapte, iaurt,

piure de legume

-din a 6 a zi se trece progresiv la o

alimentatie fara grasime si un regim
alimentar adecvat
4. Nevoia de a fi Alterarea Pacientul sa Preoperator : Administrez
curat ingrijit. tegumentelor si aibe tegumente
A.Alterarea mucoaselor din normal colorate -observ coloratia neobisnuita a perfuzie ev 10%
tegumentelor si cauza socului in decurs de 7 tegumentelor
mucoaselor pancreatic zile fiziologic
manifestata prin -asigur igiena tegumentelor prin
B.Alterarea paloare, transpiratii aseptizarea toaleta partiala sau totala D. T.=1000 ml
integritati reci, tremuraturi, plagii si ritm=60pic/min
tegumentelor si extremitati protejarea ei pe -schimb lenjeria de corp si pat
mucoaselor marmorate durata - toaleta
spitalizarii -sterg pacientul de transpiratie si-l operatorii zilni
Alterarea invelesc cu un cearsaf substante antis
integritatii (betadina, ri
-ii explic respectarea regimului alcool,tinctura d
tegumentelor si dietetic, a repausului la pat si a urmarii
tratamentului
a mucoaselor
-recoltez sange pentru analize de
din cauza laborator:

interventiei Postoperator:
chirurgicale
manifestata prin - pregatesc camera, aerisesc salonul
plaga operatorie. ,asigur o temperatura

optima de 18-21°C,

- asigur liniste in salon ,

- asigur transportul pacientului si il

instalez in pat.

- supraveghez faciesul si
comportamentul pacientei pe toata
perioada postoperatorie

- observ, masor si notez functiile vitale.

- supraveghez plaga, curat regiunea,

pansamentul sa fie uscat sa nu se imbibe
cu serozitati,

- schimb pansamentul zilnic

- asigur o stare de asepsie perfecta in

 ingrijirea plagii

- asigur pacientei pregatirea psihica

suprimand starea de neliniste
5. Nevoia de a Alterarea tranzitului Pacientul sa - observ scaunele: scaune rare de Administrez
elimina. intestinal cauzata prezinte un culoare brun-inchis ; indicatia medicu
de anxietate, tranzit intestinal
Constipatia hidratare normal si - determin pacientul sa ingere o P.E.V.cu solut
neadecvata, combaterea cantitate suficienta de lichide; aprox. glucoza 33 %, 5
interventia chi- constipatiei in 3000 ml.
termen de 2 solutie Ringe
rurgicala zile. - stabilesc impreuna cu pacientul un ml;
manifestata prin orar regulat de eliminare in functie de
scaune dure, activitatile sale; Efectuarea c
balonari, crampe evacuatoare.
abdominale. - determin pacientul sa faca exercitii
fizice cu regularitate; administrez
indicatie c
- asigur conditiile de igiena; laxative;

-schimb lenjeria de pat si de corp ori administrez pac

de cate ori este nevoie; supozitoare :

-fac pregatirea fizica si psihica a Dulcolax

pacientului pentru efectuarea clismei
evacuatoare; DT=2 cp,

- pregatesc materialele si DU=1 cp,

instrumentele pentru efectuarea
clismei. Cale=P.O.

- urmaresc si notez in F. O. consistenta

scaunului si aspectul lui dupa
efectuarea clismei;
6. Nevoia de a se Alterarea Pacientul sa Preoperator -psihoterapie
misca siu a avea mobilitatiite din aiba mobilitate
o bina postura. cauza durerii normala la 2-3 -observarea mobilitatii bolnavului
Imobilitate manifestata prin zile
miscare deficitara, postoperator -schimbarea pozitiei bolnavului din
tranzit intestinal DD in DLS si DLD, din 2 in 2 ore.
incetinit, balonare
meteorism Postoperator:
abdominal.
-incurajez pacientul, ii aduc plosca ori
de cate ori este nevoie
 -schimb lenjeria de corp si de pat daca
este nevoie

-dupa prima zi de la interventia

chirurgicala il ridic in pozitie
semisezanda si-i observ faciesul

-in a 2 a zi il ridic la marginea patului

si daca nu prezinta nici o modificare a
FV , il ridic in picioare impreuna cu
asistenta si facem 3-4 pasi

-in ziua urmatoare conduc pacientul la

toaleta, iar din a 4 - 5 a zi facem
impreuna plimbari scurte de cate 15
min. /zi
7. Nevoia de a Anxietate din cauza Pacientul sa -observ manifestarile psihice ale -psihoterapie
evita pericolele. interventiei prezinte o stare pacientului
Anxietate chirurgicale de bine fizica si -Diazepam
manifestata prin psihica in 2-3 - ii explic pacientului orice manevra
refuz de a zile DT =1f
comunica, neliniste, - ii asigur un climat de liniste si
agitatie siguranta Ritm=seara

-identific cauza anxietatii si factorii cale = per os

declansatori

-ajut pacientul sa-si identifice

anxietatea

imi fac timp zilnic pentru a discuta cu

pacientul si-l conving de reusita
operatiei

-raspund cu calm la intrebarile lui

-ii sugerez sa gandeasca pozitiv pentru

a influenta in bine evolutia bolii

sfatuiesc familia sa-l sustina

8. Nevoia de a Alterarea modului Pacientul sa se -observ somnul pacientului Diazepam
dormi si a se de somn din cauza poata odihnii
odihni. Insomnia fricii de interventia minim 8 ore pe - aerisesc salonul si pastrez linistea in DT =1cp/zi
chirurgicala, noapte orele de liniste
manifestata prin
 oboseala, agitatie
,nervozitate. -sfatuiesc bolnavul sa-si aminteasca de Cale = per os.
lucrurile si intamplarile placute ,si
inainte de culcare sa citeasca dintr-o -Bromura de Ca
carte
i.v. lent in perfu
-il linistesc in legatura cu interventia G 5%
chirurgicala convingandu-l ca va fi
operat de o echipa de medici foarte
competenti

9. Nevoia de a Risc complicatii Pacientul sa nu Preoperator:  

evita pericolele. dupa interventia prezinte
Risc de chirurgicala complicatii in - observ starea clinica a pacientului Preoperator:
complicatii manifestata prin timpul
aparitia unui proces spitalizarii si - asigur conditii de mediu adecvate -antipiretice:
infectios, scaderea nici dupa.
imunitatii, anemie, -urmaresc FV si vegetative Algocalmin
recidive.
-pregatesc preoperator pacientul DT =3f/zi

- ii fac pregatire psihica si fizica: DU=1f la 8ore

toaleta, raderea, dezinfectia
abdominala i.m.

- asigur pregatirea si sterilizarea Postoperator:

instrumentelor
-antibiotice
- pregatesc pacientul pentru orice
investigatie preoperatorie Ampicilina

Postoperator: DT= 14 g/7zile

-verific plaga si ii fac toaleta de 2 ori DU =2g/zi

pa zi
i.m. 500 mg la 8
-schimb lenjeria de corp si pat
Gentamicina
-administrez tratamentul .
DT=14 fin 7 zile

DU =2f/zi a 8
la12 ore i.m.
 CAZUL NR. 3

CULEGEREA INFORMATIILOR

UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN

SECTIA : CHIRURGIE I

SALONUL 6

INFORMATII SOCIALE

NUME : A.

PRENUME : S.

VARSTA : 50 ani

NATIONALITATEA : romana

DATA INTERNARII : 18.04.2007

DATA EXTERNARII : 23.04.2007

SITUATIA FAMILIALA: casatorita, doi copii

DOMICILIUL: Glambocel, loc. Bogati, Arges.

OCUPATIA : pensionara

MOTIVELE INTERNARII : Pacienta se interneaza cu constipatie aparuta in urma cu

o luna, alternand cu scaune diareice, varsaturi, deshidratare, durere cu caracter
colicativ, insomnie, febra.

ISTORICUL BOLII: Pacienta afirma ca in urma cu o luna a avut constipatie alternand

cu diaree, a scazut treptat forta fizica, ceea ce a determinat-o pe pacienta sa se prezinte
 la medic pentru diferite investigatii si tratamente. De cinci zile prezinta constipatie,
varsaturi alimentare si groaznice dureri abdominale.

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: sindrom subocluziv

MEDICUL CARE INGRIJESTE: Zoana Ion

ANTECEDENTE FIZIOLOGICE:

      menarha 14 ani

      nasteri 2, avorturi 4

      neaga boli infecto-contagioase: TBC

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

      neaga TBC in familie

IMPRESII DE LA SPITALIZARILE ANTERIOARE: pacienta fost multumita de

modul cum a fost tratata in perioadele anteriore de spitalizare.

INFORMATII FIZICE

GREUTATE: 70 kg

INALTIME: 1.58 m

CAPUL:

Aspectul si culoarea tegumentelor: usor palide

Aspectul gurii: normala

Aspectul buzelor: subtiri

 Aspectul ochilor: incercanati

Aspectul nasului: normal

Aspectul dintilor: nu prezinta proteza

Aspectul limbii: normal

Probleme vizuale: nu prezinta

Probleme auditive: nu prezinta

TRUNCHIUL:

Semne particulare: nu prezinta

Aspectul si culoarea tegumentelor: usor palida

Sistem musculo-adipos: normal reprezentat

Sistem ganglionar: nepalpabil

Sistem osteo-articular: integru, prezinta ameteli

Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular prezent,

temperatura 38◦ C, respiratia 22 r/min

Aparat cardio-vascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice,

T.A.=130/70mm Hg, P=84b/min

Aparat digestiv: abdomen dureros la palpare. Tranzit intestinal modificat, ficat

si splina in limite normale

Aparat uro-genital: loje renale libere, mictiuni spontane fiziologice

Sistem nervos: echilibrata si orientata temporo-spatial

 MEMBRE:

Semne particulare: nu prezinta

Aspectul si culoarea tegumentelor: usor palide

Mobilitatea articulatiilor: mobile nedureroase

COMPORTAMENT:

Ii place sa fie singura: nu

Evolutia comportamentului cu anturajul: ii place sa fie inconjurata de familie

si de prieteni. Pacienta este comunicativa, se exprima cursiv in timpul culegerii informatiilor, a
prezentat intelegere, a cooptat cu asistenta. Intelege starea actuala si urmeaza cu strictete
recomandarile medicale.

OBISNUINTE PRIVIND ALIMENTATIA

Alimentatia: obisnuita

Apetit: scazut, inapetenta

Numar de mese: 2 – 3 pe zi

Alimente preferate: legume, cartofi prajiti, salate, supe.

Lichide preferate: ceaiuri si sucuri.

Alte probleme: alimente pe care nu le poate consuma: nu are

Regim hidric(hipocaloric, hipoglucidic, hiperprotidic) serveste masa singura

OBICEIURI IN LEGATURA CU ELIMINARILE

 Scaun: wc aspect pastos, omogen, 1 la 4 zile=constipatie

Urina: wc; aspect clar, transparent, culoare galben deschis, miros caracteristic,
nr. 6 – 7/zi.

OBISNUINTA DE IGIENA INDIVIDUALA

Probleme privind somnul: prezinta insomnie. In spital i se administreaza

diazepam dar nu utilizeaza in mod obisnuit sedative.

Activitate fizica: se plimba, nu are pe durata spitalizarii.

Preocupari: activitati casnice.

INFORMATII MEDICALE

Alergii: nu prezinta la medicamente, alimente, animale.

Tratamente prescrise inaintea spitalizarii: este inteles si urmat.

Tratamentul actual: este prescris in F. O. si este urmat si inteles.A urmat

tratament cu : Emetiral, P.E.V. cu glucoza. solutie Ringer 500, vitamina B6, vitamina C,
Algocalmin, Ca gluconic

DIAGNOSTICE DE NURSING

1. Alterarea tranzitului intestinal cauzata de anxietate, hidratare neadecvata, modificarea

integritatii cailor digestive manifestata prin scaune dure, balonari, crampe abdominale.

2. Alterarea modului de somn datorita durerii, stresului, epuizarii, anxietatii manifestata prin
dificultatea de a dormi, somn agitat, treziri frecvente.

3. Alterarea tranzitului intestinal datorita stresului, schimbarea deprinderilor alimentare, procesul

inflamator.
4. Evacuarea prin cavitatea bucala a continutului stomacal datorita anxietatii, stresului,
dezechilibrului electrolitic, proces inflamator manifestat prin regurgitatii, varsaturi alimentare.

5. Alterarea starii de confort datorita procesului inflamator manifestat prin facies crispat, gemete,
tahipnee, tahicardie.

6. Alterarea tegumentelor datorita procesului inflamator manifestata prin tegumente si mucoase

palide, plaga operatorie.

Dialog la externare:

Data externarii: 23 .04 .2007

Luat de familie: pacienta A.S. este luat acasa de catre sot

Destinatia la externare: domiciliu – loc. Bogati, jud. Arges

Mijloc de transport: masina fetei .

Situatia de acasa: satisfacatoare

Capacitatea de a se ingriji: pacienta se poate ingriji singura

Recomandari la externare:

- evitarea efortului fizic ;

- prezentare la controale periodice;

- evitarea alimentatieibogate in grasimi;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

- continuarea tratamentului.
S-a discutat cu familia: am purtat discutie atat cu sotul cat si fiica cea mare privind perioada
imediat urmatoare .

Impresia pacientei despre spitalizare: relativ buna

Au fost atinse scopurile: da.

EVALUAREA CAZULUI 3.

Doamna A. S. in varsta de 50 ani se prezinta la serviciul de urgenta al Spitalului Judetean

in ziua de 18.04.2007 avand urmatoarele: constipatie alternand cu scaune diareice, varsaturi,
deshidratare, cefalee, ameteli, durere cu caracter colicativ. I se recomanda internarea in spital
pentru tratament si investigatii.

Pe perioada spitalizarii in urma investigatiilor i se stabileste diagnosticul de sindrom

subocluziv, se face tratament cu Emetiral, P.E.V. cu glucoza, vitamina B6, vitamina C,
Algocalmin, Ca gluconic in urma carora simptomele pacientei se remit treptat.

Pacienta se externeaza ameliorat cu urmatoarele recomandari:

- repaus fizic;

- continuarea tratamentului si regimului alimentar;

- revenirea la control periodic.

Doamna A. S. se deplaseaza la domiciliu cu masina fetei unde va fi ingrijita in continuare

de fete si sot.
 PLAN DE INGRIJIRE A UNEI PACIENTE CU SINDROM SUBOCLUZIV

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE

PROBLEMA
AUTONOME DELEGATE

1. Nevoia de a Alterarea tranzitului Pacienta sa - observ scaunele: scaune rare de - administrarea de Pacienta
elimina. intestinal cauzata de prezinte tranzit culoare brun-inchis ; medicamente la prezinta
Constipatie anxietate, hidratare intestinal normal indicatia medicului: constipatie,
neadecvata, si combaterea - determin pacienta sa ingere o cantitate efectuarea clismei dureri
modificarea constipatiei suficienta de lichide; aprox. 3000 ml. evacuatoare. abdominale.
integritatii cailor
digestive manifestata - stabilesc impreuna cu pacienta un orar - administrez la pacientei i se
prin scaune dure, regulat de eliminare in functie de indicatie ceaiuri efectueaza o
balonari, crampe activitatile sale; laxative; clisma
abdominale. evacuatoare.
- determin pacienta sa faca exercitii - administrez
fizice cu regularitate; pacientei scaun absent
supozitoare si
- asigur conditiile de igiena; glicerina; Constipatia a
fost comba-tuta,
- schimb lenjeria de pat si de corp ori de - Dulcolax pac. are un scaun
cate ori este nevoie; de consistenta
DT=5 cp, omogena,
- fac pregatirea fizica si psihica a culoare inchisa
pacientei pentru efectuarea clismei DU=2 cp,
evacuatoare;
cale per os
- pregatesc materialele si instrumentele
pentru efectuarea clismei.
 - urmaresc si notez in F. O. consistenta
scaunului si aspectul lui dupa efectuarea
clismei;
2. Nevoia de a Alterarea modului de Pacienta sa - invat pacienta sa practice tehnici de - administrarea Pacienta prezinta
dormi si a se somn datorita durerii, beneficieze de relaxare, exercitii respiratorii cu 30 min tratamentului insomnie, cu
odihni. Insomnie stresului, epuizarii, orele inainte de culcare, si isi face o baie prescris de medic: treziri frecvente.
anxietatii manifestata corespunzatoare calda; administrarea de
prin dificultatea de a de somn in termen ceaiuri linistitoare; Insomnia a fost
dormi, somn agitat, de 2 zile. - observ si notez orarul somnului; combatuta cu
treziri frecvente - sedative: ajutorul
- aerisesc salonul asigurand ot◦ =18 – 21 sedativelor,
◦
C; Diazepam, pacienta poate
dormi linistita.
- asigur un climat de liniste si confort; DT=1 tb,

- intocmesc un orar de odihna; DU=1 tb, S oral

- asigur conditiile de igiena, schimb

lenjeria de pat si de corp ori de cate ori
este nevoie;

- asigur confortul pacientei;

- explic pacientei rolul somnului si

odihnei pentru refacerea organismului;
3. Nevoia de a Alterarea tranzitului Pacienta sa - pregatesc pacienta pentru examinari Administrarea Pacienta prezinta
elimina. Diaree intestinal datorita prezinte tranzit endoscopice; tratamentului un numar de 3
stresului, schimbarea intestinal normal prescris de medic: scaune diareice,
deprinderilor pe durata - pregatesc alimentatia care va fi hidrica in urma
alimentare, procesul spitalizarii. in urmatoarele 24 ore; dupa interventia - ceai de menta, supa efectuarii
inflamator. chirurgicala; de morcovi, zeama clismei.
 Diareea a fost
- voi servi pacienta cu ceai neindulcit de orez; combatuta,
(menta, musetel), supa de morcovi, obiectivul a fost
zeama de orez, treptat voi introduce - simptomatice realizat.
bucati mici de carne slaba si fiarta;
Clorhidrol 1 tb,
- aerisesc salonul, schimb lenjeria de pat fermenti digestivi,
si de corp ori de cate ori e nevoie; sedative.

- asigur conditiile de igiena individuala; - perfuzie cu NaCl.

- educ pacienta sa efectueze toaleta Ritm = 60 pic/min

regiunii anale ori de cate ori este
nevoie; DT = 500 ml

- interzic apartinatorilor sa-i mai aduca

pentru o perioada : lapte, dulciuri,
prajeli, conserve, condimente, ciocolata.
4. Nevoia de a Evacuarea prin Pacienta sa fie - asez pacienta in pozitie de decubit La indicatia Pacienta prezinta
elimina. Greturi, cavitatea bucala a echilibrata lateral stang, aproape de marginea medicului : trei varsaturi
varsaturi continutului stomacal electrolitic si patului; alimentare.
datorita anxietatii, acidobazic in - suprimarea
stresului, termen de 24 ore. - ajut pacienta in timpul varsaturii: cu o alimentatiei pe gura, Pacienta prezinta
dezechilibrului mana tin tavita renala sub gura si barbie, i se instituie perfuzie doua varsaturi
electrolitic, proces Pacienta sa iar cu cealalta voi sustine fruntea endovenoasa cu bilioase.
inflamator manifestat prezinte o stare de pacientei; solutie de glucoza
prin regurgitatii, bine fara greata si 10 %, 500 ml + In urma
varsaturi alimentare varsaturi in termen - sfatuiesc pacienta sa inspire profund solutie Ringer 500 interventiei
de 4 zile. pentru a atenua greata; ml; chirurgicale
pacienta
- ofer pacientei un servetel pentru a-si - Metoclopramid prezinta un
sterge gura si un pahar de apa pentru a numar de doua
se clati; fiole varsaturi, apoase
cu miros
- ii ofera alta tavita renala pentru a varsa DT=2 f fecaloid.
continutul;
DU=1 f Din data de
-educ pacienta ca in timpul efortului de Pacienta prezinta
a voma sa-si protejeze plaga operatorie Cale = i.m. o stare de bine,
prin compresiune cu mana; fara greata si
- Scobutil fiole varsaturi, si este
- pastrez continutul varsaturii pentru echilibrata
examinare; DT=3 f/zi hidroelectrolitic.

- asigur conditiile de igiena (pregatesc DU=1 f i.v. Obiectiv realizat

materialele pentru toaleta regiunii
bucale: prosop, pahar cu apa, tavita
renala);

- protejez lenjeria cu o musama si

traversa;

- schimb lenjeria de pat si de corp ori de

cate ori este nevoie;

- linistesc pacienta din punct de vedere

psihic;

- supraveghez si notez greutatea

corporala;

- reechilibrare electrolitica;
 - supraveghez, masor si notez functiile
vitale si vegetative.
5. Nevoia de a Alterarea starii de Sa se combata - observ caracterul durerii care la Administrarea Pacienta prezinta
evita pericolele. confort datorita durerea pacienteI inceput este ca o senzatie penibila medicamentelor: dureri
Durere difuza cu procesului inflamator in timp 4-5 zile. perceputa intr-un anumit punct apoi se abdominale
caracter colicativ manifestat prin facies generalizeaza in tot abdomenul; - Algocalmin puternice.
crispat, gemete,
tahipnee, tahicardie. - linistesc pacienta , ii asigur o pozitie DT= 1 f, Durerile au cedat
adecvata, aerisesc salonul; putin dupa
DU= 1 f; administrarea
- schimb lenjeria de pat si de corp ori de medicatiei.
cate ori este nevoie; Cale i.v.
Pacientei i se
- observ, masor si notez in F.O. si - Piafen efectueaza
functiile vitale interventie
DT=1 f, chirurgicala
- supraveghez pacienta permanent;
DU=1 f; Pacienta
- invat pacienta sa faca tehnici de prezinta dureri in
relaxare; Cale i.m. zona plagii
operatorii.
- recomand pacientei sa semnaleze
disparitia durerii explicandu-i ca aceasta Pacienta se
nu inseamna vindecarea ei ci este o simte mult mai
complicatie a ocluziei intestinale; bine si chiar se
deplaseaza prin
- determin pacienta sa practice o salon.
respiratie abdominala timp de 5 – 10
minute dupa administrarea medicatiei
analgezice;

- explic pacientei ca-i este permis sa se

 planga si sa-si exprime sentimentele;

- pregatesc instrumentele si materialele

necesare pentru administrarea
tratamentului.
6. Nevoia de a fi Alterarea Recapatarea - observ tegumentele si mucoasele: Administrarea de Tegumentele si
curat si a tegumentelor datorita culorii normale a tegumente palide, acoperite de medicamente la mucoasele si-au
mentine procesului inflamator tegumentelor si transpiratii; indicatia medicului: recapatat
tegumentele si manifestata prin mucoaselor in culoarea in
mucoasele tegumente si mucoase termen de doua - supraveghez pansamentul, acesta - Ca gluconic 1 f/zi, D- timpul propus.
curate. Alterarea palide, plaga zile. trebuind sa fie uscat; im.
tegumentelor operatorie. Pacienta nu
        aseptizarea - observ, masor si notez functiile - aplicarea perfuziei prezinta
plagii si vitale si vegetative in F.O.; endovenoase cu complicatii pe
protejarea ei; glucoza 10 % 500 ml. durata
- pregatesc materialele si spitalizarii.
        prevenirea instrumentele necesare pentru - Vit. B6 DT= 1 f
complicatiilor toaleta plagii operatorii si a
pacientei pe pansamentului; DU= 1 f
perioada
spitalizarii. - respect regulile de asepsie; - Vit. C DT= 1 f

- efectuez toaleta organelor genitale DU= 1 f

externe;
Psihoterapie
- asez pacienta in pozitie cat mai individuala si in grup
comoda; alimentatia pacientei sa
contina alimente bogate in vitamine; solutii antiseptice
pentru toaleta plagii
- spal tegumentul din jurul plagii cu (cloramina 0,2 – 0,4 %,
apa si sapun; permanganat de K
 1/4000, apa oxigenata 3
- dezinfectia din jurul plagii cu %, rivanol 1 %,
tinctura de iod, apoi cu alcool prin betadina).
miscari circulare din jurul plagii spre
exterior;

- curatarea plagii cu ser fiziologic,

antiseptice neiritante (cloramina 0,2
– 0,4 %, permanganat de K 1 / 4000,
apa oxigenata 3 %, rivanol 1 %,
betadina);

- tamponez plaga cu comprese si

tampoane de tifon sterile;

- acopar plaga cu comprese sterile

care trebuie sa depaseasca marginile
plagii cu 2 – 3 cm;

- fixarea pansamentului se face cu

galifix.
 CAPITOLUL IV

CONCLUZII FINALE

CONCLUZII TEORETICE

Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele

nefolositoare, vatamatoarem rezultate din metabolism.

Organismul trebuie deasemenea sa se debaraseze de deseurile rezultate in urma digestiei (fibre celulozice,
pigmenti biliari, celule descuamate de la nivelul tubului digestiv) si alte substante nefolositoare trebuie
eliminate.

Scaunul = reprezinta resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din

organism prin actul defecatiei.

Scaunul este alcatuit din : reziduuri ramase in urma digestiei alimentelor, celulele
descuamate de pe suprafata tubului digestiv si a glandelor digestive, produsele de excretie a
tubului digestiv si a glandelor anexe, numar mare de microbi. Scaunul este, pana la un punct, un
indicator al starii de sanatate a unei persoane.

Defecatia = eliminarea materiilor fecale prin anus. Deplasarea materiilor fecale in

intestin se termina prin evacuarea lor prin actul defecatiei. Chemarea la scaun se produce in
momentul in care continutul sigmoidului patrunde in rect. Rectul este totdeauna gol in afara de
timpul in care se face defecatia.

Declansarea defecatiei se face prin reflexul de defecatie. Acesta poate fi modificat prin
vointa : el poate fi favorizat si atunci efortul de evacuare este eficient sau moderat in care caz
evacuarea este aminata sau chiar suprimata.
 Constipatia este un sindrom, ce se defineste ca o tulburare a defecatiei. Evacuarea
intestinala difera de la o persoana la alta de la 3 scaune pe zi la un scaun la 3 zile, variind in
functie de varsta, cantitatea si felul alimentatiei, de starea fizica si psihics.

O buna digestie este urmata de evacuarea regulata si completa a intestinului. Starea altor
organe si modul in care ele functioneaza se reflecta si asupra tubului digestiv, iar o tulburare a
acestora poate determina tulburari ale functiilor tubului digestiv, manifestate intre altele prin
rarirea evacuarii intestinale. O perturbare a functiilor intestinului poate influenta la randul sau
functiile altor organe, ceea ce are rasunet, in cele din urma asupra starii generale.

Cauzele cele mai frecvente ale constipatiei sunt: 

-Insuficiente fibre alimentare in dieta  

-Alimentatie cu prea putine lichide

-Lipsa de exercitiu fizic

-Medicamentele
-Sindromul intestinului iritabil (SIB)

-Schimbarile din viata de zi cu zi

- Abuzul de laxative ]]

-Ignorarea nevoii de a merge la toaleta.

-Afectiuni si boli tipice  

CLASIFICAREA CONSTIPATIILOR

Constipatia este produsa de diferite cauze si se manifesta variat. In raport cu cauzele, cu

modul de aparitie si cu manifestarile clinice s-au produs diverse clasificari:

1. - constipatia rectala
                     atona, produsa prin scaderea tonicitatii musculaturii intestinului;

                    spastica

2. - constipatie a colonului drept;

-         una a colonului stang;

-         alta a colonului transvers.

3. - constipatii secundare:

- constipatia trecatoare sau intamplatoare

- simptomatica sau organica.

- constipatii aparent primitive, fara legatura cu o cauza evidenta sau cu o alta cauza
locala:

- constipatie rectala sau dischezia

-constipatie cronica,

SIMPTOMATOLOGIE

Pacientii constipati, indiferent de cauza, pot acuza dureri vagi abdominale, balonare,
flatulenta suparatoare, dureri de cap mergand pana la migrene chinuitoare, greturi, scaderea
poftei de mancare, au limba incarcata cu depozit albicios, gust amar, respiratie urat mirositoare,
insomnie, astenie fizica, depresie, chiar anxietate.

Tulburarile locale sunt mai ales urmatoarele : in primul rand peretii rectului se irita ;
mucoasa rectala inflamata secreta un lichid care dizolva un strat subtire de la suprafata bolului
fecal, bolnavul are in permanenta senzatia de chemare la scaun, dar nu poate evacua materii ci o
cantitate de obicei mica de lichid fecaloid pe care alteori il pierde spontan.
TRATAMENTUL CONSTIPATIEI

Tratamentul igieno-dietetic. Regimul alimentar are rol important in tratarea bolii.

Acesta trebuie sa cuprinda in special alimente ce contin fibre, legume, fructe, prune uscate
oparite, salata, putina varza acra, paine intermediara. Alimentele trebuie introduse in cantitati
mici, progresiv, pentru a obtine tolerarea lor, iar la cei care nu le suporta ca atare, sa le consume
o perioada fierte, fara a renunta insa definitiv la cruditati, la tarate si grau incoltit.

Tratamentul cu medicamente il completeaza pe cel igieno-dietetic, incluzand:

        Magneziu si potasiu ,Vit. B12 , Bismut subnitric , Metronidazol , Tablete pentru ameliorarea
hipotiroidismului, prescrise de medic,Glicerina , Vitamina E si A .

Tratamentul chirurgical este inevitabil in starile generatoare de constipatii rebele la

orice tratament conservator, de exemplu ocluzie intestinala, perforatii ale tubului digestiv,
peritonite, apendicita ori colecistita supuratia, tumori, neoplasme, aderente, stenoze foarte stranse
si in orice caz de obstacol mecanic in tranzitul intestinal.

Tratamentul fizioterapic apeleaza la raze ultra-scurte, diatermie, infra-rosii ori caldura

moderata pe abdomen, masaje usoare si ape minerale.In cazurile de constipatie functionala, zisa
habituala (dar nu si in cele organice), se poate apela si la remedii alternative: preso si
acupunctura, homeopatie, radiestezie, bioenergie.
        Complicatii produse de constipatie.

Uneori, constipatia poate duce la complicatii: 

-hemoroizi

-fisuri anale

-hernii abdominale

Ingrijiri acordate pacientului cu constipatie

               Pacientul sa aiba tranzit intestinal in limite fiziologice

- In constiptie determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide

- recomand alimente bogate in reziduuri

- stabilirea impreuna cu pacientul a unui orar regulat de eliminari in functie de activitatile

sale;

- determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate

- urmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor

- efectueaza ,la nevoie ,clisma evacuatoare simpla sau uleioasa

- administreaza la indicatie, laxative

        Pacientul sa fie echilibrat psihic

- da dovada de intelegere si rabdare, menajind puduare pacientului

- il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile ai sentimentele in legatura cu starea

sa.

CONCLUZII TEORETICE

CAZULUI NR. 1

Pacientul P.C. in varsta de 52 ani se prezinta in data de 15. 03. 2007 la serviciul de
urgenta a Spitalului Judetean acuzand dureri anorectale,si aparitia unor burelete hemoroidale,
care in timp au devenit ulceratii insuportabile , constipatie, crampe abdominale.

In urma unui examen clinic se hotaraste internarea pacientului in sectia de chirurgie I sub
ingrijirea dr. Olteanu Cristinel.

Pe perioada spitalizarii se fac multiple investigatii: analize de sange, urina ,tuseu rectal.
 Pe perioada spitalizarii se face tratament cu: algocalmin , fenobarbital ,Proctalog ,
Detralex:, Perfuzie cu solutie Ringer . Glucoza 10%.

Dupa efectuarea investigatiilor si tratamentului starea generala a pacientului s-a ameliorat,

se externeaza cu urmatoarele recomandari :

- respectarea tratamentului medicamentos

- regim de viata si de munca organizat

- prezentarea periodica la control medical

- evitarea efortului fizic ;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

CAZULUI NR. 2

Pacientul N.M in varsta de 46 ani se prezinta in data de 18. 06. 2007 la serviciul de
urgenta a Spitalului Judetean acuzand dureri insuportabile in etajul superior al abdomenului, cu
iradiere in umarul stang, greata si varsaturi masive.

Spre dimineata apar transpiratii reci, paloare, oligurie si se instaleaza starea de soc.

In urma unui examen clinic se hotaraste internarea pacientului in sectia de chirurgie sub
ingrijirea dr. Zoana Ion.

Pe perioada spitalizarii se fac multiple investigatii: analize de sange, urina , explorari ale
pancreasului.

Pe perioada spitalizarii se face tratament cu: antispastice, antialgice sedative si interventie

chirurgicala, in urma careia simptomatologia cedeaza si pacientul se simte mai bine, iar pacientul
se externeaza cu recomandarile:

evitarea efortului fizic ;

 - prezentare la spital pentru efectuarea pansamentelor plagii chirurgicale;

- prezentare la controale periodice;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

- evitarea alcoolului si tutunului.

CAZULUI NR. 3

Doamna A. S. in varsta de 50 ani se prezinta la serviciul de urgenta al Spitalului Judetean

in ziua de 18.04.2007 avand urmatoarele: constipatie alternand cu scaune diareice, varsaturi,
deshidratare, cefalee, ameteli, durere cu caracter colicativ. I se recomanda internarea in spital
pentru tratament si investigatii.

Pe perioada spitalizarii in urma investigatiilor i se stabileste diagnosticul de sindrom

subocluziv, se face tratament cu Emetiral, P.E.V. cu glucoza, vitamina B6, vitamina C,
Algocalmin, Ca gluconic in urma carora simptomele pacientei se remit treptat.

Pacienta se externeaza ameliorat cu urmatoarele recomandari:

- repaus fizic;

- continuarea tratamentului si regimului alimentar;

- revenirea la control periodic.

Doamna A. S. se deplaseaza la domiciliu cu masina fetei unde va fi ingrijita in continuare

de fete si sot.
 BIBLIOGRAFIA

1 GHID DE NURSING, Editia V, Editura Viata Medicala Romaneasca,

Bucuresti 2001-LUCRETIA TITIRCA;

2 TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTI

MEDICALI - NURSING - LUCRETIA TITIRCA - Editura Viata Medicala Romaneasca,
Noiembrie 2000;

3 TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI – Editia IV, Dr. CAROL MOZES,

Bucuresti, 1978;

4 INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTULUI DE CATRE

ASISTENTELE MEDICALE, LUCRETIA TITIRCA - Editura Viata Medicala Romaneasca,
Editia IV 2004;

5 MEDICINA INTERNA – Editura ALL, Bucuresti, 1996 CORNELIU

BORUNDEL

6 SEMIOLOGIE MEDICALA – Editura Medicala, Bucuresti 2002, Ion I.

Brukner

7 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI – Editura Corint, Bucuresti 1997,

Roxana Maria Albu

8 FIZIOPATOLOGIE – MANUAL PENTRU SCOLI SANITA- RE

POSTLICEALE, Bucuresti 1995, T. Negru, M. G. Serban

9 DIAGNOSTIC CLINIC – Editura Medicala, Bucuresti, 1994, C.C. Dimitriu

10 TEHNICI SPECIALE DE INGRIJIRE A BOLNAVLOR - Editura

Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983
11 ATLAS DE ANATOMIE – Editura Aqvila, 2000, Oradea, Editor general –
Thomas McCracken