Globalizarea terorismului a devenit o realitate care nu poate fi atacată, o amenințare la adresa

securității naționale și internaționale și, prin urmare, un fenomen aflat sub responsabilitatea
întregii comunități internaționale. Cu toate acestea, globalizarea înseamnă, de asemenea,
sacrificarea valorilor și tradițiilor identității, un proces care se realizează prin intermediul
unor rețele extinse de comunicare. În acest context, fundamentalismul religios, în special
islamul, se află într-o luptă constantă împotriva modernității și globalizării pentru a păstra
intactă dogma islamică în fața preceptelor religioase ofensive și de desacralizare
profane. Deși există mai multe definiții ale acestuia, dar niciuna nu este acceptată
universal, cei mai mulți dintre ei subliniază că globalizarea este un proces multicultural care
are ca rezultat evenimente care au loc într-o parte a globului, având repercusiuni din ce în ce
mai extinse asupra societăților și problemelor din alte părți ale globului. Globalizarea are un
caracter universal în sensul că a afectat structura tuturor componentelor sistemului social
global - subsistemul politic, economic, militar, social, religios, ecologic etc.

Actul terorist de la 11 Septembrie 2001 și ulteriorul război global împotriva terorismului

dezvăluie dezavantajele globalizării și modul în care fluxurile de bunuri, tehnologie,
informații și oameni pot avea efecte distructive asupra statelor. Globalizarea se definește
drept unul dintre cele mai complexe fenomene care au marcat dezvoltarea societății umane,
prin extinderea conexiunilor economice, politice și culturale. În contrast, terorismul se
identifică cu ideea de violență politică împotriva unor actori nonstatali. Evenimentele din
ultimul deceniu au consacrat caracterul global al terorismului contemporan și au certificate
faptul că expansiunea acestui fenomen reprezintă o amenințare la adresa securității cetățenilor
datorită consecințelor negative pe care le determină în plan economic, politic, social și moral.

La 15 ani de la debutul terorismului modern prin atacul Al-Qaeda asupra „turnurilor gemene”
din SUA, apoi propagarea pe plan mondial a acestuia prin atentatele ce au avut loc în Spania,
Marea Britanie, Franţa, Blegia, dar mai ales cele declanşate de ISIS şi formarea Califatului în
Orientul Mijlociu, se poate aprecia că s-a schimbat dramatic viziunea lumii despre viitor,
nesiguranţa şi teama au devenit o realitate crudă – nimic nu va mai fi ca înainte. Vom trăi
într-un „viitor extraordinar de dinamic, turbulent, multidimensional, asupra căruia va domni
incertitudinea.”1

Vechiul Război Rece – de natură ideologică – s-a transformat în război economic, ceea ce
numim astăzi globalizare. Astfel pentru populaţia musulmană, religia a rămas singurul
1
James Canton, Provocăriile viitorului. Principalele tendinţe care vor reconfigura lumea în următorii 5, 10, 20
de ani, Editura Polirom, Iaşi, 2010, p. 18.
refugiu al identităţilor ameninţate al independenţei şi suveranităţilor naţionale. Terorismul
internaţional nu este numai creaţia lumii arabo-musulmane, ci şi o parte din atitudinea
agresivă şi războinică a Islamului, a liderilor politici care au interese şi ambiţii divergente. Ce
se ascunde de fapt în spatele unei anume disperări, umilinţa, sărăcia, religia sau poate
globalizarea a înlesnit considerabil răspândirea terorismului, prin aceea că se pot mişca mai
uşor, pot avea acces la tehnologii moderne, inclusiv pilotaj al aeronavelor (SUA – 2001).

Practica arată că alegerea corectă a tacticii și metodelor de combatere a terorismului este de o

mare importanță.

În contextul globalizării, numărul organizațiilor și grupărilor internaționale este în creștere,

amploarea și geografia activităților lor se extind. În prezent, există aproximativ 150 de
organizații și grupări teroriste care operează în lume, dintre care aproximativ 40 sunt
internaționale2. Cele mai faimoase dintre ele sunt Al-Qaida, Mișcarea Talibanilor, Frații
Musulmani, Al-Ikhwanal, Jihadul Islamic - Jamat din Mujahideen, Hezbollah, Partidul
Muncitorilor din Kurdistan, Aum Shinrikyo, Babbar Khalsa ... Majoritatea organizațiilor
teroriste internaționale au proprii lor lideri spirituali, propriile lor ideologii, strategii și
obiective de acțiune, sucursale în multe țări ale lumii. Rețeaua transnațională a grupurilor
islamice militante este deosebit de răspândită. Sucursalele Al Qaeda, de exemplu, au mai
mult de 60 de țări ale lumii3. Teroriștii islamici migrează în mod intenționat în SUA, țările
din Europa de Vest, republicile din Caucazul de Nord al Federației Ruse. Geografia acțiunilor
altor organizații și grupări teroriste, care până nu demult erau limitate la lupta împotriva
guvernele de pe teritoriul țărilor lor.

Pentru a-și atinge obiectivele, subiecții terorismului internațional folosesc un arsenal larg de
mijloace, tehnici și metode. Au creat centre de pregătire și baze pentru instruirea teroriștilor,
au la dispoziție vehicule, mijloace de informare și influență psihologică, diverse arme și alte
mijloace de distrugere fizică a oamenilor, resurse financiare și materiale. În terorismul
internațional, sunt utilizate pe scară largă uciderile și atentatele la viața oficialilor și
cetățenilor, confiscarea și deținerea ostaticilor, confiscarea aeronavelor și a navelor, facilități
vitale, structuri economice și financiare, tehnici de informare și psihologice și metode de
influență asupra conștiinței individuale și publice. Folosesc pirateria maritimă, șantajul,

2
См.: http://otherrfe rats. allbest.ru
3
См.: Райт Лоуренс. Аль-Кайда: пер. с англ. М., 2010.
intimidarea, amenințările, exploziile în locuri aglomerate, traficul de persoane, droguri și
arme și alte metode și tehnici violente4.

Dezvoltarea globală a sistemelor informaționale, liberalizarea regimului de frontieră,

simplificarea mișcării transfrontaliere a fondurilor și, în cele din urmă, politica prea activă a
unor state pentru diseminarea valorilor lor juridice, culturale și de altă natură, dorința lor de a
fi lideri în arena internațională - toate acestea, din păcate, au contribuit la dezvoltarea
terorismului international. Trebuie remarcat în special faptul că, având în vedere
intensificarea activităților teroriste internaționale organizate în ultimii ani, a existat o
puternică înăsprire a normelor juridice antiteroriste. Acest lucru s-a manifestat nu numai prin
legalizarea unor măsuri mai decisive de combatere a terorismului, ci și prin înăsprirea
sancțiunilor pentru orice formă de complicitate la terorism (recrutarea persoanelor în grupuri
teroriste, orice formă de finanțare a activităților teroriste etc.).

Terorismul internațional într-o lume globalizată se caracterizează prin faptul că este strâns
legat de extremism. Terorismul a fost întotdeauna o parte a extremismului, un mijloc de a-și
atinge obiectivele. Terorismul este folosit de extremiștii politici pentru a pune presiune
asupra puterii de stat, pentru a o redistribui și înlocui, pentru a slăbi structura existentă a
ordinii mondiale, a securității internaționale și naționale. Violența în lupta politică internă a
forțelor de opoziție și a forțelor ostile autorităților oficiale, în special cu sprijinul lor extern,
este o modalitate radicală de a schimba elita politică conducătoare, sistemul politic din țară,
condamnând în mod demonstrativ deciziile luate de autoritățile statului, schimbând le și chiar
anulându-le. Acest lucru este dovedit de faptele care au avut loc în ultimele decenii în țările
CSI (Ucraina, Georgia, Kârgâzstan), Africa de Nord și Centrală, Europa și alte regiuni ale
lumii.

Globalizarea contribuie la consolidarea echipamentului tehnologic al terorismului

internațional, la apariția pe baza noilor tipuri și metode de terorism. Realizările științei și
tehnologiei, cele mai recente descoperiri și invenții științifice sunt utilizate pe scară largă în
activitățile subiecților terorismului internațional. La începutul secolului XXI. terorismul
informațional sau terorismul cibernetic a devenit răspândit. Este utilizarea sistemelor
informaționale de către teroriști pentru a pune în aplicare astfel de tehnici și metode de
influențare a oamenilor precum dezinformarea, propaganda, distorsiunea, distrugerea sau
furtul de informații, „capcane de informații”, „bombe logice”, introducerea virușilor

4
АЛЕКСАНДР ИЛЬИЧ САЦУТА, МЕЖДУНАРОДНЫЙ ТЕРРОРИЗМ В УСЛОВИЯХ ГЛОБАЛИЗАЦИИ, p. 60
informatici, suprimarea informațiilor schimb în rețelele de telecomunicații, neutralizarea
programelor text, introducerea erorilor în software etc.

În ultimele decenii, sursele de finanțare, sprijin material și asistență pentru terorismul

internațional s-au extins semnificativ. Spre deosebire de trecut, când principalele surse de
finanțare și sprijin material pentru terorism erau jafurile, banditismul, escrocheriile financiare
și alte activități infracționale, în contextul globalizării, pe lângă acestea, au apărut altele noi,
din punct de vedere financiar și material, mai capabile. Această sponsorizare a terorismului
de la mari companii internaționale, asistență din partea unor state individuale, sprijin din
partea economiei ascunse și a grupurilor infracționale, transferuri de bani de la persoane
fizice. Finanțarea și sprijinul material al terorismului internațional din aceste surse se
efectuează în scopuri specifice. Companiile transnaționale sunt interesate să folosească
terorismul pentru a elimina concurenții sau pentru a schimba climatul de afaceri din anumite
regiuni și țări. Statele încearcă să rezolve anumite probleme politice la nivel regional și global
cu ajutorul terorismului. Subiecții economiei ascunse și comunitățile criminale folosesc
terorismul pentru a-și acoperi activitățile criminale. Asistența financiară și de altă natură a
persoanelor, realizată prin structuri intermediare, are nu numai valoare materială, ci este în
principal un factor de sprijin moral și aprobare a terorismului, solidaritate cu teroriștii.

În concluzie pot menționa faptul că, terorismul internațional modern este un fenomen pe
scară largă, extrem de complex, cu mai multe fațete, o amenințare globală la adresa existenței
și dezvoltării civilizației umane. În contextul globalizării, cu consecințele sale pozitive și
negative, amploarea și geografia terorismului internațional s-au extins, conținutul, natura și
formele sale s-au schimbat, au apărut noi oportunități, mijloace, tehnici și metode de impact
negativ și periculos asupra proceselor mondiale, asupra ordinii mondiale, securității
internaționale și securității naționale a fiecărei țări.

Deşi statele, organizaţiile internaţionale, organizaţiile regionale, dar şi alţi actori ai relaţiilor
internaţionale par să fi ajuns la un consens în ceea ce priveşte importanţa luptei împotriva
terorismului, cu toate acestea este remarcabilă lipsa totală de consens în privinţa unei abordări
unitare, din punct de vedere conceptual, a fenomenului terorismului. Lupta împotriva
terorismului internațional este o sarcină urgentă a popoarelor și statelor lumii moderne,
necesită punerea în comun a capacităților și a eforturilor lor de combatere, localizare și
neutralizare a acestuia.