Academia “Stefan cel Mare”

a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova

Referat
Tema: Rechizitoriu.

A elaborat:
Studentul an. III de studii
Facutatea: “Stiinte Politienesti”
Gr. academica 133
sergent de politie
Cimbriciuc Vasile
 A verificat:
Lectorul Superior Universitar,
al catedrei:
"Stiinte Penale"
Popa Oxana

Chisinau – 2014

Cuprins:

1. Terminarea Urmaririi Penale……………………...…………………………......1

2. Ordinea procesuala de punere sub invinuire si procedura inaintarii acuzarii…....2
3. Notiunea rechizitoriului………………………………………………………….5
4. Continutul rechizitoriului……………………………………………………...6-7
5. Exemplu de Rechizitoriu……………………………………………………….13
6. Concluzie……………………………………………………………………….14
7. Bibliografie……………………………………………………………………..15
1. Terminarea Urmaririi Penale.

Terminarea Urmaririi Penale – este o etapa de finalizare a activitatii de cercetare a infractiunii,

efectuata de catre ofiterul de Urmarire Penala sau de catre procuror. Esenta etapei consta in
factul ca ofiterul de Urmarire Penala, finalizind examinarea cauzei, face anumite concluzii de
rezultatele activitatii sale, apreciaza probele administrate din punct de vedere daca ele, sub toate
aspectele, releva circumstantele cauzei, si daca sunt suficiente, sau destule, pentru a lu-a decizia
definitiva in cauza penala.
Apreciind ca Urmarirea Penala a fost efectuata pe deplin, au fost constatate toate imprejurarile
circumstantelor savirsirii infractiunii, ofiterul de Urmarire Penala i-a decizia intr-un document
corespunzator. In acest caz, reprezentantul organului de Urmarire Penala va inainta procurorului
dosarul insotit de un raport, in care se consemneaza rezultatul Urmaririi Penale si cu propunerea
de-a dispune una din urmatoarele solutii:
1) atunci cind in materialele cauzei penale rezulta ca fapta exista; ca a fost constatat faptuitorul
si ca acesta poarta raspundere penala:
a) de-a pune sub invinuire faptuitorul, conform art.281,282 CPP a RM, daca acesta nu a
fost pus sub invinuire.
b) daca faptuitorul a fost pus sub invinuire, atunci are loc trimiterea cauzei in judecata.
2) incetarea Urmaririi Penale, clasarea cauzei penale sau scoaterea persoanei de sub invinuire.
Restituirea sau trimiterea cauzei se face prin ordonanţă în care, pe lîngă elementele prevăzute
în art.255, se indică acţiunile procesuale, care trebuie efectuate sau refăcute, ale faptelor şi
circumstanţelor ce urmează a fi constatate, mijloacele de probă ce vor fi utilizate şi se dispune
termenul pentru urmărire. În cazul în care procurorul restituie cauza sau o trimite altui organ de
urmărire penală, el este obligat să se pronunţe, în modul prevăzut de lege, asupra măsurilor
preventive şi a altor măsuri procesuale de constrîngere. 1

1
Angela Cuciurcă – “Drept Procesual Penal – Partea Speciala”,pag.12, Chisinau-2013
2. Ordinea procesuala de punere sub invinuire si procedura inaintarii acuzarii.

Punerea sub invinuire ocupa un loc deosebit în faza de urmarire penala. Acest act totalizează
activitatea petrecută pînă la momentul dat caracterizînd probele acumulate şi orientează
activitatea de urmărire penală de mai departe. Punerea sub învinuire contribuie la apariţia unui
participant nou, a unui participant principal – învinuitul. Soluţionarea întemeiată a problemei
despre punerea sub învinuire trebuie să continue la consolidarea legalităţii şi a ordinei de drept,
la ocrotirea intereselor drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, la educarea cetăţenilor în spiritul
respectării Constituţiei. În cazul în care există suficiente probe că infracţiunea a fost săvîrşită de
o anumită persoană, organul de urmărire penală întocmeşte un raport cu propunerea de a pune
persoana respectivă sub învinuire. Raportul cu materialele cauzei penale se înaintează
procurorului.
Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii preventive, atunci
organul de urmărire penală înaintează propuneri în raport şi în această privinţă. Dacă, după
examinarea raportului organului de urmărire penală şi a materialelor cauzei, procurorul dacă
consideră că probele acumulate sunt suficiente, el emite o ordonanţă de punere sub învinuire a
persoanei. Întocmirea ordonanţei de punere sub învinuire serveşte ca garanţie în asigurarea
inevitabilităţii răspunderii penale pentru infracţiunea săvîrşită şi este începutul atragerii la
răspundere penală. În cazul în care învinuitul este tras la răspundere pentru săvîrşirea mai
multor infracţiunicare urmează a fi încadrate juridic în baza diferitelor articole, aliniate sau
puncte ale articolului din Codul penal, în ordonanţă se arată care anume infracţiuni au fost
săvîrşite şi articolele sau punctele articolelor care prevăd răspunderea pentru aceste infracţiuni.
Înaintarea acuzării învinuitului se face de către procuror în prezenţa apărătorului îndecurs de
48 ore din momentul emiterii ordonanţei de punere sub învinuire, dar nu mai tîrziu de ziua în
care învinuitul s-a prezentat sau a fost adus în mod silit.
La prezentarea persoanei ce-i trebuie înaintată acuzarea i se verifică personalitatea.
Procurorul, după stabilirea identităţii învinuitului, îi aduce la cunoştinţă ordonanţa de punere sub
învinuire şi îi explică conţinutul ei. Actul de punere în vedere a învinuirii constă în aducerea la
cunoştinţă a persoanei învinuite şi a apărătorului a conţinutului ordonanţei de punere sub
învinuire. Se termină acest act cu semnarea ordonanţei de către procuror, învinuit,apărător şi alte
persoane care participă la această acţiune. Semnăturile se aplică pe ordonanţa de punere sub
învinuire, indicîndu-se data şi ora punerii sub învinuire.
După înaintarea acuzării, procurorul îi va explica învinuitului drepturile şi obligaţiile acestuia
prevăzute în art. 66 CPP. Învinuitului i se înmînează copia de pe ordonanţa de punere sub
învinuire şi informaţia în scris privind drepturile şi obligaţiile lui. Aceste acţiuni deasemenea se
consemnează în ordonanţa de punere sub învinuire. La înaintarea acuzării, cînd învinuitul este
minor, în afară de apărător, trebuie să asiste în mod obligatoriu pedagogul sau psihologul,
precum şi reprezentantul legal al acestuia. După înaintarea acuzării, învinuitul imediat se audiază
în prezenţa unui apărător ales sau numit din oficiu. Audierea învinuitului de fiecare dată se
începe cu întrebarea dacă acceptă să facă declaraţii asupra învinuirii care i se încriminează. În
cazul în care învinuitul refuză să facă declaraţii, aceasta se menţionează în procesul-verbal al
audierii. Dacă învinuitul acceptă să facă declaraţii, atunci procurorul îl întreabă dacă recunoaşte
învinuirea înaintată. Învinuitul poate da unul din trei răspunsuri:
-recunoaşte vina;
-recunoaşte parţial;
-nu recunoaşte vina.
Răspunsul se semnează de învinuit, apoi i se propune să facă în scris explicaţii asupra învinuirii
ce i se incriminează, iar dacă învinuitul nu poate scrie sau refuză să scrie personal declaraţia,
aceasta se consemnează în procesul-verbal de către procuror. Explicaţiile învinuitului se
consemnează în procesul-verbal de la persoana I. După terminarea audierii învinuitul semnează
fiecare pagină a procesului-verbal de audiere şi în întregime tot procesul-verbal, menţionînd că:
„procesul-verbal l-am citit” sau „mi-a fost citit şi cele expuse corespund depoziţiilor făcute,
careva obiecţii şi demersuri nu am” şi semnează. Ca regulă, cu înaintarea acuzării urmărirea
penală nu se termină, se petrec încă un şir de acţiuni de urmărire penală, care dau posibilitatea de
a acumula probe noi care demonstrează participarea învinuitului la săvîrşirea a unei sau altei
infracţiuni sau că învinuitul nu a săvîrşitcareva infracţiuni, pentru care mai înainte i-a fost
înaintată acuzarea. În legătură cu acest fapt ordonanţa de punere sub învinuire întocmită anterior
trebuie să fie schimbată sau modificată, care se efectuează în felul următor:
-dacă, în cursul urmăririi penale, apar temeiuri pentru schimbarea sau completarea acuzării
înaintate învinuitului, procurorul este obligat să înainteze învinuitului o nouă acuzare sau să o
completeze pe cea anterioară în conformitate cu prevederile articolelor respective din Codul de
procedură penală;
-dacă, în cursul urmăririi penale, învinuirea înaintată nu s-a confirmat într-o anumită partea ei,
procurorul dispune scoaterea persoanei de sub urmărirea penală în privinţa acestui capăt de
învinuire. 2

3. Notiunea rechizitoriului.
Rechizitoriu poate fi definit prin urmatoarele definitii alternative:
- prezinta o cuvântare a procurorului în care acesta expune, în fața instanțelor de judecată,
motivele pe care se sprijină acuzarea.
- este actul prin care procurorul deschide acțiunea penală împotriva infractorului și dispune
trimiterea lui în judecată. 3
- prezinta un document procesual-penal intocmit la finalizarea activitatii de Urmarire Penala, in
care se expun circumstantele savirsirii infractiunii, se analizeaza probele administrate si-n baza
lor se efectueaza concluzia procurorului despre aceea ca exista suficiente data pentru inaintarea
procesului-verbal in instant de judecata.
In legislatia Romana, rechizitoriu, este un act procedural prin care procurorul dispune
trimiterea în judecată a inculpatului şi sesizează instanţa de judecată. Dacă acţiunea penală nu
fusese pusă în mişcare în cursul urmăririi penale, aceasta se pune în mişcare. Rechizitoriu se
emite cînd din materialul de urmărire penală rezultă că fapta există, a fost săvîrşită de învinuit
sau inculpat şi că acesta răspunde penal. Rechizitoriu se mărgineşte la fapta şi persoana privitor
la care s-a efectuat urmărirea penală.
Noțiunea de rechizitoriu mai poate fi definite ca - actul de sesizare a instantei de judecata de
catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost
savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal. Daca actiunea penala nu a fost pusa
in miscare in cursul urmaririi penale, procurorul da rechizitoriul prin care pune in miscare
actiunea penala si dispune trimiterea in ludecata; daca actiunea penala a fost pusa in miscare in
cursul urmaririi penale, procurorul da rechizitoriul prin care dispune trimiterea in judecata.

2
Eugeniu Bargan – “Desfasurarea Urmaririi Penale” (plan conspect), Chisinau-2012
3
http://dexonline.ro/definitie/rechizitoriu
 Rechizitoriu trebuie să cuprindă data şi locul întocmirii, numele, prenumele şi calitatea celui
care l-a întocmit, datele privitoare la persoana inculpatului, fapta reţinută în sarcina sa,
Încadrarea juridică, probele pe care se întemeiază învinuirea, măsura preventivă luată şi durata
acesteia, precum şi dispoziţia de trimitere în judecată, indicarea persoanelor ce urmează a fi
citate, măsurile asigurătorii, cheltuielile judiciare şi semnătura procurorului. Se întocmeşte un
singur rechizitoriu, chiar dacă lucrările urmăririi penale privesc mai multe fapte ori mai mulţi
învinuiţi sau inculpaţi şi chiar dacă se dau rezolvări diferite cu privire la aceştia. În cazul în care
rechizitoriu a fost dat de un procuror de la o unitate de procuratură ierarhic inferioară celei
corespunzătoare instanţei competente să judece cauza în fond, el trebuie să fie confirmat de
procurorul de la unitatea de procuratură corespunzătoare acestei instanţe.
Cînd urmărirea penală a fost efectuată de un procuror de la unitatea de procuratură
corespunzătoare instanţei competente să judece cauza în fond, confirmarea rechizitoriului şi
sesizarea instanţei se face de procurorul şef al unităţii, iar dacă urmărirea se face de procurorul
şef, confirmarea şi sesizarea instanţei revin procurorului ierarhic superior. Rechizitoriu se
înaintează instanţei competente în termen de 24 de ore de la darea sau confirmarea sa, împreună
cu numărul necesar de copii pentru a fi comunicat inculpaţilor aflaţi in stare de arest. 4
Având în vedere că principala funcție a rechizitoriului este cea de sesizare a instanței, acesta
trebuie să îndeplinească anumite condiții de care depinde însăși legala sesizare a instanței.
Rechizitoriul trebuie să contureze în linii precise obiectul judecății, astfel că trebuie să se
limiteze la fapta și persoana față de care s-a efectuat urmărirea penală. Din punctul de vedere al
structurii, rechizitoriul va cuprinde mențiuni similare cu cele ale ordonanței, prevăzute de art.
286 alin. noul C. proc. pen., precum și date referitoare la: fapta reținută în sarcina inculpatului,
încadrarea juridică aacesteia, probele și mijloacele de probă pe care se fundamentează acuzarea,
precum și referiri la cheltuielile judiciare, măsurile preventive, asigurătorii sau de siguranță, dacă
este cazul.
Spre deosebire de vechea reglementare [art. 263 alin. (3) C. proc. pen. din 1968], datele
referitoare la măsurile asigurătorii și cheltuielile judiciare sunt obligatorii în toate situațiile, nu
doar atunci când urmărirea penală afost efectuată de procuror.

4
http://legeaz.net/dictionar-juridic/rechizitoriu
4. Continutul rechizitoriului.
Descrierea situației de fapt cu care este sesizată instanța trebuie să corespundă acțiunii
incriminate, prin indicarea elementelor strict necesare pentru a încadra fapta în tipicitatea
infracțiunii. Faptele trebuie expuse prin prezentarea evenimentelor relevante din punctul de
vedere al existenței infracțiunii, realizând o delimitare clară a faptelor care intră în conținutul
infracțiunii cu care este sesizată instanța (situație premisă, calificarea subiectului activ, element
material, urmare prevăzută de lege, latură subiectivă) de împrejurările conexe care pot avea
relevanță pentru individualizarea pedepsei sau soluționarea laturii civile.
Conform art.296, alin(2) CPP al RM,rechizitoriul se compune din două părţi: expunerea şi
dispozitivul. Expunerea cuprinde informaţii despre fapta şi persoana în privinţa căreia s-a
efectuat urmărirea penală, analiza probelor care confirmă fapta şi vinovăţia învinuitului,
argumentele invocate de învinuit în apărarea sa şi rezultatele verificării acestor argumente,
circumstanţele care atenuează sau agravează răspunderea învinuitului, precum şi temeiurile
pentru liberarea de răspundere penală conform prevederilor art.53 din Codul Penal dacă constată
asemenea temeiuri.
Dispozitivul cuprinde date cu privire la persoana învinuitului şi formularea învinuirii care i
se incriminează cu încadrarea juridică a acţiunilor lui şi menţiunea despre trimiterea dosarului în
instanţa judecătorească competentă. Rechizitoriul se semnează de procurorul care l-a întocmit,
indicîndu-se locul şi data întocmirii lui. Copia de pe rechizitoriu şi informaţia cu privire la durata
urmăririi penale, la măsurile preventive aplicate, la durata arestării preventive, la corpurile
delicte şi locul lor de păstrare, cu privire la acţiunea civilă, la măsurile de ocrotire, la alte măsuri
procesuale, precum şi la cheltuielile judiciare se înmînează sub recipisă învinuitului şi
reprezentantului lui legal.
Despre aceasta se face menţiune în informaţia anexată la rechizitoriu. La rechizitoriu se
anexează o informaţie cu privire la durata urmăririi penale, măsurile preventive aplicate, durata
arestării preventive, corpurile delicte şi locul lor de păstrare, acţiunea civilă, măsurile de ocrotire,
alte măsuri procesuale, precum şi cheltuielile judiciare. Învinuitul poate prezenta în scris
referinţă la rechizitoriu, care se anexează la dosar. 5

5
Cod de Procedura Penala a RM, Publicat : 07.06.2003 în Monitorul Oficial Nr. 104-110;
data intrarii in vigoare : 12.06.2003; art.296
 Rechizitoriul se limiteaza la fapta si persoana pentru care s-a efectuat urmarirea penala si
cuprinde in mod corespunzator mentiunile prevazute la art. 286 alin., datele privitoare la fapta
retinuta in sarcina inculpatului si incadrarea juridica a acesteia, probele si mijloacele de proba,
cheltuielile judiciare, mentiunile prevazute la art. 330 si 331, dispozitia de trimitere in judecata,
precum si alte mentiuni necesare pentru solutionarea cauzei. Rechizitoriul este verificat sub
aspectul legalitatii si temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, de procurorul
general al parchetului de pe langa curtea de apel, iar cand a fost intocmit de acesta, verificarea se
face de procurorul ierarhic superior.
Cand a fost intocmit de un procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie, rechizitoriul este verificat de procurorul-sef de sectie, iar cand a fost intocmit de acesta,
verificarea se face de catre procurorul general al acestui parchet. In cauzele cu arestati,
verificarea se face de urgenta si inainte de expirarea duratei arestarii preventive.
In rechizitoriu se arata numele si prenumele persoanelor care trebuie citate in instanta, cu
indicarea calitatii lor in proces, si locul unde urmeaza a fi citate. Procurorul intocmeste un singur
rechizitoriu chiar daca lucrarile urmaririi penale privesc mai multe fapte ori mai multi suspecti si
inculpati si chiar daca se dau acestora rezolvari diferite, potrivit art. 327.

5. Exemplu de Rechizitoriu.

RECHIZITORIU

Pe cauza penală nr.2007480091, în

învinuirea lui Savca Alexandru,
născut la 20.01.1973
în săvârşirea infracţiunii prevăzute
de art. 165 alin. (2) lit. „a”, „b”, „f” CP

Cauza penală nr. 2007480091, a fost pornita la data de 28.07.2007, în baza plîngerii cet.
Obreja Elvira, după semnele constitutive ale componenţei de infracţiune prevăzute de atr. 165
alin. (2) lit. „a”, „b”, „f” CP RM.
 Pe parcursul urmării penale s-a stabilit că, în luna octombrie anul 2005, având scopul
exploatării sexuale comerciale, prin înşelăciune, sub pretextul angajării la muncă, a recrutat şi
transportat pe Obreja Elvira în Turcia, or. Ankara, unde prin folosirea torturii, tratamentelor
inumane şi degradante pentru a asigura subordonarea persoanei, a fost impusă să acorde servicii
sexuale, contra voinţei sale.
În cadrul urmăririi penale pe cauza penală nr. 2007480091, s-a stabilit că, Savca
Alexandru, a mai săvârşit două infracţiuni similare în legătură cu ce la cauza penală descrisă mai
sus au fost conexate cauzele penale nr. 2007480099 şi 2007480107, atribuindu-le numărul
comun 2007480091.
Astfel, în vara anului 2004, având scopul exploatării sexuale comerciale, prin
înşelăciune, a recrutat şi transportat în Turcia, or. Ankara pe Boldurat Anastasia, unde prin
aplicarea violenţei fizice şi psihice a impus-o, să acorde servicii sexuale, contra voinţei sale.
Tot el în luna octombrie anul 2004, având scopul exploatării sexuale comerciale, prin
înşelăciune, sub pretextul angajării la muncă, a recrutat şi transportat în Turcia, or. Ancara pe
Cazacu Marina, unde a fost impusă să acorde servicii sexuale, contra voinţei sale fiind supusă
torturii şi tratamentelor inumane.
La data de 29.08.2007, Savca Alexandru, a fost recunoscut în calitate de bănuit şi în
aceiaşi zi, a fost reţinut, în conformitate cu art. 166 CPP RM. La 02.09.2007, în privinţa lui
Savca Alexandu a fost eliberată încheiere privind eliberarea mandatului de arest pe un termen de
10 zile. La 09.09.2007, încheierea judecătorului de instrucţie privind eliberarea mandatului de
arest a fost atacată în Curtea de Apel, în baza la ce a fost eliberată decizia privind eliberarea
provizorie sub control judiciar pe bănuitul Savca Alexandu. şi luarea obligaţiunii de a se prezenta
la organul de urmărire penală.

Vinovăţia lui Savca Alexandu, este confirmată prin următoarele probe:

Declaraţiile victimei Obreja Elvira, care a declarat că, în luna septembrie 2005, a
hotărât să plece la muncă peste hotare, deoarece avea o stare financiară precară. Prin intermediul
surorii, care a spus că, are o cunoscută care poate să o aranjeze în Turcia la o fabrică de
încălţăminte, a făcut cunoştinţă cu Boldurat Anastasia, şi Savca Alexandru.
Savca Alexandru s-a prezentat ca reprezentantul unei firme ce produce încălţăminte în
Turcia şi are posibilitate să o aranjeze la această fabrică, fiind remunerată lunar cu un salariu de
1000 dolari. Cazarea şi hrana din contul firmei. Pentru aceste servicii Obreja Elvira va achita din
primul salariu suma de 500 dolari. Totodată a fost stabilit că, de perfectarea actelor se va ocupa
Savca Alexandru.
Victima Obreja Elvira a menţionat că, toate acestea au fost spuse de către Savca Alex.
şi confirmate de Boldurat Anastasia în or. Căuşăni, aflându-se în prejma magazinului alimentar,
în timpul convorbirii fiind prezentă şi mama ei, Guţu Veronica, care poate confirma aceste
lucruri. Astfel după această înţelegere a rămas că, Obreja Elvira va fi telefonată peste câteva zile
şi va merge în mun. Chişinău, unde i se va perfecta paşaportul de străinătate. Totodată Savca
Alex. i-a propus să mai caute fete, care doresc să muncească peste hotare.
După această discuţie Obreja Elvira întâlnindu-se cu vecina ei, cet. Cazacu Marina, i-a
spus că pleacă la muncă peste hotare. Cazacu Marina a spus că, avînd o stare financiară grea,
intenţionează să plece şi ea. Obreja Elvira i-a lăsat numărul de telefon al Anastasiei Boldurat şi
Savca Alex.
În ce circumstanţe s-a întîlnit Cazacu Marina cu Savca Alex. ea nu cunoaşte. Dar
aproximativ peste două zile Cazacu Marina cu Obreja Elvira, s-au întâlnit cu Savca Alex. în
apropierea magazinului alimentar din or. Căuşăni, unde cu automobilul propriu, de culoare roşie
Savca Alex. le-a transportat în mun. Chişinău, cazându-le în apartamentul închiriat de Savca
Alex., Obreja Elvira nu a memorizat adresa, unde au fost cazate aproximativ două zile.
A doua zi, de către Savca Alex. şi o persoană necunoscută, au fost deplasate cu un
microbus de culoare albă la o secţie de paşapoarte din mun. Chişinău, unde de către Savca Alex
au fost perfectate paşapoartele de străinătate, în termen de o zi, pe numele lui Obreja Elvira şi
Cazacu Marina. Adresa secţiei Obreja Elvira nu o cunoaşte.
După ce au fost primite paşapoartele, cu acelaşi automobil Savca Alex le-a transportat
pe Cazacu Marina şi Obreja Elvira în Ucraina. Punct de trecere a frontierei, de unde au ieşit din
ţară Obreja Elvira nu-l cunoaşte. Pe tot parcursul drumului paşapoartele lui Obreja Elvira şi
Cazacu Marina se aflau la Savca Alex. La punctele de trecere a frontierelor, Savca Alex. se
înţelegea cu vameşii. La aeroportul din or. Kiev, Ucraina Savca Alex. având paşapoartele de
străinătate a procurat de la casă trei bilete: unul pe numele lui şi două pe numele lui Cazacu
Marina şi Obreja Elvira. Atunci li s-au înmânat paşapoartele de străinătate, împreună cu biletele
de avion. Savca Alex. le-a explicat lui Cazacu Marina şi Obreja Elvira, ce este necesar să spună
la vama de la aeroport şi de cine o să fie întâlnite în aeroportul din Turcia.
 În Turcia Obreja E. şi Cazacu M. au fost întâlnite de o persoană de naţionalitate turcă,
care le-a înmânat câte 500 dolari şi după prezentarea acestei sume de bani la vama din aeroportul
Istambul, banii predaţi li s-au luat. După punctul vamal au fost întâlnite de către Savca Alex.,
Boldurat Anastasia şi o persoană de naţionalitate turcă, pe nume Serdar.
Acel Serdar, cu automobilul propriu, le-a transportat la un hotel din or. Ankara, unde la
acel moment se aflau mai multe fete de naţionalitate ucraineană şi rusă s.a. A doua zi de către
Serdar au fost duse la un apartament, unde se aflau Boldurat Anastasia şi Savca Alex.
În prezenţa tuturor Serdar le-a declarat că au fost vândute de către Savca Alex. Pentru
fiecare Serdar, i-a achitat lui Savca Alex. cîte 2250 dolari. Pentru aceşti bani ele sînt obligate să
presteze servicii sexuale şi numai apoi vor pleca în ţară. Acelaşi lucru a fost explicat şi de către
Savca Alex. cu ameninţări că, dacă nu vor acorda servicii sexule nu se vor mai întoarce în ţară.
Iniţial Obreja Elvira şi Cazacu Marina opuneau rezistenţă, la practicarea prostituţiei.
Dar fiind influenţate psihic şi în urma aplicării sistematice a violenţei fizice de către Serdar au
fost nevoite să practice prostituţia pe parcursul a unei luni.
Declaraţiile părţii vătămate Cazacu Marina care a declarat că, în luna octombrie
2004, a hotărât să plece la muncă peste hotare, deoarece avea o stare financiară foarte grea.
Anume în acea perioadă s-a întâlnit cu vecina ei Obreja Elvira, care i-a spus că, cunoaşte un
bărbat pe nume Alexandru şi o doamnă Anastasia, care i-a promis că o va aranja în Turcia la o
fabrică de încălţăminte. Lunar va primi salariu 1000 dolari. Cazacu Marina, cu ajutorul lui
Obreja Elvira s-a întâlnit cu Savca Alexandu, care i-a spus că, este reprezentantul unei firme de
producere a încălţămintei. La moment este o lipsă de lucrători, de aceea poate să o aranjeze la
această fabrică de producere a încălţămintei cu un salariu de 1000 dolari lunar, cu cazarea şi
hrana din contul firmei. Pentru a ceasta Cazacu M. va achita doar 500 dolari din primul salariu.
La fel, a fost stabilit că, de perfectarea actelor se va ocupa Savca Alex.
După această înţelegere a rămas ca Cazacu M. va fi telefonată peste cîteva zile şi va
merge în mun. Chişinău, unde i se va perfecta paşaportul de străinătate. Peste aproximativ două
zile Cazacu Marina şi Obreja Elvira, s-au întâlnit cu Savca Alex. în apropierea magazinului
alimentar din or. Căuşenii. Savca Alex., cu automobilul propriu, de culoare roşie, le-a transportat
în mun. Chişinău, cazându-le la un apartament închiriat de către Savca Alex. Adresa unde au fost
cazate nu a memorizat-o, din motiv că nu cunoaşte bine mun. Chişinău.
 În apartamentul dat Savca Alex., prin constrângerea fizică şi psihică, a impus-o să facă
sex oral. A doua zi, Savca Alex. împreună cu o persoană necunoscută, le-au dus la o secţie de
paşapoarte, adresa căreia Cazacu M. nu o cunoaşte.
La secţia de paşapoarte li s-au perfectat paşapoarte de străinătate, în termen de o zi, lui
Elvira Obreja şi Marina Cazacu. Îndată ce au fost primite paşapoartele de străinătate, Savca Alex
cu automobil propriu le-a transportat pe Cazacu M. şi Obreja E. în Ucraina. Punctul de trecere a
frontierei prin care au ieşit din ţară, ea nu cunoaşte.
Pe tot parcursul drumului paşapoartele lui Obreja E. şi Cazacu M. se aflau la Savca
Alex. În Ucraina la aeroportul din or. Kiev, Savca Alex. având paşapoartele de străinătate a
procurat de la casă trei bilete: unul pe numele lui Savca Alex, şi două pe numele lui Cazacu M.
şi Obreja E., doar atunci li s-au înmânat paşapoartele împreună cu biletele de avion. Savca Alex..
i-a explicat lui Cazacu M. şi Obreja E., ce trebuie să spună la vama de la aeroport şi de către cine
vor fie întâlnite în aeroportul din Turcia.
În Turcia, Obreja E. şi Cazacu M. au fost întâlnite de o persoană de naţionalitate turcă,
care li-a înmânat cîte 500 dolari. După prezentarea acestor bani la vama din aeroportul Istambul,
banii predaţi li s-a luat. Peste punctul vamal au fost întâlnite de Savca Alex., Boldurat Anastasia
şi o persoană de naţionalitate turcă, pe nume Serdar.
Acel Serdar, cu automobilul propriu, le-a transportat la un hotel din or. Ankara, unde la
acel moment se aflau mai multe fete de alte naţionalităţi. A doua zi, de către Serda,r au fost duse
la un apartament, unde la acel moment se afla Boldurat Anastasia şi Savca Alexandru.
În prezenţa tuturor Serdar le-a declarat că au fost vândute de către Savca Alex. Pentru
fiecare Serdar, i-a achitat lui Savca Alex. cîte 2250 dolari. Pentru aceşti bani ele sînt obligate să
presteze servicii sexuale şi numai apoi vor pleca în ţară. Acelaşi lucru a fost explicat şi de către
Savca Alex. cu ameninţări că, dacă nu vor acorda servicii sexule nu se vor mai întoarce în ţară.
Iniţial Obreja Elvira şi Cazacu Marina opuneau rezistenţă, la practicarea prostituţiei.
Dar fiind influenţate psihic şi în urma aplicării sistematice a violenţei fizice de către Serdar au
fost nevoite să practice prostituţia pe parcursul a unei luni.
Declaraţiile martorului Guţu Veronica Mihai, care a declarat că, în luna septembrie
2005, fiica ei Obreja Elvira a hotărât să plece la muncă peste hotare, deoarece avea o stare
financiară grea. Prin intermediul fiicei ei Cojocaru Irina, Elvira a făcut cunoştinţă cu Boldurat
Anastasia. Peste câteva zile ea, împreună cu fiica ei Obreja E., s-au întîlnit cu Boldurat Anastasia
şi Savca Alex. Întâlnirea a avut loc în preajma magazinului alimentar din or. Căuşeni, ce se află
la o distanţă nu prea mare de casa lor.
La această întâlnire ea şi a făcut cunoştinţă cu Savca Alex. care s-a prezentat că este
reprezentantul unei firme producătoare încălţăminte din Turcia, şi deoarece firma are necesitate
de noi lucrători, el are posibilitatea să o aranjeze la această firmă, având un salariu lunar de 1000
dolari, cazarea şi hrana le este oferită din contul firmei. Totodată, Alex. Savca a spus că, pentru
acest serviciu Obreja Elvira, din primul salariu va achita suma 500 dolari. La fel a fost stabilit că,
de perfectarea actelor se va ocupa Savca Alex. Astfel după această înţelegere a rămas că, Obreja
Elvira va fi telefonată şi va pleca în la Chişinău pentru perfectarea paşaportului de străinătate.
Aceste lucruri au fost confirmate de Boldurat Anastasia. Celelalte circumstanţe referitor la
perfectarea actelor şi organizarea plecării, Guţu Veronica, nu cunoaşte nimic. Dar a declarat că,
după ce Obreja Elvira s-a întors de peste hotare, ea i-a povestit că, ajungând în Turcia a fost
vândută de Savca Alex. la o persoană de naţionalitate turcă, pe nume Serdar, care, prin aplicarea
violenţei, le-a impus să practice prostituţia.
Declaraţiile martorului Cojocaru Irina, care a declarat că, în luna octombrie 2004 ea
se plimba cu mama ei Guţu Galina, prin piaţa din or. Căuşeni, unde s-a întâlnit cu Boldurat
Anastasia, pe care o cunoaşte de mai mult timp. Din discuţie, a înţeles că, Boldurat A. la moment
concubinează cu o persoană de naţionalitate turcă. Prin intermediul acestei persoane Boldurat A.
are posibilitate să o angajeze pe sora ei la o fabrică de încălţăminte din Turcia. Ea şi i-a dat datele
surorii ei, Obreja Elvira lui Boldurat Anastasia, care ştia că, dorea să plece peste hotare la muncă.
Despre faptul că, ulterior Obreja E. a fost vândută în Turcia de un cunoscut de a lui Boldurat A.
pe numele Savca Alex., unde a fost impusă să practice prostituţia, ea a aflat ulterior de la Obreja
Elvira.
Declaraţiile martorului Boldurat Maria, care a declarat că este mama lui Boldurat
Anastasia. Pe cet. Savca Alex. îl cunoaşte de mai mult timp şi anume din momentul cînd Savca
Alex. personal a mers cu ea la Oficiul Stării Civile din or. Căuşeni pentru ca ultima să-şi schimbe
numele de familie, deoarece el se ocupa de perfectarea actelor fiicei sale Boldurat Anastasia, şi a
spus că, este necesar ca, Bordeian Lidia să-şi schimbe numele de familie, pentru perfectarea mai
rapidă a actelor fiicei sale. De faptul că Savca Alex. ulterior a vândut-o pe fiica ei la persoana de
naţionalitate turcă pentru a practica prostituţia, Boldurat Anastasia, a aflat de la fiica ei.
 Procesul verbal de examinare a paşaportului de străinătate din 19.08.2007 pe numele
cet. Savca Alex.
Răspunsul la interpelarea dată Comisariatului de poliţie Transport Aerian.

DVD-R cu imprimarea:
- Procesul verbal de audiere a victimei Obreja Elvira, din 29.07.2007
- Procesul verbal de audiere a victimei Boldurat Anastasia, din 30.07.2007
- Procesul verbal de audiere a martorului Cojocaru Irina, din 03.08.2007
- Procesul verbal de audiere a martorului Guţu Tatiana, din 04.08.2007
- Procesul verbal de audiere a martorului Scutari Ala, din 05.08.2007

Circumstantele atenuante conform art. 76 CP al R.M nu au fost stabilite.

Circumstantele agravante conform art. 77 CP al RM sînt:
- săvârşirea infracţiunii prin badjocorirea victimei
- săvârşirea infracţiunii din interes material
- săvârşirea infracţiunii cu folosirea încrederii acordate.

Conform certificatului nr. 246 învinuitul anterior nu a fost judecat.

ÎN BAZA CELOR EXPUSE SE ÎNVINUIEŞTE:

Savca Alexandu, născut la 20.01.1973 în

mun. Chişinău, domiciliat în mun.
Chşinău, str. L. Deleanu 5/1, ap.8, cu
studii medii incomplete, nesupus militar,
cetăţean al Republicii Moldova.
 Precum că el, în luna octombrie anul 2005, având scopul exploatării sexuale
comerciale, prin înşelăciune, sub pretextul angajării la muncă, a recrutat şi transportat pe Obreja
Elvira în Turcia, or. Ankara, unde prin folosirea torturii, tratamentelor inumane şi degradante
pentru a asigura subordonarea persoanei, a fost impusă să acorde servicii sexuale, contra voinţei
sale.
Tot el, în vara anului 2005, având scopul exploatării sexuale comerciale, prin
înşelăciune, a recrutat şi transportat pe Bordeian Natalia în Turcia, or. Ankara, unde prin
aplicarea violenţei fizice şi psihice a impus-o, să acorde servicii sexuale, contra voinţei sale.
Tot el, în luna octombrie anul 2004, avînd scopul exploatării sexuale comerciale, prin
înşelăciune, sub pretextul angajării la muncă, a recrutat şi transportat pe Cazîu Marina în Turcia,
or. Ankara, torturii, tratamentelor inumane şi degradante pentru a asigura subordonarea
persoanei, a fost impusă să acorde servicii sexuale, contra voinţei sale.
Astfel, prin acţiunile sale intenţionate Savca Alexandru, a comis traficul de fiinţe
umane săvârşit repetat, asupra a mai multor persoane, cu aplicarea violenţei periculoase pentru
sănătatea fizică sau psihică a persoanei, prin folosirea torturii, a tratamentelor inumane şi
degradante, prin folosirea violului pentru a asigura subordonarea victimei, adică infracţiune
prevăzută de art.165 alin.(2) lit. „a”, „b”, „f” Cod Penal al R.M.

Prevederile art.295-296 CPP şi rechizitoriul a fost întocmit la data de „25” august 2007.

Materialele cauzei penale se transmit în judecătoria sect. Ciocana mun. Chişinău, spre
examinare conform competenţei.

Procurorul procuraturii
sect. Ciocana mun. Chişinău
consilier juridic de rangul II ___________________ Grigore Munteanu
semnătura

„COORDONAT”
Procurorul
 sect. Ciocana mun. Chişinău,
consilier juridic de rangul II ___________________ Oleg Sîrbu6
semnătura

6. Concluzie.

Daca de luat aparte actul de acuzare si de caracterizat, atunci pot concluziona ca fara
rechizitoriu procurorul nu poate sa trimita cauza penala in judecata pentru ca ulteriora sa fie luata

6
Veaceslav DIDÂC, Igor DOLEA, Igor SERBINOV, Tatiana VIZDOAGĂ - “Acte Procedurale Penale” Chisinau-
2008
o decizie finala, deoarece rechizitoriu cuprinde diferite date despre invinuit, cuprinde formularea
invinuirii acestuia, cuprinde unele concluzii generalizate finale, care sunt intocmite de catre
procuror si pot fi trimise mai departe in instanta judecatoreasca competenta.
7. Bibliografie.
1) Angela Cuciurcă – “Drept Procesual Penal – Partea Speciala”,pag.12, Chisinau-2013
2) Eugeniu Bargan – “Desfasurarea Urmaririi Penale” (plan conspect), Chisinau-2012
3) http://dexonline.ro/definitie/rechizitoriu
4) http://legeaz.net/dictionar-juridic/rechizitoriu
5) Cod de Procedura Penala a RM, Publicat : 07.06.2003 în Monitorul Oficial Nr. 104-110;
data intrarii in vigoare : 12.06.2003; art.296
6) Codul de procedură penală al Republicii Moldova: nr. 122-XV din 14 martie 2003. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova
7) Codul de procedură penală: comentariu pe articole: art. 1-603. Bucureşti: Ed. C.H. Beck,
2015.
8) COVALENCO, E., DOLEA, I. Cercetarea judecătorească. În: Manualul judecătorului pentru
cauze penale. Chișinău, 2013
9) DOLEA, I. Codul de procedură penală (comentariu aplicativ) : Textul cu modificările
legislative operate până la 1 septembrie 2016. Chișinău: Cartea Juridică, 2016.
10) DONGOROZ, V., DĂRÎNGĂ, G. ș.a. Noul Cod de procedură penală și Codul de procedură
penală anterior. București: Politică, 1969.
11) MATEUȚ, Gh. Procedura penală. Partea specială. Sesizarea organelor judiciare penale.
Actele premergătoare. Urmărirea penală. București: Ed. Lumina Lex, 1997. Vol. 1.
12) Veaceslav DIDÂC, Igor DOLEA, Igor SERBINOV, Tatiana VIZDOAGĂ - “Acte
Procedurale Penale” Chisinau-2008
13) M. Avram, T. Popovici, V. Cobîşneanu (Cercetarea infracţiunilorcontra persoanelor, Chidul
ofiţerului de urmărire). Chişinău, Arc. 2004.
14) https://www.usem.md/files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/099_Acte_procesuale_penale.pdf
15) https://legeaz.net/dictionar-juridic/rechizitoriu
16)/https://lege5.ro/Gratuit/geztkobvha/art-328-cuprinsul-rechizitoriului-codul-de-procedura-
penala?dp=gqztimjsgazde