Sunteți pe pagina 1din 21

TEST TIP GRILA SI APLICATII PRACTICE GENERALE

1. Criminologia este stiinta care studiaza: - infractiunile, din punct de vedere strict legalist....1 - determinismul, cauzele si conditiile criminalitatii...2 - mecanismele de prevenire si combatere a criminalitatii...3 2. Coordonarea, cooperarea, confruntarea si prezentarea sistematica a rezultatelor diferitelor stiinte criminologice apartin: - criminologiei generale...1 - criminologiei clinice..2 3. Studiul multidisciplinar al cazului individual si formularea unui diagnostic, pronostic si, eventual, tratamentul asupra unui delicvent defineste: criminologia generala....1 criminologia clinica...2

4. Incercuiti cifrele din dreptul urmatoarelor elemente ce intra in obiectul analitic al Criminologiei, in functie de criteriul la care se incadreaza fiecare in parte: Nivele Interpretativ Descriptiv Explicativ - mediul - criminalitatea - factorul criminogen - actul criminal - reactia sociala - victima - terenul - cauza criminogena 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3

5. In care din urmatoarele situatii s-a regasit M.C., care a comis o infractiune de delapidare din banii si aflate in gestiunea sa de serviciu: - specifica sau periculoasa...1 - amorfa....2 - mixta sau intemediara.. ...3 - cu caracter subiectiv... ..4 6. Situatia in care, exista ocazia, de a comite infractiunea, este: - amorfa....1 - specifica sau periculoasa....2 - cu caracter subiectiv...3

96

7. Faptul ca T.C. cauta ocazia favorabila de a realiza un furt din locuinte apartine de: - situatia amorfa..1 - situatia periculoasa...2 8. Un tanar, provenit dintr-o familie destramata s-a raliat la o banda de cartier cu care, intr-o noapte, pe la orele 24:00, au violat o tanara care a trecut, singura, prin parcul in care se gaseau respectivii tineri. Analizand cele de mai sus, incercuiti cifrele din dreptul fiecarei variante de raspuns, la care acestea se incadreaza obiectului Criminologiei, dupa criteriul descriptiv si cel al situatiei prezente: - micromediu..1 - mediu ecologic.2 - mediul acceptat....3 - mediul de referinta.......4 - situatia amorfa..5 - situatia specifica sau periculoasa.....6 - situatia cu caracter subiectiv....7 9. Intemeietorii Criminologiei, ca stiinta distincta, sunt de facto: - Emile Durkhaim1 - Enrico Ferri...2 - Cesare Lombroso..3 - Raffaele Garofalo... .4 - Segmund Freud. 5 10. Faptul ca victima unei infractiunii se putea razbuna, la inceputurile istoriei Criminologiei, cu orice pedeapsa ce o dorea, inclusiv cu una mult mai aspra decat ea a suportat din partea infractorului, se incadra la: - justitia privata nelimitata..1 - abandonul noxal....2 - legea talionului......3 - invoiala pecuniara.....4 11. Printre primele forme de estompare a justitiei private nelimitate s-au inscris: - posibilitatea victimei de a aplica infractorului orice pedeapsa pe care acesta o dorea..1 - abandonul noxal...2 - invoiala pecuniara....3 - legea talionului.....4 12. Din cate cunoasteti, la realitatile Romaniei de astazi avem prezente unele prelungiri justitiare ale abandonului noxal si invoirii pecuniare, transmise din generatie in generatie?

97

nu....1 da....2 nu cunosc....3

13. Avem situatii in care, potrivit legii, posibilitatea invoirii pecuniare dintre victima infractor, pentru unele infractiunii, nu este interzisa? - da.1 - nu.2 14. Scoala clasica criminologica punea accentul pe: - studiul infractorului.....1 - hedonism..2 - studiul faptei3 15. Scoala pozitivista italiana accentua pe studiul: - faptei.1 - faptuitorului..2 - victimei.3 16. In viziunea scolii sociologice de criminologie, criminalitatea reprezinta expresia, prin excelenta, a: - determinismului economic...1 - proceselor sociale care determina si alte fenomene sociale.2 - ambele variante de mai sus..3 17. Conform scolii socialiste de criminologie principala cauzalitate a criminalitatii se circumscrie: - determinismului localizat la nivelul constiintei.1 - determinismului economic.2 18. In cursul anului 2006, in judetul .. , pe fondul cotinuarii unor elemente de criza economica, sociala, educational, de la nivel national, dar si al particularitatilor sale de judet de granita, au fost constatate 2110 infractiunii, cu 5% mai mult decat in anul precedent si s-a estiamt o crestere in acelasii ritm si pentru anul 2007. In scopul stapanirii si reducerii treptate a acelui fenomen s-au propus noi masuri de ordin legislativ privind combaterea coruptiei, simplificarea cadrului juridic, introducerea politiei comunitare etc. Analizand descrierea invocata, incercuiti cifrele din dreptul acelor functii ale Criminologiei care isi gasesc acoperirea cel putin printrun element: - explicativa..1 - cognitiv descriptiva.2 - comprehensiva3 - prognotica...4 - aplicativ militanta ( de inginerie sociala).. 5

98

19. Scrieti o scurta fraza sau o propozitie din care sa rezulte exclusiv existenta functiei cognitiv descriptive a Criminologiei: n anul 2009 rata criminalitii n jud. Hunedoara a nregistrat o cretere cu X % fa de anul 2007 20. Scrieti o scurta fraza sau o propozitie din care sa rezulte exclusiv existenta functiei explicative a Criminologiei: - dintre acestea 65,3% au fost comise n mediul urban, iar 34,7% n mediul rural. 21. Scrieti o scurta fraza sau o propozitie din care sa rezulte exclusiv existenta functiei prognotice a Criminologiei: Pentru anul 2009 se nregistraz o cretere cu x% fa de anul precedent, pe fondul adncirii crizei economice. 22. Scrieti o scurta fraza sau o propozitie din care sa rezulte exclusiv existenta functiei aplicativ -militante a Criminologiei: Se impun noi msuri de combatere a criminalitii (combaterea corupiei, simplificarea cadrului juridic) 23. Clasificarea infractiunilor in doua tipuri majore cu violenta si fara violenta reflecta existenta urmatoarelor concepte, utilizate in Criminologie: - indici1 - indicatori..2 - dimensiuni3 24. Subdivizarea Infractiunii contra vietii, integritatii corporale si sanatatii, din structura infractiunilor cu violenta, reprezinta: - indice....1 - indicator....2 25. In Criminologie, rata criminalitatii inalta este asociata existentei unei saracii ridicate si somajului crescut. Totusi, in aceleasi conditii de saracie si de somaj s-a constatat ca existenta unui numar sporit de politisti sau, dimpotriva, a unui numar prea mic de politisti, care desfasoara activitati de prevenire a criminalitatii isi pune amprenta, in mod diferit, asupra rate criminalitatii, in primul caz fiind mai mica, pe cand in al doilea caz mai mare. Analizand aceasta descriere, incercuiti cifrele din dreptul variantelor de raspuns la care acestea se incadreaza la categoriile de variabile luate in considerare! Tip de variabila Independenta Dependenta Variabila test - rata criminalitatii - saracia - numarul de politisti - somajul 1 1 1 1 2 2 2 2 3 3 3 3

99

26. Mentionati, in scris, cel putin o variabila independenta, utilizata in explicarea cauzalitatii criminalitatii! Mediul social 27. Mentionati, in scris, cel putin o variabila dependenta, utilizata in explicarea cauzalitatii criminalitatii! Nr. infraciunilor din fiecare mediu (rural, urban) Din nr. total de infraciuni X% n mediul urban i Y% n mediul rural 28. Introduceti, in scris, cel putin o variabila test, din care sa rezulte de ce in municipiul X s-au constata 1220 de infractiunii, pe cand in orasul Y 760 infractiunii! Datorit nr.mare de poliiti, n oraul Y s-a constatat un nr. mai mic de infraciuni 29. Formulati o scurta fraza sau o propozitie din care sa rezulte, explicit, o ipoteza si nu un postul, privind relationarea dintre nivelul instructiei scolare si rata criminalitatii! Dac nivelul instruciei colare este mai ridicat, atunci rata criminalitii este mai sczut. 30. Separarea delicventilor care, din totalul delicventilor, sunt bolnavi mintali, de cei normal psihiatric este specifica regulii din criminologie: - a separarii diferentiale.1 - a eliminarii tipurilor definite...2 31. Constatarea ca delicventii cu un nivel de instructie mai scazut sunt mai prezenti in comiterea infractiunilor cu violenta, decat la savarsirea infractiunilor intelectuale rezulta, prevalent, din utilizarea reguli, in Criminologie, privind: - eliminarea tipurilor definite1 - separarea diferentiara..2 32. M.C., care a comis o unfractiune de omor deosebit de grav, i s-au stabilit ca are, la momentul dat, o hipocalcemie si o boala a tiroidei, un nivel de istructie scazut, o labilitate emotionala si o imaturitate caracteriologica. Metoda utilizata in acesta descriere, din punct de vedere clinic, apartine, in viziunea lui Jean Pinatel: - apropierii transversale.1 - apropierii loncitudinale...2 - ambele variante de mai sus.3 33. Studiul clinic asupra numitului M.C., care a comis un omor deosebit de grav, si care a aratat ca in cazul vietii acestuia el a fost, in tinerete, epileptic, ca apoi s-a afectat creierul in urma unei lovituri primite, la liceu, din partea unui coleg, ca a fugit mereu de la scoala si din familie si ca, in ultimul timp consuma drofuri si a intrat intr-o banda de cartier, se incadreaza la metoda clinica a: - apropierii longitudinale..1 - apropierii transversale.....2

100

34. Modul concret, practic, in care se foloseste, efectiv, o anumita metoda in Criminologie apartine: - metodologiei.1 - metodei.2 - tehnicii..3 35. Aplicarea, telefonica, a unui chestionar de opinie privind coruptia si coruptibilitatea in Romania, defineste, prin excelenta: - metodologia.1 - metoda.2 - tehnica.....3 36. Printre metodele si tehnicele de tratament al infractorilor se inscriu: - chestionarul criminologic. 1 - interviul....2 - tehnica documentara3 - in mediul liber..4 - in libertate5 - in penitenciar....6 - in semilibertate.7 37. Accentul pus pe existenta unor relatii de cauzalitate si/sau conditionarea intre particularitatile structurii organismului uman si raporturile diferitelor sale organe constitutive, pe de o parte, si alunecarea pe intercriminis, pe de alta parte, este specific orientarilor de natura: - fizionomica si morfologica1 - fiziologica..2 - ambele variante de mai sus3 38. Accentul pus pe relatiile deterministe intre criminalitate si diferitele moduri de functionare a organelor fiintei umane revine orientarilor explicative de natura: - fizionomica si morfologica....1 - fiziologica..2 39. Potrivit lui Cesare Lombroso, sunt adevarate urmatoarele teze principale: Da - criminalul are un supra eu slab dezvoltat 1 - criminalul se naste criminal 1 - criminalul este un nebun moral 1 - criminalul are un nivel de inteligenta scolara redus 1 - organismul criminalului este diferit de cel al omului normal 1 Nu 2 2 2 2 2

40. Printre stigmatele constitutionale ale criminalilor, Cesare Lombroso enumara: - configuratia si marimea a unor organe, fata de omul normal..1 - defectiuni in functionarea unor organe2

101

efemizarea si/sau masculinizarea.3 absenta iubirei, milei, remuscarii.4

41. Enuntul, conform caruia epilepsia sta la baza sorgintei crimei este o teza distincta a lui Cesare Lombroso? - da..1 - nu..2 42. La stigmatele psihologice ale criminalilor, Cesare Lombroso enumera: - defenctiunile in functionarea unor organe umane....1 - efemizarea sau masculinizarea.2 - absenta iubirii, milei, remuscarii..3 43. Metodele utilizate in studiul incidentei factorului ereditar in criminogeneza, exceptind impactul cromozomial, se inscriu: - compararea infractorilor cu salbaticii...1 - existenta unui x sau unui y in plus in cariotipul persoanei.......2 - arborii genealogici3 - compararea gemenilor univiteli cu cei bivitelini...4 - asociatia statistica cu antecedenta penala a parintilor...5 44. Factorul cromozomial propriu zis este prezent in criminogeneza sub forma: - prezenta unui y sau x in plus, fata de normal1 - absenta unui y sau x in cariotipul persoanei..2 - ambele variante de mai sus3 45. Prezenta unor aberatii cromozomiale in cariotipul persoanei infractoare determina o crminalitate sporita in criminogeneza, potrivit lui Mittwoch, din cauza ca: - absenta unui cromozom y sau x determina o dezvoltare somatica precoce....1 - prezenta unui cromozom y sau x, suplimentar, determina o dezvoltare somatica precoce.2 - ambele variante de mai sus.....3 46. Prezenta tulburarilor organice si functionale de la nivelul creierului, cu rol criminogen, afecteaza dupa caz: Mezencefalul Telencefalul Lobul frontal - centrul vietii afective 1 2 3 - centrul concentrarii functiilor care culeg si filtreaza reflectele lumii externe 1 2 3 - organul constiintei 1 2 3 47. Printre glandele cu secretie interna care alimenteaza alunecarea spre iter criminis se inscriu: - mezencefalul...1 - telencefalul..2

102

lobul frontal.3 tiroida...4 hipofiza....5 glandele sexuale...6

48. Ca factori biochimici implicati in criminogeneza sunt enumerati: - glandele sexuale1 - tulburarile organice de la nivelul creierului......2 - cantitatea si calitatea in organism a: zaharului..3 calciului...4 iodului.5 magneziului si fosforului....6 49. Care din urmatorii factori criminogeni, luati in sine , sunt considerati cu certa influenta in drumul spre criminalitate: - rasa..1 - varsta...2 - sexul....3 50. La care din categoriile de mai jos s-a constatat frecvente mai mari in criminogeneza: - gemenii univitelini...1 - gemenii bivitelini.2 51. Metoda arborilor geneologici, folosita in relevarea rolului criminogen al ereditatii, presupune: - urmarirea infractiunilor la toti ascendentii cunoscutii ai unui delicvent1 - asociatia statistica intre infractiunile parintilor si cele ale delicventilor descendenti.2 - ambele variante de mai sus.3 52. Esenta teoriilor explicative asupra criminalitatii, de orientare psihologica releva ca factorul etiologic principal este cel: - psihic1 - biologic.2 - social.3 - interactiunea factorilor bio-psiho-sociali..4 53. Printre trasaturile principale ale personalitatii, cu impact criminogen, se circumscriu: - procesul cognitiv..1 - procesul emotional afectiv2 - procesul volutional...3 - aptitudinile....4 - caracterul..5

103

temperamentul..6

54. Potrivit lui Jean Pinatel, o pondere semnificativa a criminalilor din pornire pasionala are un temperament: - viscerotonic.1 - somatotonic.2 - sangvinic...3 - coleric..4 55. Caracteristicile principale ale tipului paranoic care determina criminalitatea paranoida se refaera la : - persoanele active, dinamice si agresive.1 - simtul exgearat al propriei personalitati....2 - orgoliu disproportionat fata de capacitatile reale......3 - inclinatia spre revolta, litigiu, incapatanare..4 56. Potrivit luiW. Sheldon, cele mai multe delicte sunt comise de persoanele cu un temperament: - viscerotonic...1 - somatotonic...2 - sangvinic...3 57. Printre aptitudinile cu o prezenta mare in criminogeneza se inscriu: - temperamentul.....1 - inteligenta....2 - caracterul.3 - toate variantele de mai sus...4 58. Potrivit teoriei inferioritatii spiritului cauza criminalitatii deriva din: - inteligenta scazuta1 - capacitatea redusa a persoanei de a se adapta social2 - persoana cu acest tare nu este capabila sa aprecieze consecintele faptei sale si sensul legii....3 59. Aspecte ale tarelor caracteriale implicate in criminogeneza se refara la: - sistemul mai mult sau mai putin inchegat de atitudini si convingerii ale persoanei fata de societate, fata de altii, fata de munca si fata de sine insusi . 1 - insusirile fizice si psihice ale persoanei care ii permit performante mai mult sau mai putin ridicate..2 60. Printre procesele psihice implicate in etiologia criminala se inscriu: - temperamentul1 - caracterul ...2 - aptitudinile..3 - procesele cognitive.4

104

procesele emotional-afective..5 motivatia.6 vointa..7

61. Cele mai semnificative afecte implicate in etiologia criminala sunt: - supararea.1 - mania...2 - groaza..3 - furia oarba...4 - panica..5

62. Emotiile complexe, prezente in criminogeneza, sunt: - panica1 - groaza2 - supararea...3 - mania.....4 - rusinea...5 63. Insuficienta maturizare afectiva (nu imaturitatea caracteriologica), care pot amprenta drumul criminal, se poate regasi sub forma: - insuficientului autocontrol..1 - autocontrolul afectiv redus..2 - lipsa autonomiei afective.....3 - cresterea sugestibilitatii...4 64. Nucleu central al persoanlitatii criminale, definit de Jean Pinotel, include: - imaturitatea caracteriologica1 - pasiunile...2 - emotiile complexe3 - egocentrismul...4 - labilitatea emotionala...5 - agresivitatea.6 - indiferenta afectiva..7 65. Teoria incompetentei sociale are in vedere: - inteligenta redusa, care face ca persoana sa nu poata aprecia urmarile faptei sale si sensul legii1 - capacitatea redusa de adaptare la societate, care detemna conflictul persoanlitate vicioasa situatie delictuasa, generand delictul.2 66. Instinctele subconstiente, tendintele refulate, palierul pulsional al personalitatii reprezinta, in optica lui Sigmund Freud: - id-ul (sinele).. .1 - egoul (eul).. 2

105

superegoul (supra-eul). ..3

67. Constiinta de sine, atitudinile mai mult sau mai putin constiente fata de cele mai importante interese si valori sociale, reprezinta, in viziunea lui Sigmund Freud: - id-ul (sinele) .1 - egoul (eul) 2 - superegoul (supra-eul) ..3 68. Organul de control, cenzura, forta constienta si critica determinata de interdictiile juridice, morale, religioase, reprezinta, potrivit lui Sigmund Freud: - superegoul (supra-eul) ..1 - id-ul(sinele) ..2 - egoul (eul) .3 69. Urmarind elementele definitorii ale principalele concepte utilizate in psihoanaliza lui Sigmund Freud, incercuitii cifrele din dreptul componentei la care, fiecare in parte, se localizeaza: Id-ul(sinele) egoul(eul) supraegoul (supra-eul) - instinctele, palierul pulsional, tendintele refulate - forta constienta si critica, rezultata din interdictiile juridice, morale si religioase - atitudinile mai mult sau mai putin constiente fata de cele mai importante interese si valori sociale

1 1

2 2

3 3

70. Sublimarea ca forma tipica de solutionare a conflictelor rezultate, din complexele OEDIP sau ELECTRA, reprezinta, potrivit lui Sigmund Freud: - redirectionarea energiilor sexuale spre activitatii utile social.1 - trecerea in inconstient, a energiilor sexuale ramase nesatisfacute generand nevroza si , pe acest fond, criminalitatea....2 71. Trecerea energiilor sexuale in inconstient, generand un nou conflict, inconstient, ca sursa de nevroza presupune: - sublimarea..1 - refularea.....2 72. Potrivit lui Sigmund Freud, criminalitatea si crima sunt o expresie a: - sublimarii1 - refularii.2

106

73. Teoria post-freudiana privind fiinta umana lipsita de Supra-eu (August Aichhorn), are in vedere: - carente si disfunctionalitati ale palierului pulsional.1 - carente si disfunctionalitati al palierului constintei de sine..2 - carente si disfunctionalitatii in forta constient, determinata de interdictiile juridice, morale si religioase.....3 74. Scrieti, esential definirea elementelor formulei: T+S D= ------------C D= delict. T= tendine delicventoase al persoanei S= situaia de moment C= controlul, rezistena super-egoului. 74. Teoria delictul-nevroza de conduita asimptomatica se traduce, esentialmente, in faptul ca delictul reprezinta: - redirectionarea spre delict a dorintelor si nevoilor ramase nesatisfacute1 - delictul este o forma de nevroza, care nu se manifesta prin dureri de cap, ci prin violarea normelor sociale....2 - delictul este lipsit de orice element volitiv.....3 75. Teoria forma a sublimarii, are in vedere, in principal: - delictul este o forma de nevroza asimptomatica, ce nu se manifesta in dureri de cap, ci in violarea normelor sociale1 - redirectionarea spre delict a dorintelor si nevoilor ramase nesatisfacute ( cea de securitate, cea de a simti valoarea si cea de afectiune)..2 76. Teoria slabei conditionariare in vedere, in principal: - trecerea la delict a persoanei care nu poate depasi complexul de inferioritate suportat din considerente de rasa, origine sociala, sex, varsta, etc1 - suportarea, de catre viitorii infractori ,a unui dresaj mai lent, din expunerea lor la sistemul recompensa-pedeapsa2 77. Potrivit teoriei slabei conditionari, cei mai multi infractori provin din randul: - extrovertitilor...1 - introvertitilor....2 78. Conform teoriei complexului de inferioritate, cele mai multe persoane trec la delicte din cauza: - suportarii unui dresaj mai lent din expunerea lor la sistemul de recompensapedeapsa (da pe mine cat pe sac tot mai are drac ma fac!) ..1

107

sentimentului indus de inferioritate, din considerente de clasa sociala ,origine, sex, rasa etc....2

79. Teoria psihomorala a procesului criminogen, pedaleaza pe urmatoarele instincte principale: - sexual..1 - apasare.....2 - simpatie.......3 - autoconservare........4 80. Faza asentimentului formulat, a procesului criminogen, regasita in Teoria psihomorala a procesului criminogen, presupune: - ca mediul social este perceput ca injust, iar incalcarea normelor sociale este necesara1 - cautarea de noi argumente pentru crima, inclusiv trecerea intr-un mediu favorabil savarsirii ei2 81. Esentialmente, prin teoria delictul-nevroza de conduita asimptomatica, sustine ca: - delictele sunt forme de nevroza, care nu se manifesta prin dureri de cap, ci prin sfidarea normelor sociale1 - delictul este expresia redirectionarii spre aceasta a dorintelor si nevoielor ramase nesatisfacute...2 - ambele variante de mai sus.3 82. Teoria delictul forma a sublimarii, sustine, in esenta sa ca principala cauza a criminalitatii se regaseste in : - infractorii, spre deosebire de neiinfractori supurta un dresaj mai lent din expunerea lor la recompense sau la pedepse...1 - redirectionarea spre delict a dorintelor si nevoilor ramase nesatisfacute2

83. Potrivit teoriei slabei conditionari, cauza principala a criminalitatii decurge din: - sentimentul de inferioritate pe care il resimte viitorul infractor, din considerente de clasa sociala, varsta, sex, etc..1 - suportarea unui dresaj mai lent din expunerea viitorilor infractori la recmpense sau pedepse, comparativ cu oamenii normali...2 84. Numitul M.C., provenit dintr-o familie destramata si foarte saraca, s-a simtit mereu, inferior majoritatii colegilor sai, motiv pentru care a trecut la comiterea de infractiuni, tocmai din dorinta de a atrage atentia asupra sa. Aceasta prezentare se inscrie prin situatiile date, la teoria: - slabei conditionari ..1 - complexului de inferioritate... 2 - ambele variante de mai sus.3

108

85. Formulati un scurt enunt din care sa rezulte, o posibila cartografiere a infractiunilor constatate in judetul dumneavoastra in anul 86. Afirmatia ca in provinciile bogate se fura mai mult, pentru ca se gasesc mai multe de furat, apartine: - tezei oportunitatii infractionale, formulata de reprezentantii Scolii cartografice franceze.1 - teoriei oportunitatilor diferentiale..2 87. Prin Legea termica a delicventei se sustine , in esenta, ca: - in regiunile calde predomina infractiunile sangeroase.1 - in regiunile reci predomina infractiunile contra proprietatii2 - clima, in sine, nu genereaza automat criminalitatea, ci faptul ca aceasta afecteaza organizarea sociala diferita(in zonele calde se prelungeste viata exterioara, si de aici, posibilitati sporite de infractiuni contra persoanei, pe cand lungimea noptilor din zonele mai reci favorizeaza furturile) .....3 88. Asertiunea potrivit careia intr-un mediu social dat si in conditii individuale si fizice date se comite, de regula, un numar determinat de infractiunii, apartine de legea: - saturatiei criminale..1 - suprasaturatiei criminale.2 - ambelor variante de mai sus...3 89. Postulatul conform caruia in situatii de razboi, de revolutii si de crize majore in societate se ajunge la un maxim al starii fenomenului criminalitatii dupa care, in conditii relativ normale acest fenomen se reduce la limitele normale, apartine de legea: - suprasaturatiei criminale..1 - saturatiei crimanale..2

90. Potrivit lui Emile Durkheim, criminalitatea, ca fenomen social este unul: - anormal1 - normal..2 - functional.3 - util4 - disfunctional5 - neutil6 91. Potrivit Dr. A. Lacassagne, rolul criminogen principal revine:

109

factorului individual1 factorului social...2 ambelor variante de mai sus....3

92. Prin legile imitatiei, formulate de Gabriel Tarde se sutine, printre altele ca imitatia: - se propaga dinspre rulal spre urban1 - se propaga dinspre urban spre rural2 - inferiorii imita superiorii.3 - clasa superioara imita clasa superioara....4 93. Printre substitutivele penale de natura economica , Enrrico Ferri enumera: - democratizarea societatii.....1 - simplificarea legislatiei2 - reducerea preturilor..3 - salarii bune functionarilor publici4 - iluminatul public..5 - banci de credit..6 94. In categoria substitutivelor penale, de natura legislativa, civila si administrativa, Enrico Ferri a enumerat: - salarii bune functionarilor publici1 - banci de credit..2 - simplificarea legislatiei3 - interzicerea avortului...4 - reglementarea prostitutiei5 - celeritatea infaptuirii actului de justitie...6 - accesul preotilor la casatorie...7 - educatia copiilor abandonatii...8 95. Conceptul de stare de temibilitate introdus de catre Raffaele Garofalo desemneaza: - predispozitiile criminale ale persoanei.1 - conditiile mediului fizic si social favorabile comiterii de infractiunii.2 96. In opinia lui Jean Pinatel, forma cea mai grava a starii periculoase este data de persoanele caracterizate prin: - capacitate criminala ridicata si adaptabilitate sociala crescuta..1 - capacitate criminala ridicata si adaptabilitate sociala scazuta...2 97. Studiul asupra starii si dinamicii criminalitatii din judetul X a relevat ca in interiorul oraselor sunt raioane cu o mare concentrare a delicventei, cum ar fi partea ce separa zona afacerilor si comerciala de zona cartierelor de locuit, ca aceeasi concentrare se regaseste in apropiere de centrul orasului si treptat, se reduce la indepartarea de el, ca exista o criminalitate mai mare de-a lungul principalelor artere de comunicatie, precum si in zonele marcate de absenta caselor de cultura, cluburilor, locurilor de joaca pentru copii.

110

Analizati elementele descrierii de mai sus, incercuiti cifrele din dreptul tezelor si teoriilor de orientare ecologica, in care acestea se regasesc: - teoria concentrica.1 - teza raioanelor delictuoase...2 - teoria sectoriala sau radiala .3 - teoria axata pe circumscriptie (areal)...4 98. Asertiunea ca delicventa se concentreaza in apropiere de centrul orasului si se reduce treptat, la indepartarea de el, apartine de: - teoria sectoriala sau radiala..1 - teoria concentrica.2 - teoria centrata pe circumscriptie..3 99. Constatarea ca, in opinia publica aradeana, cea mai mare coruptibilitate si coruptie in randul politistilor din judet a fost indicata pe traseul punctului de frontiera Nadlac si, ulterior, al drumului national 7 trecand prin orasul Chisineu-Cris, municipiul Arad si orasul Lipova, apoi spre limita cu judetul Hunedoara, apartine urmatoarelor teze si teorii explicative, de orientare ecologica: - teza raioanelor delictuoase.1 - teoria sectoriala sau radiala....2 - teoria concentrata pe arial..3 100. Fenomenul schimbului ilegal de valuta, corelativ fenomenului perceptiei, pe acest fond, a taxei de protectie, au fost constatate, ca realitati a Romaniei imediat post-revolutie, cu o concentrare mare in apropierea centrelor municipale si orasenesti. Aceasta realitate confirma cel putin, o parte din urmatoarele teze sau teorii explicative de orientare ecologica: - teoria sectoriala sau radiala..1 - teoria centrata pe circumscriptie..2 - teza raioanelor delictuoase...3 - teoria concentrica.4 101. Asertiunea ca prin cultivarea de catre o societate data a luptei permanente a individului pentru realizarea sa materiala si, in context, a individualismului excesiv, accentului prevalent pe pozitia ocupata in societate, anonimatulu vietii contemporane, se incadreaza la teoria explicativa a etiologicii criminale: - teoria culturala a delicventei1 - teoria conflictului de culturi.2 - teoria subculturilor delicvente..3

111

102. Faptul ca N.P., de 21 ani, a comis un omor si provine dintr-o familie dezorganizata, in care normele sociale sunt diferite, totalmente, de normele si valorile altor grupuri si ale societatii, in ansamblul sau, iar membrii respectivei familii sunt cu antecedente penale se incadreaza la: - teoria culturala a delicventei1 - teoria conflictului de cultura2 - teoria subculturilor delicvente.3 102. M.C., de 31 de ani - al carui tata a intretinut relatii cu persoane corupte din politie, parchet si justitie si, pe acest fond a reusit sa se sutraga de la raspunderea penala ce i se cuvenea a incercat si el sa practice acelasi sistem ilegal ca si cel al parintelui sau, oferind mita unui politist. In cazul dat avem de-a face cu urmatoarele variante de subculturi in chiar interiorul lumii delicvente: - subcultura de conflict..1 - subcultura infractionala...2 - subcultura de refugiu...3 Lumea drogatilor, alcoolicilor si sexualilor deosebiti apartine, prin excelenta, de: - subcultura infractionala..1 - subcultura de refugiu..2 - subcultura de conflict.3 Faptul ca S.T., autorul unui viol in grup a fost maltratat fizic si sistematic de catre tatal sau, si pe acest fond, si-a dezvoltat o scazuta autoestimare, avand mai putina grija de ce se va intimpla cu el, poate fi incadrat la teoria explicativa a: - asociatiei diferentiale1 - invatarii sociale.2 - autoconceptualizarii..3 Numitul G.P., autorul unei infractiuni de tilharie, comisa in grup, a facut parte dintr-o familie cu violente intrafamiliale curente, dintr-o banda de cartier si dintr-un anturaj format din persoane cu antecedente penale, in timp ce, in mod sistematic fugea de la scoala, iar, ulterior nu s-a incadrat in colectivul de munca unde dorea sa lucreze, abandonandu-si serviciul. Aceasta descriere se poate incadra la teoriile explicative privind etiologia criminala: - invatarii sociale a comportamentului delicvent1 - asociatiei diferentiale2 - autoconceptualizarii..3 - dezorganizarii sociale4 Asertiune ca adevaratele cauza ale criminalitatii constau in efectele negative ce insotesc procesele de dezvoltare macrosociale crize de tot felul si care determina aparitia de comunitati cu o coeziune foarte slaba si care nu mai pot sa-si indeplineasca in mod corespunzator functiile de civilizare si de control social, defineste, esenta teoriei explicative a: - controlului social...1

103.

104.

105.

106.

112

107.

dezorganizarii sociale2

Potrivit lui Robert K. Merton, viciile si crima se cantoneaza, mai ales, in randul persoanelor cu urmatorul mod de adaptare, prin raportarea lor atat la scopurile si telurile de atins propuse cetatenilor prin cultura societatii date cat si la mijloacele legimite de utilizat: - ritualism...1 - inovatie.....2 - evaziune....3 - rebeliune.......4 In conceptia promotorilor, teoriei asociatiei diferentiale, cinematografele si alte mijloace de comunicare in masa au un rol criminogen: - foarte important....1 - important...2 - putin important..3 Conform teoriei asociatiei diferentiale, criminalitatea: - este mostenita si nu se invata1 - se invata si nu este mostenita2 Potrivit teoriei rezistentei la frustrare: - frustrarea conduce, intotdeauna la delicventa1 - frustrarea duce la agresivitate numai la anumite conditii..2 Conform teoriei rezistentei la frustrare, frustrarea duce la agresivitate mai ales atunci cand: - frustrarea a fost reala si nu imaginara1 - actul frustrant poate fi atribuit unui frustator concret2 - frustrarea este deosebit de profunda3 - in cultura data se cere un raspuns agresiv la frustrarea respectiva..4 - situatia concreta are o forta de incitatie deosebita...5 In contextul teoriei legaturii sociale potrivit careia pe masura ce slabeste legatura dintre individ si societate creste probabilitatea delicventei, se folosesc urmatoarele dimensiuni, respectiv concepte principale: - atasamentul...1 - reactia la frustrare.2 - angajamentul ....3 - implicarea..4 - credinta in valorile si normele conventionale...5 Potrivit teoriei interactionismului social, a etichetarii si stigmatizarii, mecanismul explicativ criminogen are in vedere, in principal urmatoarele: - grupurile diferite din societate au conceptii diferite asupra valorii actelor comportamentale1

108.

109.

110.

111.

112.

113.

113

114.

grupurile dominante din societate considera ca deviante comportamentele ce intra in cntradictie cu interesele si asteptarile lor...2 devianta, prin ea insasi nu are acest caracter, ci numai pentru ca asa este catalogata de grupurile dominante din societate3 principalul mecanism prin care se creaza devianta si delicventa este etichetarea autorilor unor fapte considerate astfel de catre grupurile sociale....4 stigmatizarea si etichetarea reduce din sansele si oportunitatile pe care o persoana le-ar fi avut, daca nu ar fi fost etichetata si stigmatizata ca infractor.5 etichetarea si stigmatizarea ca infractor impinge, din nou, spre criminalitate...6 organele de control social conditioneaza prin insasi actiunea lor argumente noi pentru criminalitatea de viitor....7

Stricto sensu (in sens restrins), prevenirea criminalitatii vizeaza: - numai masurile preventive antefactum..1 - atat masurile preventive, propriu zise, cat si cele de combatere sau reprimare, dupa caz, a criminalitatii....2 Prevenirea generala, din punct de vedere strict legalist al legii penale, presupune: - trecerea la aplicarea legii impotriva persoanelor care au comis infractini1 - insasi existenta legii penale si, in particular, a sanctiunilor prevazute de aceasta reprezinta un facto inhibator asupra intentiilor criminale.....2

115.

116. Prevenirea speciala, din punct de vedere strict legalist al legii penale, presupune: - trecerea la aplicarea legii impotriva persoanelor care au comis infractini1 - insasi existenta legii penale si, in particular, a sanctiunilor prevazute de aceasta reprezinta un facto inhibator asupra institutiilor criminale 2 116. Dupa criteriul directiilor principale ale activitatii de prevenire aceasta se subdivide in: - prevenirea primara1 - prevenirea sociala..2 - preventia situationala.3 - prevenirea secundara.4 - prevenirea tertiara..5 Dupa criteriul nivelurilor de realizare a prevenirii criminalitatii intalnim: - prevenirea primara1 - prevenirea sociala.2 - preventia situationala3 - prevenirea secundara.4 - prevenirea tertiara..5 Prezenta fizica in teren a dispozitivelor politienesti apartine: - preventiei sociale..1 - prevenirii primare.2

117.

118.

114

prevenirii secundare..3 prevenirii tertiare...4

119. de:

Reperarea, arestarea, judecarea si condamnarea efectiva a infractorilor apartine preventia sociala1 preventia secundara...2 preventia tertiara....3

120.

Folosirea masurilor de natura tehnica in prevenirea criminalitaii, iluminatul public sisteme video si de alarmare etc.,apartine, prevenirii fondata pe : - strategii directe..1 - strategii indirecte...2 - ambele variante de mai sus....3 In viziunea Consiliului Europei este de preferat: - concentrarea masurilor de prevenire pe ansablul faptelor infractionale...1 - concentrarea masurilor preventive pe anumite tipuri de criminalitate...2 In viziune europeana este de preferat: - axarea studiului asupra unei criminalitatii specifice.1 - axarea studiului asupra domeniilor vaste ale criminalitatii...2 Organizarea prevenirii criminalitatii din persectiva participarii publicului la politica in domeniul criminalitatii presupune, printre altele: - includerea notiunilor de drept penal si de criminologie in programele de invatamant..1 - extinderea si ameliorarea calitatii statisticilor criminalitati...2 - trasmiterea spre cetateni a informatiilor privind criminalitate in maniera de ale inlatura prejudecatile privind criminalitatea si justitia penala...3 - incurajarea arhitectilor si ubanistilor de a procura o morfologie urbana mai umana si de natura a preveni criminalitatea..4 Potrivit viziunii europene, este permisa medierea dintre delicvent si victima? - da...1 - nu, ci trebuie aplicata legea...2 Supravegherea telecomunicatiilor este permisa, ca regula generala, in spatiul european, in conditii definite legal: - da1

121.

122.

123.

124.

125.

115

nu, din considerente de protectie a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului2

116