TEHNICA INCADRARII JURIDICE A INFRACTIUNILOR

1. Notiunea de calificare a infractiunilor.

Se considera calificare a infractiunii determinarea si constatarea juridical a corespunderii exacte intre

semnele faptei prejudiciabile savirsite si semnele componentei infractiunii prevazuta de norma penala.
Calificare oficiala a infractiunii se efectuiaza la toate etapele procedurii penale de catre persoanele care
efectuiaza urmarirea penala si de catre judecatori.

Incadrarea juridical (calificarea infractiunilor)- este un process logic-activitate a persoanelor ce

desfasoara urmarirea penala si a judecatoriilor cu scopul de a stabili toate etapele procedure penale,
corespunderea exacta a semnelor unei fapte prejudiciabile concrete comise in realitatea obiectiva, cu
semnele component: de infractiune prevazute de legea penala intr-o norma incriminatoare.

Calificarea infractiunilor este o apreciere juridica a faptei prejudiciabile sau un rezultat al procesului de
identificare ce se exprima prin recunoasterea oficiala si fixarea in documentele juridice
corespunzatoare fiecarei etape a procedure penale s coencidentei semnelor faptei prejudiciabile
comise cu semnele componentei de infractiune prvazuta de norma juridico-penala aleasa

2. Modalitatile calificarii infractiunilor

1. Dupa subiectul calificarii:
 Oficiala (legala)- ete facuta de catre subiectii oficiali ; de catre judecatori si de catre personae
care infaptuieste urmarirea penala, adica ofiterul de urmarire penala. Trasaturile ei sunt
urmatoarele: este infaptuite de catre subiecti oficiali; imbraca forma unui act juridic official
(ordonanta; rechizitoriu, etc)
 Neoficiala (doctrinara) este facuta decatre subiectii neoficiali cum ar fi: oamenii de
stiinta;profesori sau cetateni de rind: tresaturile acestei forme de calificare sunt urmatoarele:
nu este infaptuita de subiecti oficiali(ci de savant ,profesori); nu imbraca forma unui act juridic
official (ci interviu); nu produce efecte juridice(doar importanta stiintifica, polemica, dezbateri
publice)
2. Dupa obiectul calificarii:
3. Sistemul legii penale si calificarea infractiunilor
4. Structura normei juridico-penala si cal ificarea infractiunilor
Structura normelor penale diferăn după cum acestea sunt norme penale generale sau norme
penale speciale. Normele penale generale, stabilind reguli cu valoare de principii, au o structură
asemănătoare tuturor celorlalte norme juridice care apart in altor ramuri de drept, şi anume: ipoteză ,
dispozi ţie şi sanc ţ iune.
Uneori, chiar dacă în conţinutul unei norme nu se regăsesc toate elementele,aceasta nu
exclude structura completă a normei generale. Fiind norme principiale,norme călăuzitoare pentru
normele penale speciale, normele generale îşi pot regăsi dispoziţia sau sancţiunea fie în alte norme din
aceeaşi lege, fie în norme ce sunt înscrise în alte legi
Normele penale speciale prezint ă însă unele particularităţi în structura lor,care derivă din faptul că
ele sunt norme incriminatorii. În acest sens, în doctrina dreptului penal s-a pus problema dacă
normele penale speciale au o structură trihotomică, asemănătoare celorlalte norme de drept sau au
doar o structură dihotomică , fiind alcătuite doar din dispoziţie şi sancţiune.

5. Interpretarea legii penale in procesul calificarii infractiunilor

Interpretarea legii penale este o operatiune logico-rationala de lamurire a continutului unei legi penale,
care se efectuiaza cu ocazia aplicarii normei de drept si are drept scop aflarea vointei legiuitorului
exprimate in aceste norme cu privire la un caz concret.

Modalitatile interpretarii legii penale:

1. Subiectul care efectuiaza interpretare:

 Oficiala- este atunci cind se efectuiaza de catre organe sau subiecti oficiali;
- Legala(autentica)
- Cauzala (judiciara)
 Neoficiala- atunci cind este efectuata de catre oamenii de stiinta, profesionisti sau cetateni de
rind.
- Doctrinal
- Profesionala
- Obisnuita
2. In raport cu metodele si procedeile de interpretare a legii penale
 Interpretare literara sau textual
 Inerpretare logica sau rationala
 Int, istorico-juridica
 Int, sistematica
 Int, prin analogie
3. Dupa rezultatul final sau concluzia la care se refera interpretarea
 Int. declarative
 Int. restrictive
 Int. extensive

Interpretarea extensiva defavorabila si aplicarea prin analogie a legii penale sunt interzise.

6. Etapele procesului calificarii infractiunilor

1. De la primirea actului de sesizare până lapornirea urmăririi penale (Ordonanţa de începere a UP).
2. De la pornirea urmăririi penale până la luarea deciziei de punere sub învinuire. (Toate acţiunile de UP
vor invoca norma în bazacăreia a fost pornită UP - se sfârşeşte cuOrdonanţa de punere sub învinuire).
3. De la punerea sub învinuire a persoanei până la întocmirea rechizitoriului (Terminarea UP
şitrimiterea cauzei penale în judecată).
4. De la întocmirea rechizitoriului până lapronunţarea sentinţei de condamnare. (Judecarea cauzei în I
instanţă)

7. Notiunea si clasificarea semnelor componentei de infractiune

Semn- se subintelege un mijloc de reflectare generalizatoare a realitatii inconjuratoare, el indicind

insusirea, proprietatea, trasatura, caracteristica , particularitatea fenomenului sau faptului, dupa care il
putem distinge de altul. Componenta de infractiune contine semne esentiale, distinctive,
indispensabile si suficiente pentru calificarea infractiunilor, de aceea elucidarea lor are o mare
importanta practica.

1. Conform elementelor infractiunii.

 Semne obiective:
- Semnele obiectului
- Semnele laturei obiective
 Semne subiective:
 - Semnele subiectului
- Semnele laturei subiective
2. Dupa necesitatea lor.
 Semne obigatorii- semne fara de care nu poate fi descrisa nici o infractiune.
 Semne facultative – se utilizeaza obigatoriu numai la descrierea unor inf.
 Semne esentiale- stau la baza componentei si determina existenta ei
 Semne circumstantiale sau accidentale – se adauga la cele esentiale si determina existenta
component calificate sau prelivegiate
3. Dupa modul de descriere in lege
 Semne positive -indica prezenta unei anumite insusiri care se adauga la insusirile de
baza(persoana cu functie de raspundere , mama, conducatorul al mijlocului de transport)
 Semne negative -indica lipsa unei anumite insusiri a unei fapte recunoscute de lege ca
infractiune(fara studii, fara necesitate)
4. Dupa gradul de invariabilitate de stbilitate
 Semne constante – nu se schimba atit timp cit exista norma
 Semne variabile –
- De blancheta- se schimba odata cu modificarea continutului normei la care se fac trimitere.
- De evaluarie(definitorii)- se schimba la definirea unor termini, in fiecare caz concret(daune
in proportii considerabile, deosebita obraznicie la huliganizm )
5. Dupa momentul aparitiei:
 Semnele preexistente- sunt prezente pina la savirsirea infractiunii(semnele subiectului si
obiectului)
 Semnele concomitente- prezente si necesate la momentul savirsiri faptei( locul, timpul metoda,
mijloacele, imprejurarile)
 Semnele subsegvente- prezente dupa comiterea faptei (consecintele infractionale, survenirea
decesului, boala venerica la viol)
8. Modalitatile componentelor de infractiune si determinarea acestora in procesul
calificarii infractiunilor

Determinarea modalitatilor componentei de infractiune in procesul incadrarii juridice sunt remificate:

1. Dupa criteriul prejudibicialitatii:

a. Componenta de baza sau tipica (art 145 omorul intentionat)
b. Componenta agravanta sau calificata (art 145 al. 2)
c. Component atenuante(component prelungite)(art 147 pruncuciderea)
2. Dupa modul cum este descris in lege:
a. Componenta simpla- contine descrierea doar a unei fapte, partile sau stadiile careia
alcatuiesc o infractiune independent
b. Componenta complexe- mai au in structura sa semne adaugatoare in plan cantitativ insa in
esenta reprezinta o singura componenta de infractiune:
- Component compuse- sunt constituite din citeva infractiuni(cu 2 actiuni obligatorii (violul),
cu 2 obiecte (tilharia) cu 2 forme de vinovatie cu 2 consecinte obligatorii)
- Component alternative- descriu nu o singura fapta , dar mai multe variante ale ei, prezenta
oricareia dintre ele fiind de ajuns pentru existenta infrctiunii (cu actiuni alternative, cu
consecinte alternative)
3. Dupa particularitatile constructiei semnelor laturei obiective:
a. Componentele material- infractiunea se consuma doar din momentul survenirii consecintelor
infractionale indicate de lege.
b. Componentele formale- infractiunea se considera consumata din momentul savirsirii faptei,
indifferent daca au survenit careva consecinte.
 c. Consecintele formale(formal reduse)- infractiunea se consuma in momentul cind sa savirsit
pregatirea sau sa inceput tentative, fara a fi necesara ducerea ei pina la capat (tilharia;
banditismul)
9. Determinarea obiectului juridic si obiectului material al infractiunii in procesul
laclificarii infractiunilor

Obiectul infractiunii reprezinta o totalitate de valori si relatii sociale existente pe linga aceste valori
carora li se adduce o dauna efectiva sau care sunt periclitate, puse in pericol, prin savirsirea infractiuii

Obiectul infractiunii este un element obligatoriu, inerent fiecarei infractiuni,deoarece nu pot exista
infractiuni fara obiectul de atentare.

Obiectul infractiunii:

1. Obiectul juridic al infractiunii- totalitatea valorilor si relatiilor sociale despre care este indreptat
atentatul infractional.
2. Obiectul material al infractiunii- elementele material ale acestor relatii si valori sociale
Obiectul material al infractiunii este constituit din obiectul , lucrul, bunul sau fiinta care
incorporeaza unele valori socilale ocrotite de legea penala care servasc dovada materiala,
conditiile sau premisele de existenta a anumitor relatii si valori sociale, iar distrugerea
modificarea sau sustragerea loc cauzeaza daune obiectului juridic al infractiunii si asupra carora
se indreapta actiunea (inactiunea) infractionala.
10. Stabilirea actiunii si inactiunii prejudiciabile in procesul calificarii infractiunilor

Notiunea de infractiune: infractiunea este o fapta actiune sau inactiune prejudiciabila prevazuta de
legea , savirsita cu vinovatie si pasibila de pedeapsa penala.

Fapta prejudiciabila- actiunea sau inactiunea. Determinarea actiunii prejudiciabile.

Norme prohibitive(de interzicere)- norme care interzic sub amenintarea aplicarii sanctiunii la savirsirea
unei actiuni concrete, iar nesupunerea acetei interziceri constituie o infractiune concreta. (se interzice
de a omori, a fura…)

Actiunea prejudiciabila- este o forma activa a conduitei omului, un comportamemt constient si volitiv,
care poate fi comis, fie printr-o miscare a corpului (lovitura) fie prin savirsirea unui act pe care legea il
interzice (sustragere) fie printr-o activiate prejudiciabila mai mult sau mai putin indelungata
(participarea la activitatea bandei armate)( uzul de forta fizica, gesturi simbolice, cuvinte)

Inactiunea

Norme onerative-(de prescriere) norme care prescriu cetatenilor sa actioneze active in anumite
circumstante si intr-un anumit mod, iar nesupunerea acestei prescrieri, obligatii de a actiona anume in
modul cerut de lege constituie infractiune comisa prin inactiune.

Determinarea inactiunii prejudiciabile

Inactiunea prejudiciabila- este o forma pasiva a conduitei omului, o comportare constienta si volitiva,
care poate fi comisa prin nesavirsirea acelor actiuni pe care persoana trebuia si putea sa le savirseasca
si neimpiedicarea survenirii anumitor consecinte prejudiciabile pe care persoana putea si era obligate
sa le preintimpine

11. Determinarea consecintelor infractionale in procesul calificarii infractiunilor

 Prin savarsirea actiunii sau inactiunii impotriva obiectului infractiunii se produce o vatamare ,
o periclitare a acestuia.Vatamarea adusa valorii sociale ocrotite prin fapta interzisa reprezinta
tocmai urmarea socialmente periculoasa - element al laturii obiective acontinutului constitutive al
infractiunii.Urmarea socialmente periculoasa trebuie sa fie imediata, adica sa fierezultatul nemijlocit al
actiunii sau inactiunii. Este un element necesar al
continutului constitutiv al infractiunii pe cand celelalte urmari maiindepartate pot fi elemente de circu
mstantiere in continutul agravat al infractiunii.

12. Raportul de cauzalitate si calificarea infractiunilor

Legatura de cauzalitate intre elementul material si urmarea imediata desinu este prevazuta in
continutul juridic al infractiunii caracterizeaza orice infractiune.
Cercetarea acestui raport ( legaturii de cauzalitate ) trebuie stabilit mai ales in cadrul infractiunilor
materiale., adica la infractiunile incare urmarea imediata se materializeaza printr-un rezultat.In
doctrina penala sunt cunoscute mai multe teorii cu privire la raportulde cauzalitate in infractiune.

13. Determinarea vinovatiei si a semnelor facultative ale laturei subiective in procesul

calificarii infractiunilor

Semnele facultative- sunt considerate acele semne juridice pe care legiuitorul le aplică în cazul creării unor
componenţe de infracţiuni separate, ca completare la semnele principale. Cu ajutorul acestor semne infracţiunea
este caracterizată prin anumite trăsături suplimentare, în care se exprimă exact specificul infracţiunii date. La
această grupare se referă astfel de semne cum ar fi: consecinţele infracţionale, legătura de cauzalitate dintre faptă
şi consecinţe, locul, timpul, împrejurările, metoda şi mijloacele săvârşirii infracţiunii, motivul şi scopul infracţiunii

14. Determinarea semnelor subiectului infractiunii in procesul calificarii infractiunilor

Subiectul infractiunii reprezinta o institutie a dreptului penal prin care se intelege acea persoan fizica
sau juridical care a savirsit fapta prejudiciabila prevazuta de legea penala si care dispune de minimumul
necesar de semne pentru a putea fit rasa la raspunderea penala.

Prin urmare constatam ca subiectul dispune de urmatoarele semne:

 Subiect persoana fizica

- Virsta raspunderii penale } semne oblig
- Responsabilitatea} semne oblig
- Semnele subiectului special(mama, medic,pompier)
 Subiect persoana juridical
-sa practice activitate de antreprenoriat
Sa nu fie o autoritate publica

Importanta determinarii subiectului infractiunii reese din urmatoarele:

Subiectul reprezinta elemental constitutive al oricarei infractiuni si si componentei de infractiune, iar

lipsa macar a unui semn al subiectului duce la inegzistenta componentei e infractiune si ca rezultat la
lipsa temeiului juridic al raspunderii penale.

15. Reguli de calificare a pregatirii de infractiune, tentative si a infractiunii consummate

Pregatirea reprezinta acea etapa in cadrul careia are loc procurarea, fabricarea adaptarea mijloacelor
sau a instrumentelor cu care se va savirsi infractiunea precum si crearea conditiilor favorabile pentru
svirsirea faptei infractionale. Toate actiunile de pragatire pot fi grupate in 3 categorii:

 Actiui de pregatire materiala care include:

- Procurarea mijloacelor- dobindirea mijloacelor sau instrumentelor ce urmeaza sa fie
utilizate la comiterea infractiunii fie pe cale egala sau ilegala, cumparare, sustragere,
imprumut, etc.
- Adaptarea instrumentelor- pesupune prelucrarea unor mijloace sau instrumente
schimbindu-le dimensiunile, calitatile, destinatia pentru a le racorda scopului infractional
- Inlaturarea obstacolelor
- Falsificarea actelor
 Actiuni morale
- Culegerea de informatii
- Recrutarea persoanelor ce vor ajuta faptuitorul
- Intelegerea prealabila cu alte personae de a savirsi infractiunea
 Actiuni organizatorice care include formarea unui grup criminal sau a unei organizatii criminale.
- Repartizarea functiilor
- Elaborarea unui plan de infractiuni
- Dirijarea activitatii membrilor.

La etapa de pregatire se consuma asa infractiuni ca banditismul

16. Reguli de calificare a actiunilor participantilor infractiunii in procesul de calificare a

infractiunii
17. Reguli de calificare a formelor de participatie in procesul calificarii infractiunilor

In functie de modul de colaborare a participantilor legea penala deosebeste urmatoarele forme de

participatie penala:

1. Participare simpla- se considera participatie simpla daca la savirsirea infractiunii au participat in

comun in calitate de coautori doua sau mai multe personae fiecare realizind latura obiectiva a
infractiunii
2. Participatie complexa- infractiunea se considera savirsita cu participatie complexa daca la
savirsirea ei participantii au contribuit in calitate de autor ,organizator, instigator, complice.

Latura obiectiva a infractiunii savirsita cu participatie complexa poate fi realizata:

 Un singur autor
 De 2 sau mai multi coautori

Grupul criminal organizat este o reuniune stabile de personae care sau organizat in prealabil pentru a
comite una sau mai multe infractiuni.

Se considera organizatie sau asociatie criminala o reuniune de grupari criminale organizate intro
comunitate stabila a carei activitate se intemeiaza pe deviziune intre membrii organizatiei si structurile
ei, a functiilor de administrarede asigurare si executare a intentiilor criminale ale organizzatiei in scopul
de a influenta activitatea economica si de alta natura a persoanei fizice si juridice sau de a o controla in
alte forme in vederea obtinerii de avantaje si realizarii de interese economice financiare sau politice

18. Calificareai infractiunilor unice si formele acestora

 1. Infarctiunea unica simpla(unitatea naturala)- presupune savirsirea unei singure fapte
prejudiciabile care atenteaza la un singur obiec ocrotit de legea penala care se savirseste cu o
singura forma de vinovatie, cre alcatuieste o singura componenta de infractiune si care se
califica conform unui singur aliniat, articol sau litera din Codul Penal , partea speciala.
2. Inractiunea unica continua- se considera fapta care se caracterizeaza prin savirsirea
neintrerupta timp nedeterminat a activitatii infractionale. In cazul infractiunii unice continue nu
esista pluralitate de infractiuni. Asa gen de infractiune se considera consumata din momentul
incetarii activitatii infractionale sau datorita survenirii unor impedimente, care impiedica
desfasurarea acestei activitati.(pastrarea si purtarea ilegala a armei de foc)
 Infractiunea continua permanenta – se caracterizeaza prin neintrerupera activitatii
infractionale, deci nu exista momente de discontinuitate, de anumite pause in desfasurarea
activitatii infractionale(evadarea din locurile de detentie, pastrarea ilegala a armei de foc,
dezertarea, eschivarea de la mobilizare(armata))
 Infractiunea continua succesiva—se caracterizeaza prin anumite intreruperi , pauze ce tin de
natura faptei insa care nu se modifica caacterul continuu al infractiunii (purtarea ilegala a armei
de foc)r
3. Infractiunea unica complexa- este o creatie a legiuitorului ce cuprinde in sine o pluralitate de
actiuni infractionale formata din 2 sau mai multe actiuni sau inactiuni infractionale sau din 2
sau mai multe consecinte prejudiciabile de sinestatatoare sau prevazute in mod alternative,
care ar putea constitui, fiecare daca ar fi comisa in parte ar forma o latura obiectiva a unei
infractiuni unice simple care fiind reunite prin vointa legiuitorului prin componenta unei
singure infractiuni si pierd autonomia infractionala naturala. (jaful+aplicarea violentei=tilharie)

Infractiunea unica complexa cunoaste citeva variante:

 Infractiunea unica complexa compusa:- se formeaza din 2 sau mai multe fapte infractionale
fiecare dintre care este prevazuta de legea penala in calitate de infractiune unica simpla
desinestatatoare daca ar fi examinata aparte.(tilharie)
 Infractiunea unica complexa cu actiuni repetate:- presupune savirsirea a 2 sau mai multe
infractiuni identice omogene prevazute de aceeasi norma penala cu conditia ca persoana nua
fost condamnata pentru vrio una din elesi nu a expirat termenul de prescriptive (omorul
intentionat savirsit de catre o persoana care anterior a mai savirsit un omor intentionat.)
 Infractiunea unica complexa cu actiuni sub forma de indeletnicire sau infractiunea este de
obicei- (pescuitul illegal, sau vinatul ilegal)
 Inf. unica com’ cu actiuni alternative:- specificul acestei infractiuni consta in ceea ca savirsirea
oricarei din actiunile prevazute sau enumerate in mod alternative in dispozitia de incriminare
contribuie o infractiune consumata.(traficul de finite umane-recrutarea , transferul,
adapostirea)
 Inf. unica com’ prelungita:- reprezinta fapta savirsita cu intentie unica caracterizata prin 2 sau
mai multe actiuni infractionale identice comise cu un singur scop si care constituie in ansamblu
o singura infractiune. (furtul)
 Inf. unica com’ cu consecinte alternative:- presupune ca in urma comiterii actiunilor
prejudiciabile pot surveni una sau mai multe consecinte prejudiciabile enumerate alternative
in dispozitia de incriminare desi p/u recunoasterea inf, ca fiind consumata este suficienta
cauzarea macar a unei singure consecinte din cele enumerate alternative(vatamarea
intentionata grava a inegritatii corporale sau a sanatatii)
 Inf. unica com’ cu consecinte adaugatoare (suplimentare):- la baza acestor infractiuni sta
savirsire unei acttiuni infractionale care atrage dupa sine survenirea a citorva consecinte
infractionale, una fiind consecinte de baza iar altele consecinte infractionale suplimentare care
 de regula pot consta in amplificarea rezultatului condecintei da baza.(vatamarea intentionata
grava a integritatii corporale sau a sanatatii, soldata cu decesul victimei din imprudenta)
19. Reguli de calificare a concursului de infactiune

Concursul de infractiuni se considera savirsirea de catre o persoana a doua sau mai multe infractiuni,
daca persoana nu a fost condamnata definitive pentru veuna din ele si daca nu a expirat termenul de
prescriptie de tragere la raspundere penala.

Concursul ideal exista atunci cind persoana dintr-o singura actiune sau inactiune savirseste 2 sau mai
multe infractiuni prevazute de 2 articole sau de diferite alienate ale unui articool din PS. a CP RM.

Concursul real – cind persoana prin diferite actiuni sau inactiuni savirseste 2 sau mai multe infractiuni
prevazute la diferite articole sau alienate ale unui articol din PS a CP RM.

20. Reguli de calificare a situatiilor de concurenta a normelor juridico-penala si a formelor

acesteia